Sunteți pe pagina 1din 9

Fişă de lucru

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Anexa nr. 1


 Identifică, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune, din enunţurile de mai
jos:
A. Răul social e greu de vindecat.; Cum te-a păcălit acest leneş?; “Animal cu alb, cu A.
roz/Stând cu timpul în dinţi nervos.”(N. Stănescu); “Şi din adânc necunoscut/Un
mândru tânăr creşte.”(M. Eminescu); Am recunoscut mărcile eului liric.; Liricul este
o exprimare a sinelui.; “Nimicul te aduce, nimicul te reia.”(Veronica Micle); El este
un nimeni.; Eşti un ăla, i-a spus cu dispreţ.; În viaţă nu poţi avea totul.; Zecele pe
care l-am luat era meritat.; Pentru compunere meriţi un nouă.; “El este un fel de unu
întors în doi, trei.”(N. Stănescu) ; Un al doilea n-a mai venit.; Oful inimii numai el îl
ştie.; Casa are un intrând care dă personalitate faţadei.; Alergarea s-a desfăşurat pe o
vreme toridă.; Cele zise l-au îngrijorat.; “Pe veci pierduto, veşnic adorato!”(M.
Eminescu); “O dulce strângere de mâini, un tremurat de gene.”(M. Eminescu); I-am
făcut un mare bine.; Iubeşte-ţi aproapele!; “Dacă” este o conjuncţie.; “Un” este
articol nehotărât.; “Ce”are diverse valori morfologice. N-ai recunoscut acest dacă?
B. “Avea o faţă mândră, dulce, pruncă.”(M. Eminescu); Păstorul moldovean avea: B.
“Şi cai învăţaţi / Şi câini mai bărbaţi.”; “Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei
ciobănei.”; Al patrulea băiat n-a ştiut.; La moartea fiecărui om cade o stea.; Orice
pământean înţelege că vieţii îi urmează moartea.; Rivalii săi au câştigat.; “Mircea
însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare.”(M. Eminescu); Acesta nu schiţează niciun
gest de împotrivire şi nu-şi ia nicio măsură de apărare.; Ce înţeles dai versului?;
Această resemnare a părut unora fatalism.; Nu ştiu care ipostază în faţa destinului e
proprie românilor.; Nu poţi vedea chipuri surâzânde, ci priviri triste.; “Eu n-aş alege
lira vibrândă de iubire.”(M. Eminescu); De unde vine asemenea indiferenţă?; Este
un bărbat bine.; Aşa haină îmi place şi mie.
C. Nu cred că poţi învăţa bine noaptea, dar seara târziu?; Te-a privit ţintă.; Asta nu C.
înseamnă să te duci glonţ.; Paznicul a fost bătut măr.; Această firmă acţionează rapid
şi energic.; Ce bine s-au potrivit lucrurile!; Tot nu te-ai hotărât?; Aici ai putea câştiga
îndoit.; Veţi lucra câte doi pe schimb.; Întâi, reexaminează atent toate ofertele.; A
alergat de două ori.; Patronul ţi-a vorbit deschis.; S-ar putea să fie şi mai avantajos în
altă parte.
D. “Iar mireasa viorică i-aştepta-ndărătul uşii”(M. Eminescu); “Deasupra-i frunzele D.
pustie - / A mele visuri care mor” (M. Eminescu); “De-aceea-n urma mea
rămâi-/Adio!”(M. Eminescu); S-a impus graţie talentului.; A reuşit datorită muncii
depuse.
E. “Sub ţeasta mea – ah, drace, cineva face vocalize într-un apartament apropiat – E.
s-ar putea ţine congresul mondial al mediocrilor.”(M. Cărtărescu); “Unde dracu e,
că n-o văd?”(M. Preda); “Fă! Fă! Fă, n-auzi? mormăi Moromete”(M. Preda); “-Hai
noroc, Moromete!”(M. Preda); “-Aoleo! se scuză Moromete tresărind. Poftiţi în
casă! Poftiţi!”(M. Preda); “- Da’cum să n-am?”(I. Creangă); Ajutor! Linişte! Foc!;
“Ce, bă, vreai să ţi le plătesc eu din buzunar?!”(M. Preda) ; “- Ferească Dumnezeu!
spuse mama.”(M. Preda); Şase! Vine profesorul!.

F. “- Ce spui, cumnată! Da’că l-aş ucide în bătaie când aş afla că el a prins pupăza, s- F.
o chinuiască” (I.Creangă); Unde nu i-au plăcut ceilalţi invitaţi, a plecat mai devreme
acasă.; Cum n-a fost chemat, n-a ştiut că trebuie să vină.; “Şi cum i-o dau în mână,
javra dracului se face a o căuta de ou, şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa de la picior,
apoi mi-o aruncă în sus.”(I.Creangă); Cât ajunse acolo, îşi chemă rudele. Fie din
greşeală, fie cu intenţie, Ion nu şi-a cerut scuze.
Fişă de lucru Anexa 2

