COMUNICAREA NONVERBALA

A comunica nseamn a mprti gnduri, sentimente, idei si experiene. Astfel, comunicarea este procesul prin care nelegem si transmitem sensuri ale propriilor noastre valori si convingeri. Ca proces ea presupune un schimb de mesaje intre cel puin doua persoane. Comunicarea umana se ocupa de sensul informaiei verbale, prezentata n forma orala sau scrisa si de cel al informaiei nonverbale, reprezentata de paralimbaj, micrile corpului si folosirea spaiului. Din punct de vedere al mijloacelor comunicrii, comunicarea umana cuprinde comunicarea nonverbala si comunicarea verbala. Comunicarea nonverbala este acel tip de comunicare care nu utilizeaz limba vorbita si nici vreun substitut al ei (coduri verbale pentru surzi, morse etc.). Acest tip de comunicare este, la rndul ei, mprita de autorii de specialitate dup mijloacele nonverbale utilizate, astfel: 1. Comunicare tactila (prin atingere) 2. Comunicare gestual-chinestezica (prin micarea semnificativa a parilor corpului, cu excepia acelor gesturi care au semnificaie verbala) 3. Comunicarea cu ajutorul obiectelor (culoarea, ordinea, mrimea, distribuia, micarea) 4. Comunicarea artistica (comunicarea emoiei artistice, dincolo de coninutul propriu al acesteia)

Comunicarea nonverbala are urmtoarele caracteristici: - are o mare doza de credibil, ntrecnd-o pe cea a comunicrii verbale; - poate sa se extind pe mai multe arii de dezvoltare / repertorii. Astfel, cei care vorbesc isi nsoesc comunicarea verbala prin gesturi, dar si cei care citesc sau privesc pe fereastra comunica astfel nonverbal; - este aproape in totalitate necontrolabila si nestructurata; - este nnscuta, parte din ea fiind formata prin achiziii mai degrab evolutive (ex: prin imitarea unor gesturi vzute la cei din jur);

Comunicarea nonverbala este determinata cultural. O mare parte din comportamentul nonverbal se nva in copilrie. Potrivit lui B. Bernstein elevii / studenii poseda, atunci cnd vin la coala, coduri nonverbale distincte, coduri care au o importanta nsemnata in succesul si integrarea lor colara. Mesajele nonverbale pot sa se afle in conflict cu cele verbale. Oamenii tind sa priveasc partea dreapta a fetei, ceea ce este o maniera greita daca se dorete perceperea mai intensa a emoiilor. Mesajele nonverbale sunt in mare msura incontiente. Canalele nonverbale sunt importante in comunicarea sentimentelor si atitudinilor. Funcii ale comunicrii nonverbale:

comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea verbala; astfel, profesorul poate ntri prin anumite elemente de mimica sau de gestica importanta unei anumite pari din mesaj din ceea ce transmite, in timpul orelor, cursanilor si.

comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala; comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazic anumite aspecte ale comunicrii verbale comunicarea nonverbala poate regulariza fluxul comunicaional si poate pondera dinamica proprie comunicrii verbalizate; comunicarea verbala repeta sau reactualizeaz nelesul comunicrii verbale, dnd astfel posibilitatea receptorului comunicrii sa identifice in timp real un indemn aflat in spatele unei moiuni / afirmaii; elementele comunicrii nonverbale pot sa substituie aspecte ale comunicrii verbale (ex: printr-un gest, profesorul ii indica unui elev sa rspund)

In practica, distingem diferite tipuri de comunicare nonverbala. Micrile trupului se integreaz in aria comunicrii nonverbale, pe intervalul a cinci categorii: 1. Emblemele (simbolurile) sunt micri ale trupului care au traduceri directe in cuvinte; emblemele pot fi diferite de la o cultura la alta (ex: strngerea palmei in forma de cerc. Pe cnd

