Calchieri: traducere incorecta a cuvintului din alta limba.

1. a juca nunta, format dup sintagma ruseasc .- Sergiu

mai are un vis: s joace o nunt peste un an, fr s se ntrebe de ce omul joac
nunta, dar nu face nunta, aa cum se spune corect n romn.
2. Acuma mai multe posturi de radio transmit un spot publicitar n care se anun
despre nite faciliti pe tot anul mprejur, expresie calchiat dup
din limba rus. n romn sensul este de anul ntreg, tot anul, iar
mbinarea de cuvinte anul mprejur este tot att de alogic i ridicol n
romn ca i anul de-a curmeziul sau n loc de
n limba rus. Unii vorbitori spun nu numai anul mprejur, dar i sutca
mprejur, mbinare copiat i ea dup din limba rus. Expresia
este departe de a fi corect, pentru c n romn nu exist lexemul sutc,
sensul acestui cuvnt se red prin 24 de ore, o zi i o noapte. n mod curent,
pentru intervalul de 24 de ore care cuprinde i ziua i noaptea se utilizeaz
substantivul zi - cnd spunem c au trecut trei zile, avem n vedere desigur i
nopile. Iar echivalentul lui sutca mprejur, de exemplu cnd cineva lucreaz
foarte mult, ar fi zi i noapte sau, mai nou 24 din 24 (de ore).
3. Si expresia In paza sanatatii tale este tradusa incorect din rusa (Na straje
vasego zdorovia)In romana ar fi corect Sanatate ca un dar
4. Priatno delati pocupki, tradus in limba romana Placerea de a face
cumparaturi.
5. autospalatorie/ avtomoika, autooglinzi/ avtozerkala, autoservice/ avtoservis,
autobar/ avtobar, automuzica/ avtomuzika, automagazin/ avtomagazin,
variantele corecte fiind spalatorie auto, oglinzi auto, servicii auto, bar auto,
muzica auto si magazin auto.
6. "Nu am hotarat inca ce sai cadonez persoanei iubite" In limba romana
nu exista verbul "a cadona". Expresia este o traducere dupa modelul rusesc
"podariti". In romana avem verbul "a darui", "a face cadou", "a oferi",
explica ea.

Echivoc: exprimarea neclara, ambigua, cind textul poate fi inteles in 2 moduri.

1. "Am expediat scrisoarea prietenului"
(situaia e aceeai, fie n scris, fie oral). Un om avertizat face ct doi, ai sesizat imediat
c are dou fee! Nu e clar ce am fcut: am expediat cuiva o scrisoare a prietenului
meu (adic am fost un intermediar), sau i-am trimis, eu, pur i simplu, prietenului meu,
o scrisoare? Ambele interpretri sunt posibile i acesta e un exemplu de echivoc
gramatical suprtor.
2. "El mi-a dat puin alinare."
Dup cum punem accentul n propoziie, acest enun poate avea dou tlcuri diferite,
cu dou ncrcturi afective opuse: dac accentum pe "el" sau pe "dat", reiese c
suntem mulumii c am primit totui ceva, c am fost ajutati (El mi-a dat puin
1

3.
4.

5.
6.
7.
8.

alinare); dac ns accentum pe "puin", reiese un sentiment de nemulumire, n

comparaie cu dorinele i ateptrile noastre (El mi-a dat puin alinare).
"Se uita la mine cu privirea aceea a omului care nghea".
E vorba de o privire care ne transform n ghea? sau de privirea cuiva care e
nnebunit de frig?
am luat cu mine nite cpii - sau nite copi; a doua: umbrle erau pretudindeni - sau
mbrele erau pretutindeni; a treia: acelea erau tortri sau trturi; a patra: au fost
aruncai n lturi sau ltri = n murdrii etc. Asemenea ambiguiti de accent mai
pot provoca i cuvinte ca: vsel-vesl, hin-han, seduc-se duc .a.
colier la baza gitului impletit
brinza de vaca degresata
palarii pt barbati din paie
haine pt copii de lina

