Tema: Formarea cuvintelor prin compunere

În limba româna se scriu despărțite urmatoarele cuvinte:

Prepozițiile compuse: de la, de lângă, de peste, de după, de prin, de pe, de către, de sub, pe la, pe lângă,
pe sub, de pe la, de pe lângă etc.

1. Locuțiunile prepoziționale: din cauza, față de, de față cu, din susul etc.
2. Locuțiunile conjuncționale: ca și cum, pentru ca să, cu toate că, din cauză că, pentru că, de când,
de pe când, până unde, până pe unde, ori de câte ori, după cum etc.
3. Locuțiunile adverbiale: cu anevoie, de jur împrejur, până una alta, pe de o parte, de pe altă parte,
pe ici pe colo, de dimineață, de afară etc, de-a dura....
4. Numele proprii de localități compuse dintr-un substantiv urmat de un adjectiv, de un alt substantiv
în genitiv, de un substantiv sau adverb cu prepoziție: Baia Mare, Gura Humorului, Bolintinul din
Deal, Crăciunelul de Sus etc.

În limba româna se scriu cu cratimă (liniuță de unire):

1. Substantivele comune compuse din două substantive în nominativ: câine-lup, zi-muncă, vagon-
cisternă, mașină-unealtă, meșter-lăcătuș, redactor-șef etc.
2. Substantivele comune compuse dintr-un substantiv și un adjectiv care precedă sau urmează
substantivul: bună-credință, bună-cuvință, argint-viu; dintr-un substantiv în nominativ și un
substantiv în genitiv: floarea-soarelui, gura-leului etc; din două substantive legate prin prepoziție:
buhai-de-baltă, drum-de-fier etc., atunci când părțile morfologice își păstrează individualitatea
morfologică (bunei-cuviințe, bunei-credințe, drumul-de-fier etc.).
3. Nume proprii de localități compuse din două substantive în nominativ: Broșteni-Deal, Popești-
Leordeni etc.
4. Substantive compuse din verb + substantiv sau substantiv + verb: târâie-brâu, pierde-vară, gură-
cască, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne etc.
5. Adjective compuse din două adjective întregi, cu sau fără vocală de legătură: literar-muzical,
tehnico-științific (inclusiv din două adjective-nume de culori sau dintr-un adjectiv-nume de
culoare și unul care arată nuanța: roșu-portocaliu, roșie-vânătă, galben-deschis, roșu-aprins)etc.;
dintr-un adverb șu un adjectiv: așa-zis, sus-numit etc.; dintr-un substantiv și un adjectiv: nord-
american, sud-american, vest-german etc.; din nouă adjective-nume de popoare sau numai dintr-o
temă și un adjectiv de acest fel: englez-francez, franco-elvețian etc.

Notă: Adjectivele dacoromân, istroromân, macedoromân, meglenoromân se scriu într-un cuvânt în limba
româna.

1. Prepoziția compusă de-a din locuțiuni ca: de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a bușilea, de-a
curmezișul, de-a dreapta, de-a dreptul, de-a dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi
și din numele de jocuri de-a puia-gaia, de-a uliul și porumbeii etc.

Notă: Se scrie însă (cu) de-amănuntul (de-amănântul fiind simțit ca format din amănunt).

1. Locuțiuni adverbiale formate din adjectivul demonstrativ astă cu sensul „imediat precedentă” +
substantiv: astă-vară, astă-primăvară, astă-noapte, astă-toamnă, astă-iarnă etc.
2. Locuțiuni adverbiale formate din prepoziția după și un substantiv: după-amiază, după-prânz etc.

 În limba româna se scriu într-un cuvânt următoarele categorii de cuvinte:

1. Pronumele, adjectivele și adverbele nehotărâte formate cu ori-, oare-, fie-: oricine, orice, oricare,
oricând, oricum, oricât, oriunde etc., oarecine, oarece, oarecare, oarecând, oarecum, oarecât,
oareunde etc., fiecare, fiece, fiecine etc., orișicine, orișice, orișicum, orișicât, orișiunde etc.,
fieștecare etc., oareșicare, oareșicum etc.
Notă: În limba româna se scrie însă: ori de câte ori, ori cu cine, ori de unde.

1. Prepozițiile, conjuncțiile și adverbele compuse în care fuziunea părților componente e de mult

desăvârșită: înspre, dinspre, despre, împotriva, împrejurul, înăuntrul etc., așadar, întrucât,
fiindcă etc., dincolo, astfel, deasupra, alaltăieri, alaltăseară, astăzi, bunăoară, dedesubt, dinainte,
dinapoi, dincoace, dindărăt, încpace, încolo, încotro, înăuntru, pretutindeni, câteodată, demult (în
locuțiunile de demult, mai demult), deocamdată, deseară, deunăzi, niciodată, vreodată, totdeuna,
uneori, alteori („odată, odinioară”, spre deosebire de alte ori „alte dăți”), devreme, laolaltă,
deopotrivă, înadins, dinadins etc.
2. Substantivele compuse în care părțile componente nu-și păstrează individualitatea morfologică:
audiovizual, bunăvoință, bunăstare, Câmpulung, untdelemn (Gen.-Dat. art. bunăvoinței,
bunăstării, Câmpulungului, untdelemnului) etc.
3. Adjectivele compuse aparținând terminologiei tehnice, formate dintr-unul sau mai multe elemente
care nu există independent în vorbire și unul care există și independent: balneoclimatreic,
electromagnetic, electromecanic, electrotehnic, gastrointestinal, otorinolaringologic etc.

