COMUNICAREA NONVERBALA Cuvntul e un mijloc imperfect de comunicare.

Camil Petrescu S-ar putea spune ca inca din cele mai vechi timpuri, comunicarea a detinut rolul primordial in stabilirea si consolidarea relatiilor umane; de la simpla transmitere a ideilor, gandurilor si sentimentelor si pana la instiintari publice, oficiale, comunicarea isi face simtite importanta si caracterul indispensabil. Derivat din lat. communis, tradus prin sintagmele a pune in acord, a fi in legatura cu, a fi in relatie cu, termentul comunicare comporta, potrivit DEX-ului, o serie de definitii precum: aciunea de a comunica i rezultatul ei; intiinare, informaie, tire; raport; contact, relaie, legtur; prezentare ntr-un cerc restrns de specialiti a unei contribuii personale ntr-o problem tiinific; lucrare care face obiectul unei comunicri.

In prezent, comunicarea este studiata ca o stiinta de sine statoare, cunoscand 3 forme: comunicarea verbala; comunicarea nonverbala; comunicarea paraverbala.

Comunicarea nonverbala Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunicrii nonverbale a fost demonstrata n 1967 de ctre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 7% din mesaj este transmis prin comunicare verbala n timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristicile comunicrii nonverbale

 redundana: preluat din teoria informaiei, termenul se refer la transmiterea repetat a aceleiai informaii. Adeseori n interaciunile sociale este recomandabil transmiterea unui mesaj pe dou sau mai multe canale sau coduri, pentru o mai mare eficien. Atunci cnd semnalele nonverbale (gesturi, mimic .a.) se refer la acelai coninut al comunicrii verbale, acestea sunt redundante. completarea: mesajul n ntregul su ia natere din combinarea semnalelor verbale i nonverbale. Atunci cnd vorbim, facem adeseori micri cu minile sau alte pri ale corpului, gesticulm, completnd ceea ce am comunicat verbal. Spre exemplu, comunicri cu privire la dimensiunile, volumul unui obiect rmn nenelese fr anumite gesturi de completare, numite ilustratorii. Nu numai gesturile i mirile fac posibil completarea , ci i alte semnale nonverbale precum mbrcmintea, coafura, alte aspecte ale nfirii comunicatorului. sublinierea: tintirea anumitor puncte ale mesajului verbal se face prin semnale nonverbale, precum modulaiile vocii, micri ale corpului, contextul fizic, contactul vizual i alte semnale nonverbale care sunt utilizate simultan. Spre exemplu, cnd cineva vea s fie convingtor, folosete o mimic i gestic sporite, poate vorbi mai tare i mai repede. Prin subliniere, comunicarea verbal dobndete o not de obligativitate pentru receptor, sublinierea exprim, de regul, atitudinea vorbitorului fa de asculttor. coordonarea: limbajul nonverbal controleaz i ghideaz felul n care se desfoar comunicarea verbal. Spre exemplu, dnd din cap, l ndemnm pe interlocutor s ia cuvntul sau i semnalm s i ncheie comunicarea. O comunicare satisfctoare pentru toi participanii are loc atunci cnd succesiunea comunicrilor verbale este coordonat de semnalele nonverbale, ca gestica, inuta corpului .a., prin care vorbitorul i exprim inteniile sale. substituirea: mesajele verbale pot fi nlocuite de cele nonverbale, deoarece mimica feei, a gurii, contactul din priviri sunt semnale la fel de eficiente ca limbajul vorbit. Exist mai multe situaii cnd, de regul, se recurge la semnalele nonverbale n locul celor verbale. contradicia: atunci cnd nu exist concordan ntre ceea ce se comunic verbal i ceea ce se exprim prin semnale nonverbale are loc o contradicie n comunicare. Aceasta deruteaz pe interlocutor i exprim, n acelai timp, tipul de relaie dintre partenerii de comunicare. Contradicia poate fi contient sau incontient pentru emitor i ea se manifest cel mai adesea prin mimic, micri ale corpului. Elemente componente ale comunicarii nonverbale

