U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 10. Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul

Infinitivul

Explorare

1 Identifică verbele la infinitiv din exemplele de mai jos
și compară forma acestora.
• A respecta diversitatea este important. • Dorința ei
este de a pleca în tabără în vacanța de iarnă. • Poți
intra și tu în asociația de voluntari. • Putem vorbi pe
WhatsApp sau pe Skype în fiecare zi.
2 Precizează prin ce se deosebește forma infinitivului
colorată în exemplul următor de cele de la exercițiul 1:
Dacă ar fi mai atenți la ore, ar avea mai mult de
câștigat. Fire-ar ei de aiuriți!
3 Verbele la infinitiv din exemplele de la exercițiul 1
îndeplinesc rolul de centru sau de adjunct? Precizează
funcțiile sintactice ale acestora.
4 Lucrați în perechi. Precizați funcțiile sintactice ale ver-
belor la infinitiv din exemplele de mai jos.
• A citi este o bucurie pentru mine. • Poți ajuta și tu,
dacă ești dispus a petrece o oră la bibliotecă. • Ei se
tem de a greși rezolvarea la teză. • Dorința lui de a
reuși este susținută de multă muncă. • Dorința Anei
este de a reuși în tot ce face.

Repere

Infinitivul denumește o acțiune sau o stare și reprezintă forma din dicționar a verbului. Infinitivul are două forme:
• forma scurtă, care poate apărea:
• cu prepoziția a: A ajuta este o dovadă de generozitate. Am preluat ideea lui de a face voluntariat.
• fără prepoziția a: Pot rezolva toate exercițiile.
• forma lungă, cu sufixul -re, care este învechită și rară, apare în forme inverse ale
condițional-optativului („Închinare-aș și n-am cui/Închinare-aș murgului“ – balada Toma conjugarea I
Alimoș). Această formă nu trebuie confundată cu substantivele obținute din verbe, care
a lucra
pot fi articulate și pot fi determinate de un adjectiv. (Precizarea profesorului este impor-
conjugarea a II-a
tantă. Am reținut importanta precizare.)
Infinitivul are marca a și sufixe diferite pentru fiecare conjugare a verbului (vezi alăturat a vedea
clasificarea conform Gramaticii de bază a limbii române): conjugarea a III-a
Verbele la infinitiv pot îndeplini următoarele funcţii sintactice: a râde
• subiect: A visa este minunat.
conjugarea a IV-a
• nume predicativ: Pasiunea lui este de a explora culturi diferite.
a vorbi
• complement direct: Pot învăța din greșeli. Învață a scrie corect!
• complement prepozițional: Se gândește la a da un mesaj. conjugarea a V-a
• atribut verbal: Andrei este mereu cuprins de teama de a vorbi în public. a hotărî

Participiul

Explorare

1 Precizează modurile și timpurile formate cu ajutorul 5 Am văzut ieri ecranizarea realizată

participiului în verbele din replicile celor patru copii. după legenda lui Robin Hood.
2 Ce parte de vorbire devin participiile scrise colorat în
replicile copiilor? Explică.

3 Notează forma negativă a următoarelor adjective pro-

venite din participii, după modelul făcut – nefăcut: Aș fi mers și
• citit • mâncat • aflat • visat • hotărât • copt • ars.
eu la cinema,
dar am avut Mai bine să fi citit
un program cartea înainte!
4 Arată cum sunt formate următoarele adjective prove- încărcat. Eu o să văd filmul după
nite din participii și explică ortografia acestora: nemai- ce voi fi citit romanul
scris de Gilbert.
încercat, nemaipomenit.

70
 Limbă română Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul L10

Repere

Participiul arată o acțiune terminată, suferită sau îndeplinită de o ființă sau de un lucru.
Participiul ca formă nepersonală sau nonfinită intră în componența unor moduri și timpuri compuse, când este
precedat de un verb auxiliar: indicativ, perfect compus (am vorbit); indicativ, viitor anterior (voi fi vorbit); conjunctiv,
perfect (să fi vorbit); condițional-optativ, perfect (aș fi vorbit).
Participiul are sufixe specifice, cu realizări diferite în funcție de conjugare:
-at pentru verbele de conjugarea I (cântat, lucrat);
-ut pentru verbele de conjugarea a II-a (văzut, plăcut) și pentru unele verbe de conjugarea a III-a (trecut, făcut);
-s pentru unele verbe de conjugarea a III-a (mers, rămas);
-t pentru o serie restrânsă de verbe de conjugarea a III-a (copt, rupt);
-it pentru verbele de conjugarea a IV-a (citit, vorbit);
-ât pentru verbele de conjugarea a V-a (doborât, pârât).

Când apare independent, participiul devine adjectiv provenit din participiu și îndeplinește funcţia sintactică de
atribut adjectival (cartea citită, prietenei apropiate) sau de nume predicativ (Amintirile sunt plăcute.).
Forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat, nedormit). Între prefixul ne- și partici-
piu se poate intercala semiadverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut).

