_:_.ANUL V.· ARAD, Dumine_~~-- _28 _Iunie v. j_11 __Iulie ~-·)_ 1915.__ Nr. 440.

ABONAMENTUL: REDACT!IA
P13 un a.n • 28.- Cor.
Pe jum;ita.te an 14.- " şi ADMINISTRATIA
Pe 3 luni . . . 7.- „ ·Strada Zrinyi Nr.lfa
Pe o lună . . 2.40 „ I~SERŢil.iNILE
Pentri.I România şi se primesc la aduiini-
I
străinătate: stratie.
~ Pc uu an . . 40.-- iranci. }foltumite publire şi Loc
Telefon deschis costii şirul 20 r!!.
Nr. 750. Manuscriptele nu se în-
pentru orae şi interurban ina.poia.ză.

vagonului cu ca·davrul avea să dee onond

Rusia în - Balcani. i
-
răspunse:
· -
Câne, de ce nu m'ai salutat?! Soldatul

Ex.celenţă, nu V'am cunoscut! - Miu-

cuvenit. Şi Turcia umrlită şi fără de prieteni
se învoieşte la această umHitoare satisfacţie.
.
-- Artfcoli de actualitate. -
ţeşti -câne! - strigă consulul, intenţionat ai Acum, îşi poate oricine lesne închipui ce im-
De Mihail Gaşpar._ voit să mă ofensezi! Şi fără să mai zică ceva presie a produs în populaţiunea slavă a pro-
.ridică cravaşa şi lovi ·pe soldat peste obraji. vinciei această umilire. Şi în ce măsură a
V. contribuit iarăş Ia creşterea prestigiului ru-
Albanezul, căruia doar de când s'a născut
1 • Rusia, depărtând măcar şi numai la apa- nu i-a atins cineva faţa, ridică arma şi tri- sesc. Oameni competenţi în politica orientală
. - renţă, din Balcani pe Anglia, îşi ţese intrigile mise un glonte în inima consulului. Pe urmă, susţin că, pe urma acestui caz Rusia a câş­
f~ ·nesu·părată. Austria are de lucru cu reformele tigat mai mult la populaţia slavă din Balcani,
după ce căzu acesta, îi mai repezi un glcmte
interne din Bosnia şi Herţegovina şi cu frecă­ în cap." Aceasta a fost întâmplarea.
1decât în cazul unui răsboiu chiar victorios.

r.ile vamale cu Serbia. Consulii Rusiei, che-
maţi de a promova i·nteresele comerciale,
sunt în Balcani şi, în speci.ail în Macedonia
agenţii politici ai panslavismului, şefii şi or-
ganizatorii bandelor bulgăreşti.
Stând astfel lucrurile nu se poate nega
că o bună parte din ura, hrănită de Turci îm-
potriva creştinilor pururea în stare de re-
voltă, s'a resfrânt şi asupra acestor consuli.
_Administraţia turcă ştia doar prea bine, că
- <lin- aoeste consuilate pleacă tulburările dea-
iungul şi dea-latul Balcanului. Această ură
tăinuită se resfrânse fără de veste - în Mo-
nastir. Cazul îl voiu istorisi, nu după cum
l'am cetit cu toţii î1n jurnale ci, după cum îl
„ raiportează ttilmi-paşa, guvernorul-general a;
Macedoniei.
„In una din ZJile consuluf rusesc, -un băr-
-· bat cu a-Iese calităţi dar o fire :pornită, ie5i
la plimbare prin oraş.· Calea îl ducea prin
faţa căzărmii soldaţilor albanezi. Consulul
.era îmbrăcat civil şi nu purta nici un semn
distinctiv. In urma acestei împrejurări Alba-
nezul care era de gardă la poartă nici l1'U i-a
dat salutul obligat. Consulul care trecu de
, poartă se întoarce m<lărăt, mers& ată la sol-
dat şi se răsti la el:
So:ldatul Emin, Albanezul devenit pe urma
Dar pe urma ei se ridică în pressa eun-
acestei întâmplări sângeroase martir naţio­
peană un vifor de prostestare cum n'a mai
·11al, a murit de fapt ca erou. Când călăul i-a
văzut Poarta. Europa cerea disciplinarea re-
pus ştreangul dânsul a strigat: Iaschiasun
ferinţelor unui imperiu asiatic în Europa ci-
devlet!. laschiasun mHet! (Trăiască Poarta!
vilizată. Publicul mare, necunoscător, a luat
Trăiască naţiunea! (albaneză b. i.).) ..
de bani -gata tot ce s' a scris. Pressa bulgară
îndeosebi, a turnat atâta venin în jurul ace- Rusia nu se opr:i însă numai la această
satisfacţie. ferul fiind cald, trebuia bătut. Di-
stei afaceri, încât ar fi ajuns a învenina refe-
plomaţia, pururea cu masca ipocrisiei, con--
rinţele normale ale unui stat şi nu cele din
Macedonia, deja mveninate. De Rusia nici să vi·nse puterile europene că, până ce puterile
înşişi nu-Vor .pune mâna, în Turcia nu se
nu mai vorbim. Naivii credeau deja în un
conflict nou turco-rusesc. Lucrul a ieşit însă poate face -rânduială. Regimul turc, putred,
cu totul altundeva. Rusia se arătă de data a- nu era în măsură a domina situaţia creiatâ
ceasta generoasă. Ea nu voia sânge, ci -- tocmai prin putrezimea sistemului. Aşa sus..
ţinea diplomaţia rusească. Plâ-ngeri puse la
satisfacţie. Turcia - având toată bunăvoinţa
operei de reformare - se declară gata pen- cale şi comandate de agenţjile slave şi slavo-
tru satisfacţia cerută. Iar diplomaţia rusească file au ajutat eficace a convinge puterile asu-
a cerut: strangularea Albanezului Emin, re- , ·pra situatiunei insuportabile. Diplomaţiile
vocarea lui Hilmi-paşa, cel mai energic gu- conveniră şi rezultatul a fost demersut co-
vernor ce I'a avut cândva Turcia în provin- mun la Poartă pentru a întroduce reformele
dile europene; transportarea cadavrului con- reclamate <le vreme şi şi de populaţiu'llea
creştină din ·Macedonia. Controlul asupra fe-
sulului din Monastir la Salonic între împre-
jură-rile după cum urmează. Că:Iătoria cada- lului de executare a reformelor impuse, a-
vrului avea să dureze pe tren trei zile, căci vea să cadă bine înţeles în sarcina puterilor.
trenul avea să meargă cu o iuţeală de 4 klm. Turcia - acceptă. Ajunse în situaţiunea omu-
pe oră. Dealungul liniei, tot la zece paşi avea lui proprietar de caisă, dar care în propria lui
să fie postat un soldat turc, care la trecerea casă poate face nmnai ceeace îi perniite un

la mine-acas~. Oşti de clipe

, .• ! -
;·!
.. ·::. -
„ , Cultul frumosului.
Ce-a chemat
"' •.• ,„.„
.
In geanta U:1Jli soldat francez mort, - după
Nu-i în casă '
.·-~.
ln genunchi stau cum scrie „Le Temps" - s'a găsit un volum
Suflu viu La 'nchinat. de versuri de Alfred '<ie Musset, în care erau
Casa-mi pare :··-·· subliniate cuvintele: „Te iubesc Elenă şi cu ochii
Un sicriu. .• Şi'n glas de ceas «:~,,.,. \ mei morţi privesc la tine ..." O singură mărtu­
Ca'ntr'un mormânt ;; -
-,'.·::···~· risire, preţioasă, amalgamizată de eternă iubire
Doar arar _,., Mor clipele ~, ··
- şi pe mine poetul, care nu mă las afectionat
de unghiul obtuz al politicei, mă face să mă
Din când în când Fără cuvânt -~,~ - ·_: : i \. gândesc la t1ne cu evlavia pioasă a întregei
Ceasul bate mele simpatiL Soldat francez, tu, ;pe care te-au
Tremurti.nd _,
Şi clipele '
trimes la moarte, 1pentru mai muilt gloria de
cupon a unor mercenari - soldat francez, tu,
„

Se 'nşiră
iar -·
Şi cum cântă Şi cântă par' că ··: ~ .· mort în geantă cu un volum de versuri, subli-
Fermecat, .. ~. . .
