Eticheta verbal ca mijloc de redare a culturii naionale (salutul i adresarea)

Ce este eticheta?
Un concept filozofic, etic; totalitatea normelor de conduit referitoare la manifestrile exterioare atitudinale fa de oameni (formule de adresare, de salut si de ramas bun, comportamentul in locuri publice, maniere, etc.). Cu toate acestea, manifestarea exterioar, de regul, reflect esena interioar a relaiei, care in mod ideal, ar trebui s fie reciproc cordial Termenul are origini franceze, din timpul regelui Ludovic al XIV-lea. Europenii pun accent i n zilele noastre pe respectarea comportamentului adecvat, dar n America, eticheta este socotit de ctre unii o barier, o restricie inutil a libertii de exprimare. Alii o respect, dovad fiind afiele postate la intrarea n anumite restaurante (n special cele de pe litoral) din Statele Unite: No shoes, no shirt, no service", adic accesul nu este permis dect dac ai o vestimentaie adecvat

Tipuri de eticheta:
Eticheta de birou eticheta comunicarii Eticheta de afaceri Eticheta la masa Eticheta vestimentara

Eticheta verbal
Eticheta verbal reprezint un sistem de norme comportamental verbale,
specific-naionale, stereotipice, existente ntr-o societate, obligatorii pentru toi membrii ei; Normele snt fixate i folosite n diverse formule de

adresare, dar, in acelai timp, variabile, n dependen de perioada istoric.

Eticheta verbal i cultura comunicrii

Eticheta verbal este dependent de

cultur. Ceea ce pentru unii este considerat norm, pentru alii poate s fie ocant sau inadecvat-exemplul relativitii, pentru c i comportamentul variaz de la un popor la altul.

Informaia cultural ce se conine n eticheta verbal a diferitor culturi

Ierarhia de subordonare;
Raportul de gen; intravert i extavert; spaiu personal; Istoria poporului, tradiii, obiceiuri,

mod de via, religie.

 Exista mai multe forme de salut cu un istoric si semnificatii aparte,asa cum exista mai multe modalitati de manifestare a fiecarui salut in parte.E important sa stim cind sa ne stringem

mina,cind sa ne imbratisam sau sa dam din cap ori sa ridicam sprincenele,etc.nu peste tot este la fel.

 STRINSUL MAINII este raspindit in

majoritatea culturilor de tip occidental,iar formele lui au aceleasi intelesuri in majoritatea cazurilor in care apar:intilnire de afaceri,realizarea de cunostinte,ramas bun,intilnire amicala,s.a

 Originea salutului prin stringerea mainii are

o conotatie ce tine de conflict si de eliminarea unor tensiuni aparute intre cavalerii beligeranti.acestia isi dadeau mina ca sa arate ca nu au arme sau ca nu vor sa se foloseasca de ele,in acest caz si apropiinduse de adversar.In cultura romana,stringerea nu era a mainii ci a antebratului,in sens de ajutor si incredere;ca atunci cind vrei sa ridici pe cineva,avind,astfel,o priza mai buna.

 In unele regiuni si tari salutul prin stringerea mainii are un regim protocolar si oficial,iar pentru a-ti arata bunavointa fata de cineva se folosesc cu precadere imbratisarea si sarutul pe ambii obraji.

Exista FORME DE SALUT pe care si cel mai extrovertit si dezinhibat individ le-ar avea drept un atentat nu laspatiul personal,ci la un bun simt si igiena.E cazul membrilor unor triburi din Africa care se scuipa pentru a-si exprima salutul si apropierea.
Membrii altor comunitati africane se saluta punindu-si mana unii pe umerii celorlalti.

Strngerea mnii
Strngerea mnii se practic mai

ales cind cele dou persoane care se intilnesc urmeaz s se opreasc i s stea puin de vorb. Este o form de salut care dateaz din antichitate. n majoritatea culturilor europene, salutul prin strngerea minii este iniiat, n interaciunile interpersonale, de persoana mai n vrst sau, dac persoanele sunt de sex opus, de femei. Cnd exist un grup de persoane, mnile se strng pe rnd: femeile ntre ele, apoi femeile i brbaii, brbaii ntre ei. Aceast form de contact tactil este n strns legtur cu contactul vizual, apropierea spaial, zmbetul, alte gesturi i expresii mimice.

Mai intilnim si SALUTUL DISCRET,prin care emitatorul vrea

sa transmita un anumit mesaj de apropiere,de intelegere a celuilalt,sperind ca si celalalt il va intelege.E un salut familiar,fara cuvinte,cind capul se misca de jos in sus si sprincenele se ridica sau nu.Poate fi interpretat si ca un semn de colaborare.

