Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENȚE SPECIFICE:
4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române
literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative;
4.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și reproducerea unor texte diverse;
4.5 Dezvoltarea gândirii logice și analogice (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare),
prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară, în procesul de
învățare pe tot parcursul vieții.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
să definească circumstanţialul de cauză și de scop;
să identifice circumstanţialul de cauză și de scop din exemplele oferite;
să precizeze părţile de vorbire prin care se exprimă circumstanţialul de cauză și de
scop;
să analizeze circumstanțialul de cauză și de scop.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode şi mijloace
precum: învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică, explicaţia, exercițiul.
Forme de organizare a învăţarii: activitate frontală, alternativ cu activitatea
independentă şi individuală;
Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare.
Mijloace de învătământ: fişe cu sarcini de lucru, tabla.
Bibliografie: Limba și literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Art
Klett, autori: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-
Roman, Horia Corcheș, anul publicării 2020.
SCENARIUL DIDACTIC
1. EVOCARE – 5 minute
Prin intermediul Fișei 1 se enunță titlul și obiectivele lecției.
2. REALIZAREA SENSULUI – 40 minute
Se actualizează cunoștințele referitoare la circumstanțialul de cauză și de scop. Elevii
sunt îndrumați să realizeze pe caiet un tabel în două coloane. O coloană va prezenta
circumstanțialul de cauză, iar o a doua circumstanțialul de scop. Pe tablă profesorul
realizează același tabel. Tabelul va fi completat pe tot parcursul lecției. (Anexa 1)
Rând pe rând vor fi actualizate definițiile celor două circumstanțiale, întrebările la
care răspund acestea. Profesorul adresează elevilor următoarele întrebări:
1. Ce părți de vorbire determină circumstanțialul de cauză, respectiv de scop, identificate
în text?
2. Prin ce părți de vorbire sunt exprimate cele două circumstanțiale?
3. Ce parte de vorbire sunt cuvintele îngroșate din text?
4. Cele două părți de vorbire își pot inversa rolurile? Ce constatați?
Prin intermediul descoperirii elevii identifică termenii regenți, părțile de vorbire prin
care se exprimă cele două circumstanțiale, de cauză și de scop. Se aduc completări la
informațiile descoperite în textul dat. Profesorul atrage atenția elevilor cu privire la termenii
din cauza și datorită, specificând faptul că din cauza nu este o locuțiune prepozițională, ci o
îmbinare de cuvinte formată din prepoziția simplă „din” și substantivul „cauza” și are un
aspect negativ, nefavorabil, pe când datorită este o prepoziție specifică cazului dativ și
prezintă un aspect pozitiv, favorabil. Se oferă exemple: Nu am venit din cauza ploii. A reușit
datorită muncii depuse.
Profesorul menționează faptul că circumstanțialul de cauză, respectiv de scop, ca orice
alt circumstanțial, sunt elemente facultative, ceea ce înseamnă că pot lipsi din structura
enunțului fără a-l afecta. Se oferă exemple:
a) Andrei nu a dormit de zgomot./ Andrei nu a dormit.
b) Vecina a plecat în Spania la cules de fructe. / Vecina a plecat în Spania.
După actualizarea cunoștințelor elevii rezolvă împreună cu profesorul aplicațiile din
Fișa 2.
Pe tot parcursul lecției profesorul oferă îndrumări, explicații în vederea înțelegerii
cunoștințelor prezentate.
3. REFLECȚIE - 5 minute
Profesorul invită elevii să facă aprecieri asupra activităților desfășurate în cadrul
lecției. Profesorul oferă feedback elevilor și apreciază implicarea acestora în buna desfășurare
a lecției.
FIȘA 1
Matei este un proaspăt licean ce și-a propus pentru această vacanță să fie voluntar. Se
înscrie într-un proiect implementat spre a-i ajuta pe cei nevoiași. De neatent nu i-a observat în
drumul său spre școală. În mintea băiatului se produc câteva ezitări. Întrebările se ciocnesc
cap în cap:
- Din ce cauză? - Cu ce scop?
- Din ce motiv? SAU - În ce scop?
- Din ce pricină?
Mulți dintre ei refuză să vorbească de teamă. Din cauza înfățișării lor oamenii îi
ocolesc. Înțelegând că nu poate lăsa lucrurile așa, Matei îi ajută.
Băiatul devine tot mai implicat și este dispus să le ofere un strop de încredere că viața
poate fi și bună cu ei. Pentru a-i ajuta Matei le cumpără prăjituri și le oferă cu dragoste, le
spală hainele murdare, le coase șosetele rupte, ba chiar le recită poezii.
Matei a devenit curând foarte cunoscut în orașul său datorită perseverenței sale.
FIȘA 2 - APLICAȚII
a. „Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte.” (M. Eminescu)
b. „El şi cu Strâmbă-Lemne au pornit la vânat.” (I. Creangă)
c. „În vederea unei aşteptări mai lungi, m-am rezemat de parapetul podului.” (Mateiu I.
Caragiale)
d. „Se află, în mijlocul familiei lui, puțin schimbată din pricina depărtării și a vârstei.”
(G. Călinescu)
e. „Neavând alt chip de ales, tânărul apăsă clanța.” (G. Călinescu)
f. „De făcut treabă nu mai cade coada nimănui.” (I. Creangă)
OGLINDA TABLEI