FUNCŢIILE SINTACTICE ALE VERBULUI

1. PREDICAT , daca verbul este la INDICATIV: Am pregătit o surpriză pentru mama.

IMPERATIV Pregăteşte caietul de temă!

CONJUNCTIV Să ne pregătim de sărbători!

CONDIŢIONAL OPTATIV M-aş fi pregătit pentru concurs.

2. SUBIECT, dacă verbul este la INFINITIV A se pregăti este o datorie a fiecăruia.

GERUNZIU Se aude pregătindu-se de ploaie.

SUPIN E uşor de pregătit un spectacol?

3. NUME PREDICATIV INFINITIV Sarcina lui era de a se pregăti continuu.

SUPIN Lecţiile sunt de pregătit.

4. ATRIBUT INFINITIV Obiceiul de a se pregăti încet o costă.

GERUNZIU Văd elevi pregătindu-se de oră.

SUPIN Tema de pregătit pentru mâine e grea.

5. COMPLEMENT DIRECT INFINITIV Nu pot pregăti atâtea măşti.

GERUNZIU Am auzit pregătindu-se nunta.

SUPIN Am de pregătit un proiect.

6. COMPLEMENT INDIRECT INFINITIV S-a plictisit a se pregăti zilnic.

GERUNZIU M-am plictisit pregătindu-mă singur.

SUPIN M-am săturat de pregătit atâtea hârtii.

7. COMPLEMENT CIRC. DE TIMP INFINITIV A venit înainte de a se pregăti .

GERUNZIU S-a împiedecat, pregătindu-se de cursă.

8. COMPLEMENT CIRC. DE MOD INFINITIV A venit fără a se pregăti suficient.

GERUNZIU Teza a trecut , pregătindu-se constant.

1
Verbul – clasificare, functii sintactice si exemple
2 Replies

a) predicativ: are inteles de sine statator, iar atunci cand este la moduri personale alcatuieste singur predicatul
verbal
Ex: Tu inveti lectia.

b) copulativ: nu are inteles de sine statator, iar cand este la moduri personale alcatuieste predicatul nominal
impreuna cu numele predicativ
Lista verbelor copulative:
1. a deveni
Ex: Vreau sa devin antreprenor.
2. a fi (cand nu se poate inlocui cu verbele “a se gasi”, “a se afla”, “a exista”)
Ex: Nu fi trist.
3. a iesi (cand nu presupune deplasarea in spatiu)
Ex: Ai iesit profesor.
4. a ajunge (cand nu presupune deplasarea in spatiu)
Ex: Vreau sa ajung astronaut.
5. a ramane (cand nu inseamna “a sta pe loc”)
Ex: A ramas repetent.
6. a insemna (cand nu e sinonim cu verbele “a scrie”, ” a nota”)
Ex: Ce inseamna cuvantul asta?
7. a se face (cu sensul de “a deveni”)
Ex: El se face doctor.
8. a parea (cand are valoare personala)
Ex: Tu pari trista.

c) auxiliar: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse sau ibtra in componenta diatezei pasive
Forme:
1. a avea: ajuta la formare timpului perfect compus (ex: “am plecat”), timpului viitor popular (ex: “are sa plece”) si
modului conditional-optativ (ex: “as pleca”)
2. a vrea: ajuta la formarea timpului viitor (ex: “vor pleca”)
3 a fi: ajuta la formarea timpului viitor anterior (ex: “va fi plecat”), timpului perfect al modului conjunctiv (ex:
“sa fi plecat”), timpului perfect al modului infinitiv (ex: “a fi plecat”) si intra in componenta verbelor la diateza
pasiva (ex: “a fost laudat de profesor”)

2
Genul liric: trasaturi si definitie
6 Replies

Def: Opera lirica este opera literara in care autorul is exprima gandurile si sentimentele in mod direct, utilizand
numeroase procedee artistice (imagini artistice si figuri de stil).