I. Indică diferenţele de natură morfologică dintre cuvintele:


1. Merge încet. Avea un mers încet.
2. L-au lăsat bolnav şi fără speranţe. Era un bătrânel bolnav şi singur.
3. Copile crescute la orfelinat? Se integrează greu în familie. Să-ţi amintesc un vers din Eminescu:
“Zilele-mi copile şi albe le-a ţesut”.
4. Înainte nu era mai bine. Înaintea vieţii trebuie să nu fii inflexibil şi intolerant.
5. Nu ştiu cum învaţă. Cum nu e serios, nu poate face performanţă.
6. S-a auzit vai, dar acest vai nu-l auzeau prima dată.
7. Vara viitoare plec la mare; de obicei, vara stau acasă.
8. Paznicul a fost bătut măr, chiar sub acest măr lângă locuinţa de serviciu.
9. Toţi au griji şi speranţe. Toţi prietenii mei speră într-un viitor mai bun.
10. Avea multă graţie şi eleganţă. S-a impus graţie talentului.
11. Cealaltă e plauzibilă. Cealaltă ipoteză e greu de imaginat.

II. Daţi câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială şi cu funcţie de complement circumstanţial de
mod, care determină fie un
a) un adjectiv b) un verb

III. Construiţi enunţuri în care cuvintele ce, a, o să aibă diferite valori morfologice.
a) ce

b) a

c) o

IV. Alegeţi, prin subliniere, forma admisă de limba literară:


1) copii noi/nou născuţi; 2) Acestea sunt probleme grele/greu de rezolvat; 3) Au venit destul/destui de mulţi
copii; 4)comportarea fetei cea/celei nou venită/venite în clasa noastră; 5) …în urma eforturilor
acestora/acestea; 6) În primele ore ale celei de a doua zi/zile a misiunii; 7) Experţii sunt unanimi/unanim de
acord; 8) … cantităţi cât mai mari posibile/posibil de alimente; 9) Doamna profesoară însuşi/însăşi a spus
asta; 10) Nu-mi place stofa care/pe care am ales-o; 11) Niciunul dintre ei n-a/n-au învăţat; 12) Din cât/câte
ştiu, evenimentele au decurs aşa; 13) După cât/câte cunosc, nu se va opri aici; 14) Aceşti elevi
nemaipomeniţi/nemaipomenit de harnici au câştigat toate premiile; 15) Aceste dicţionare sunt cel/cele mai
strâns legate de practică; 16) Am întâlnit mulţi liber-cugetători/liberi-cugetători interesanţi; 17) Acest lucru
impune în mod obligatoriu/ obligatoriu; 18) A procedat contrar/contrariu celor spuse de el.

V. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvântul subliniat din enunţul: Cum a venit, a şi spart geamul. este:


a. conjuncţie coordonatoare/ fără funcţie sintactică;
b. adverb de mod/ complement circumstanţial de mod;
c. adverb de mod/ complement circumstanţial de timp;
d. pronume reflexiv/ formă neaccentuată, D., atribut pronominal datival.

2. Cuvântul subliniat din enunţul: Nimeni nu mi-i drag ca tine este:


a. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;
b. nume predicativ/ adjectiv calificativ, N.;
c. nume predicativ/ adjectiv determinativ, N.;
d. nume predicativ/ adverb de mod.

3. Cuvântul subliniat din enunţul: Nu-l ştiam contra voastră este:


a. complement circumstanţial de mod/ pronume posesiv, G. cu locuţiune propoziţională;
b. complement indirect/adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziţie;
c. element predicativ suplimentar/ adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziţie;
d. altă interpretare.

4. Cuvântul subliniat din enunţul: Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi este:
a. adverb relativ;
b. adverb interogativ;
c. conjuncţie;
d. altă interpretare.

5. Cuvântul subliniat din enunţul: Şi cum vara e anotimpul cel mai frumos trebuie să fii pregătit să faci
faţă. este:
a. adverb interogativ ;
b. adverb relativ;
c. conjuncţie;
d. altă interpretare.

6. Cuvântul subliniat din enunţul: Du-te de comandă un suc! este:


a. conjuncţie subordonatoare;
b. conjuncţie coordonatoare;
c. prepoziţie;
d. pronume relativ invariabil.

7. Cuvântul subliniat din enunţul: Aproape că-mi vine să plâng este:


a. nume predicativ/ adverb de mod predicativ;
b. adverb de mod în componenţa unei locuţiuni /fără funcţie sintactică;
c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;
d. predicat verbal/adverb de mod predicativ.

8. Cuvântul subliniat din enunţul: Habar n-ai ce mă stresează băiatul acela! e analizat corect în:
a. complement circumstanţial de mod/ pronume relativ, Ac.;
b. subiect/ pronume relativ, N.;
c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod relativ;
d. complement direct/ pronume relativ, Ac.

9. Cuvântul subliniat din enunţul: Scăldatul în septembrie e periculos este:


a. complement circumstanţial de timp/ substantiv comun, Ac. cu prepoziţie;
b. complement circumstanţial de timp/ adverb de timp;
c. atribut adverbial/ adverb de timp;
d. atribut substantival prepoziţional/ substantiv comun, Ac. cu prepoziţie.