Un tropar
• ·.„
. .··
J ·-·- '.
-..-- niate cu lacrămi şi purtând .pe ele oftarea ta din
urmă: Elena, o femee a~ ·iubit, care sădeşte floa-
Casa-mi pare .. ,·; ··. rea morţii în glasul de Sevres, ori un rosmarin,
...... .f -
Un palat••• Pentru surori .;·· ce ni>ciodată nu va avea miros. - O, tu. ce ai
• .•.,,
Cari au trăit ' '::. dus într'un mormânt iazma şângelui, aburui
Stau la masă ,, morţii proaspete, tu reabilitezi .pe clasicii tăi
'- Şi s'au sfârşit
Stau şi-aştept :-"' mari, cari propovăduiau: frăţietate, egalitate,
.. . Bătând la fel ..•
Clipe vin
~,
·~- libertate. - O, nu există .poezie mai crudă ca
Cu viată 'n pept :::.~. Ovidiu Hulea. fantasia ta stânjenită de un pat de puşcă, ori
de explozia frenetică a unui şrapnel, care te-a
Stau la masă pironit la pământ, ca să uiti pentru totdeauna
Stau şi scriu I
~
pădurile <lin Vosgi, marea, ce turbură liniştea
la Marseille, holdele de grâu din Nancy şi vinu-
Şi cum bate rile butoiate .Ja Dubois, pe tine, un glonte, te-a
Ceasul viu pironit la pământ, ca niciodată să nu sune cân-
N_u_m_ă-rul_p_oporal::--pe~l-a_n_4_c_or-.-----~P-re_t_ul_u_nu_i._e_x_e_m_p_la_r_l_O_fiÎerÎ._ _ _ Numărul pooorâl pe 1/, 2 cMOane
' /
 Pag. 2.
anumit om din aH sat. Una din mult trimbi-
tatele reforme a foot şi inaietiv.ar,ea jandarme-
riei rurale în Macedonia. Pentru a nu pierd!!
mult timp voiu ilustra activitatea acestei jan-
darmerii cu un singur caz. „Ofiţerii de jan-
darmi Sfirtsic şi Petroff, (ambii Ruşi) din vi-
lajetul Mona:stirului, chemară la dânşii în ziua
de 9 Septemvrie 1909 pe următorii locuitori
fruntaşi din cătunul Negroţis: Oona Thano~,
George Elion, Miţu Nuţu, Petco Autonion etc.
vre-o zece, -doisprezece inşi şi îi îndemnară
sub ameninţări de a se declara Bulgari. Li s'a
spus că numai dela Bulgari le poate veni
mântuirea căci, la spa tele Bulgariei stă pu-
1
ternica Rusie. Şi altele. Bieţii oameni cunos-
când prea bine împrejurările în cari tră,iau,
încunjurară un răspuns hotărât ci, spuseră
că, dânşii bucuros ar trece de partea bulgară
dar, li-e teamă de mânia cetnicului lor Petru
Arezoni, un ţăran chiabur şi cu mare autori-
tate în jur".
Trei zile în urmă, Petru Arezoni a fost
ucis mişeleşte în grădina sa, cu topoare, de
ban-O.iţii bulgari. făptuitorii n'au putut fi
eruaţi nici până în ziua de azi.
Iată deci un rezultat al mult promiţătoa­
relor reforme.
Interesul economic al Rusiei
la gura Su1in ei.
Chiar falş, testamentul lui Petru cel Mare
nu e lipsit de valoare; în el se oglindeşte con~
ştiinţa de sine al unul tânăr şi viguros popor;
schema complectă a conducerei şi a misiunei
ce o are pentru ·viitor. „Unei corăbii mari îi tre-
buie şi apă multă."
Rusia are prea mult pământ şi prea putină
apă. In lupta sa pentru a ajunge la mări calde,
ea urmează,se poate zice, patru programe de
expansiune: mediteran, atlantic, indian şi pa-
cific.
Aceste programe la încearcă pe rând în di-
recţia celei mai mici rezistente.
Şi cea mică rezistentă, pentru moment, se
găseşte spre poarta mărei Negre. Prinzând mâ-
na pe care Anglia i-o întinde, Rusia şi-a reluat
tecile lui Alfred de Musset pe buzele-ti, ca ar-
gintul ciuruit prin sită de marmoră.
Spună, ce-or vrea materialiştii, maniacii
formulelor, apărătorii ipocriziei, cugetătorii cu
drojdia elanului în pornirea lor lăuntrică -
în răsboiul acesta. n'a dispărut din om - omul,
nu l-a întortochiat ş.i nu I-a nubilat în bestie
pe fiecare soldat sunetul goarnei lele răsboi.
Nu p0ate muri suiletul pentru totdeauna în cel,
ce poartă arma udsului în mână în loc de
crinul lui Xilas, şi nu se poate face numai un
şurub în maşineria draconică a distrugerei in-
dividll'I. Nu ·pot să se străforme firile de ana-
choreti în venetici, şi nu se poate face embala-
jor de putregai din fiecare culegător de rime
şi flori. Există divinitatea conştiintei, viaţa făr'
de formă, perfectă în inexactitatea sa, care stă
deasupra morţii şi a răsboiului ca vulturul dea-
supra stâncilor, şi conştiinţa apăsată până la
delir, diferenţiată ca o rugăciune, complexă şi
impetuoasă prin sila de a o aiproba, este unicul
reiugiu al sufletului pios. Omul de astăzi, nume-
rizat, cu totul pus în serviciul idei.i de stat, -
are o conştiinţă su:perioară, care îl îndeamnă să
fie acolitu'! frumoaselor destinuri; ofiţerii ger-
mani, după luptă, cântă din laută şi clavir -
ofiţerii ruşi, după masacrul cel mai teribil, se
adună în juru~ unui ceai ca să se recreeze cu
strofe de Puşkin - nu, nici răsboiul nu poate francez este mai preţios <locument, decât o serie
pretinde siluirea frumusetilor, extirparea celor de banalităţi ale cutărni politician. Vedeţi, în
mai fecunde porniri intime, sdrobirea eterne- om, omul nu dispare cu totul - şi voi, ce credeţi
lor sentimente omeneşti - după prinosul adus I că soldatul este numai un număr în dosar, o
lui Marte şi Baal. las să se ducă prinosul milei , linie în matriculă, un odometru - este un om
şi al înduioşării pe altarele celor şapte Muze ' întreg, care după măcel îşi spală mâni'Je de l
iar vechiul program mediteranian sau mai bine
zis bizantin. · nei. ln prezent toată regiunea bogată a Basa-
·Unul din primele obiective poltice ale ace-
stui program, este gura Sulinei.
Dunărea de jos, dela gură şi până la Brăila,
se numeşte şi Dunărea maritimă; pot naviga
vase mari de acelaş tonaj ca şi cele cari intră
în portul Constanta. Din cele tr:ei guri, numai
Sulina, graţie lucrărilor fătute şi întretinute
de comisiunea europeană, este atât de adâncă,
de poate permite intrarea vaselor în mare. Su-
lina este menită a ajunge unul din marile por-
turi mondiale, însă, desvoltarea ei este inten-
ţionat oprită pentru a nu distruge porturile Ga-
laţi, Brăila şi Constanta.
Debuşeul natural al întregului basen al flu-
viului, portul Sulina, prin poziţia sa geografică,
ca inel de legătură pe apă, între România şi
restul Europei, se bucură de un ansamblu de
avantaje naturale, tehnice şi comerciale, cari
îl fac să concureze cu toate celelalte porturi ale
României.
Deşi în Sulina nu se fac operatii şi tran-
sactii comerciale, şi deşi noi voim s'o transfor-
măm numai în port de pasaj, totuş Sţ aglome-
rează portul în chip îngrijitor.
Acum câtiva ani ministrul Dimitrie Sturdza,
stărue pe lângă comisia europeană, se întoarce
cu o nouă taxă de 20 de bani pe tonă, de marfă,
vasele ce încarcă în Sulina, pentru a împiedeca
desvoltarea acestui port în deficitul Brăilei, Oa-
latilor şi Constantei. Totuş experienta a dove ·
dit că acest mijloc, pe care l'am putea numi ar-
tificial, n'a fost îndeajuns de eficace: vasele
plătesc taxa şi lucrează tot în Sulina. Iarna vin
câte 600-700 de şlepuri, cari îşi predau marfa
vapoarelor de mare, venite la gura Sulinei,
unde Dunărea se mentine desghetată.