Aplicații

1 Grupează verbele de mai jos în funcție de conjugare.
Prin ce diferă forma infinitivelor de mai jos față de
forma de dicționar?
• a asculta • a coborî • a dovedi • a durea • a cânta
• a doborî • a face • a învinge • a mânca • a merge
• a munci • a părea • a povesti • a urî • a vedea
2 Transformă prima parte a următoarelor enunțuri,
folosind forme inverse ale condiționalului-optativ. Ce
formă a infinitivului ai inclus în enunțul tău?
a Ar mânca jar pentru a-i dovedi că are dreptate.
b Ar dormi până mâine ca să se odihnească.
5 Notează participiul verbelor de la exercițiul 1 și subli-
niază sufixele specifice acestei forme verbale neper-
sonale.
6 Precizează verbele la participiu și adjectivele pro-
venite din participiu din exemplele de mai jos.
Am colindat prin tot satul, până ce toată lumea a înțe-
les de ce acești copii încercați de nevoi trebuie să fie
ajutați. I-aș fi ajutat și eu, dacă aș fi știut ce înseamnă
un copil întristat de greutăţile vieţii.
7 Lucrați în perechi. Menţionaţi modurile și timpurile for-
mate cu ajutorul participiului în exemplele date.

3 Lucrați în perechi. Analizați verbele la infinitiv din
exemplele de mai jos, urmând modelul dat.
a A învăța este dorința lui cea mai mare.
b Am fost impresionată de ambiția ei de a reuși.
8 Lucrați în grupe de 3 – 4 elevi. Formulați enunțuri pen-
c Dorința mea este de a studia arhitectura.
d M-am temut de a intra în rândul voluntarilor, dar
acum sunt fericit că am reușit.
e Oana are teama de a merge la dentist.
„a învăța“ – verb predicativ, conjugarea I, infinitiv,
funcția sintactică de subiect
4 Alege forma corectă a verbelor la infinitiv din exem-
plele următoare:
9 Imaginează-ți că faci parte din echipa de jurnaliști ai
a E greu a ști/a știi cum să procedezi în asemenea
situații. • Poți veni/venii până la mine?
b Mi-ar place/plăcea să merg la bunici. • A crezut că a
tace/a tăcea este cea mai bună strategie.
• Am vorbit cu toți colegii mei. • Vor fi văzut filmul când
vom merge în vizită la ei. • Să fi știut despre această
comunitate, aș fi încercat să fiu de folos. • Aș fi mers la
ziua ei dacă m-ar fi invitat. • A vizitat muzeul din oraș.
tru a explica zicătorile date, urmând modelul de mai
jos. Precizați ce formă a infinitivului ați folosit.
• „a avea ac de cojocul cuiva“ • „a avea mai mult
noroc decât minte“ • „a da mărgăritare porcilor“
• „a despica firul în patru“ • „a face pe cineva cu ou
și cu oțet“ • „a face pe cineva de două parale“
„A avea ac de cojocul cuiva“ înseamnă
a ști cum să pui la punct pe cineva.
revistei on-line a școlii. Redactează un scurt articol, de
maximum zece rânduri, despre o activitate de volunta-
riat, în care să folosești trei timpuri în care intră partici-
piul. Subliniază-le.

71
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Lecția 11. Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul

Gerunziul

Explorare

1 Citește poemul-diamant în care este prezentat perso-
najul Popa Tanda. Ce fel de acțiune exprimă forme-
le verbale nepersonale din al treilea și din al cincilea
rând? Poți alege dintre variantele: a o acțiune trecu-
tă; b o acțiune viitoare; c o acțiune în desfășurare.
Popa Tanda
harnic, hotărât,
predicând, sfătuind, dojenind,
preot, soț, părinte, bunic
muncind, oferind, izbândind,
responsabil, apreciat,
un exemplu.
2 Observă sufixele specifice în următoarele verbe: pre-
dicând, părând, făcând, sfătuind, ocărând. Precizează
la ce conjugare apare un sufix diferit.
3 Folosind sufixele de la exercițiul anterior, notează în
caiet gerunziul verbelor: a asculta, a clipi, a coborî,
a curge, a explica, a înțelege, a pârî, a vedea, a vorbi.
4 Trece la forma negativă verbele scrise colorat în poe-
mul de la exercițiul 1.
5 Lucrați în perechi. Indicați funcția sintactică a formelor
verbale subliniate în următoarele exemple: • Andrei
vine spre noi plângând. • Ieșind din casă, a auzit un
zgomot ciudat. • Și-a scuturat părul șiroind de apă.

Repere

Gerunziul denumește o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la momentul vorbirii.

