Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Economie i Afaceri Internaionale, an I


COMUNICAREA PARAVERBAL
Conferentiar univ. dr. : Masternad:
Romuus VANCEA !madi"i Ana#Maria
$efini%ie. As&e"te 'enerae
Comuni"area reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane, din
care una emite e!prim" o informaie i cealalt o recepioneaz nele#e", cu condiia
ca partenerii s cunoasc codul s cunoasc aceeai limb"$ Instrumentul comunicrii
este limba$ %imbajul corpului mesaje transmise prin tonalitatea &ocii, e!presia feei,
poziia corpului, #esturi, etc" reprezint, de asemenea, o parte important a comunicrii$
' bun comunicare presupune combinarea armonioas a limbajului &erbal mesaje
transmise oral, scris i citit" cu cel non&erbal e!primat prin semne, #esturi, desene"$
(omunicarea se realizeaz pe trei ni&eluri ) dintre care, cel logic cel al
cu&intelor", reprezint doar *+ din totalul actului de comunicare, ,-+ are loc la ni&el
paraverbal ton, &olum, &itez de rostire" i ..+ la ni&el nonverbal e!presia facial,
poziia, micarea etc"$ Prin comunicare ne e!primm #/ndurile, sentimentele, dorinele,
inteniile, e!perienele trite, primim i oferim informaii$ 0in dinamica acestor
schimburi, prin n&are, omul se construiete pe sine ca personalitate$
(apacitatea de a comunica reprezint o premis a procesului de construire a
relaiilor interpersonale i de inte#rare social$
1n timpul unei discuii, dez&aluim indirect foarte multe informatii despre noi, nu
neaparat prin cu&inte, ci prin tonul pe care il adoptam$ 2n ton mai puternic, mai ridicat
subliniaza si#urana de sine i conduce ctre atenia ascultatorului, n timp ce un ton mai
slab poate ascunde un caracter timid i lasa impresia de pasi&itate$
Mesa(u din s&atee "uvinteor tine de "omuni"area &araver)aa. Aceasta are
in &edere tonul si &olumul &ocii, &iteza &orbirii, pauzele, ritmul rostirii, particularitatile
de intonatie$ 3e cunoaste ca tonul poate oricand sa e&identieze un mesaj &erbal, sa4l
contrazica sau sa4l deformeze$ Practic, para&erbalul are rolul de a sprijini ceea ce
transmitem si de a arata care este relatia dintre e!peditor si receptor$ Atitudinea
interlocutorilor nostri poate fi influentata foarte usor de aceste elemente ale comunicarii
para&erbale$ 'rice situatie poate fi #estionata atata timp cat adoptam un ton adec&at, cu
un ritm moderat si accentuand pe aspectele care conteaza$
1n cazul acestui tip de comunicare informaia este codificat i transmis prin
elemente prozodice i &ocale care nsoesc cu&/ntul i &orbirea n #eneral i care au
5
semnificatii comunicati&e aparte$ In aceasta cate#orie se inscriu6 caracteristicile &ocii
comunica date primare despre locutori6 tanar 4 batran, ener#ic 4 epuizat, alintat 4 hotarat
etc$", particularitatile de pronuntie ofera date despre mediul de pro&enienta6 urban 4
rural, zona #eo#rafica, #radul de instructie etc$", intensitatea rostirii, ritmul si debitul
&orbirii, intonatia, pauza etc$
(omunicarea para&erbala nu poate lua fiinta ca forma, decat concomitent cu
comunicarea &erbala$ 0ar din perspecti&a continutului ele se pot separa$ 0e e!emplu un
7da8 rostit ca 7nu8$ 0eci acelasi mesaj, identic codificat &erbal isi poate modifica sensul in
functie de inter&entia para&erbalului si sa de&ina altce&a$ Acest fenomen se numeste
supracodificare$
(omunicarea &erbala este de re#ula purtatoarea dimensiunii referentiale a actului
comunicarii in timp ce comunicarea para&erbala si non&erbala sunt implicate in realizarea
dimensiunilor operational 9 metodolo#ica si atitudinala$