10. Cuvântul subliniat din enunţul: Alexandru plecă de la ceasurile cinci să-şi vadă prietenul. este:
a. atribut adjectival/numeral cardinal cu valoare adjectivală, Ac.;
b. atribut adjectival/ numeral ordinal cu valoare adjectivală, Ac.;
c. atribut adjectival/ numeral cardinal cu valoare substantivală, N.;
d. altă interpretare

VI. Precizaţi funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:

1. “În culmea disperării, pasiunea absurdului este singura care mai aruncă o lumină demonică în haos.”
(E. Cioran)
2. “…turbulenţa era socotită de cei înţelepţi proprie vârstei şi rareori îmi atrăgea vreo pedeapsă prea
gravă.” (M. Preda)

3. “Bat lung peste ţară

Reci ramuri de vânt

Şi codrul de ceară

Miroase a sfânt” (V. Voiculescu)

4. “Tu eşti la fel de pur şi de frumos, grasule,

şi de neştiutor, ştiutorule.” (N. Stănescu)

5. “Eu sunt acel «nu ştiu ce», acel loc unde văzul se transformă întrucâtva în văz, ca să poată comunica
intre ele…” (N. Stănescu)

6. “Cei care au sufletul grosolan spun «tu» şi intimilor şi slugilor, arătând prin aceasta că pentru dânşii
intimitatea înseamnă lipsa de stimă şi de respect.” (G. Ibrăileanu)

7. “În amor omul se mulţumeşte cu un nimic, şi nu se mulţumeşte cu nimic.” (G. Ibrăileanu)

8. “Sinele încearcă din «sine» să iasă

ochiul din ochi, şi mereu

însuşi pe însuşi se lasă

ca o neagră ninsoare, de greu.” (N. Stănescu)

9. “Vino, monarhule Timp, cu nobilii tăi

Azi, Ieri, Acum şi Atunce.” (E. Botta)

10. “Sub cerul negru, cerul gurii,

stă marea de scuipat a urii,

ce n-are azi şi n-are mâine…” (N. Stănescu)

11. “Noi vrem să ne strângem în braţe

toată ziua, toată luna pătrată,

prin acel aer cu picioare verzi,

intimidându-l o dată.” (N. Stănescu)

12. “Cu mâne zilele-ţi adaugi


Cu ieri viaţa ta o scazi.” (M. Eminescu)

13. “…ideea de mister condiţionează un întreg mod de cunoaştere numai fiindcă e produsul unui act de
transcendere.” (L. Blaga)

14. “Ce înseamnă a fi? Înseamnă mişcare închisă… Orice a fi spiritual este nu numai analogic o mişcare
închisă, ci şi în el însuşi.” (C. Noica)

15. “Logica e dans. A lor e mers.” (C. Noica.)

16. “Omul ar înceta de a fi om dacă s-ar «desproblematiza». De aceea rostul cel din urmă al oricărei
filozofii este acela de a fi combătută.” (L. Blaga)

17. “Această frumuseţe, icoană credincioasă


A inimii, denunţă o inimă frumoasă
Ce se varsă ca roua arzândii primăveri.” (Poezia românească în epoca romantică)

18. “Ce auzi odată copila-mi murmurare,


Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.” (M. Eminescu)

19. “Numai inteligenţa, care e plină de răutate, dacă e liberă şi nu slujeşte nimic, vrea să vadă clar.” (C.
Noica)

VII. Menţionaţi valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:


1. Mi-e drag cântecul .……………………………………………………………………………..
2. Mi-e drag să-l privesc ………………………………………………………………………….
3. Este ruşinos să vorbeşti astfel…………………………………………………………………..
4. Este ruşinos gestul tău …………………………………………………………………………
5. El este înţelept. ………………………………………………………………………………..
6. A procedat înţelept ……………………………………………………………………………
7. Nu este înţelept să procedeze aşa …………………………………………………………….
8. Timpul este frumos …………………………………………………………………………..
9. Este frumos să-ţi ajuţi colegii ………………………………………………………………..
10. Drumul este greu ……………………………………………………………………………
11. Este greu să ajungi până acolo ……………………………………………………………..
12. Pachetul este uşor …………………………………………………………………………..
13. Este uşor să înveţi ………………………………………………………………………….

VIII. Alcătuiţi enunţuri, respectând următoarele cerinţe …………………………………………...


1. adverb provenit din conjuncţie, complement circumstanţial de timp…………………………
2. adverb provenit din numeral, complement circumstanţial de timp…………………………….
3. numeral cardinal propriu-zis, singular, feminin, N., atribut adjectival ………………………..
4. numeral multiplicativ, G., atribut adjectival……………………………………………………
5. adjectiv pronominal posesiv, D., atribut adjectival ……………………………………………
6. demonstrativ de diferenţiere, Ac., atribut adjectival …………………………………………..
7. adjectiv provenit din adverb, N., atribut adjectival …………………………………………….
8. adverb provenit din substantiv, complement circumstanţial de timp ………………………….
9. adverb provenit din pronume, complement circumstanţial de mod ……………………………
10. adverb provenit din participiu, complement circumstanţial de mod…………………………