Sufixele specifice de gerunziu sunt -ând (de exemplu: apărând, lucrând, mergând, hotărând) și -ind (de exemplu:
evidențiind, fugind, muncind, subliniind).
Gerunziul are formă afirmativă (de exemplu: auzind) și formă negativă (de exemplu: neauzind), obținută cu prefi-
xul ne-. Între forma de gerunziu și prefixul de negație se poate intercala semiadverbul mai (de exemplu: nemaiau-
zind). Gerunziul poate primi clitice pronominale, care sunt atașate după verb (de exemplu: văzându-mă, văzând-o).
Când se acordă în gen, număr și caz cu substanti-
vul determinat, gerunziul devine adjectiv, construcția circumstanțial Cântă atingând clapele pianului cu grație.
numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns de mod
cu buzele tremurânde.). circumstanțial Trecând prin parc, a văzut-o pe Maria.
Verbele la gerunziu pot îndeplini funcţiile sintactice de timp
menționate în tabelul alăturat. atribut verbal Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.

Supinul

Explorare

1 Citește mesajul primit de Andrei de la un vecin plecat

în concediu, pe care s-a oferit să-l ajute. Notează în
caiet formele verbale nepersonale scrise colorat.

Dragă Andrei, ca să-ți fie mai ușor de reținut, îți scriu o

listă cu ce ar fi de făcut cât sunt eu plecat:
• de scos câinele la plimbare de două ori pe zi;
• de strâns rufele puse la uscat;
• de luat storcătorul de fructe de la atelierul de reparații;
• de udat florile o dată la trei zile;
• de verificat cutia poștală la sfârșitul săptămânii.
Mulțumesc mult!
Nea Mihai

72
 Limbă română Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul
2 Lucrați în grupe de 4 – 5 elevi. Comparați cuvintele
evidențiate prin culoare în mesajul de la exercițiul 1,
care reprezintă verbe la supin, cu infinitivul, participiul
și gerunziul. Aveți în vedere:
a ce fel de acțiune exprimă și de care dintre celelalte
două forme verbale nepersonale se apropie mai mult;
b structura; prin ce se aseamănă și prin ce diferă de
structura celorlalte două forme verbale nepersonale.
3 Ce funcții sintactice au primele două verbe la supin de
la exercițiul 1?
Repere
Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.
Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de parti-
cipiu a verbului. Prepozițiile care pot intra în alcătuirea nume predicativ Îndemnul lui este de urmat.
supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.
Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justifica-
rea ei este de înțeles.) și formă negativă (de exemplu:
Justificarea ei este de neînțeles.).
Funcțiile sintactice ale supinului sunt menționate în
tabelul alăturat.
Aplicații
1 Identifică verbele la gerunziu din exemplele urmă-
toare, extrase din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici,
și analizează-le după modelul dat.
a „Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând
și venind.“
b „[…] sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai
stă puțină vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț…“
c „«Bătrânule! na-ți căciula, nu sta cu capul gol!»
grăiește bunica, întinzând căciula pe fereastră.“
d „[…] el își netezește mustățile și răspunde privind
fălos spre acel loc…“.
e „I s-a făcut milă de bietul popă și i-a dat dreptate,
ocărând pe poporeni.“
„mergând“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, ge-
runziu, funcția sintactică de circumstanțial de mod
Provocări
1 Scrie un poem-diamant cu titlul Voluntarii.
Urmează modelul alăturat.
2 Notează cinci recomandări pentru a-ți îmbunătăți
abilitățile de redactare. Folosește supinul de fiecare
dată.
L11
subiect De spus e ușor, de făcut e mai dificil.
atribut În supermarket se găsesc cartofi de copt,
verbal cartofi de prăjit și cartofi de fiert.
complement Am terminat de citit, acum încep să scriu.
direct
complement M-am plictisit de așteptat în stație.
prepozițional
2 Identifică verbele la supin din exemplele următoare,
extrase din romanul Inocenții de Ioana Pârvulescu, și
analizează-le după modelul dat.
a „Terminasem și eu de făcut, ce-i drept, cu ajutor,
pasta de pește.“
b „Mama-mare s-a întrerupt din povestit.“
c „M-am sculat în picioare, să vin mai aproape, să văd
mai bine. O greșeală de neiertat.“
d „Părea ușor de înțeles, parcă știam deja esperanto.“
„de făcut“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, supin,
funcția sintactică de complement direct
3 Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare funcție sin-
tactică a gerunziului și a supinului menționată la
rubrica Repere. Schimbă apoi caietul cu colegul/
colega de bancă și verificați-vă reciproc rezolvările.
Rând Structura poemului-diamant
1 substantiv
2 adjectiv – adjectiv
3 gerunziu – gerunziu – gerunziu
4 substantiv – substantiv – substantiv – substantiv
5 gerunziu – gerunziu – gerunziu
6 adjectiv – adjectiv
7 substantiv
73