Pleonasmul: reluarea nejustificata a aceluiasi sens sau o greseala de exprimare constind

in folosirea alaturata a unor cuvinte, propozitii cu acelasi sens.
1. bab btrn
2. concluzie final
3. caligrafie frumoas
4. conducere managerial
5. cel mai superior
6. a ecraniza un film
7. genunchiul piciorului
8. a nghea de frig
9. a rmne n continuare
10.a relua din nou
11.a repeta nc o dat
12.a rescrie iar
13. a reveni din nou
14. scurt alocuiune
15. a urca sus
16.accident nepravazut/neplacut accident
17.atac agresiv atac
18.prefer mai bine ceai/cafea prefer ceai/cafea
19.foarte corect, masuta mica, inclusiv si (se foloseste fara si)
20.a-si aduce aportul - a contribui, a avea contributia.
21.Acord comun acord
22.Mijloace mass-media mijloace de comunicare in masa; mass-media
23. Performanta deosebita performanta
24.Rezervare prealabila rezervare
25.A colabora impreuna a colabora

Tautologia repetarea nejustificata a aceluiasi cuvint/unor cuvinte formate de la

aceeasi radacina.
1. Lucrarile trebuiau incepute incepind cu...
2. de cntat nu cnt,
3. ea este ceea ce este
4. cine fura azi un ou maine va fura un bou!
5. omul s fie om
6. dac-i bal, bal s fie
7. ea este ceea ce este
8. legea este lege
9. dealu-i deal si valea-i vale/
Mandra-i mandra pana moare(text folcloric)
10.ce e val ca valul trece-M eminescu
11. femeia,tot femeie,zise Lapusneanul zambind-C.Negruzzi
12.eu is bun cat is bun,dar si cand ma scoate cineva din rabdare-I,creanga
13.Sa va fie casa casa,sa va fie masa masa-plugusorul
14.UNde sapa sapa locul/sare din pamant norocul-t.Arghezi
15.codrule codrutule
16.de glumet,glumet era mos Nechifor

Contradictia de sens alaturarea unui cuvint un sens contrar altui anterior plasat in sirul
vorbirii.
1. din cauza vointei si perseverentei a reusit =-> datorita vointei si perseverentei a
reusit
2. nici intr-un caz - in nici un caz
3. orice n-as face, nu-mi iese - orice as face, nu-mi iese.
4. Aragaze electrice
5. Zaharnite pt sare
3

6. Teribil de mic
7. Strasnic de gustos

Paronimia cuvinte cu forma aproape identica (uneori difera un singur sunet) si

cu sensuri diferite.
1. Familial si familiar
2. Complement si compliment
3. nvestit si investit
4. Orar si oral
5. Frezura si frizura
6. Butonera si butoniera
7. anual (o dat pe an) - anuar (publicaie care apare odat pe an);
8. atlas (colecie de hri) - atlaz (estur);
9. caic (nav mic, cu vele sau cu motor, cu prora i cu pupa nlate) - caiac (barc
pentru sport ngust, ascuit la capete, condus cu padele);
10.calcan (specie de pete de mare) - calaican (sulfat de fier, de culoare verde);
11.compliment (fcut unei persoane) - complement (parte secundar de propoziie care
determin un verb, un adverb);
12.familial (care aparine familiei, referitor la familie) - familiar (lipsit de pretenii,
bine cunoscut, obinuit, simplu);
13.mortal (care poate provoca / provoac moartea) - mortar (material de construcie
compus din var, nisip, ciment, ap,...);
14.opis (list de acte, registru) - opus (invers / termen care denumete, mpreun cu un
numr de clasificare, o oper a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a
lucrrilor sale);
15.Orion (constelaie) - oreion (parotidit epidemic);
16.padel (vsl prevzut la capete cu cte o pal convex) - pedal (prghie de
comand sau de antrenare a unui mecanism: biciclet, main de cusut...);
17.trocar (instrument chirurgical) - troacar[4] (pardesiu sau palton femeiesc, mai
scurt);
18.ordinar (nesimit, obraznic) - ordinal (ir de numerale);
19.stol (mulime de psri zburtoare din aceeai specie, adunate mpreun)
- stor (perdea de estur, de mpletitur sau din scndurele subiri, destinat s
fereasc interiorul unei ncperi de razele soarelui.
4

Folosirea inacdevata a sinonimelor

1. A se strica = a se altera (produsele aliment), defecta (aparate de uz casnic etc),
deterioreaza (hainele), sparge (borcanele)
2. Intrebarea nu se pune, dar se adreseaza.
3.