cealalt descrie intre degete un unghi de 45 de grade, aceasta emblema nsemnnd OK) 2. Ilustratorii sunt cei care accentueaz si dau fora cuvintelor (ex: daca cineva ntreab despre o strada anume, ne vom ajuta de mini cnd ii vom spune sa mearg nainte si apoi sa fac la stnga) 3. Regularizatorii folosesc un ansamblu de micri ale corpului (ex: profesorul dorete sa numeasc elevul care sa rspund la o ntrebare, folosete de cala mai multe ori att nclinarea capului, ntinderea minii cat si poziia generala a corpului in acest sens). De asemenea, regularizatorii sunt importani in dimensionarea modului in care vorbitorul isi structureaz mesajul in funcie de receptor. 4. Expunerea sentimentelor arata celorlali, in funcie de micrile corpului, cat de intense ne sunt sentimentele; putem astfel arata manie sau bucurie, suprare sau frica. Oamenii pot sa interpreteze aceasta si sa reacioneze. 5. Adaptorii sunt folosii de indivizi atunci cnd acetia se afla in situaii inconfortabile (ex: faptul ca o persoana aflata la o masa de discuii se apuca sa aranjeze hrtiile din fata sa poate sugera ca dorete mai multa ordine in discutii si ca situaia in care se afla nu prea o bucura)

Baron si Byrne ne prezint patru canale bazale in comunicarea nonverbala: 1. Expresiile fetei. In acest mod, oamenii din diferite colturi ale lumii au expresii faciale similare atunci cnd exprima diferite emoii: surpriza, frica, suprare, bucurie, etc. 2. Limbajul ochilor (contactul vizual). servete la patru funcii majore: regularizeaz fluxul informaional monitorizeaz feedback-ul (cadrul didactic, in special, trebuie sa pstreze mereu prezent contactul vizual dintre el si cursanii si, deoarece aa cum accentueaz ascultarea interactiva se dezvolta astfel un cadru propice si mai motivant pentru nvare) exprima emoiile indica natura relaiilor interpersonale Contactul vizual

Joseph De Vito identifica urmtoarele patru funcii ale limbajului ochilor: cutarea feedback-ului (ne dorim sa tim ce reacie are celalalt la ceea ce am spus) informarea celorlali ca este deschis canalul de comu nicare si deci pot sa vorbeasc (atunci cnd punem o ntrebare unor prieteni si ne oprim cu ochii asupra unuia dintre acetia)

indicarea naturii relaiilor interpersonale (spre exemplu, prezentarea relaiilor de putere prin comportamentul vizual dominant un individ poate face aceasta prin meninerea unui nivel ridicat de contact vizual atunci cnd vorbete el si a unui nivel sczut de contact vizual atunci cnd l asculta pe celalalt) compensarea privind creterea distantei (ex: doua persoane se afla la o petrecere, in colturi opuse, dar micoreaz distanta printr-un schimb frecvent de priviri).

Limbajul ochilor ne poate arata foarte multe despre o persoana. Richard Bandler si John Grinder au sugerat ca oamenii se uita intr-o direcie (stnga) cnd ncearc sa-si aminteasc ceva si in alta direcie (dreapta) cnd ncearc sa inventeze ceva. Limbajul trupului (gesturi, micri, poziii) reprezint o sursa

3.

importanta de informaii in special pentru profesor,care poate sa primeasc astfel o baza informaionala si de feedback extrem de importanta. T.K. Gamble si M. Gamble divid limbajul trupului in doua subsisteme: postura si gesturile. Scheflen propune trei dimensiuni ale limbajului trupului: punctele sunt reprezentate de schimbri ale micrii capului, expresia faciala si micarea minilor, poziiile sunt reprezentate de schimbarea posturii in timpul conversaiei, iar prezentarea include ntregul comportament nonverbal, cuprinznd intrarea si plecarea din sala de discuii. Putem dimensiona aceste