Deşi Sulina nu e legată cu restul tărei decât
prin drnm de apă, nu are nici o şosea măca;
spre Tulcea şi iarna adesea ca să ajungi la Bu-
cureşti trebuie să treci prin Constantinopol, to-
tuş comerţul de cereale preferă Sulina.
Avanta}ele pe cari Ie prezintă sunt: econo-
mie de timp, economie de cheltuieli, navlu mai
mic, micşorara riscurilor de navigaţie, se pot
încărca vase de tonaj mai mare: se lucrează
numai cu elevatoare plutitoare, marfa venită
numai pe apă din susul Dunărei se poate încăr­
ca şi iarna. Dacă acestui port, prin care astăzi
vasele trebuie să treacă numai spre mare, i s'ar
face basinuri ca în porturile olandeze, pentru
ca vasele să poată opera cu sigurantă. Sulina
ar ajunge unul dintre cele mai mari porturi din
,Europa. , morî Galatii şi Brăila.
Ruşii au ma·re nevoe de un port de mare la
1
valide, care nu sunt de vină, că din turnul de
Vavilon, s'au făcut ,popoare şi ţări, împărătii şi
autocraţii, capitaluri ş.i interese, societăti şi min-
duni, lozinci şi bestialităţi - nu, flautul lui Pan,
fie cât de neputincios şi inofensiv în vremea
avioanelor şi torpiloarelor cu sirenă de tinichea
- trebuie să fie şi va fi totdeauna mai sfânt, mai
curat. mai greu de mănuH chiar pentru accesi-
bilitatea violentă a sufletului omenesc. A mu-
tila cu totul inima omenească, a degenera şi a
molipsi vibrărHe sf,inte .ale psihkului,i nu va
succede nici consecintelor dureroase ale mă­
celului legal. După răsboi, după consolidarea
ravagiilor, după vi'climarea efectullJli. şi după
recoita succeselor, se va reforma cultura. Vor
avea alte aspecte orizonturile culturale, dar
gremiul va rămânea acelaş. Sufletul omenesc
nu se schimbă, asemeni pietrei de onix, căreia
nici o ciselare nu-i poate da ailtă strălucire de-
cât a\:ea de origină eternă.„ Sufletul omenesc,
pe care astăzi îl reprezintă cu revoltă, ferbin-
ţeală. friguri şi amorteală o societate înecată
în şlefărie, va coborî iar la cuibul caLd, din care
a fost surghiunit„.
Dar sufletul n'a murit nici astăzi şi nici nu
doarme, ci zace amorţit în trupul istovit ail su-
telor de mii de vktime - şi... volumul de ver-
suri al lui Musset, găsit în geanta piou-piou-lui
I
Duminecă 11 Iulie 1915.
gura Dunărei, care să lucreze şi în timpul ier-
rabiei îşi scurge grânele prin portul românes~
Sulina. ·Case mari din Rusia îşi au biurouri în
Sulina.
Canalul pe care l'au făcut, cu mari chel-
tueli, Polunoşnoi la gura Kiliei, serveşte numai
pentru vasele mici de răsboiu şi vasele poştale
Galati-Odesa. N'au putut ajunge la o adâncime
mai mare de 12 picioare engleze, vasele mari
nu pot intra, pe când la Sulina s'a ajuns la 24
de picioare.
Adesea canalul rusesc se închide din cauza
depunerilor, mai cu seamă că are si orientaţia
nord-ost. Continuu trebuie să lucreze câteva
drage pentru adâncime. In timpul iernii nu se
menţin lucrării, aşa că primăvara când se des-
chide navigaţia, în gura canalului adâncimea
e foarte mică şi cursele vaselor ruse se fac tot
prin Sulina, până ce se termină lucrarea pentru
a ajunge la adâncimea normală.
De câtiva ani se fac studii, şi se zice că pia ..
nul este aprobat chiar, pentru a face un mare
port rusesc în baia Gibrieni, putin mai sus de
gura Kiliei, un canal de vie-o 12 klm .• care să
lege portul cu Dunărea. Acest port de mare ar
avea un frumos viitor şi ar concura cu Sulina.
Nu numai toate cerealele din Basarabia ar veni
îr. acest port rusesc, dar chiar si cele din Ro-
mânia şi Bulgaria. Acest port ar avea avantaje
fată de Sulina, căci ar fi un port de mare, le-
gat prin canal cu restul tărei. Sulina are portul
pe fluviu, şi ori cât s'ar lucra, nu poate ajunge
la o mai mare adâncime; ori, cum din zi în zi
se fac vase de tonaj mult mai mare, porturile
cari au o adâncime mică, fatal vor fi concurate,
în viitor, de porturile cu mare adâncime.
In portul rusesc dela Oibrieni, ar veni vase
de cel mai mare tonaj, şi ar încărca prin ele-
vatoare plutitoare, grânele aduse cu şlepurile,
din susul Dunărei. Chiar dacă Dunărea ar fi în-
chisă de ghiată, portul ar lucra, căci şlepurile
cari servesc şi ca magazii plutitoare, sunt aduse
înainte de îngheţ, şi stau în aşteptarea va1Selor
mari, pentru a le preda marfa. Acelaş lucru
care se întâmplă şi la Sulina.
Pe lângă condiţiile tehnice mai favorabile,
acest nou port rusesc ar avea şanse mai mari
în concurentă cu Sulina şi din motive econo-
mice. Ruşii pot să-i dea orice desvoltare, fără
grijă de a concura alte porturi ruseşti de pe
DunăTe, căci nu au decât Reni şi lsmail, care,
relativ, au mică importantă.
Pe când noi, dacă am ridica Sulina, ant o-
Pe acest nou port rusesc nu l'ar putea con-
sânge cu lacrămi, aruncă puşca şi visează, se
:uduioşea:L-ă, iubeşte şi-şi aduce .aminte de cei
,;,;e-1 iubesc, ca fericiţii scutiţi de furtuna de foc
-- şi cultul frumosului N îngenunchia~ă, verbul
poetului îl înalţă, sufletul îi revine ca o
pasere credincioasă şi soldatul se face om, căci
este om şi om s'a născut. dar soldat l-au făcut„.
Soldatule francez - putea fi ŞIÎ german şi
rus şi român - în geanta ta au găsit un volum
de versuri. Să fi fost ploi pe câmpul pe care
ai murit, în geanta Ta ar fi găsit flor.i, căci în
momentul în care ti s'au 'Cleschis draiperme ce-
riului ca să vezi corul îngerilor, tu, ai sărutat
cu sărutarea din mmă filele unui volum de
versuri. Şi lacrămile tale au curs pe-un cu-
vânt: „Elena" - în Elena ai piierdut lumea şi
tinereţele tale„. Şi câti sQldati au murit la fel cu
tine; Câte Elene îşi aşteaptă înzctdar logodnicul
- şi câte versuri au murit în v4nwl dragostelor
negustate! Câte vetre s'au stins şi câte flori ră­
sar înzadar, şi câte ciocârlii cântă părăsirei
- câtă noapte se închide în morminte„.
Soldat francez, tu, care ai mutit ou un vo-
lum de versuri în geantă. Du-te liniştit pe dru-
mul Nirvanei. Puşca şi gloantele, geanta şi
sabia. uniforma galonată de sânge şi medaliile
- ni l-ai lăsat nouă, trupul tău neînvă;!it zace
sfârticat în pământ, dar sufletul tău cu paşii
gigantici, porneşte către soare şi se va lip.i de
eterna rădăcină a lu.minei. Emil /sac.
 Durninedi 11 Iulie 1915. „R O M A. NU L" Pag. 3. ·~

cura decât Constanta, când ar fi legată prin·
tr'un canal cu Dunărea, pentru ca cerealele să
vie pe apă, iar nu pe calea ferată. Numai atund
:
'.• Constanta s'ar transforma din port de petrol
intr'un mare port de cereale.
Planul unui port la Gibrieni nu este nou.
Sultan-Tepe, şi atunci cine este în măsură să ne totdeauna le-al slmtit în sufletul tău, dar cari au cerut
garanteze în acest caz că istoria din 1913 nu se magia înfiripării a gurel de artist.
va mai repeta?" Caragiali! este mort. Petru Mocsonyl ra urmat.