Salutul- mod de comunicare ntre diverse popoare (din istoria salutului)

n Roma antic, oamenii se salutau ridicndu-i braul drept n sus.

Romanii se salutau astfel: AVE (fii salutat), SALUS (s fii sntos), SERVUS (sunt slujitorul tu, formul foarte respectuoas) sau SALVE (salut sau buna ziua), si se despreau (rmi cu bine).
Grecii antici se salutau cu CHARIE(pace ie).

China - se salutau strngndu-i propria mn.

Frana - se salutau strngndu-se de obraji. America Latin - se mbrieaz.

Noua Guinee - i aeaz unul altuia frunze pe cretet,ca semn de slaut.

Samoa - se salut, mirosindu-se reciproc.

 Unii orientali saluta impreunindu-si palmele la piept si

aplecindu-se usor,avind si capul inclinat Locuitorii din America Latina se imbratiseaza cind se saluta Oamenii din Orient se saluta,lipindu-si palmele ca intr-o rugaciune si facind o plecaciune Dupa sarbatoare de Pasti,crestinii ortodocsi se saluta cu formularile Hristos a inviat!,Adevarat a inviat. La sarbatoarea de Inaltare se folosesc formularile Hristos s-a inaltat,adevarat s-a inaltat

 Salutul in Hong Kong:impreuneaza palmele si executa

o plecaciune In India:impreuneaza palmele ca si cum s-ar ruga.Gestul poarta numele de NAMESTE In Indonezia spun SELAMAT,ceea ce inseamna pace In Japonia:se apleaca din talie,palmele pe coapse,calcaile impreunate

 Korea:plecaciune usoara si fluturare din maini(maina dreapta in

aer ori ambele) Malaysia:ambele maini ating mainile celuilalt si apoi le duc inapoi pe piept si spun;acest gest se numeste SALAME Philippines:o teapana stringere de maina Sri Lanka:palmele impreunate sub barbie si efectueaza o usoara plecaciune Thailand:palmele impreunate,coatele lasate in jos si plecaciune usoara cu capul

 Chinezii,in timpurile vechi,salutindu-se,isi stringeau mainile

proprii.In zilele noastre de obicei un orator isi saluta ascultatorii. Eschimosii,salutind un prieten,usurel il loveste cu pumnul pe cap si pe umeri Laponezii cind se saluta se ating cu nasul unul de altul Egiptenii inainte se salutau la fel cum se saluta acum militarii:duc maina la frunte

Formule de salut in citeva tari

s-Saleamu Aleiku
Pace, sntate i bunstare, vou, n viaa aceasta i in ceruri de la Allah

Salutul tradiional n Tailanda Wai

privirea plecat, nclinarea n faa celuilalt, adoptarea unei poziii de supunere, chiar de rugciune.

Formule de salut n China

Chinezii vor intreba: Ati mincat astazi

orez? (Have you eaten rice today?) ceea ce inseamn: Cum o mai duceti? n timpul salutului se folosesc i formulele: bun dimineaa, bun ziua, bun seara.
La ntlnirile oficiale se pronun denumirea

rangului: "bun ziua, domnule director, ambasador, ministru etc.".

Salutul la japonezi
Konnichi wa
Plecciunea este o parte repetitiv i integrat interaciunilor sociale zilnice, folosit n numeroase mprejurri i contexte: cnd se ntlnte o persoan, cnd se ntreab ceva, cnd se cer scuze, cnd se felicit, cnd se exprim acordul cu cineva, cnd se ia rmas bun .a.

Salutul la mongoli

Formula general de salut (stereotipul) reflect viaa nomad a ciobenilor: chiar dac demult nu se mai in vite i nu mai duc via nomad: - Cum v merge viaa de nomad? - Cum sunt vitele? Toamna: Sunt grase bovinele, Cum o mai ducei toamna? Primvara: Primvara a venit cu bine? Iarna: Cum iernai?

Salutul n satele moldoveneti/ romneti

"Doamne ajuta!.

Sensul este : "Dumnezeu sa fie cu noi, cu toti!".

In Maramure mai ales, dar i in alte pari din Ardeal-

"Laudm pe Iisus!" sau " Ludat fie Iisus!", la care se rspunde cu "Ludat sa fie in veci, amin!" sau numai "In veci, amin!".
De la Pasti pana la nalare - "Hristos a inviat!", iar apoi,

pana la Rusalii, cu "Hristos S-a inalat!".

Dupa Craciun, megleno-romnii se salut cu

"Hristos S-a nascut!", salut asemanator cu cel de la Pati.

