Sunteți pe pagina 1din 6

INTEGRAREA INSTRUMENTELOR WEB ÎN PROCESUL DIDACTIC

LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – UN DEZIDERAT AL MOTIVAȚIEI


ÎNVĂȚĂRII
Maria BUTUC, profesoară de limba și literatura română,
IPLT „Gheorghe ASACHI”
În contextul evoluției fără precedent a tehnologiilor, a științei și a tehnicii, în
general, o atenție sporită, volens-nolens, este acordată acestui domeniu, din care motiv
utilizarea computerului și a noilor tehnologii, în aproape toate domeniile, inclusiv cel academic, a devenit
o necesitate. În acest sens, profesorul de astăzi este „nevoit” să găsească noi posibilități, pentru ca
procesul de predare/învățare/(uneori chiar evaluare) să fie unul atractiv pentru elevi și să-i motiveze la
nivel de implicare. Dacă la început, tehnologia punea accent pe utilizator cu scopul de a-i oferi
informații la nevoie, actualmente, dezvoltarea exponențială a rețelelor sociale, precum și schimburile de
idei, inclusiv în domeniul tehnologiilor, au dus la diseminarea bunelor practici, rezultând progrese rapide,
iar tehnologiile (pornind de la Web 2 1) au devenit mai dinamice, astfel vizitatorii diferitor platforme pot
adăugi, completa, realiza, produce, crea și chiar răspândi varii informații.

E necesar să recunoaștem că actualitatea subiectului rezidă în faptul că utilizarea diverselor


dispozitive mobile (telefoane, iPhone, tablete etc.) a devenit indispensabilă, iar elevii percep aceste tipuri
de instrumente ca o necesitate a unui modus vivendi, iar părinții și profesorii reclamă utilizarea acestora în
mod intensiv. Desigur, misiunea pedagogului este de a-i deprinde pe elevi să utilizeze eficient aceste
mijloace, doar în situațiile în care este necesar, astfel fiind motivate sub aspect didactic, în vederea
creșterii performanțelor școlare.2
În contextul dezideratului sus-menționat, calculatorul ar trebui să fie utilizat cu scopul dobândirii
de cunoștințe și al formării unor deprinderi, care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei
societăți ce se află într-o permanentă evoluție. E necesar să recunoaștem că în cadrul orelor predate,
utilizarea intrumentelor web ar trebui să aibă un caracter reglementat în anumite situații de utilizare,
deoarece există riscul distragerii de la conținutul didactic al lecției sau posibilitatea unui consum irațional
al timpului, în special, pe parcursul realizării temei pentru acasă.
Abordată complex, problema utilizării instrumentelor WEB în cadrul procesului de predare-
învățare, e necesar de a fi discutată din perspectiva următoarelor obiective, precum: stabilirea rolului
integrării unor instrumente web în procesul de predare/învățare/evaluare; reprezentarea unor modele de
utilizare a instrumentelor web în procesul didactic; prezentarea caracterului motivațional al aplicării
instrumentelor web la orele de limba și literatura română; surprinderea impactului utilizării tehnologiei
informației și comunicării asupra agenților actului educativ, profesor și elev, la nivelul integrat al
comportamentelor socio-cognitive.
Din spectrul larg de competențe digitale, e necesar să ne axăm, conform Standardelor de
competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, pe cele strict-necesare:  acces la
1
Web 2 - reprezintă a doua generație inteligentă de dezvoltare de pagini web, care facilitează
comunicarea; oferă informații sigure și diferite servicii; asigură colaborare pe Internet.
2
Ionescu, M., Radu I. (2004). Didactica Modernă. –Cluj-Napoca: Editura Dacia,;
cele mai bune resurse și conținuturi educaționale;  comunicare cu părinții, colegii și în cadrul rețelelor
profesionale;  efectuarea managementului activităților didactice prin instrumente digitale. 3
Conform literaturii de specialitate, s-au conturat factorii care influențează substanțial procesul
educațional, constituind următoarea ierarhie, în care motivația deține primatul:
1. Motivația; 2. Personalitatea profesorului; 3. Capacitățile intelectuale ale elevilor; 4. Intensitatea
procesului de studiu; 5. Exersarea independentă; 6. Numărul de ore; 7. Manualul; 8. Ritmul individual
de învățare; 9. Materiale didactice variate și eficiente pe niveluri (cu diferit grad de complexitate). 4
Motivaţia este fundamentul pe care se construieşte succesul educaţional, iar formarea acesteia
este una dintre problemele fundamentale ale școlii moderne, dar și un factor ce determină revizuirea
programelor, metodelor și procedeelor de învățare etc.
În acest context, în cadrul orelor de limba și literatura română, am decis aplicarea unor
chestionare conform obiectivelor sus-menționate, propuse elevilor din clasele de a VIII-a, a IX-a și a XI-a
pe un eșantion de 150 de elevi. Prin urmare, constatăm în baza chestionării realizate că utilizarea
instrumentelor Web sporesc motivația implicării elevului în procesul interactiv de învățare. (a se vedea
Anexa 1).
Unul din multitudinea de factori ai motivării elevilor este aplicabilitatea instrumentelor web în
cadrul procesului instructiv-educativ. Aceasta presupune selectarea și armonizarea mijloacelor de
învățământ tradiționale cu așa-numitele mijloace de învățământ moderne, prin care se au în vedere
tehnologiile informaționale. Cercetătorul Ioan Cerghit încadrează această metodă în categoria metodelor
de raţionalizare a învăţării şi predării, întrucât aceasta fundamentează colaborarea reală, eficientă între
profesor şi elev, contribuind și la asigurarea caracterului formativ al învățării – cadrul didactic devine
moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare 5.
În acest context, instrumentele din generația Web 2.0 pot deveni resurse importante în activitatea
educațională, deoarece posibilitățile metodologice pe care le oferă sunt nelimitate, sprijinind efortul
cadrelor didactice în activitatea lor la catedră, eficientizând munca acestora prin posibilitatea de
administrare, organizare a informației, prin asigurarea accesului la diferite materiale și postarea lor pe
diferite bloguri, rețele sociale, postere virtuale și, nu în ultimul rând, contribuie la sporirea motivației.
Resursele web contribuie decisiv la schimbarea tipului de predare dintr-un model static, pasiv, în
care elevul este un simplu receptor, într-unul dinamic, în care elevul este pus în situația de a căuta,
realiza, evalua, raporta ș.a.
Drept urmare, putem enumera mai multe mijloace WEB utilizate în cadrul predării-învățării. Un
instrument interactiv, care eficientizează procesul didactic este Padlet. Prin intermediul acestuia, se pot
crea „postere” virtuale, având posibilitatea de a plasa mesaje scurte, imagini, legături web. Poate fi aplicat

