COSTUMUL POPULAR MOLDOVENESC

Costumul popular femeiesc

Costumul popular moldovenesc are multe elemente foarte vechi. Modelele pe care le cunoaştem în
prezent sunt din perioada medievală.
Costumul naţional femeiesc din Moldova are o structură specială şi în
toate satele din aceleaşi elemente: cămaşa (ia), poalele, catrinţa, brâul,
pieptarul sau bundiţa, opincile, hainele groase, traista, baticul înflorat şi
podoabele.
Cămaşa este adunată la gât şi are mâneca croită din gât. Altiţa reprezintă
decorul din partea de sus a mânecii, în formă dreptunghiulară şi mărimi
diferite, lucrat cu ornamente diferite. Pe pieptul cămăşii şi pe spate sunt
cusute desene simple. Culorile cele mai des folosite sunt: albul – culoarea
curăţeniei, roşul – culoarea vieţii şi a bucuriei, negrul – culoarea întunericului.
Poala este o continuitate a cămăşii. Ea este albă, iar în partea de jos, de
jur împrejur are un ornament (desen) asemănător cu cel de pe cămaşă.
Catrinţa este una din cele mai simple piese de port, formată dintr-o
ţesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia o
îmbracă peste poale. Şi catrinţa are variante diferite: catrinţa neagră, catrinţa
colorată, catrinţa cu vrâste (linii colorate), catrinţa cu flori.
Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este folosit pentru susţinerea catrinţelor. Brâul este o ţesătură
lungă de circa 2 metri, cu o lăţime de 8 – 12 centimetri, care se înfăşoară de 2 – 3 ori pe după mijloc.
Încălţămintea caracteristică costumului popular din zona Moldovei este opinca.
Podoabele. Sunt folosite pentru a înfrumuseţa femeia. Cele mai des întîlnite podoabe sunt: inel,
mărgele, colier, brăţară. Pe lângă cercei, mărgele şi inele, în Moldova se mai poartă ca podoabă de sărbători
flori şi panglici în păr.
Bonda înflorată este făcută din două piei de miel. Ea se poartă maimult pe timpul rece al anului.
Traista, este o piesă de port, folosită atât de femei, cât şi de bărbaţi. Are formă de sac de dimensiuni
diferite, cu baieră pentru agăţat. Traista se face dintr-o ţesătură de lână, care se îndoaie la mijloc şi se coase
pe laturi. Ea are diferite culori şi modele în ţesătură.

Exerciţii:
1. Puneţi cuvintele date la numărul plural:
Cercel - catrinţă –
Bondiţă - inel –
Brâu - basma –

2. Joc: Spune ce este?

Geantă mică purtată de femei şi bărbaţi. _____________________________
Bijuterii care înfrumuseţează femeile._________________________________
Un fel de fustă, purtată peste poale. _________________________________
Bluză albă, cusută cu aţă colorată. __________________________________
Broboadă pe cap. _______________________________________________

3. Scrie ce vezi în imagine:

_______________ _____________ _______________ _____________ ____________

 Costumul popular bărbătesc

Costumul popular bărbătesc este alcătuit din: cămaşă, iţari şi brâu, căciulă sau pălărie, suman sau
cojoc.
Cămaşa bărbătească este de culoare albă, cu ornamente şi
seamănă cu o tunică.
În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni,
care sunt de mai multe tipuri: „izmene”, „iţari”. Cele mai
răspândite erau “izmenele”, care vara serveau şi ca
pantaloni, erau cusuţi din pânză de bumbac cu in. Mai
târziu ei se îmbrăcau ca lengerie de corp din pânză de
bumbac.
La sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului
al XX-lea în Moldova se răspândesc
pantalonii de croi orăşenesc.
Portul bărbătesc este completat cu anumite haine, care se îmbracă deasupra cămaşei
şi anume pentru vară – „jaletcă” fără mâneci. Când era mai rece ei îmbrăcau bonda,
dar când era frig, bărbaţii îmbrăcau „sumanul” – o haină lungă mai jos de genunchi
făcută din „suman” – postav de casă de lână de culoare naturală – sură, neagră,
cafenie. Ţăranii mai bogaţi pentru iarnă aveau „cojoc” din blănuri de oaie de culoare
albă, cafenie, neagră. Lungimea cojoacelor era diferită până la genunchi şi mai jos.
Bărbaţii numaidecât purtau brâie ţesute din lână. Brâiele bărbătești au o lungime de
până la 3 m şi lăţime de 12-15 cm. Brâie din piele numite „chimire”, cu multe detalii
de metal, buzunare. Brâul şi cămaşa brodată trebuia să le facă mireasa cadou de nuntă
mirelui.
Pe cap bărbaţii purtau vara – pălării din paie, iar iarna – cuşme din pielicică de miel.
Încălţămintea bărbaţilor – „opincile” se făceau manual din piele de porc sau de vită prelucrată în condiţii
de casă. Din bijuterii bărbaţii căsătoriţi purtau inele de aur sau argint – „verighete” de căsătorie.

Completaţi propoziţiile:

1. Costumul popular bărbătesc este alcătuit din _____________________________________.

______________________________________________________________________________.
2. Cămaşa este de culoare ___________________, ea seamănă cu o ______________.
Pantalonii de la costumul popular se numesc _________________________________.
3. Deasupra cămăşii se îmbracă, când e rece, o haină, care se numeşte
_________________________.
4. Sumanul este o haină _______________________________________________________ .
5. Ţăranii mai bogaţi purtau iarna ___________________________________________.
6. La talie bărbaţii purtau _________________, iar cele din piele se numeau
___________________.
7. Bărbaţii sunt încălţaţi în ________________ . Pe cap bărbaţii purtau vara
________________________, iar iarna _______________________________________.