Limbajul nonverbal (body language) este alcatuit din trei componente: mimica, privirea si gestica. Mimica se refera la toate fenomenele pe care le putem observa pe fata unui om: miscarile capului, contactul vizual, directia privirii, zambetul. In privinta privirii, pentru a construi o relatie de comunicare trebuie sa pastram contactul vizual cam 60% - 70% din timp. De asemenea, exista mai multe tipuri de priviri: oficiala, intima, laterala, care atunci cand e insotita de zambet inseamna interes, iar atunci cand e iinsotita de incruntarea sprancenelor inseamna ostilitate. La fel, inchiderea ochilor inseamna dorinta de a finaliza interactiunea. Gestica se refera la limbajul mainilor in termeni de viteza a miscarii, grad de tensiune, pozitii, zone de miscare, mod de tinere a degetelor, distanta dintre maini si corp. Mai jos sunt cateva imagini cu posibile posturi pe care le poate adopta cineva in timpul unei discutii si cu decodificarea lor din registrul nonverbal in cel verbal:

La fel, pozitia mainilor ne poate da nenumarate indicii despre starea cuiva. Mai jos sunt enumerate cateva pozitii ale mainilor si semnificatia lor in contextul limbajului corpului:

mainile deschise, relaxate, dezvaluie o atitudine pozitiva, o invitatie la sinceritate bratele incrucisate inseamna respingere bratele tinute la spate inseamna neliniste managaierea barbiei arata ca ascultatorul evalueaza pozitiv ceea ce aude tragerea usoara a lobului urechii este un semn de suspiciune masarea cefei indica un sentiment de frustrare sprijinirea barbiei in palma tradeaza plictiseala palmele inclestate arata tensiune 3

jocul cu pixul este un semn de nerabdare frecarea palmelor indica anticipare De o foarte mare importanta sunt postura si orientarea corpului. Se refera la felul in care un

om sta la un moment dat si la modalitatile prin care isi modifica postura corpului. Astfel, exista cateva pozitii de baza pe baza carora putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienta, de exemplu:

Asadar, pozitia picior peste picior si brate incrucisate, picioarele peste bratul scaunului, picioarele pe birou sau leganarea, batutul din picior arata toate lipsa de interes. Totusi, cand picioarele sunt incrucisate iar pozitia corpului este indreptata spre interlocutor, este un semn de intelegere si cooperare. Inclinarea usoara a corpului inainte arata interes. Inclinarea corpului spre spate arata lipsa de interes. Intoarcerea corpului intr-o parte in timp ce interlocutorul vorbeste, indica dorinta de a incheia discutia. Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul mbrcmintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza, etc. Se afirma ca " haina face pe om" i ntr-adevr tim ca oamenii bine mbrcai dau impresia de succes, putere, educaie, bani, etc. mbrcmintea poate accentua frumuseea fizica, naturala, poate reprezenta un simbol cultural (brbaii ntotdeauna poarta pantaloni) sau sublinia o tradiie (kilt-ul scoian sau sari-ul indian). Felul n care ne mbrcam ofera i informaii personale. O femeie mbrcata provocator poate exprima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale, pe cnd o femeie mbrcata decent confer seriozitate, ncredere i are posibiliti mai mari de promovare n piaa muncii sau n funcii de rspundere. Cunoasterea acestor informatii despre comunicarea nonverbala si limbajul corpului ne ajuta sa ne atingem mai usor obiectivele unei discutii, ale unei prelegeri sau expuneri. iar cel care 4

aprofundeaza tainele comunicarii nonverbale are, cu siguranta, mai mult succes in ceea ce isi propune.

Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul mbrcmintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii, cravate, ochelari), prin machiaj, coafura/ freza, etc. Se afirma ca " haina face pe om" i ntr-adevr tim ca oamenii bine mbrcai dau impresia de succes, putere, educaie, bani, etc. mbrcmintea poate accentua frumuseea fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural (brbaii ntotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradiie (kilt-ul scoian sau sari-ul indian). Felul n care ne mbrcam ofera i informaii personale. O femeie mbrcata provocator poate exprima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cnd o femeie mbrcata decent confer seriozitate, ncredere i are posibiliti mai mari de promovare n piaa muncii sau n funcii de rspundere Nu trebuie sa fii elegani n orice situaie, trebuie nsa sa avei o inuta adecvata oricrei situaii