• · Ţăranul român?
El astăzi moare ln Oalltla. ŞI eu Iscălesc articolul,
Pe de altă parte, iată cum judecă la rândul ei
~ pressa grecească: căci toate am spus.

După un scurt timp dela sosirea pe Tron a Ziarul „Nea Alithia" din Salonic scrie următoa­ EMIL ISAC.
Domnitorului Carol I, s'a discutat facerea unui rele: Ziareie ruseşti, cngiezeşti şi franceze ne sfă­
mare port la mare, pe coasta Basarabiei, care tuiesc într'una sii cedăm Bulgariei Macedonia o- ·------::..:-:;:-'-""-=-==========
era românească; pe atunci delta Sulinei era rie:itală. Până acum am subliniat în nenumărate
sub stăpânirea turcească, deci eram în cazul rânduri răspunsul la această invitaţie smintită. Re- 11. Sa Abatele ·Mttodiu Zavoral
Rusiei de azi. venim încă odată.
Domnitorul într'o călătorie pe Dunăre a vi- Macedonenii nu numai că nu vor consimţi nici-
şi Dr. Ioan Urban Iarnic.
zitat locul acesta, însotit de inginerii străini odată să restituie Macedonia-orientală Bulgariei,
Iiartley şi Despardins. dar nu vor permite Bulgarilor să se atingă măcar Când scriu aceste rânduri, stau sub ed.ifi-
.Pentru o asemenea lucrare trebuiesc sume de o singură piatră a împrejurimilor Cavalei. In- cătoarea impresie, pe care mi-o întipărise în
destul de mari de cari Ruşii se pot scuti, când telcgerea trebuie să înţeleagă odată pentru tot- suîlet, opşorul „Şezători româneşti de pe Mun-
ar reuşi să pună stăpânire pe Sulina; în acest deauna acest adevăr. Macedonia-orientală va ră­ tele Sion din Praga" scris ou atâta dragoste de
caz ar avea şi avantajul că robinetul de scur:- mâne sub dominatia grecească pentru a orna co- prof. univ. Dr. Ioan Urban Jarnik.
gere al grânelor româneşti, ar fi în mâna lor. roana lui Constantin liberatorul". Am cetit cele scrise a nu ştiu câta oară. Am
Dacă Rusia îşi împineşte visul secular şi a- Ziarul „Neon Asti'' din Atena, oficiosul cabine- cet.it scrisul dlui Jarnik cu dragoste, cu stimă,
junge stăpâr1ă pe Strâmtori, atunci, din punct tului Gunaris, într'un articol în care publică decla- aşa, cum se cetesc scrierile oamenilor mari prin
de vedere economic, nu mai are atâta nevoe raţiile unui ministru grec, spune între altele gâ11direa şi sufletul lor. Şi suîletul se cuprinde
de a ne supăra la gurile Dunărei, căci e destul făcând aluzie la încercările lui Venizelos de a a- de o tainică venerare şi dragoste fată de ilustr!i
să se mute -robinetul românesc la Bosfor. lunge la o întclegcre cu Bulgaria acordându-i ca prieteni ai noştri. Şi simt o deosebită mândrie,
(Viata Românească) Jean Bart. compensaţii teritoriale pentru neutralitate, Cavala, când văd, că sărmanul şi năcăjitul meu popor
- că „regele a făcut totul pentru salvgardarea are adevărati părinti şi prieteni, prin cele străine
- - - .. _::,~-=...7=:_
intereselor vitale ale tării. El a fost ferm şi decis tări, uude răsboiul fratricid i-a aruncat schin-
şi n'a ezitat sa proclame sus şi tare că-şi va înde- rduiti şi bolnavi.
Ce se petrece in Balcani ? plini datoria către patrie şi naţiune, chiar cu rizi-
cul dinastiei şi vietii sale".
Intre aceşti rari şi pretioşi prieteni ai nea-
rni.:lui nostru, pe lângă Dr. I. Urban Jarnik -
Şi :!cum, dacă adăugăm că în întreaga Serbie despre care în această privinţă am putea scrie
Starea de spirit în statele balcanice. - Se poate
ajunge la un acord?
se observă o mare iritaţie în contra împătritei-în­ rnlume întregi - se alătură cu aceeaş dra-
tel·~:;::-eri, care şi-a permis să acorde în mod arbitrar t;oste de prietin şi părinte: llustritatea Sa, aba-
Ca să se evidentieze încă odată starea de spirit l~ritorii sarbcşti la diferiţi pretendcnti; că Sârbii tele Mănăstirii Strahov din Praga: Metodiu
din Bakani, am crezut nimerit să dăm aci cc se resping energic orice ideic de concesiuni; că întreg Zavoral.
scrie şi cc se crede în pressa diferitelor sta te corpul ofiteresc - cu printul moştenitor în frunte, Că cine este acest suflet ales, încununat cn
baicanice în actualele momente, când unii intere- declară fătiş că numai violenta poate să răpească
•J minte luminată şi largă, putini vor şti dintre
sau dela noi vreau să arate că cea mai complectă din mânile Sârbilor teritoriile cucerite cn prctul a
armonie există între aceste tări. Români, întocmai ca şi mine, înainte de a ceti
valuri de sânge şi a victime enorme'', putem spune
preţioasa )1ucrare a dociorului /. Urban Jarnik.
Ziarul „Narodni Prava" din Sofia, scrie că con- că nu numai că nu există armonie între statele
stată că pressa grecească a mărit acum în urmă Până cu o altă ocaziune mai fovornbilă cu-
balcanice, dar că datorită ultimelor desfăşurări ale
doza insultelor şi calomniilor sale în contra Bul- evenimentelor de pe diferitele fronturi, aceste state noştintelor mele în această directie. redau în
gariei, şi aceasta cu scopul de a disimula proce- riscă să se încaiere între ele, unele „pentru atinge- miniatură, personalitatea mare a a:batelui Me-
deele la cari au recurs organele autorităţilor gre- rea idealului lor naţional"; altele „pentru apărarea todiu Zavoral - după Dr. I. Urban Jarnik.
ceşti în Macedonia. Enumerând o lund listă a teritoriilor câştigate prin sânge". Abatele Zavoral Metodiu este „cel mai mare
prigonirilor facute în contra elementului bulgar, - ··--- _, ·--A. z.. peste mănăstire şi peste călugării d4n cari azi
zisul ziar ·învită legaţiunea grecească din Sofia, ~e găsesc acolo*) 71 împreună cu 9 clerioi, este
care se grăbea pe vremuri să desmintă faptele cele abatele canoniei regale din Milevsko şi de pe c.~
I
mai neînsemnate, să binevoiască a da acum câ- · 1:mntele sfânt, prelatul cu dreptul Ia insula epis-
tcva explicatii ·Şi documente. copaiă al regatuhci Boemiei şi împărtitor de
„Publicul· bulb::!r, - zice ziarnl, - doreşte, în i: milostenii la curtea regală. Majestatea Sa îm-
numele păcii din Balcani, să fie totdeauna luminat
asupra tuturor chestiunilor privind pe vecinii săi.
Dacă pressa grecească continuă campania ci îm-
.l
j t Petru de„„lllM„„
Mo.csonyi.
