Arta Grafica

Arta - este un mijloc de comunicare si de exprimare de catre artisti. Ea este inscrisa in istoria ,in patrimoniul nostrum cultural, fiind in acelasi timp, o manifestare a epocii in care traim. Modalitatea de reprezentare plastica difera de la artist la artist, in functie de stilul pe care acesta il are. Stilul - exprima atat felul in care artistul este legat de epoca sa, cat si temperamental sau si optiunea sa estetica. Fiecare epoca isi are stilul sau. Imaginea plastica - este reflectarea inlumea vizibila, a lumii interioare a artistului. Fiind asimilata cu reprezentarea, imaginea plastic transmite un mesaj, ea devine un semn plastic, purtator de semnificatie. Opera de arta - este un lucru, un obiect, in care artistul imbina arta spiritual cu cea materiala. Nu putem intelege una fara aintelege in acelasi timp pe cealalta. Interpretarea unei opera de arta - presupune a cauta sa intelegi ceea ce vezi, sa comentezi sa explicit, sa dai un sens imaginii.

Morfologia imaginii

Elementele plastic folosite in reprezentarea bidimensionala sunt : Linia - deseneaza conturul unui obiect sau al unui corp.

Forma - este o suprafata care contine culoare. Ea poate fi delimitate de contur sau se poate construe prin juxtapunerea petelor de culoare. Culoarea - primele notiuni despre culoare pleaca de la spectrul luminii albe studiat de Newton in sec. al 17-lea. El detecteaza cale 7 culori ale curcubeului in spectrul luminii, plecand de la culoarea rosie pana la albastru-violet. Newton creaza un cerc cromat (cercul lui Newton), adaugand celor 7 culori , pe a 8a , rosu-violet, care leaga culoarea rosu-violet de albastru-violet. In sec. al 19 un pictor german, Otto Runge, construieste sfera culorilor - considerate cea mai potrivita forma pentru a reprezenta un spatiu tridimensional al culorilor. Johannes Itten, este cel mai cunoscut theoretician al culorii, metodologia lui fiind folosita de orice profesionist al culorii.cercul chromatic al sau, este format din 12 culori, obtinute prin amestecul median al culorilor. Clasificarea culorilor - culori primare - galben rosu si albastru.

Culori secundare - se obtin prin amestecul a doua culori primare, in parti egale; rosu+albastru=violet : rosu +galben=orange : albastru+galben=verde Culori tertiare - in numar de sase, sunt obtinute prin imbinarea culorilor primare cu cele secundare. Gama culorilor - cuprinde - culori calde a caror dominant este rosu-orange Culori reci - cu dominant de albastru. Morfologia imaginii Tenta - se refera la intensitatea culorii. Termenul de nuanta este deseori folosit pentru a desemna tenta de culoare, care este obtinuta prin amestecul a doua culori.tentele pot fi calde sau reci. Valoarea unei culori - este gradul de luminozitate a acesteia, gradul in care ea a fost amestecata cu alb sau cu negru. Gradatiile valorice ale culorilor poarta denumirea de ton. Fiecare culoare poseda propria sa tonalitate.tonurile reci sunt cele care se apropie de albastru, tonurile calde - de rosu. Tonurile rupte - sunt tonurile a caror puritate este atenuata prin amestecul unei cantitati , mai mult sau mai putin importante, din complementarele lor. Contrastele de culoare pot fi : Contraste successive - atunci cand privim o culoare, ochiul creaza, in compensatie, complementarea ei, colorand zonele vecine cu aceasta complementare. Contraste simultane - modificarea unei culori sub influenta vecinatatii sale colorate.

Textura - este un element plastic care se refera la reprezentarea iluzionista a suprafetelor tactile. Ea este legata de senzatia pe care o avem atunci cand atingem o suprafata,sau pe care ne-o imaginam atunci cand privim o opera de arta. Se mai numeste textura, calitatea tuseii de culoare, impastatas sau linsa, efectul fiind sugerarea materialitatii formelor reprezentate. Sintaxa imaginii Compozitia - este un mod de concepere a stilului plastic, indeosebi a celui pictural. A compune inseamna construirea unui spatiu regulator, plecand de la elemente diferite.