In alte tari, oamenii se saluta:

Ahoj in limba ceha, Hej in daneza, Salom in ebraica, Hallo in germana, Ja sas in greaca, Ciao in italiana, Ola in portugheza, Hola in spaniola, Merhaba in turca, Aloha in Hawaii

 Africa:HAAI Albania:TUNGJATJETA(sa ai o viata lunga) Armenia:BAREV sau PAREV

Australia:GDAY(informal)
Bahamas:HELLO(formal) sau HI(neformal) Bulgaria:ZDRAVEI,ZDRASTI(informal)

 Congo:MAMBO
Germana:HOI(popular),GOEDENDAG(formal) Englez:HELLO(formal),HI,HEY,YO(neformal)

Egipt:SALAAM ALEIKUM
Francez:SAUT,BONJOUR Hawai:ALOHA

Hindi:NAMESTE
Italian:CIAO(neformal),BUON GIORNO(formal) Rus:PRIVET

Romin:SALUT

Formule de adresare
Germania: Herr Doktor Professor Guy; cu excepia

membrilor familiei i pritenilor apropiai, n cel mai ru cazDoctor/ Herr, Frau (indiferent de starea civil) Japonia: forma nipona pentru Dle... este San si, plasata dupa nume (Prutianu san), este obligator pina cind esti invitat in mod expres la familiaritai. formula de respect ultranalt este Sama (Prutianu Sama), apelat in cazuri rare. Frana: nu se obinuiete sa v adresati pe nume. Numai madame-femeilor si monsieur- barbatilor. Brazilia: O Joo, O Maria/ O Senhor, O Sehora; America de Nord: John, Mary; Pronume de politete: Franceza: tu/vous Comment allez-vous? Comment vas-tu? Germana: Du/ Sie (Ihnen) Wie geth es Dir? Wie geth es Ihnen? Spaniola: Tu/ Usted Como esta?/ Como esta Usted?

Pri de vorbire care au neles de grup

Japonia: Uchi (in cadrul grupului)are inteles de unul dintre noi; Soto (in afara grupului) unul din ei. Vorbirea direct/ vorbirea indirec Un loc important japonezii acorda vorbirii indirecte, folosind vorbirea pasiv. Ex: S-a spus ca, Unii cred ca Cercetatorii au demonstrat c japonezii folosesc construcia pasiv mai des decit americanii. Acest fapt ne confirma si unele proverb: Vagul este virtutea. Pentru americani, comunicarea indirecta a japonezilor poate fi interpretata neserios, insulator si nedemn de incredere. Pentru japonezi, comunicarea directa a americanilor poate fi vazuta ca nepoliticoas, aspr i insensibil.

Formule de adresare in englez

In englez nu exist pronumele personal de politee de tipul dumneavoastr. Cuvntul you se traduce n romnete fie prin tu, fie prin dumneavoastr.

Reguli ale etichetei n prezena Familiei Regale

In cadrul ntlnirilor cu membrii Familiei Regale, formulele directe de adresare sunt urmatoarele: Pentru Rege: Sire sau Majestatea Voastra . Pentru Regin: Majestatea Voastr . Pentru Principesa, Principe: Alteta Voastr Regal . Dac Majestile Lor se afla mpreun cu Alteele Lor Regale i cu Excelena Sa, se poate folosi la nceputul unui discurs sau luare de cuvant formula general: "Majestile Voastre, Altetele Voastre Regale, Excelena Voastr".

Salutul nonverbal
Germania: brbaii dau mina (intre ei) si sarut o data femeia; Brazilia: femeile vor sruta si vor fi srutate (pe

obraz), barbaii se imbrieaz; Frana: srutarea interlocutorului de doua ori ; Belgia: srutarea interlocutorului de trei ori ; Britania: srutarea interlocutorului de patru ori; Spania: salutul este semnificat n prin mbriare;
La eschimoi - prin srutul nazal.

tiai c
n timpurile trecute supuii i salutau regele sau domnitorul fcnd plecciuni adnci sau chiar stnd n genunchi.

n Turcia exista obiceiul ca supuii s srute vrful papucului sultanului. Indienii, n semn de salut i ncredere, fumau

din renumita "pip a pcii".

n trecut, nainte de a se duela, cavalerii se salutau ceremonios, chiar dac n final unul dintre ei murea. La multe concursuri sportive ntrecerea ncepe cu un salut specific ntre concureni, salut care face parte din regua jocului

Bibliografie

.. . ., , 1983 .. . .: , 1988 / . .. .. . ., 1998 .. // . 5 1998. .. , // . 1 1994. .. // . 5 1993. .. . .: , 1989

Antonia Garonfil: Eticheta i bunele maniere