Scrierea cuvintelor compuse                 

  Nu există  reguli cu  valabilitate generală, de aeea în cele de maj  jos prezentăm o descriere a practicii
ortografice   privind principalele tipuri de cuvinte  compuse.
  •  Se scriu într-un cuvânt adjectivele  compuse din cuvinte care există şi independent: atoateştiutor,
atotputernic,  binecuvântat, binemeritat, binefăcător, binevoitor, clarvăzător, preafericit,  cuminte,
binevoitor, răufăcător, răuvoitor, cumsecade,  aeroportuar, autocopiativ, cronofag, electrocasnic,
sociocultural.

•  Sunt sudate cuvintele compuse formate  din adjectiv+vocala de legătură "o"+adjectiv, care  exprimă o
unitate, ca dacoromân (românesc din Dacia), cehoslovac (din fosta Cehoslovacie), dar se scriu cu
cratimă dacă exprimă un raport între cei doi termeni, adică cehoslovac (dintre Cehia şi Slovacia),
sârbo-croat (pactul dintre Serbia şi Croaţia).

 Exerciții:alaturare cratima contopire abreviere

1. Precizaţi prin ce procedee sunt compuse cuvintele de mai jos:

ULIM, altădată, astă-vară, autoturism, avicultură, Baba-Cloanţa, Baia Mare, binevoi, botgros, cal-de-
mare, CFM, devreme, dinspre, fărădelege, floarea-soarelui, Harap-Alb, nou-născut, numai, instructiv-
educativ, rea-credinţă, Rompres, Ştefan cel Mare, untdelemn, înspre, pierde-vară, FMI, bunăstare, MAIB,
nu-ma-uita, treizeci, ca să.

2. Folosiţi în propoziţii cuvintele compuse şi grupurile de cuvinte. Precizaţi valoarea lor

morfologică:
Devreme – de vreme, numai – nu mai, decât – de cât, defel – de fel, fiindcă – fiind că...

3. Care din cuvintele de mai jos sunt derivate şi care sunt compuse?
Acasă, amoral, deoparte, despături, despre, deşuruba, devreme, dinspre, înnoda, înspre, motonavă,
neclar, ex-primar, intracelular, transsaharian, monocelular...

4. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte:

Anormal, dezobişnuit, dreptunghi, inegal, înarmare, subaprecia, sublinia, supraalimentaţie, inuman,

neproductiv, răsucit, inexact, ilegal, descriere, inactivitate, altundeva, deziluzie, inadaptabil,
untdelemn, neoxigenat, indiscutabil, niciodată...
A. Studiați urmatoarea lista de cuvinte compuse, apoi clasificați cuvintele în funcție de clasa morfologică
de care fac parte:
bunăvoie, DOOM, dumneata, deasupra, douăzeci, a sublinia, tic-tac, ca să,deoarece, despre, răuvoitor,
alb-gălbui, hop-șa, vița-de-vie, amândoi, semicerc, a binecuvânta, ONU.

substantive:…bunavoie doom…onu…vita-de
vie…………………………………………………………………
adjective:…rauvoitor alb-galbui
semicerc…………………………………………………………………………
pronume: …dumneata, ………………………………………………………………………..
numerale: …douazeci……amandoi………………………………………………………………….
adverbe: …deoarece despre…………………………………………………………………………
prepozitii: ………………………………………………………………………….
conjunctii: …ca sa ………………………………………………………………………
interjectii: …tic-tac…hop-sa……………………………………………………………………
verbe: a binecuvanta, …a sublinia…………………………………………………………………………..

Lucrul individual:

1. Încercuiţi în textele de mai jos cuvintele obţinute prin compunere. Precizaţi procedeul de realizare
a compunerii (contopire, alăturare, abreviere).

 “Să vă înşiraţi toţi în potcoavă şi să-mi bateţi înspre Poiana Lupului.”

 “…facem oleacă de clacă…că am adus popuşoii din Valea Vişinului.”
 “…pe maluri se întindea o împestriţare gingaşă de flori sălbatice, de la mândra lumânărică
galbenă până la scânteiuţa albastră nu-mă-uita…”
 “Când crede omul în Cel-de-Sus tot e bine.”
 “Trecu Crăciunul, trecu şi Sfântul Vasile, sărbători bătrâneşti la care se mănâncă şi se bea bine.”
 “Vântul mâna munţii de nouri, descoperea constelaţiile, Ursa Mare, Ursa Mică (…) le acoperea
iar…”
 “Gavril şi cu Dumitru erau fraţi de cruce.”
 “Poate-a da Dumnezeu şi Maica Domnului şi te-i întoarce…” (M. Sadoveanu)

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………

2. Creaţi enunţuri expresive în care să folosiţi compusele: coate-goale, lasă-mă-să-te-las, scârţa-

scârţa-pe-hârtie.
Venindu-i noi idei de
versuri………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………....................................
..........