....„m!!!!l!Ml.'ll. . . . . . ••
păratul l'a numit mai în urmă „Comandor al
ordinului francisc losif cu steaua". Va să zică
Sfintia Sa este un om cu situaţie înaltă, care
potriva Bulgariei, şi dacă autorităţile greceşti con- şi-a câştigat-o prin muncă şi talent; nu este
tinuă şi de aci înainte acelaş sistem de guvernare c1mi1l care ajunge cteparte, favorizat <ie soarte
î11 M~cedOI;ia, poporului nu-i va mai rămâne decât Oilter de dragonL Mort în „floarea tineretll" · cum
;;;>ui1e îniioritul stil al poetului. A fost latifundiar ro- 5i protecţii „înalte", ci prin „sine însuşi"!
să ia toate măsurile necesare pentru a apăra Bul- Dumneieu l-a dăruit cu frumoase calităţi
n: :.în lu Ungaria, dar cultura lui adoptată din Apus - Ini-
garia calomniată şi pe fraţii oprimaţi. strfleteşti: este om de ştiintă, inimă nobilă plină
ma lui a fost bună, cu se\ă românească şi a murit în Ga-
Este sigar că a;:eastă apărare ar putea de a- ·.ie compătimire fată de cei năcăjiţi, predicator
!!t1a. Oo.lmne, o;lce al încerca să spui altceva, în cu-
semenea reclama mijloace menite să violeze pacea \.ie forţă, la care lume multă vine să-i asculte
vlnh!l4: resonantc de duioşie se oglindeşte un sfârşit lrc-
în Balcani; cu toate acestea, această violare n'ar „vorba dulce ca mierea şi săţioasă ca pânea".
voc?.bll, nici :năcar scuzabil prlntr'un gest, Petru l\fo.
putea fi imputată Bulgariei, după cum nu poate lar „restaurarea artistică şi plină de evlavie
c;;onyl. dragonul sărăciei noastre româneşti, căruia I s'a
fi tinuf responsabil proprietarul· care omoară pe a biserkei mănăstireşti şi a galeriei de tablouri
clat de soarte toată feeria visată de Vlllars, a murit lovit
banditul, care îi jefuieşte proprietatea şi-i asasi-
de un glonte stupid, ca să stingă Inteligenta curată, bi- liovedesc nobilul simt de evlavie al bisericei
nează neamurile.
:,erkcască, zetultă în întelepclune a unei vicii de ari- ~nănăstireşti şi a galeriei de tablouri doved~c
Ca buni vecini, am vrea ca Grecii să se poarte stocrat - dragonul elegant a murit în praf şi sângele nobilul simt artistic al Abatelui". - O. de am
astfel încât să ne putem aştepta la mai bune ra- lnl a scris slove <!'? tăcere ln pământul galltlan, pe care avea şi noi ·Românii astfel de preoti, cu atari
porturi. Ar fi bine ca să se concerteze la Atena a- im murit atâtla; mii şi mii de Români, pentru strălucl- lnsllşiri, cari, desigur, ne-ar ridica mai mult
supra adevărului pe care-l spunem mai sus". rea coroanei Habsburgllor. ;nâ11dria şi fala aşa de mică în fond, în schimb
Ziarul „Volia" scrie următoarele: „Sfortările Pe!ru Mocsonyl, adncu-ml aminte de tine, era lntr'o · mare la ... formă! Şi acea-sta mândrie îndreptă­
diplomatici celor doi beligeranti tind a atrage în noapte albă în Budapesta şi la masă între două lumâ- Ută se observă printre şire, din scrisul Dom-
parte-Je, după intervenţia Italici, statele balcanice. nări şedeau numai trei oameni tăcut!. Unul era printu! nului Urban Jarnik - la care noi ne alăturăm
Din ambele părti se fac oferte seducătoare Bulga- Uterelor româneşti, al doilea erai tu: aristocratul cu cu toată dragostea!
riei. Cu toate acestea poporul bulgar nu le poate Inimă rudimentară, al treilea un tânăr, care tşl iiicea Şi liustritatea Sa Metodiu este un mare prie-
accepta decât cu o conditie: ocuparea prealabilă :J!uzll de-a strânge în coloane de tipar lume.a modernă._ tin al Românilor şi un adevărat Părinte ai fra.;
a concesiunilor promise. ŞI Caragiale te-a rugat, Petru Mocsonyl, să bem vin filor noştri răniţi, oari norocul i-a adus în spi-
Toate partidele politice, cu toate că există di- Ieftin, căci lui nu-l plăcea şampania şi lângă vin mocă­ talul aranjat într'o parte a mănăstirei Strnhov
fercntă în concepţia lor asupra mijloacelor cari nesc, în Inima Ungariei, între palmieri, lampe electrice, din Praga. Sfintia Sa din dragoste fată de nea-
trebuiesc adoptate pentru realizarea idealului no- garsoni roşi cu perdaf, lăutari ce sdrlngăneau pe strune
mul nostru ne studiază limba, pe care o învaţă
stru, sunt de acord să afirme că tratatele fără ga- epica lui Beethowen, a pornit fierbinte, discutla noastră.
cu dragoste şi atragere începând cu „abecedarul
!! ;:
- Pentru făranl ar trebui să se facă toate îmbună-
~
rantii reale sunt ineficace. '.
român". Jnsă curând aceasta limbă - cum :
Diriguitorii Bulgariei nu trebuie să uite greşelile tăfirtle. Să li se dea arândă, pământ, sămlnţe, şcoli,
comise în trecut. case, animale, pluguri americane, să albă cuvânt în par-
scrie Dr. Urban Jarnik - l-a cătuşit într'atâta
După scrierile violente ale pressel sârbeşti, !ament, să nu fle urmăriţi de solgăblrae. încât s'a apucat de un studiu serios şi înce-
după provocatiunile apărute în „Mesager d'Athe- _ Reforme ca tn Dania şi Svedla. fabrici cu turn pând -cu sfârşitul !unei Noemvrie i-a consacrat
până azi acestui studiu câteva ceasuri pe zi.
Tles", orice guvern bulgar care se va muitumi cu roşu, clădiri pentru muncitori, orfelinate, bănci, tovă­
Ceteşte cu glas tare soldatilor din laiiaret pove-
garantii scrise, va comite o trădare fată de inte- 1 răşll - să învăţăm făranll să-şi poată vinde recolta
resele tării. ! .cu mare pret. Să-l dăm noul perspective, îndemnuri, stiri şi basme. ca „Pavel Cătană" de Dr. I. U.
In fata obstinatiei disperate a Serbiei şi a Ore- ' sfaturi. Să scoborâm la el cu arsenalul Iubire!, al cărui Jarnik. Procură şi cumpără cărţi româneşti. In-
clei, cum vor fi realizate promisiunile şi angaja- arme nu pot da greş- O, dlscuiia din noaptea de Mal, tr'o epistolă adresată Dr. Jarnic zice: „Creangă
mentele înţelegerii după răsboiu? o, cuvintele, ce cădeau masive din gura Ironică de ge- uneori îmi pricinueşte în câtva greutăţi, dar
Nu-i .aşa că va trebui să transportăm din nou pe nlalltate a Iul Caragiale, o, .Petru Mocsonyl, căruia itl
soldaţii noştri dela Ceatalgea în Macedonia, Ia străluceau ochii, când ţi se spuneau.lucruri, pe cari poate . •) Mănăstirea Strahov din Praga.
 Pag. 4.
tocmai aceasta mă interesează. (Un altul de
mult ne-ar fi pus la „arhivă" cu cărţi şi cu
neam cu tot!!). „ln acestea zile le cetesc -
soldaţilor răniţi - ipe „Harap iAlb". Şi că li. Sa
nu este numai omul entuziastului ci şi a tral-
nidlor fapte se vede din scrisoarea adresată dlui
Jarnik, când zice: .J..,imba română intr'adevăr
„mi--a făcut-o'', d-ta poti fi sigur că voi stărui
şi aceasta cu atât mai bine deoarece cele din-
tâi piedici le-am şi înv.ins". Şi aista o destăi­
nueşte dlui Jarnik în epistole scrise româneşte!
Iată, iubiti cetitori, un suflet ales şi o inte-
ligentă într'adevăr puternică!
Eu mărturisesc drept şi sincer că am rămas
surprins de aceasta dra2:oste ce ne-o arată Ro-
mânilor şi de acest „talent deosebit pentru t.imbi
-- II. Sa posede mai multe limbi - şi stăruinţă
de fier"! Se cade ca noi Românii să plecăm
steagul dragostelor şi stimei noastre înaintea
acestei personalităţi ·luminate şi mari! Cade-se
ca să trimitem prin modestul meu scris salutul
fratesc al nostru şi admiratia ce i-o purtăm!
Căci rari sunt bărbaţii mari ai altor neamuri
~ari se interesează <.le frumuseţile dulcelui no-
stru grai, şi de acelea năcazuri de veacuri ale
noastre, cari săpat-au cu picurările lor de la-
crimi. neşterse urme în sufletele noastre!