%imbajul para&erbal manuit cu abilitate, mareste eficienta de influenta si control a
celor din jurul nostru, a partenerilor de comunicare$ (eea ce transpare dincolo de cu&inte,
in spatele lor, in subte!t si in toate manifestarile &ocale, posturale si #estuale le#ate intim
de pronuntarea sau scrierea cu&intelor, reprezinta limbajul para&erbal$
Formele de comunicare paralin#&istice includ acele forme comportamentale
utilizate pentru transmiterea mesajelor si semnificatiei lor, fara a folosi cu&intele sau
sistemele lin#&istice de semne$ In acest sens, cei mai utilizati termeni sunt cei de
paralimbaj$
E!ista numerosi stimuli incorporati mesajului &erbal care, dincolo de
continutul &erbal asociat, dincolo de sensul cu&intelor, pro&oaca di&erse reactii afecti&e6
&ocea, tonul, ritmul &orbirii, stimulul scrierii, pauzele dintre cu&inte, accentele si chiar
balbele, zambetul, clipitul #enelor, atin#erea, bataia cu pumnul in masa, etc$ Inter&entia
acestora peste mesajul &erbal poate pro&oca slabirea, distorsionarea sau intensificarea
semnificatiei cu&intelor continute de mesaj$
:anuit de abilitate, mesajul para&erbal de&ine un instrument eficace in
influentarea si controlul persoanelor din jurul nostru, in procesul de comunicare
or#anizationala$ :esajul para&erbal obtine cu usurinta respectul si poate smul#e
aprobarea, intimideaza sau mentine presiunea$
,
;u poate fi ne#lijata nici comunicarea sonora non&erbala despre care se
afirma ca ,-+ din mesajele transmise in interactiunea persoanelor sunt sonore, dar nu
&erbale$ Acestea tin de bo#atia parametrilor muzicali ai limbajului 4 intonatia, timbrul,
ritmul, tonul, inaltimea etc$ 4 cat si de sunetele nearticulate emise de om in di&erse
imprejurari 4 oftat, tuse semnificati&a$
<
*timuii &araver)ai +n "omuni"area &araver))a
Puterea limbajului para&erbal este dependenta de calitatile &ocale si de stapanirea
7mecanismelor &orbirii8$
(ei mai intalniti si utilizati stimuli para&erbali in comunicarea para&erbala sunt6
calitatile &ocale, inaltimea &ocii, &olumul &ocii, dictia, accentul, pauzele, intonatia, ritmul
&orbirii etc$
Caitatie vo"ae
3e refera la insusirile personale implicate in mecanismul &orbirii si la factorii care
influenteaza sunetul &ocii$ 3unetul &ocii este influentat in primul rand de calitatea
corzilor &ocale si apoi succesi&, de pozitia ma!ilarului, de peretii #urii, de dinti, de limba
si buze$ 3unetele sunt mai clare daca pozitia corpului este dreapta, muschii #atului intinsi,
buzele fle!ibile, iar respiratia buna$
Inatimea vo"ii
Este data de frec&enta de &ibratie a corzilor &ocale$ (and suntem tensionati sau
an!iosi, corzile &ocale se intind puternic, ca si corzile unei &iori, iar &ocea se subtiaza,
de&ine stridenta sau z#arie si scartaie$ (and suntem calmi si rela!ati, tonul &ocii coboara,
de&ine plin si si#ur$ 0aca suntem obositi sau precipitati, &ocea de&ine aspra, #atuita$
Voumu vo"ii
Este mai usor de controlat decat tonalitatea$ =itmul si forta respiratiei sunt
esentiale$ (orectia &olumului &ocii trebuie sa tina seama de marimea incaperii, marimea
#rupului si de z#omotul de fond$ >olumul trebuie sa fie tare la inceputul si la sfarsitul
unei prezentari pentru a sublinia obiecti&ele si concluziile acesteia$ 3e recomanda sa
pastram un &olum normal de con&ersatie adaptat ambiantei$
Ce tre)uie s fa"i,
>orbete suficient de tare$ Pentru a decide cu ce intensitate s rosteti cu&intele,
ine cont de6 ?" mrimea i profilul auditoriului, 5" z#omotele perturbatoare,
," materialul ce urmeaz a fi dezbtut i <" obiecti&ul urmrit$
.