3
Standarde de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, coord. Gremalschi Anatol,
pag. 3;
4
Tamara Cazacu. (2016). Valorificarea tehnologiilor didactice moderne// TEHNOLOGII DIDACTICE MODERNE.
Simpozion pedagogic internațional, pag. 15
5
Cerghit, I. (1976). Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.46.
în realizarea unui brainstorming, în prezentarea mai atractivă a presonajelor, a cuvintelor noi/necunoscute
dintr-un text, în comentarea unui subiect/imagini/film ș.a.
Bunăoară, în cadrul lecției de totalizare a lecturii suplimentare Elevul
Dima dintr-a șaptea, de M. Drumeș, elevii au avut posibilitatea să își exprime
părerile, impresiile postlectorale, creând padlet-uri, prin intermediul acestui
instrument. A se vedea linkul https://padlet.com/brigai_m/lgclbn39jehm, drept
exemplu de colaborare cu elevii clasei a VIII-a.
Un avantaj al acestui instrument este că produsele elevilor sunt
amplasate într-o formulă neobișnuită, se regăsesc toate pe o pagină, există
posibilitatea de a citi și alte impresii ale colegilor. Altul ar fi că putem integra atât materiale video, cât și
audio, imagini, legături web, dar și posibilitatea de a asculta acest roman, în variantă teatralizată
radiofonic.
Un alt instrument, care a avut un impresionant impact a fost Storyjumper, care ne permite
realizarea cărților electronice, cu imagini și text, completând rândurile instrumentelor distractive, dar
eficiente, oferind posibilitatea să creeze lucrări inedite, în funcție de imaginația și creativitatea elevilor.
Acest instrument a fost integrat în elaborarea unei prezentări privind specia lirică doina – Doina- Dorul
Dorului, propunându-le elevilor un algoritm de realizare a acestei lucrări, fapt confirmat de rezultatele
remarcabile. Invocăm în acest sens, un exemplu de proiect al elevilor clasei a VIII-a: .
https://www.storyjumper.com/book/index/62076635/5c059d1bc854c?fbclid=IwAR1T-
KRsYUVRoWgAQyt3FERssWB3LjY4UbXTIRTHBt_SkRFL9grys-jNN4M#page/18