Recunoaştem, că lipsa prietinilor sinceri
nouă, este încă o cauză, că în ţări străine nu
s'a prea vorbit şi scris despre noi Românii -
afară doar de vremea de azi, când cu acest
groaznic răsboi. Dar nădăjduim tare, că va
veni o vreme bună, când pogorându-se spiritul
dreptăţii, va şterge lacrima <.lela toată faţa şi
va reda iubitului nostru neam pacea sfântă şi
deplina bucurie. ·
Şi cum aş sfârşi mai bine cu aceste 'rânduri
mărunte ale mele, dacă nu cu vorbele aşa de
si~ple dar pline de dragoste şi stimă, pe cari
1101 le adresăm noului şi prea preţiosului no-
stru prietin - : „Bine ai venit în mijlocul no-
stru"! Bratele, .Prea sfinţite îi le desfacem cu
d_r~g, cari desch~se. stau celor ce ne preţuiesc
ş1 mbesc, pe can ş1 noi numai din aceste sen-
timente le întindem! •Rămâi pe totdeauna în
!11ij)oc~I nostru, căci cu toate năcazurile şi nea-
JLmsunle noastre, admiratia şi stima noastră
este nesecată şi pururea curată.
Te iubim fiindcă vredniciile Tale fapte din
iubire s'au .născut! :Eşti preţiosul nostru frate
si .prietini, pentrucli în ceasuri de durere Tu
mângăi pe fraţii noştri cu glasul şi truda Ta -
şi împaci sufletele 'lor cu Ceriul, cu puterea Ta
de Preot ... !
Unde afli în acestea vremuri un suflet mai
ales, i:iai alt!u!~t şi mai plin de dragoste fată
de noi Romam1 ! ? (ln cazul acesta, fireşte, d.
Dr. Urban Jarnik ar putea protesta!)
Să-îi dee Dzeu încă multi ani buni spre de-
plina Ta bucurie şi mângăiere - şi te rugăm
ca în vremuri ce vor să vină să nu-îi uiti de
noi, - şi să ne faci plăcerea să cetim scrieri de
a Prea Sfintiei Tale în româneşte!
• căpetenie dacă nu chiar exclusiv al atentiunei
Domnul Dr. Jarnik, poate fi pe deplin mân-
găiat cu noul Dsale tovarăş - iar noi suntem
aşa de mândrii de prietinii neamului nostru. Şi
suntem totodată recunoscători ca întotdeauna,
pentru multele servicii ce le face cauzei nea-
mului nostru.
Dumnezeu să-l tină la multi ani spre ferici-
rea acelui brav popor din sânul căruia a ieşit
spre mândria lui - şi cinstea şi bucuria noa-
stră. Intr'adevăr d. Dr. Jarnic e cu mult mai
,.harnic" - cum îl numi I. P. S. Metropolit dela
Blaj - ca multi alti frati ai noştri.
Dorim să cetim şi partea a li-a din „Şeză­
tO'rile româneşti de pe Muntele Sion" din Pra-
ga, pe cari implicite deja ni le promite Prea Sfin-
ţitul Abate, când zice: „Măria Sa Domnul A-
bate m'a mângăiat - e vorba de d. Jarnik -
făgăduind că îndată ce va fi intrat în tară pri-
măvara care încunjoară mănăstirea si atunci
vom avea de toate câte se tin de sezătO'ri cu-
rat româneşti: ·dee numai D-zeu ca aceasta să
fie cât de curând căci tare ni-e dor tuturora
de razele dătătoare de viată ale soarelui..."
Să ne ajute Ceriul să ajungem visatele vre-
muri!
Lugoj. 27 Iunie 1915.
Valeriu Bora.
Tratativele noastre.
Sub acest titlu fostul deputat d. Ion Or. Paucescu
publicd fn „Universul" din Bucureşti urmdtorul interesant
articol:
Discutia continuă cu aceeaş aprindere şi cu
aceeaş vie curiozitate în jurul chestiunei cum
anume vom merge cu tripla-întelegere, adică
cu Rusia. Cu această întrebare ne sculăm, cu a-
ceastă întrebare ne culcăm, am putea aproape
să serbăm jubileul ei de când a fost pusă pe
tapet. Ar părea că aci stă începutul şi sfârşitul
posibilitătii noastre de a lua o parte activă la
evenimentele în desfăşurare şi de a ne valorifica
idealurile noastre de stat si de natiune.
Neacordă Rusia pentru întregirea noastră
natională toate frontierele noastre naturale în-
lăuntrul cărora se întinde şi palpită viata ro-
mânească?
Ne precupeţeşte ea realizarea aspira-
tiunlor noastre, subordonându-le aspiraţiunilor
de po 1 itică panslavistă şi intereselor ei proprii
teritoriile din cari nu vrea să cedeze nimic şi
cu nici un preţ? Ne chiamă ea la o conlucrare
militară fără alte angajamente din partea ei
decât făgăduinta amicală de a ne trata la sfâr-
şit, la masa verde, cu acea bunăvointă pe care
nu odată am avut prilejul să o gustăm cu toată
savoarea ei, dealungul vremilor? Ne propune
ea un acord dipiomatic, cuvânt care însem-
nează şi foarte mult şi foarte puţin, şi care în
bogăţia-i de nuante adăposteşte o tot atât de
mare bogăţie de tălmăciri de tot felu:?
După cum se vede. câmpul este larg des-
chis pentru desbateri cât mai variate. asupra
naturei însăş a intenţiunilor Rusiei fata de noi
şi a aşteptărilor ce le putem lega noi, la rândul
nostru cu Petrogradul: Gratie guvernului no-
stru şi în deosebi onorabHilor domni Porum-
l1aru şi Brătianu, sau guvernului rusesc. f a.pt
este că, privind mai de aproape, am avut până
acum o jumătate duziină de versiuni <.lesipre mo-
dul cum intrarea noastră în aietiune a:lături de
Rusia ar avea să se desfăşoare până la sfârşit.
Şi cum -despre altceva nu se vorbeşte, cel
µuţin până azi decât de o colaborare cu Rusia,
ca şi când destinele noastre ne--ar mâna numai
în acest senz, pe zi ce trece tot ma4 mult se
nuanţează caracterul rezultatelor finale ale
mult scontatei noastre acţiuni în favoarea trip-
lei-întelegeri. Incetul cu încetul partizanii ace-
stei acţiuni s'au deprins, şi nu le-ar lipsi buina-
vointă să ne deprindă şi pe noi cu ideea de a
renunţa, de dragul Rusiei şi al slavismu'lui, la
complecta integrare naţională. chiar şi numai
înspre Carpaţi. Dacă toate privirile noastre sunt
aţintite exclusiv spre Petrograd ca şi când nu-
mai de acolo poate să vină mântuirea Româ-
niei -ca stat şi neam, firesc este ca puţin câte
rJuţin Petrogradui să ne apară ca obiectivu11 de
noastre. Din Petrograid ni s'a trimis un aide-
memoire. La acest aide-memoire Petrogradul
aşteaptă răspuns. IA.cest răspuns noi trebuie
să-l trimitem la Petrograd. Petrograd şi iar
Petrogradl
Jpnoza e ve cale să se desăvârşească. Cui
poate să profite acest Ioc covârşitor, ce cu
atâta măiestrie i se dă Petrogradului în preo-
cupările noastre, este evident. Ar părea că
aceasta a rămas unica noastră ca.te că nu mai
trebuie să privim nici fa dreapta nici la stânga
şi că, nemai având altă posibilitate, vom trebui
neapărat în cele din urmă să ne supunem Pe-.
trograduiui în solut·iunile sale, ca să nu zic po-
runcilor sale.
Şi totuş lucrurile nu stau aşa; Şi mi se pare
că este de un eminent intereis de actualitate şi
de o elementară prevedere de a arăta că, în
afară chiar de ipoteza cealaltă a actiunei Ro-
mâniei - în favoarea căreia .pledează nevoi şi
~onsideratiuni esential :de importante - se im-
pune să nu ne pironim ochii într'o neexplicabilă
uitare de sine înspre Petrograd numai.
Oricare ar fi atitudinea :Rusiei, O'ricari con-
cesiunile ce i le inspiră situaţiunea ce i-a crea-
t-o reluarea tacticei tradiţionale de a face răs­
boiu pe teritoriul ei propriu şi cât mai depaTte
în înlăuntrul imperiului; orice forme ar îmbrăca
·-------------:::::.---~--------...„
Duminec~ 11 Iulie 1915.
azi sau mâne bună voinţa ce pururi ne-a purtat
de câte ori ne-a oferit cinstea unei colaborări,
trebuie să ne dăm seama că, înainte de a con- „
versa cu Petrogradul, este altcineva cu care · 1
avem în prealabil o vorbă de vorbit. Aceasta \
este Bulgaria.