trei segmente ale comunicrii nonverbale acordndu-le la ceea ce Moore denumete micarea profesorului, element de captare si stabilizare a intereselor instructiv educative la elevi / studeni; astfel micarea profesorului in cadrul clasei poate sprijini , sau dimpotriv , mpiedica procesul de comunicare. Micarea ctre cursantul care vorbete poate, spre exemplu, sa transmit implicarea si interesul pe care micarea si ndeprtarea de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau lipsa interesului. Micrile profesorului pot astfel sa demonstreze adesea si sa optimizeze interaciunea. Intr-adevr, micarea profesorului sub toate aspectele sale, in diferitele arii ale clasei, poate sprijinii studenii in meninerea ateniei spre cadrul didactic. De altfel, aceste elemente pot fi interpretate si prin prisma conceptului de ecou poziional (care desemneaz faptul ca o persoana care asculta o alta tinde sa o imite, intr-o anumita msura si in maniera specifica, poziia celui care comunica); atunci cnd acest ecou poziional exista, putem consemna mai degrab o lipsa a interesului pentru ascultare.

4.

Contactul fizic poate sa ne sugereze un evantai extrem de larg de factorii care conduc la afeciune, dependenta, agresivitate, dominanta etc. in inter-relaionrile persoanelor cu care venim in contact, definind statusul acestora. Conform matricei lui Cook, alte caracteristici exterioare limbajul trupului pot sa face parte integranta din comunicarea nonverbala susinuta de aceasta forma: este vorba despre mbrcminte, machiaj, parfumul folosit etc.

O alta arie a comunicrii nonverbale o reprezint comunicarea cromatica. Pornind de la anumite cercetri realizate nc din Antichitate, s -a constatat ca, in genere, culorile au anumite semnificaii si pot evidenia anumite stri dispoziionale (Max Luscher): GRI simbolul neutralitii, nu exprima nici o stare de tensiune, nici o stare de relaxare, fiind ceva si nimic din amndou. noiunea de neimplicare sau mascarea interesului pentru un anumit lucru. ALBASTRU sugereaz calm, unitate si repaos. privitul la o culoare albastra are rolul de a relaxa sistemul nervos. profunzime a sentimentelor, desemnnd aspecte ca grija si afeciunea. VERDE asociat adesea cu natura, cu creterea, cu tensiunea elastica ce determina nevoia de mbuntire a ceva ce face parte din viata noastr evideniaz fermitate, constanta si persistenta, nevoia / dorina de posesie / dominare reliefata si printr-un nalt nivel al stimei de sine. Metaforic fiind vzut ca elasticitate a dorinei,

verdele

indica

si

un

nivel

crescut

al

dorinei

de

autombuntire.

ROSU simbolizeaz fora dorinei definind activismul persoanei, vitalitatea acestuia determinnd o latura agresiv ofensiva, competitivitate si operativitate. aspecte afective ale dorinei, excitabilitate, dominaie si sexualitate. GALBEN simbol al inspiraiei, concretizat prin spontaneitatea / originalitatea persoanei. definete un sentiment al fericirii persoanei guvernate si de o lipsa a inhibiiei, evideniind dorina de schimbare, centrarea pe investigaie si productivitate. CAFENIU / MARO amestec intre rou si galben are ceva din fiecare reprezint rdcinile persoanei, securitatea cminului si a familiei acesteia. centrat pe corp, semnifica nevoia de confort. VIOLET

 combinaie intre rou si albastru combina simbolul impulsivitii si competitivitii rosului cu sentimentul predrii gentile indus de albastru. are un suport mistic, privind nelegerea sensibila si intuitiva a lucrurilor dincolo de suportul lor evident / real. un anumit nivel de insecuritate sau vulnerabilitate, evideniat deseori prin creterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la aciunile pe care persoana le ntreprinde. NEGRU negare a nsei ideii de culoare, definete o reprezen tare a nimicului a extinciei si renunrii, persoana respectiva simindu-se fr noroc. act de rebeliune mpotriva sortii potrivnice. consolidator al tuturor culorilor. Aria nonverbalului este mult mai mare, noi si noi opiuni aprnd pe zi ce trece. Astfel, aria nonverbalului se extinde la toate lucrurile care reprezint omul: astfel, si mobila pe care o avem in casa, ca si aranjamentul acesteia pot fi considerate mesaje nonverbale. Din punct de vedere interacional, unii cercettori Brilhart si Galanes remarca faptul ca avem o aranjare a mobilierului pe doua dimensiuni:

10

-sociopetala ncurajeaz interaciunea de grup aranjarea unor scaune confortabile intr-un cerc; -sociofugala descurajeaz interaciunea de grup vizibila in aranjarea bncilor intr-o clasa. Unii cercettori au inclus in aria nonverbalului si oferirea unor daruri. Moore include in rndul comunicrii nonverbale si un anume limbaj al timpului, spre exemplu, pauzele si tcerea reprezint astfel de modaliti de utilizare a timpului in comunicare. Comunicarea nonverbala definete un cadru deosebit de fertil in dezvoltarea inter-relaionrilor didactice si, de altfel, trebuie observat nu numai ca nu poate fi desprita de comunicarea didactica in general, ci si ca locul sau tinde sa fie unul din ce in ce mai important. Charles Galloway a oferit un sistem privind comportamentul nonverbal in clasa. Acesta constituie un instrument util, la ndemna fiecrui cadru didactic, in observarea propriului comportament si, mai ales, a rezultatelor acestuia, a modului in care influeneaz implicarea si dezvoltarea interesului elevilor si, in ultima instana, performanta colara.

11

Influenta 1. Congruent directa Comportamentul

1. Incongruent nonverbal Comportamentul nonverbal l mesaje exemplu, profesorul zmbete trupului cnd este suprat. Limbajul nivel trupului este supra-controlat. Sentimentele artate. sunt arareori

este in concordanta cu cel contrazice pe cel verbal; spre verbal, mixte, nu exista un limbajul

demonstreaz

echivalent cu sentimentele.

2. Instrumental Profesorul elevilor, utilizeaz nonverbalul

2. Superficial ideile Comportamentul nonverbal al este profesorului nu indica un

consistent ncurajat.

interes autentic pentru ideile

12

elevilor

(ex.

Plictiseala

in

expresia faciala) 3. Personal 3. Impersonal evita contactul Profesorul menine contactul Profesorul

vizual fata in fata, fiind vizual; spre exemplu, vorbete conectat cu ntreaga clasa si cu ochii in podea sau menine meninnd o distanta o distanta excesiva. psihologica confortabila. Influenta 4. Senzitiv 4. Nesenzitiv indirecta Tonul, ritmul vorbirii sunt Profesorul zumzie pas cu proiectate pentru a menine pas, cu mici variaii in ton si interesul elevilor. pstrnd un paravan la replicile elevilor. 5. Implicat Comportamentul ncurajeaz elevilor in 5. ndeprtat / Neimplicat nonverbal Comportamentul nonverbal participarea replica elevilor pentru a evita clarificarea participarea.

deciziilor si regulilor. 6. Stabil Comportamentul 6. Sever nonverbal Comportamentul nonverbal

este concordant cu un limbaj este sever, agresiv, ncercnd ferm in controlarea sa intimideze elevii.

conduitelor negative.

13

Dei oamenii sunt educai sa prefere cuvintele pentru a comunica, in procesul comunicrii interpersonale doar 7% din mesaj este comunicat verbal, in timp ce 93% este transmis nonverbal, din care 38% este prin tonurile vocale si 55% prin expresiile faciale. n nici un domeniu al vieii si activitii umane existenta si manifestarea omului ca fiina sociala nu este posibila fr comunicare. Comunicarea da sens si finalitate inteniilor, dorinelor, aspiraiilor, atitudinilor si aciunilor noastre, le face inteligibile pentru ceilali, n aceeai msura n care fiecare dintre noi percepem modul de manifestare al celorlali fata de noi prin comunicare. Natura si modul de manifestare a relaiilor de comunicare dintre oameni sunt att de diversificate, att de complexe si de structurate, nct putem spune ca omul triete, de fapt, ntr -un mediu comunicaional omniprezent, care-i structureaz si-i afecteaz viata n fiecare clipa.

Bibliografie 1. Comunicarea eficienta Ion-Ovidiu Panisoara 2. Comunicarea eficienta Aurelian Sburlescu 3. Internet Locul si rolul comunicrii in consiliere, Comunicarea nonverbala.

14

15