Comunicare prin imagini

Imaginea valoreaza cat o mie de cuvinte. Eficienta

comunicarii vizuale rezulta din coerenta dintre mesaje, imagini
si suporturile acestora. Aceasta coerenta optimizeaza
receptivitatea, intelegerea si memorarea mesajelor de catre
destinatari.

Traim intr-un ocean de provocari vizuale. Obiectivul comunicarii

bazate pe imagine este de a marca sentimentele cu amprente
unice si memorabile. Performanta unei imagini- de a avea un
impact prcis si de durata- depinde de patru fenomene, care
sunt, de fapt, continuturi: senzatiile, emotiile, informatiile,
asocierile si rezonantele declansate de memorie. (cap I)

Exista asadar sapte senzatii pe care imaginile le trezesc:

marimea (mare- senzatie coplesitoare, mica- privitorul o
domina), proximitatea, luminozitatea, compozitia, dinamica,
culorile, textura.

Sapte emotii: surpriza, bucuria, frica, dezgustul, tristetea,

nervozitatea.

2.Proximitatea reprezinta distanta sugerata conventional intre

subiect si privitor. Impresia de a fi aproape poate fi resimtita ca
un sentiment de sfiala sau poate transmite siguranta. Senzatiile
de intimitate sau de jena sunt deja mesaje.
3.Luminozitatea se refera la experientele primare ale zilei si
noptii, claritate si intuneric. Acestor experiente le sunt asociate
vizibilitatea si invizibilitatea, cunoasterea si misterul. Alegerea
unei imagini luminoase inseamna deja transmiterea unui
continut reconfortant, atractiv; o imagine lugrubroasa poarta un
mesaj de angoasa.
4. compozitia. Reprezentarea unui obiect voluminos in imagine
produce o senzatie de sufocare.O compozitie divizata si haotica
oscileaza intre exces si multitudine. O perspectiva deschisa si
aerisita, dimpotriva, este asociata cu ideea de prospetime.
5.Dinamica. O imagine in care liniile de forta sunt perfect
verticale sau orizontale denota stabilitate, dar si rigiditate.
6.Culorile imprima o atmosfera care este un mesaj in sine, chiar
inainte de a fi percepute valorile simbolice ale fiecarei nuante.
O imagine cu multe culori este incarcata si complexa in acelasi
timp, ceea ce produce placere sau solicitare vizuala, fascinatie
sau suspiciune.
&.Textura este un cod ce reda gradul de realism sau de idealism
al unei imagini. Fotografia gastronomica are contururile precise
pentru a sugera consistenta hranei. Reprezentarile stintifico-
fantastic produc asocieri intre simtul vizual si cel tactil, care
permit imaginatiei sa accepte materii inexistente.

Sapte emotii:
1. Surpriza destabilizeaza codurile obisnuite ale reprezentarii.
Publicitatea se foloseste de ea pentru a atrage atentia si a
induce neprevazutul intr-o scena banala sau plauzibila.
Densitatea emotionala a continuturrilor surprinatoare variaza de
la perplxitate la stupefactie, trecand prin toate formele mirarii.
Trecerea de la emotie la sentiment este bine marcatain limbajul
curent prin termeni precum formidabil, ce redu deja
sentimentul de admiratie.
2. Bucuria oscileaza intre satisfactie si exaltare si poate trece
prin multimire si jubilatie. Aceste continuturi emotionale se
obtin cu ajutorul imaginiloreuforizante: ele conduc la
sentimente de grtitudine, fidelizare, atasament, dar si la
batjocura si zeflemea. Imaginile umoristice exploateazaacest
aspect in caricatura si mi ales in situatiile comice.
3. Frica se situeaza intre neliniste si teroare, trecand prin
agitatie si panica. Aceste continuturi emotionale sunt orientate
spre sentimentle complexe care se tranpun intr-o atitudine
prudenta sau supunere. Indicatoarele grafice care semnalizeaza
pericolul sunt un exemplu rudimentar de exploatare a acestor
caracteristici emotional.\4. Dezgustul este asociat cu fobia si se
manifesta prin respingere si repulsie; poate fi asociat si cu
sentimente de descurajare, repulsie, rusine.
Acestea pot transmite trei tipuri de informatii: informatii
explicite sau evidente, informatii implicite sau conventionale,
informatiile codificate.

1. Informatiile explicite sau evidente sunt cele desppre care

subiectul-peisajul, obiectul, personajul-furnizeaza in primul
rand detalii semnificative cum ar fi timpul, epoca, rasa sau
varsta.
2. 2. Informatiile implicite sau conventionale constau in detalii
ce stabilesc gradul de veridicitate a reprezentariiAlegerea
fotografiei ca mijloc de expresie sugereaz optiunea pt
realism, care este deja un mesaj adresat privitorului, chiar
daca acesta stie sau are indoieli legate de faptul ca fotografia
poate trunchia sau truca realitatea.
3. Informatiile codificate sunt, intr-un fel, incapsulate in
imagine. Cititorul nu asimileaza in aceeasi maniera senzatiile,
emotiile, informatiile dintr-o fotografie publicitara sau pe cele
dintr-un reportaj. Folosirea codurilor in mai multe feluri este
una din subtilitatile comunicarii prin imagini.