Dăunăzi un diplomat bulgar, altul decât d.
·r
I
Radeff, a declarat unui corespondent de ziar,
că România înainte de orice mişcare trebuie
să nu uite Bulgaria, care veghiază.
Ce e drept, această declaratie a fost nu J
desminţită dar arătată ca inexistentă de către I.
I
d. Radeff, ministrul Bulgariei la Bucureşti. I
j Existentă sau inexistentă declaraţia de mai i
sus, realitatea e aşa. Ea este virtualmente ade- I
~
vărată. Aşa cugetă Bulgaria, şi altfel nici nu
poate cugeta, dată fiind logica şi inevitabila
desfăşurare a evenimentelor din 1913.
; De ce să ne ascundem lucrurile şi să nu le
vedem cum sunt şi cum nici nu pot fi altmin~
\ 1
ti:elea. Inainte de a începe o conversaţiune şi
a stabili un acord, mai ales o colaborare mili-
tară, cu oricine, trebuie să ştim exact şi neîn-
doios ce vroeşte Bulgaria, ce ne cere,ce-i putem
da, şi care-i va fi în mod precis atitudinea fată
de noi.
· Deasupra Petrogradului, ori cât de mare ar
fi. el, în imperiala lui splendoare, stă Sofia în J
momentul de fată.
1 Altmintrelea însemnează a clădi totul pe ni-
. sip, pentrucă fără a fi cu desăvârşire înţeleşi
cu Bulgaria orice pregătire devine iluzorie, ori-
ce garantie chimerică, O'rice satisfactune uto„
pică.
Plăcut sau neplăcut, aceasta este logica im-
perioasă a lucrurilor. Bulgaria veghiază. Nu
trebuie să aşteptăm, fără să pricepem, să ni se
spună aceasta de două ori.
t Francisc George Muntean.
In 4 I. c. firul telegrafic ne-a adus trista veste,
că preotul din Bruznic, Francisc George Mtzntean
a decedat în spitalul din Olmiitz - în urma unui
morb contagios - după ce îşi împlinise datorinta
fată de patrie şi împărat. Vestea aceasta neaştep­
tată şi dureroasă pe toti iubiţii şi cunoscutii dece-
datului i-a atins dureros, iar părintele îndoliat al
adormitului în Domnul a făcut toti paşii nece-
sari ca fiul său să-şi doarmă somnul lin în pămân­
tul strămoşesc, în lea~ănul moşilor şi strămoşilor
săi, în apropierea Murăşului. Dorinţa asta i s'a rea-
lizat. In 7 I. c. în sărbătoarea Naşterii s. Ioan Bo-
tezătorul, la 5 ore d. a. au sosit osemintele reci
ale defunctului în gara din Radna cu trenul dinspre
Pesta-Solnoc. La gara din Radna era o mulţime
::!normă, toti rudenii, prieteni şi buni cunoscuţi ai
defunctului - şi oficialitatea a fost reprezentată;
iar din reg. de infanterie nr. 33 din Arad - din
care 4 compănii sunt de prezent în Lipova - Q
multime destul de considerabilă a premers carului
mortuar. La podul de peste Murăş carul mortuar a
fost aşteptat de protopopul Lipovei d. Fabriciu Ma-
nuilă cu asistenta alor 5 preoti, cari prin funcţiunea
lor i-au dat adormitului cea din urmă cinste cole-
gială, ridicând totodată şi solemnitatea biseri-
cească.
ln cimitirul comun gr. or. din Lipova s'a făcut
prohodul la finea căruia protopopul Fabriciu Ma-
nuilă prin o cuvântare frumoasă, plecând din cu-
vintele Mântuitorului „Părinte fie voia ta" a făcut
o analiză potrivită între suferintele, cari le-a răb­
dat dulcele Invăţător pentru păcatele noastre şi
între cele, cari trebuie să le sufere toti cetăţenii şi
poporul românesc pentru păcatul cel mare al ispi-
tei, al fărădelegilor sârbeşti. Şi atunci şi acum
s'a şters păcatul şi nădăjduim, că precum prin su-
ferinte şi Oolgota a venit învierea şi mântuirea, tot
aşa şi acum prin suferinţele aceste crâncene, cari
le îndurăm va sosi învierea neamului românesc.
Acestei suferinte a căzut jertfă şi defunctul prin
împlinirea datorintei sale preoţeşti şi să nădăjduim
că prin asta şi el a deschis un isvor spre bine. A-
ceste au fost - în rezumat - vorbele bine ticluite
ale oratorului; vorbe din inimă venite şi nu e mi-
rare, dacă toţi ascultătorii au vărsat multe lacrimi.
La finea cuvântării cosciugul de plumb s'a aşe­
zat în groapă, lângă mamă-sa ca să spună şi să
mărturisească cela-ce a fost ·Francisc George Mun-
tean, că ce bravi şi falnici feciori au crescut mamele
române ...
Odihnească în pace!
·, (V. P-n.)
____._,.._ uw
 Duminecl 11 Iulie 1915.
Răs boi ul.
Tef egtarte oftdale.
. Biroul te!egr<lfic ungar ne trimite spre pu-
&licare urmatoarele telegrame oficiale:
Budapesta, 9 Iulie. - Se comunică dela cartierul
general:
Pl.l lrontul rusesc: La miazănoapte-răsărit situatia
generală nu i.'a schimbat. In Polonia-rusească, conti-
nuăm lupta pc înăltimile ce se ridică la miază-noapte
dela KrasniL Ca în zilele anterioare aşa şi ieri am res-
pins în celelalte părti ale frontului atacurile extraordi-
nar de violente ale Ruşilor. La apus de Vistula stăpâ­
nim toate poziuu.niie anterioare cari le-am cucerit dela
Ruşi..
Pe frontul Italian: Pe frontul din regiunea litorală a
fost ieri linişte relativă. Un aeroplan italian, l'am con-
strâns să cohoare la Gorizia. In regiunile dela grani-
ţele Carintiei şi Tirolului s'au dat lupte de artilerie şi
hărţuieli. Atacul întreprins de 2 batalioane inamice împo-
triva Col di Lana, de lângă Buchstcin, l'am respins.
'°'
Berlin, 9 Iulie. - Se comunică dela marele cartier
general:
' Pe frontul occidental: La miazănoapte dela fabrica
de zahăr dela Souchcz am respins un atac al Fran-
cezilor, detaşamente mai mici, cari au pătruns în pozi-
ţiunile noastre Ic-am masacrat. Partea de tranşeu care
am pierdut-o alaltăieri la apus de Souchez încă nu ne-a
reuşit să o cur,ătim de inamic.
Comunicatul comandamentului francez despre cap-
turarea unui tun german spune neadevăr.
La răsărit de Ailly Francezii au întreprins împotriva
noastră atacuri izolate, fără rezultat. La răsărit- de po-
ziţiunile cari le-am ocupat mai recent în Bois de Pretre,
am capturat în legătura, 350 Francezi şi 4 mitraliere.
Noaptea au avut loc, pe frontul dela Ailly până la Mose!,
numai neînsemnate hărţuieli între patrule. După o pre-
parare cu artileria, inamicul a atăcat la Bai de Sapt,
înălţimea 631, care am ocupat-o cu asalt în 22 Junie.
Pe culmea muntelui am fost constrânşi să p';Jrăsim tran-
şee acoperite deplin.
Pe fronturile oriental şi sudoriental: Situaţia ne-
schimbată.
. Italienii şi Muntenegru.
Roma. - „Tribuna" aminteşte textul notei
guvernulu1L din Cetinje către puterile împătritei
întelegcri, în care se atrage luarea aminte a
ziselor puteri asupra mişcărilor şi actelor de
duşmănie săvârşite de Albanezi si „puse la cale
de agcntii Austro-Ungariei''. Prin urmare adao-
gă „Tribuna" acHunea militară a Muntcnegru-
lui în Albania nu tinteşte altceva decât la „ză­
dărnicirea uneltirilor urzite de Austro-Umrari
în paguba aliatilor". Prin opera aceasta Mun~
tenesnul împlineşte o actiune de politie strate-
~ică care este în folosul tuturor aliaţilor.
lnsă - adaogă ziarul roman - această sta-
re de lucruri nu va TJutea îndemna nici ve Sârbi
nici pe Muntenegreni, să calce tratatul privitor
la alcătuirea statului albanez, ce a fost iscălit
de cele Patru mari puteri cari astăzi se luptă u-
măr la zimăr cu dâuşii şi fată de cari se cuvine
ca să se hrănească cele mai vii sentimente de
recunoştinţă.
