Ce atitudine aveți față de aspectul normat al limbii române actuale?

Limba română este un perpetuum mobile, adică e asemenea unui organism viu,
dinamic: se schimbă odată cu trecerea timpului și cu perindarea generațiilor. Acest fapt
nu este înțeles de mulți vorbitori, de aceea, nu sesizează cauzele modificărilor
ortografice, ortoepice etc. ale unor cuvinte. Norma lingvistică, se justifică, de foarte multe
ori, prin influența directă a uzului vorbitorilor de limba română. În calitate de cetățeană a
statului Republica Moldova și urmașă a străbunilor care au luptat și și-au pierdut viața
pentru apărarea plaiului și a limbii, mă simt datoare să cultiv vorbirea corectă, în
conformitate cu normele ei actuale.
La ce ar trebui să acorde atenție profesorii de limba română?
Este bine știut faptul că profesorii de limba și literatura română, pe lângă toate
conținuturile demersului didactic, trebuie să acorde o atenție sporită aspectului normat al
limbii. Corectitudinea în comunicare nu trebuie să fie predată doar la anumite lecții ce
vizează această temă, dar, neapărat, zilnic, la fiecare oră disciplinară. De asemenea,
este o condiție sine qua non ca profesorul, în special, de limba română, să fie model în
ceea ce privește exprimarea corectă. Nu este de neglijat acest aspect nici la profesorii
care predau, bunăoară, matematica, fizica etc., întrucât, indiferent de disciplina predată,
fiecare urmează să aibă o ținută academică, îngrijită când e vorba de exprimare.
Cum am putea motiva tânăra generație să citească inteligent?
Se colportează, în ultima perioadă, faptul că tinerele generații nu acordă atenția
cuvenită lecturii și sunt preocupate, în mare parte, de alte interese legate de gadgeturi.
Poate fi, dintr-un punct de vedere, adevărată această afirmație, deși, lucrând zilnic
printre tineri, constat cu satisfacție că o bună parte dintre ei sunt pasionați de lectură, ba,
mai mult, unii au lecturi serioase la activ. Cu toate acestea, tinerele generații trebuie
motivate continuu prin exemplul propriu, prin recomandarea și invitația la lectură a unor
cărți potrivite din punctul de vedere al vârstei, al intereselor lor. Elevii trebuie să știe că
nu toate cărțile sunt tocmai potrivite și utile, de aceea o lectură ghidată este ingredientul
de bază în valorificarea cărții.
Care sunt influențele negative ce neglijează aspectul normat al limbii
române?
Dacă e să vorbim despre influențele negative, cu siguranță, pe primul loc se află
nepăsarea vorbitorului. Cunoaștem bine faptul că de-a lungul istoriei, Republica Moldova
a avut de suferit din multe puncte de vedere, iar limba română în perioada sovietică, de
exemplu, era pe post de cenușăreasă. Aceste răstimpuri au dus, din păcate, la
schilodirea limbii, încât au derutat cetățeanul simplu cu privire la identitatea pe care o
are și pe care a moștenit-o. Repercusiunile acestor perioade le atestăm pregnant și
astăzi, prin vorbirea cu rusisme și neglijența totală față de adevărul istoric, venită din
partea a o bună parte dintre conaționali. O limbă are nevoie de îmbogățirea lexicului din
exterior, adică din alte limbi, dar doar când există o necesitate imperativă. Când se
folosesc nejustificat anumite cuvinte din altă limbă, există riscul ca aceasta să-și piardă
din autenticitate, valoare și adevăr.
Care e contribuția dvs. la valorificarea limbii române?
În primul rând, contribuția mea la valorificarea limbii române vizează vorbirea ei
într-o formă îngrijită cât de mult posibil. De asemenea, prin transmiterea elevilor mei a
mesajului necesității vorbirii în limba mamei și corectitudinii acesteia. Știind, în acest
sens, că am nevoie de o acoperire mai mare și fiind membră a Asociației Învățătorilor
din România, filiala Republica Moldova, mi-a venit ideea ca activitatea închinată
corectitudinii limbii din cadrul AGIRoMd: „Ambasadorii limbii române în școală”, să o
configurez într-o pagină pe rețelele de socializare, astfel încât să aibă acces la explicații,
noutăți din DOOM mai mulți vorbitori. În acest sens, obiectivul a fost atins, dar, în același
timp, este în continuare în desfășurare. În momentul de față, pagina „Picătura de limbă”
pe care o administrez însumează peste 27 de mii de urmăritori, iar interesul vorbitorilor
racordat la numărul sus-menționat mă bucură enorm.
Vă considerați un vorbitor de limbă română sau moldovenească?
Această întrebare adresată cetățenilor RM va avea răspunsuri variate, în funcție
de statut, de gradul de inteligență și perspicacitate. Răspunsul e simplu: Nu există limbă
moldovenească, decât la nivel de grai. Fiecare regiune a unei țări are anumite
particularități de exprimare, atât la nivel ortoepic, cât și lexical. Așa cum variază lexicul și
pronunția în diferite zone ale Românei: de exemplu, în Ardeal, Maramureș, Bucovina
etc., același fenomen se atestă și în Republica Moldova. Specificul zonei, în ceea ce
privește exprimarea, nu denotă o nouă limbă, dar doar anumite particularități specifice,
care converg la noțiunea de grai. Așadar, limba literară, îngrijită, atât a Republicii
Moldova, cât și a României este LIMBA ROMÂNĂ, dar cea vorbită la nivel de zone - se
numește grai: grai moldovenesc, grai ardelenesc, maramureșean, bucovinean etc.
Continuați gândul: Limba română este suflul pe care îl port de la primul contact
cu ochii mamei mele până la miraculoasa transcendere a spiritului meu.