Mesajele emotionale ale imaginilor sunt esentiale, deoarece fac

apel aproape intotdeauna la sentimente.

Orice imagine vizualizata devine un obiect mintal ce

relationeaza cu alte obiecte, stocate in imaginare. Asocierile
cele mai intense, cele mai fertile si mai profunde se produc intre
imaginile optice si imaginile mintale.

Crearea imaginii de marca urmeaza un rationament simplu:

1. Ce garanteaza stralucirea unei imagini de marca?

Credibilitatea.
2. Cum se obtine aceasta stralucire? Prin incredere
3. Ce inspira increderea? Valorile
4. Cum sunt definite valorile? Prin criterii.
5. Dimensiunea descriptive a scriteriilor scoate la iveala
substraturile picturale.
Arta topografica cultiva subtil corespondentele dintre universal
valorilor si aspectul unor caractere.

O strategie de comunicare poate fi retinuta usor atunci cand e

prezentata sub forma unui triunghi ce aminteste functiile celor
trei component ale imaginii de marca. Interactiunea
permanenta dintre logo, identitatea vizuala si imaginea de
marca asigura coerenta imaginilor care au rolul de a transmite
pozitionarea, relatia si oferta. ( cap 4- Prezenta identitatii
vizuale)

Aceasta epoca este caracterizata de o supraincarcare a

perceptiilor vizuale care tind sa devalorizeze imaginile. De aici
vine necesitatea de a sublinia unicitatea unei comunicari in trei
pasi:

1. Cunoasterea procedeelor care eficientizeaza imaginile

pentru a fi utilizate intentionat pe baza unei grille cu care
se poate alege intre ele;
2. Alegerea, dintre mijloacele de expresie grafice, a celor
care se potrivesc cel mai bine mesajelor vehiculate;
3. Gasirea tonului potrivit in inventarea registrelor de imagine
care confera comunicarii un fel de cunoastere mental.

Retete pentru imagini eficiente:

Eficienta cere in primul rand ca limbajele picturale sa fie

exploatate pentru contributia lor. Pentru a asigura
randamentul comunicarii, este important sa i se poata
incredinta mesaje in diferite limbaje picturale, pe baza
caracteristicilor unice.

Imaginea, chiar comparata cu limbajul vorbit, din

conformism sau din comoditate, difera fundamental de
aceasta in masura in care in mod precis ea nu poate nici
sa afirme, nici sa nege orice, nemivorbind de faptul ca nu
se poate concentra asupra ei insesi.

Termenul de imagine este atat de folosit incat pare foarte

dificil sa-i dam o definitie simpla care sa acopere toate
intrebuintarile. Intr-adevar, ce au in comun la o prima
abordare, desenul unui copil, un film, o pictura rupestra
sau una impresionista, incriptiile, afisele, o imagine
mentala, o imagine de pe timbru, a vorbi prin imagini,
etc? Cel mai frapant lucru este ca in ciuda diversitatii
semnificatiei acestui cuvant, il intelegem.
Platon ne ofera cea mai veche definitie a imaginii:
Numesc imagini, ai intai umbrele, apoi reflexele care se
vad in ape, sau la suprafata corpurilor opace, lustruite si
stralucitoare, si toate reprezentarile de acest fel.

O strategie de comunicare poate fi retinuta usor atunci

cand e prezentata sub forma unui triunghi ce aminteste
functiile celor trei componente ale imaginii de marca.

Traim intr-o civilizatie a imaginii. Aceasta este o

caracteristica de seama a epocii noastre, imaginea
devenind parte a destinului nostru. Cu cat vedem mai
multe imagini cu atat riscam mai mult sa fim abuzati, in
conditiile in care suntem inca in zorii unor imagini vizuale,
aceste imagini noi care ne propun niste lumi iluzorii si
totusi perceptibile.
Folosirea imaginilor se generalizeaza de fapt, fie ca le
privim sau le fabricam, suntem pusi zilnic in situatia de a
le folosi, de a le descifra, de a le interpreta. Unul dintre
motivele pentru care ar putea parea amenintatoare este
ca ne aflam in fata unui ciudat pardox: pe de-o parte, citim
aceste imagini intr-un mod care ni se pare perfect
natural, care aparent nu cere nicio pregatire prealabila,
iar pe de alta parte, ni se pare ca ne supunem aproape
fara sa ne dam seama maiestriei unor initiati care ne pot
manevra, introducandu-ne imagini cu un cod secret si
profitand astfel de naivitatea noastra. O analiza minima
ne-ar putea ajuta sa intelegem imaginea ca pe un
instrument de comunicare. Indiferent ca este expresiva
sau comunicativa, se poate accepta ideea ca o imagine
constituie intotdeauna un mesaj pentru altcineva, chiar
daca acest altcineva suntem chiar noi insine. (Introducere
in analiza imaginii- Martine Joly, capitolul Analiza imaginii:
miza si metoda, pp 5-14)