Trasaturi:

 modurile de expunere tipice sunt descrierea si monologul liric

 in text sunt prezente marcile lexico-gramaticale ale eului liric (pronume si verbe la persoana I sau a II-a,
singular sau plural, interjectii, verbe la mod imperativ)
 utilizarea numeroaselor procedee artistice: imagini artistice (vizuale, auditive, dinamice, olfactive) si figuri
de stil (epitete, metafore, comparatii etc.)
 partil de vorbire predominante sunt substantivele si adjectivele (specifice descrierii)

Plan de argumentare a apartenentei unui text la prima vedere la genul liric:

I. Definitia genului liric

II. 1. Adaptarea definitiei operei lirice la texul dat (+formulare de opinie)

2. Precizarea temei, a semnificatiei titlului si a structurii textului dat

4. Evidentierea expresivitatii versurilor si analiza strofelor (sentimente, idei, atmosfera, procedee artistice si rolul
lor)

5. Extragerea marcilor lexico-gramaticale ale eului liric si precizarea rolului acestora

6. Mentionarea modurilor de expunere caracteristice liricului, descrierea si monologul liric, si mentionarea rolului
acestora

7. Reliefarea elementelor de versificatie si a rolului lor

III. Concluzii

Plan de argumentare a apartenentei unui text la genul

liric
I.Date despre autor si opera sa

II. 1. Definitia operei lirice

2. Adaptarea definitiei la textul dat
3. Tema operei + semnificatia titlului + structura ( numar de strofe si tablouri poetice)
4. Analiza tablourilor poetice (atmosfera, sentimente, imagini artistice, figuri de stil si rolul lor, rolul diverselor
parti de vorbire, al modurilor si timpurilor verbale, al diferitelor categorii gramaticale etc.)
5. Cuvinte-cheie
6. Relevanta campurilor lexicale
7. Argumentarea prezentei eului liric in text

3
8. Moduri de expunere si rolul lor
9. Elemente de versificatie si rolul lor

Genul epic: trasaturi si definitie

Def: Opera epica este opera literara in care mesajul este transmis in mod indirect, prin intermediul personajelor,
naratorului si a actiunii.

Trasaturi:
– moduri de expunere: naratiunea (relateaza evenimentele), descrierea (prezinta cadrul spatial sau personajele),
dialogul (dinamizeaza actiunea, contribuie la caracterizarea personajelor
– prezenta naratorului: subiectiv, obiectiv, martor
– actiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul
culminant, deznodamantul
– personaje: principale/secundare/episodice, pozitive/negative, protagonist/antagonist, rotunde/plate
– specii: schita, povestirea, nuvela, romanul, fabula, balada

Plan de argumentare a apartenentei unui text la genul epic:

I. Definitia genului epic si a operei epice

II. 1. Adaptarea definitiei la textul dat

2. Evidentierea naratiunii, ca mod de expunere specific, si precizara tipului de narator

3. Numirea personajelor si, daca este posibil, clasificarea acestora

4. Modalitatea de legare a secventelor narative +rezumatul textului dat (doar daca este posibil, structurat pe
momentele subiectului)

5. Reliefarea contextului spatio-temporal al intamplarilor si extragerea indicilor spatiali si temporali ai actiunii

III. Concluzii

4
Speciile genului epic. Nuvela, schita, basmul,
romanul, fabula – Trasaturi si definitii
Def: Opera epica este opera literara in care autorul isi exprima gandurile si sentimentele in mod indirect, prin
intermediul actiunii si al personajelor.

1.Nuvela este opera epica in proza, de mare intindere, cu un singur fir narativ si cu o actiune mai complexa
decat a schitei, la care participa un numar mai mare de personaje, punandu-se accentul pe caracterizarea
complexa a personajului principal.

Trasaturile nuvelei

2. Schita este opera epica in proza, de mica intindere, cu un cronotop relativ limitat, in care se relateaza un
singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Trasaturile schitei

3. Basmul este creatia narativa populara in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice, fiind
savarsite atat de personaje reale, cat si de cele cu puteri supranaturale, in care fortele binelui se lupta cu fortele
raului si din a caror confruntare binele iese intotdeauna invingator.

Trasaturi:

 prezenta cifrelor si a obiectelor magice

 prezenta intamplarilor reale si a celor fantastice (rezumat pe momentele subiectului, evidentierea
intamplarilor fantastice)
 conflict: confruntarea dintre bine si rau
 formule narative tipice: initiale, mediane si finale
 victoria binelui (respectiv al eroului care il reprezinta

4. Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu mai multe fire narative sicu personaje
numeroase.

5. Fabula este opera epica de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care intamplarile sunt puse pe
seama animalelor, care intruchipeaza anumite tipuri umane satirizate de autor.

Trasaturi:

 principalele figuri de stil sunt personificarea si alegoria

 personajele reprezinta tipuri umane (tipul avarului, tipul parvenitului, tipul tiranului etc.)
 sursele umorului
 prezenta moralei (explicita, la sfarsitul fabulei, sau implicita)