Bejan Maria Teodora

Iluzii optice
O iluzie optica implica o eroare în perceptia vizuala.
Trebuie subliniat faptul ca iluziile optice nu sunt datorate unor defecte de
vedere caracteristice numai unei persoane sau unui grup restrâns de
persoane, ci ele sunt valabile pentru orice persoana, fiind datorate
modului însusi de constructie si functionare a sistemului vizual.
În general, o iluzie optica poate avea drept cauza faptul ca informatia
fundamentala este fie inadecvata, fie înselatoare. De aici apare o
ambiguitate care genereaza iluzia.
Majoritatea iluziilor sunt tentative îndraznete de a induce o neglijare a
perspectivei. Un exemplu particular simplu este cel din figura 1, care se
încadreaza în categoria iluziilor optice izometrice. În desenul de sus, liniile
BB pot fi imaginate fie într-un plan anterior liniilor AA, fie într-unul
posterior acestora. Alegerea ramâne la latitudinea individuala, întrucât nu
se dispune de suficienta informatie pentru a putea decide între cele doua
posibilitati.

Este usor de observat ca unele forme foarte sofisticate de iluzii optice

izometrice, care au dat nastere chiar la opere de arta, îsi au originea în
eliminarea sau exagerarea legilor perspectivei.
Pentru o întelegere mai clara a acestor legi, sa privim figura 3, care
prezinta o schema simpla, în care liniile paralele par a converge spre
puncte aflate în afara câmpului vizual. Deci regula fundamentala a
perspectivei implica un singur orizont, cu trei puncte fixe spre care
converg liniile drepte.

Exista diferite iluzii optice care implica o ambiguitate sau, mai adesea, o
eroare aparenta într-o situatie tridimensionala nerecunoscuta ca atare, ci
interpretata ca fiind bidimensionala. Una dintre cele mai simple este
urmatoarea: doua linii convergente limiteaza segmente de linie dreapta
paralele de lungimi egale. Transferând acest fapt într-o situatie ca cea din
figura 4, se constata în imaginea din stânga cresterea aparenta a lungimii
segmentelor orizontale trasate pe imagine. În realitate, ele sunt de
lungime egala, asa cum se poate constata în imaginea din dreapta, unde
iluzia optica este eliminata. Iluzia este determinata de proiectarea unei
situatii tridimensionale într-un plan bidimensional.
Iluzia lui Poggendorf (figura 5) ofera un exemplu mai complicat. Linia
înclinata din imaginea din stânga pare a fi discontinua prin intersectarea
cu cele doua linii verticale. si mai ciudat, iluzia dispare atunci când desenul
este înclinat astfel încât linia este orizontala (desenul din dreapta). Pe de
alta parte, se poate constata ca iluzia nu apare într-un context
tridimensional (imaginea din mijloc), ceea ce sugereaza ca aici este
implicata proiectia perceptuala a unei situatii tridimensionale într-un plan.

În figura 6 este prezentata o pereche de iluzii (iluzia lui Hering), care

constau în aparenta curbare a perechilor de linii verticale: ele apar
concave spre punctul de convergenta a liniilor oblice. Acest lucru este
datorat faptului ca, desi figurile sugereaza evident o imagine în
perspectiva, acest fapt este ignorat în desenarea liniilor paralele. si aici
este vorba deci de o iluzie izometrica si tridimensionalitate transpusa într-
o imagine bidimensionala.
Nu toate iluziile bidimensionale pot fi explicate pe baza proiectiei,
izometriei sau altora asemanatoare. Privind la desenul din figura 7.a,
pentru un moment apare o senzatie zapaceala, tulburare. Privind în
continuare la desenul 7.b si mai departe la 7.c, ne putem întreba de unde
vine încurcatura. Cum principiile orizonturilor multiple nu pot fi aplicate
acestei iluzii, ne dam seama ca acestea nu pot exista daca informatia
totala disponibila poate fi prezentata creierului dintr-o data, într-o portie
unica. Într-o prima situatie (figura 7.a), ochii trebuie sa se miste de la un
capat al figurii la celalalt, dar odata ajunsi acolo, creierul a uitat începutul.
De aceea privirea se întoarce si asa mai departe. În figura 7.c, imaginea
este privita în întregul ei si eroarea poate fi gasita imediat.

În continuare sunt prezentate si alte iluzii optice.

Figura 11 – Privind insistent punctul negru din mijlocul imaginii,
dupa un timp zona gri din jur pare ca se micsoreaza

Figura 12 – Fixeaza punctul negru din centrul imaginii si misca

capul înainte si înapoi …
Figura 13 – Liniile transversale sunt paralele sau nu ?

Figura 18 – Desi în imagine sunt cercuri concentrice, senzatia

este aceea de spirala