Im&ortan%a 0ac cei prezeni nu te &or auzi bine, nu &or putea fi ateni i nu &or
nele#e informaiile pe care &rei s li le transmii$ 1n schimb, dac &ei &orbi prea tare, cei
din auditoriu s4ar putea irita sau chiar te4ar putea considera lipsit de respect$
0ac un orator nu &orbete suficient de tare, unele persoane din auditoriu ar putea
aipi$ (/nd un &estitor &orbete prea ncet n ministerul de teren, el nu reuete s capteze
atenia locatarului$ 0ac, la ntruniri, cei ce dau rspunsuri nu &orbesc suficient de tare,
pro#ramul nu &a fi ncurajator pentru cei prezeni$ 1ns, dac oratorul crete &olumul
&ocii c/nd nu trebuie, asculttorii nu se &or simi la lar#ul lor, ba chiar s4ar putea irita$
Prin &olumul &ocii dominam sau ne lasam dominati$ ' persoana cu &oce &olubila induce
ideea de putere si &italitate, pe cand una cu &oce slaba da impresia de pasi&itate si lipsa
de incredere in fortele proprii$ Pentru a fi ascultati trebuie sa uzam de puterea &ocii, fara
insa a e!a#era, deoarece &olumul foarte mare indica o de&alorizare a interlocutorului$
$i"tia
Este calitatea si arta de a articula si pronunta cu&intele corect si clar$ Ea se poate
educa prin e!ercitiu$ 0ictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de
nuantarea clara a &ocalelor$ Arta de a pronunta corect, dictia, putem afirma ca este
elementul para&erbalului cel mai cunoscut, dar nu neaparat si pus in practica$ Pronuntand
cu&intele clar &ei fi perceput ca o persoana competenta si si#ura pe sine$
A""entu
Pri&este maniera de a pronunta mai apasat, mai intens sau pe un ton mai inalt o
silaba dintr4un cu&ant sau un cu&ant dintr4un #rup sintactic$ El poate schimba sensul
cu&intelor$ Accentul are un rol important in &orbire, de multe ori decisi&4 putem accentua
silabe, cu&inte sau chiar fraze$ Pentru a e&identia anumite idei dintr4un discurs,
accentueaza4le, rostindu4le mai rar si apasat, in timp ce treci rapid peste ceea ce ti se pare
nesemnificati& sau care te deza&antajeaza$
Pau-ee
=eprezinta separarea &orbirii in #rupuri si cascade de cu&inte sau fraze ce pot da
unele indicii asupra starilor afecti&e si atitudinilor &orbitorului$ Pauzele prea lun#i
@
obosesc audienta, dar pauzele scurte, retorice, bine plasate, dau ascultatorului sentimentul
de implicare acti&a$ Pauzele tactice sunt facute inainte sau dupa cu&antul sau ideea ce
merita subliniata$
Intonatia
(uprinde timbrul si &ariatia inaltimii #lasului care transmit emotii,
sentimente si atitudini$ Infle!iunile &ocii tradeaza faptul ca &orbitorul este fericit, trist,
furios, infricosat, prietenos, umil sau dictatorial$ >ocea indulceste sau aspreste mesajul
&erbal$ Aransforma afirmatiile in intrebari si in&ers, iar uneori transforma chiar sensul
cu&intelor$
Ritmu vor)irii
>orbirea poate fi calma, repezita, lenta, rapida, teatrala, afectata sau precipitata$
0aca ritmul &orbirii este ridicat, ascultatorul primeste mesajul &erbal ca pe o ur#enta$ 2n
bun &orbitor schimba &iteza pronuntarii cu&intelor in concordanta cu importanta
mesajului, in sensul ca ceea ce este nesemnificati& sau comun este rostit repede, iar ceea
ce este nou sau important este rostit rar si apasat$
>iteza in &orbire este data de ritm, care poate fi lent sau rapid, calm sau
precipitat, insa ideal ar fi sa pastrezi o linie de mijloc$ 2n ritm prea lent indica o persoana
plictisita si fara &la#a ) este imposibil sa transmiti un mesaj important &orbind in acest
mod4 pe cand un &orbitor cu ritm prea rapid &a transmite starea de ur#enta$ =itmul
mecanic, ca un metronom indica o persoana disciplinata, cu &ointa de fier, dar care isi
controleaza starile afecti&e in mod e!a#erat$
0aca &rei sa do&edesti ca esti o persoana echilibrata, &orbeste pe
un ritm moderat, cu usoare fluctuatii4 acest lucru te &a ajuta si in cadrul discursurilor6
pentru a fi ascultat trebuie sa &ariezi putin ritmul, altfel inter&ine o stare de platou ce
poate plictisi usor pe cei care te asculta$
*
Con"u-ii
Forma comunicarii &erbale este constituita de elementele para&erbale6 &olum, ton,
ritm, accent, pauze si dictie$ (u ajutorul acestora transmitem mesaje subliminale, ce
influenteaza interlocutorul la ni&el inconstient6 in fa&oarea sau contra noastra$ Pentru a
profita de latura poziti&a, trebuie sa cunoastem ce presupun fiecare dintre ele$ 1n timpul
unei discuii, dez&aluim indirect foarte multe informatii despre noi, nu neaparat prin
cu&inte, ci prin tonul pe care il adoptam$ 2n ton mai puternic, mai ridicat subliniaza
si#urana de sine i conduce ctre atenia ascultatorului, n timp ce un ton mai slab poate
ascunde un caracter timid i lasa impresia de pasi&itate$
-