VERBUL

Este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acțiune, o stare sau existența. Verbele
își schimbă forma în funcție de mai multe categorii gramaticale printre care:

 Numarul
 Persoana
 Modul
 Timpul
Felul verbelor:
A. În funcție de capacitatea de a îndeplini o funcție sintactică:
1. Predicative: sunt verbele care formează singure o funcție sintactică. În această
categorie, se încadrează majoritatea verbelor din limba română.
2. Nepredicative: sunt verbele care nu formeaza singure o functie sintactică:
a. Verbele auxiliare: Acele verbe care ajută la formarea unor
moduri/timpuri compuse sau la formarea construcțiilor pasive: a fi, a
avea, a vrea;
b. Verbele copulative: Acele verbe care leagă numele predicativ de
subiect: a fi, a deveni, a ajunge, a rămâne, a însemna, a părea.

! Verbul a fi se poate regăsi ca:

 Predicativ: El este la mare.

 Copulativ: El este înalt.
 Auxiliar: El ar fi mers la fotbal.

B. În funcție de posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele:

1. Personale: sunt verbe a căror acțiube este realizată de o persoană: a dansa, a
vedea, a se juca etc.
2. Impersonale: sunt verbele a căror acțiune nu este făcută de o persoana:
tună, plouă, fulgeră etc.
C. După structură:
1. Simple: a mânca, a dormi
2. Compuse: a binevoi, a binecuvânta
 3. Locuțiuni verbale: a da telefon, a lua foc
4. Expresii verbale unipersonale: a-i fi foame, a-i fi rușine
5. Expresii verbale impersonale: e bine, e de dorit, e clar
D. În funcție de realizarea complementului
1. Verbe tranzitive: sunt cele care pot primi un complement direct, dar și
complemente indirecte și circumstanțiale: a ști, a vedea, a cumpăra etc.
! În general, verbele tranzitive pot primi un singur complement direct, dar
unele verbe pot primi, concomitent, două complemente directe. Aceste
verbe care pot aea două complemente directe se numesc verbe dublu
tranzitive și sunt în număr de 10: a ruga, a întreba, a sfătui, a învăța, a
povățui, a anunța, a asculta, a trece, a traversa, a examina. (ex. A anunța pe
cineva ceva ).
Doar verbe tranzitive pot avea diateza pasivă: a opera – a fi operat.
2. Verbe intranzitive: sunt cele care nu pot primi complement direct și admit
numai relația verb – complement indirect/circumstanțial. Nu au niciodată
diateza activă:
 Verbe reflexive și locuțiuni verbale cu pronume refelexiv: a se
bucura, a-și aminti
 Verbele de mișcare: a fugi, a pleca
 Verbe care exprimă starea: a sta, a dormi
 Verbe care exprimă existența: a exista, a fi, a trăi
 Verbele eventive(marchează un eveniment): a îmbătrâni, a înflori
E. În funcție de flexiune:
1. Verbe regulate: a învăța, a studia, a merge
2. Verbe neregulate: a fi, a avea, a vea, a vrea, a da, a sta, a lua, a mânca,
a usca, a (se) spăla.

CE SE ANALIZEAZĂ LA UN VERB?
A. Funcția sintactică:
1. Verbele la moduri predicative/personale au numai funcția de predicat verbal/nominal
1.1. Modul indicativ
1.1.1. Prezent: Îmi place cum dansează.
1.1.2. Imperfect: Dansa toată noaptea.
 1.1.3. Perfect compus: A dansat toată noaptea
1.1.4. Perfect simplu: Dansă toată noaptea.
1.1.5. Mai mult ca perfectul: Dansase toată noaptea.
1.1.6. Viitor: Nu știu cum va dansa mâinne.
1.1.7. Viitor anterior: Mâine, pe vremea aceasta, va fi dansat toată noaptea.
1.2. Conjunctiv:
1.2.1. Prezent: Îi place să danseze.
1.2.2. Perfect: I-ar fi placut să fi dansat mai mult
1.3. Condițional optativ:
1.3.1. Prezent: Aș dansa ore întregi.
1.3.2. Perfect: Aș fi dansat și eu.
1.4. Infinitiv:
1.4.1. Prezent: E o onoare a dansa cu tine.
1.4.2. Perfect: Era mai bine să fi făcut mai multe repetiții înainte de a fi dansat la
concurs.
2. Verbele la moduri nepredicative/nepersonale
2.1. Infinitiv:
2.1.1. Subiect: A studia era datoria fiecărui elev.
2.1.2. Nume predicativ: Datoria voastră este de a studia.
2.1.3. Atribut verbal: Datoria de a studia este a tuturor elevilor.
2.1.4. C. direct: El putea studia și 10 ore pe zi
2.1.5. C. Indirect: Ei s-au săturat a studia la română.
2.1.6. C. c. de timp: Până a-și da seama, a trecut timpul.
2.1.7. C. c. de mod: Ei au călătorit fără a cumpăra bilete.
2.1.8. C. c. de cauză: Elevul a fost pedepsit pentru a nu-și fi scris temele.
2.1.9. C. c. de scop: Se pregătește intens pentru a susține examenul.
2.1.10. C. prepozițional: Se gândește la a pleca mai repede acasă.
2.2. Supinul:
2.2.1. Subiect: De învățat e mai ușor decât de dat cu sapa.
2.2.2. Nume predicativ: Poezia este de memorat.
2.2.3. Atribut verbal: Mașina de spălat e nemțească.
2.2.4. C. direct: Corina a terminat de citit.
2.2.5. C. indirect: Ei s-au săturat de colindat.
2.2.6. C. prepozițional: S-a săturat de reprodus aceleași lecții.
 2.2.7. C. c. de mod: De învățat e mai ușor decât de săpat.
2.2.8. C.c. de scop: Pune laptele la fiert!
2.2.9. C.c. de loc: Ion a adus vitele de la păscut.
2.3. Gerunziu:
2.3.1. Subiect: Se aude lătrând un câine.
2.3.2. Atribut verbal: Medici tratând bolnavii, întâlnim peste tot.
2.3.3. C. direct: Vîd ieșind fum de la casa vecină
2.3.4. C. indirect: Ei s-au plictisit privind la TV.
2.3.5. C. c de timp: Deschizând cartea am găsit pixul.
2.3.6. C. c. de mod: El alerga schipătând.
2.3.7. C. c de cauză: Nerepetând zilnic, nu și-a amintit tot.
2.3.8. C. c de scop: Alerga căutând un loc de refugiu.
2.4. Participiu:
2.4.1. Nume predicativ: Pepenele e copt.
2.4.2. Atribut adjectival participial: Florile îmbobocite sunt gingașe.

B. Conjugarea:
1. I - a: a învăța, a mânca;
2. II – ea: a avea, a bea;
3. III – e: a pune, a spune;
4. IV – i/ - î: a fugi, a hotărî.

C. Diateza:
1. Activă – acțiune e făcută de subiectul gramatical: Profesorul explică lecția.
2. Reflxivă – subiectul face acțiunea și tot el o suportă: El se îmbracă pentru
petrecere
3. Pasivă – subiectul gramatical suferă acțiunea realizată de obiectul devenit agent:
Temele sunt scrise de elevi.
D. Persoana : 1, 2, 3
E. Numărul: singular, plural