Instrumentul Bubbll.us este ideal pentru crearea graficelor conceptuale. În cadrul disciplinei
predate, este potrivit pentru crearea Hărții personajelor
(în special al romanelor, care implică un număr mare de
personaje), al Hărții textului, al elaborării diferitor
grafice privind receptarea unor texte, cuvinte noi, citate
ș.a. Acest instrument l-am integrat la tema:
„Personajele romanului Elevul Dima dintr-a șaptea”.
Întrucât este un roman cu un număr foarte mare de
personaje, fiecare având, la rândul său, câte o poreclă,
instrumentul respectiv a avut menirea de a reprezenta toate personajele și relațiile dintre acestea, astfel
facilitând procesul de comprehensiune și interpretare.
La evocare, în cadrul temei Lectura și receptarea textului Amintiri de copilărie
de Ion Creangă, (clasa a V-a) pentru captarea atenției, am aplicat instrumentul WordArt
(wordart.com), cu ajutorul căruia am prezentat o axiomă a lui Lucian Blaga: Copilăria
este inima tuturor vârstelor, citat pe care au avut ca sarcină să îl restabilească, să-l
comenteze printr-un brainstorming și, în același timp, să-l raporteze la imaginea
reprezentativă. De asemenea, poate fi utilizat la prezentarea diverselor noțiuni/definiții,
câmpuri lexicale, sinonime/antonime, termeni-cheie ș.a.
Glogster este un instrument care oferă posibilitatea să creăm postere
interactive, oferind educația interactivă, colaborativă și alfabetizarea digitală.
Activitatea pe care au elaborat-o elevii, prin intermediul acestei platforme, a fost
crearea unui poster, cu tema: Frunze de dor de Ion Druță. Prezentare de carte.
Exemplificăm, în acest sens, lucrarea realizată de un elev din clasa a VIII-a:
https://edu.glogster.com/glog/35he7k1805u/35he7k1805u
Animaker -  permite crearea unor desene animate / filme animate doar în câteva minute, utilizând
șabloane și personaje prestabilite. L-am aplicat în clasa a V-a, la tema: Substantivul. Actualizarea
cunoștințelor. Elevii urmau să confirme datele cunoscute la această temă și să descopere o noțiune nouă.
Prezentarea neobișnuită a sporit semnificativ motivația și atenția acestora. Exemplu de lucrare:
https://www.animaker.com/animo/prHvmmDbeG26
https://www.animaker.com/dashboard/editProject/prHvmmDbeG26
Smore este un instrument de creare de conținut, care ajută pe oricine să creeze anunțuri, buletine
de știri excelente, diverse tematici, prin intermediul căruia se pot integra, atât imagini, cât și prezentări
video. L-am aplicat la tema Frazeologismele și Locuțiunile (clasa a VIII-a), întrucât pare o temă nu prea
complicată pentru unii, iar pentru alții este destul de anevoioasă delimitarea dintre aceste expresii. Astfel,
pentru prezentarea mai amplă, am apelat la acest instrument, pe care l-am distribuit tuturor, pentru a-l
accesa ori de câte ori vor avea nevoie. Exemplu de prezentare: https://www.smore.com/aedtu-
frazeologismele-i-locu-iunile
Stady Stack este un instrument care ajută elevii să memoreze informații, noțiuni, date, în forma
unui joc.
Elevii și cadrele didactice își pot elabora propriile cartonașe sau pot folosi unele deja create. Pentru
însușirea unor neologisme, elevii au fost testați prin intermediul acestei platforme. De exemplu:
https://www.studystack.com/flashcard-2908378
Blaberize este un instrument simplu care captează imagini și le permite „să vorbească”. Putem să
îl aplicăm în cadrul orelor de prezentare a unor autori, personaje, reflecții ale acestora. Mesajele pot dura
până la treizeci de secunde și utilizatorii pot să înregistreze direct, sau să aleagă un mesaj înregistrat în
prealabil. Acest instrument l-am aplicat la clasa a V-a, Balada celor 5 motănași. Interpretarea textului.
(exemplu: https://blabberize.com/view?id=1821389)
Biteable utilizat în a crea anunțuri, concepte în format video, utilizând, în acest scop, șabloane
prestabilite. Astfel, orice tematică poate deveni captivantă și motivantă pentru elevi. Exemplu, în acest
sens, ne servește instrumetul realizat la tema Singur în fața dragostei, de Aureliu Busuioc:
https://app.biteable.com/video/8536638/preview
LearningApps sprijină procesele de învățare și predare cu module interactive. Aplicațiile
existente pot fi direct folosite ca materiale didactice sau  utilizatorii le pot crea sau modifica ei înșiși,
după cerințele și ideile personale. Categoriile cuprind majoritatea disciplinelor de studiu, iar tipurile de
exerciții, care pot fi alcătuite, sunt diverse, pornind de la: Ordonează perechi, Ordonare pe grupe,
Cronologie, Ordonare pe imagini, Ordonare simplă, Quiz cu alegere multiplă, Text spații goale, Matrice
de aplicații, Înserări de audio și video, Jocul Milionarii, Puzzle – Grupe, Rebus, Ordonare cu hartă,
Cuvinte încrucișate, Unde este situat acesta? Spânzurătoarea, Cursă de cai, Joc-Perechi, Apreciază.
Exemple proprii de aplicări în cadrul orelor: https://learningapps.org/display?v=pwqgz942a18
https://learningapps.org/display?v=peq4qfsa519
Prin urmare, aplicarea instrumentelor menționate atât individual, cât și combinat, reprezintă o
expresie a motivației implicării în procesul didactic. Combinarea poate varia în funcție de tematică și
obiective, doar să respecte condiția de a nu pune în dificultate însușirea și înțelegerea temei predate.
Totodată, e necesar să recunoaștem că utilizarea instrumentelor web presupune atât avantaje, cât și
dezavantaje, cum ar fi cele reflectate în schema de mai jos:

1.acces la informație structurată și sistematizată;


2. interactivitatea și evaluarea reciprocă;
3. valorificarea învățării individuale

Avantaje 4. acces rapid la date, de exemplu accesarea unui tutorial care să ajute la
terminarea unei sarcini de lucru; 
5. Elevii pot interacţiona cu profesorul şi între ei, şi astfel pot intreprinde
proiecte comune şi muncă de colaborare;
Integrare Tic la
ore 6. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei.

Dezanvataje 1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea


abilităţilor practice, de investigare a realităţii;
2. elevul ar putea cu ușurință să fie distras de la activitatea pe care
o are de îndeplinit, accesând alte site-uri;
3. utilizarea computerului necesită costuri suplimentare;

Concluzionând, constatăm că necesitatea utilizării Tic în procesul de învățare este o realitate,


fiind susținută și de studiile în domeniu, care arată că în momentul în care subiecții se bucură de o
experiență de învățare interactivă, aceștia asimilază 75% din informații, în timp ce doar 20% sunt reținute
în procesul didactic tradițional. Instrumentele WEB ameliorează rezultatele procesului de învăţământ şi
capacitatea elevilor de a percepe, înregistra, prelucra şi interpreta mesajul informaţional, deoarece
comunicarea prin intermediul mijloacelor tehnice sporește densitatea de informaţii transmise şi receptate
în unitatea de timp, mijloceşte obţinerea informaţiilor accesibile pentru o varietate mai largă de tipuri
umane, determină ca un număr mai mare de elevi să-şi formeze reprezentări corecte şi ajută substanţial la
aflarea informaţiilor de ultimă oră.
Astfel, în ceea ce privește importanța introducerii instrumentelor de tip Web 2.0 în activitatea
didactică, se cuvine să facem următoarele precizări: ele au rolul de a eficientiza procesul de predare-
învățare, de a stimula comunicarea între partenerii educaționali (cadre didactice, elevi, părinți) și de a
facilita asimilarea conținuturilor științifice, de a forma competențe digitale reale, dar și o serie de
competențe definite la nivelul disciplinelor de studiu, dar și interdisciplinar.
Dimensiunea interactivă a acestor instrumente Web 2.0 este adaptată așteptărilor elevilor
secolului XXI, care sunt alfabetizați pe cale digitală de la vârste foarte fragede. Astfel, aceste instrumente
contribuie în mod semnificativ la eficientizarea procesului didactic, fapt ce constituie un deziderat al
motivației învățării.
Referințe bibliografice:
1. Cazacu T. Valorificarea tehnologiilor didactice moderne// TEHNOLOGII DIDACTICE
MODERNE. Simpozion pedagogic internațional;
2. Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976;
3. Ionescu M., Radu I. Didactica Modernă. –Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2004;
4. Standarde de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, coord.
Gremalschi Anatol;

S-ar putea să vă placă și