Compozitia inchisa Constructia plastic este dominate de linii compozitionale care converg spre central imagini. Imaginea este concentrate spre interior. Compozitia inchisa este characterizata aproape intotdeauna de axe compozitionale, vertical si orizontale, creeind senzatia de static sau echilibru. De asemenea simetria compozitionala este o alta caracteristica a picturii renascentiste. Compozitia deschisa

In compozitia deschisa reprezentarea tinde sa iasa din cadru sa se continue dincolo de limitele suportului. Ea se caracterizeaza prin axe compozitionale , diagonal, care dau sugestia miscarii (picture baroca din sec 17) Compozitia statica Este dominate si ea de verticale si orizontale la fel ca si compozitia inchisa. Intr-o analiza a morfologiei si intaxei plastic va trebui sa avem in vedere: Felul compozitiei, in ce fel este sugerata sau nu spatialitatea, a corpurilor cromatice prezentate in lucrare , tusa, modeleul, etc. in picture liniile volumele culorile si valorile, luminile si umbrele formeaza complexe articulate si care pot fi continuu diversificate. Aceste toanalitati arata intotdeauna care este ratiunea interioara a unei articulari si organizari palstice Reprezentarea spatiului Exista arte ale spatiului (structura arhitectura) si arte care reprezinta spatiul (picture grafica). Exista un spatiu pictural si un spatiu real Arhitectura : este o arta a spatiului : ea delimiteaza un spatiu construit si il califica curtular prin ceea ce arhitectul a vrut sa exprime Sculptura : evidentiaza si ea volume pe care le percepem in spatiu aceasta punand in valoare formele sculpturale. Pictura si grafica sunt arte bidimensionale Spatiul pictural este suprafata articulate de linii volume imtervale , culori , valor, lumini si umbre. A reprezenta spatiul in pictura inseamna a figura un spatiu tridimensional pe o suprafata bidimensionala cu ajutorul unei conventii, deci a incerca o restituire a naturii. Reprezentrarea spatiului se face prin: Perspective liniara - este o conventie grafica , aplica obiectelor reprezentate o deformare brutal fata de forma lor fireasca, dar este in acelasi timp modalitatea cea mai apropiata de realitate de a reprezenta spatiul optic Spatiul baroc - este caracterizat de mobilitate deschidere contiuitate si flexibilitate, este desavarsit si finit este in continua miscare si devenire. Barocul face din picture o arta a iluziei. Principalele deosebiri dintre espatiul perspective sic el baroc Perspective liniara Structura geometrica Spatiul baroc Fluiditatea compozitiei

Central de fuga a expansiunii spaiale Continuum spatial Compozitie centrata, statica simetrie asimetrie Compozitie cu mai multe pct de interes

Perspectiva aeriana Este una de atmosfera , o perspective a sugestiei pe care culoarea si directionarea tuselor au capacitatea de a crea . petele de culoarea sunt juxtapose in egradeuri de la cald la rece, ritmul pe care acestia il creaza contrazicand sntimentul de stabilitate si rigoare. Spatiul vedutei : veduta denumeste un gen peisagistic dezvoltat in ITA sec 17 - 18. Exisata 2 tipuri de vedute : veduta essata - are menirea sa fixeze imaginea orasului, in special a celor italiene. veduta ideate - face loc emotiei in detrimental reprezentarii exacte

spatiul icoanei : arta bizantina ignora timpul si spatiul , ea este supusa unui sever control al bisericii si statului ea nu face decat sa reprezinte , urmand reguli foarte stricte, vointa divina. Perspective inversa - atunci cand fundul auriu este inlocuit cu sugerarea unei ahitecturi, aceastaeste reprezentata in perspective inversa, unde un obiect estwe mai mic cu cat este mai departe de privire mareste planurile pe masura ce ele se indeparteaza de privitor astfel este figurat un spatiu ireal care neagasi el spatiul material pamantesc Denumirea generica sub care sunt reunite mai multe tehnici al caror mijloc principal de expresie este linia: foloseste drept suport hartia de diferite calitati, fara nici o preparatie prealabila (se umezeste usor doar in cazul imprimarii de pe placa metalica: dupa destinatie, exista de sevalet - desenul si gravura, de carte, aplicata). Ea reprezint numeroase tehnici. Mijlocul principal de expresie al graficii este linia (desenul), nu culoarea. Grafica include arta scrisului (manuscrisul medieval) i a gravrii. Tehnica executrii d operei denumirea (ex.: xilogravur, acuarel, pastel, gravur, acvaforte, litografie, linogravur, desenul etc.). Are dou compartimente autonome - Grafica de evalet(stampa) i Grafica de carte. Este una dintre cele mai vechi forme ale artei, aprut n epoca paleoliticului superior (cca 10 mii ani .e.n.). Xilogravura se consider cel mai timpuriu compartiment aprut al artei grafice, iar cel mai vechi model este datat n istoriografia chinez cu sec. VI. Cea mai timpurie xilogravur chinez existent se refer la sec. IX. Cunoscut n Europa nc de la nceputul sec. al XV-lea, n perioada Renaterii italiene, gravura a avansat rapid n alte regiuni europene - n Germania (A. Diurer), Frana (Jacques Callot), rile de Jos (Piter P. Rubens, Rembrandt), Italia (A. Mantegna), Anglia (W. Hogarth).