In aceste momente orice diversiune - ur-
mează „Tribuna" - n'ar putea decât să Me
depărteze de adevăratul scop al acestui răsboiu,
pe care cu toti îl ducem îrnpotdva Austro-Un-
Rariei tocmai pentru că nu trebuie să ne pretăm
la jocul duşmanului nostru.
Nu vom lua prea în tragic recentele ocu-
pări teritoriale ale Serbiei şi Muntenegrului,
stiind prea bine că nu va fi teoria faptului înde-
plinit care va putea îmTJiedeca viitorul congres
al păcii de a lua hotărârile cele mai nimerite cu
Privintă la nouile destine politice ale Albaniei.
Ziarul „Epoca" despre luptele din
Galitia.
Bucureşti - ln primul articol de Luni al ziarului
„Epoca", sub titlul „Luptele din Oalitla", discutându-se
situafia pe teatrul oriental at răsboiului, ziarul conser-
vator trage următoarele concluziuni:
- Dar dacă nu se poate prevedea o actlune au-
stro-germană pe terltorJI rusesc, şi retragerea armatelor
ruseşti de nord, dacă ele nu "Vor reuşi să se refacă cât
de curând, vor avea două conseclnte foarte importante.
ln primul rând, este probabil cii, în cursul acestei veri,
armata rusească nu va putea lua ofensiva şi prin ur-
mare tY.a rămânea un simplu proiect plănuJta ofensivă
- generală a allaţllor, despre care s'a vorbit atât de mult
la începutul primliverel. Io al doilea rând, prin retra-
gerea Ruşilor, se stânjeneşte şi actlunea Serbiei şi Ita-
liei, care în starea actuală a lucrurilor pe frontul orien-
tal, nu pot întreprinde o actlune mal energică".
Ministrul Angliei la Sofia a fost
rechemat.
I în dimineata lui 4 Iulie, au fost respinse. Am făcut aci
Bucureşti· - Aflu, că ministrul Angliei la
Sofia a fost rechemat de guvernul său. Consilie-
rul de ambasadă al Angliei la Petrograd a fost
însărcinat să gireze pJovizoriu afacerile Jega-
tiunei Marei Britanii la Sofia. El a trecut Marti
la Ungheni şi va traversa România spre a se
duce la Sofia.
Atitudinea Statelor-Unite.
Paris. - Senatorul francez d. Estournelles
de Constant a adresat dlui Bryan, fostul mini-
stru al afacerilor străine al Statelor-Unite o
scrisoare deschisă amintindu-i silinţele ce au
depus împreună spre a înlătura răsboiul, şi cari
au fost făcute za'Clarnice prin ... agresiunea au-
stro-germană în contra Serbiei şi Belgiei.
D. d' Estournelles recunoaşte că nimeni nu
cere Statelor-Unite să declare răsboi Germaniei,
iar lumea întreagă cere Statelor-Unite să nu
rămână privitoare indiferentă la violarea drep-
tului.
.,Şi acum, - adaogă d. :d'Estournelles, -
dv. preconizaţi pacea care ar lăsa militarisnuU
f!erman să se retragă nevătămat spre a-şi pre-
găti mai bine şanse pentru altă-dată?' Scumpe
dle Bryan, mergi tocmai, în contra scumpului
d-tale, şi rişti să prelungeşti răsboiul aducând
militarismului german ajutorul elocinţei d-tale;
\•ei tace să curgă şi mai mult sânge. Pacea ce
aşte(){i dela olJOseala luptătorilor nu va fi nicio-
dată pacea noastră,· mai, bine moartea decât o
astfel de pace; trebuie s' o st urşim, precum am
spus-o întotdeauna, nu numai cu răsboiul, ci şi
cu cauzele răsboiului, adecă cu sarcinele nesu-
ferite şi cu nesigurantele păcii armate; trebuie
să star ş im cu cuceririle violentei; trebuie să
sfârşim cu militarismul german".
In jurul operatlunilor din Galitia.
Roma. - „Giornale d' Italia" scrie. că ope-
raţiunile conduse de Austro-Germania jn Gali-
tia urmăresc un scoip întreit: să alunge armatele
ruseşti, cât mai departe de granita românească;
al doilea'. să i~oleze Serbia; şi a·I treilea, să
reocupe (mutunle pierdute. Discursul însă rostit
de d. Asquith la GuilhaH şi acuma rescriptul
ţarului către d. Goremkyn, - ad.aogă. Oiornale
d'ltalia - arată hotărîrea nestrămutată a tutu-
:·or aliaţilor de a se lupta până la cea din urmă
p;catură de sânge.
Ofensiva austro-germani. - Comunicate
ruseştL
Petrograd. - In regiunea Schawli şi la est de Nie-
rnen nici o acţiune. In regiunea Edwabno se urmează
lupta crâncenă de mine. Lângă satul Kutche am luat
o galerie de mine inamică, în care am găsit 22 puzi de
dinamită şi am făcut să sară în aer un cuptor de mine
pe i;ari le puserăm noi. Pe Bzura, lângă satul Sukhov,
am respins încercarea inamicului de a se apropia de
tranşeele noastre. In directlunea Radom, trupele noa-
stre pronunţând în noaptea de 3 Iulie ofensivă locală,
luară tranşeele mai multor batalioane austro-ungare.
Intre Vistula şi Bug au avut loc lupte crâncene la 2 şi
3 Iulie. Am oprit cu succes ofensiva pe Viinitza. Ina-
micul îşi concentră Principala sforţare la est de oraşul
Krasnik în direcţiunea Bykhawe, unde atacurile lui tn
noaptea de 5 Iulie fură respinse de trupele noastre, dar
sfârşitul luptei nu este încă cunoscut. Am căutat de-
asemenea a progresa în direcţiunea Zamostife-Krasno-
tawe, unde luptele cele mai crâncene fură date în seara
de 2 şi în dimineaţa de 3 Iulie, în regiunea unde râul
W-01itka se aruncă în Wenz, pe linia satelor Tariimekhi-
Krnsno-Stryicff. Satul Tarjinekhi, pe care seara ni-l
luase inamicul a trecut din nou în zorii zilei de 7 Iulie
în mânile noastre, după atacurile curaiioase ale regi-
mentelor generalului Ivanow. lmpiedecând împingerea
inamicului la Gnila-Lipa clementele patrulelor noastre
s'au retras în noaptea de 4 Iulie la Zolotnia-Lipa. Nici o
schimbare pe Nistru.
• la şcoala de aviaţie dela Cotroceni. Pe când
Petrograd. - In regiunea Edwabno, în 3 folie,
Germanii făcură să sară în aer fără succes 2 cuptoare
de mine şi deschiseră în urmă asupra loculul exploziunel
Pag. 8. ~-
un ioc crâncen. A doua zi săpătorii noştri minară cu
succes o galerie de mine germană ce a provocat un
nou foc 'iolent din partea inamicului. In direcţiunea Lu-
blin, inamicul, după lupte crâncene în 4 Iulie, a progre-
sat pe frontul dintre Krasnik şi râul Veprz. Toate atacu-
rile i:;crmane între Veprz şi Bugul occidental, cum şi pe
acest râu între satul Kryolf şi oraşul Sokal, Ia 3 Iulie şi
câteYa sute de prisonieri. Pe Bug, in sus de Sokal, pe
Zolotnia Lipa şi Nistru, nici o schimbare.
Răsbolul austro-italian.
Roma. - Comunicat italian. - Comunicat
din 19 Iunie v. Acţiunea artileriei devine mai
intensă dealu'!1gul întregei graniţe şi mai ales
in Carnia, de unde s'a desohis focul contra în-
tăririlor inamice, obţinându-se bune rezultate.
. -i
s·a tras şi asupra unui lagăr de aproximativ
500 corturi în localitatea Eder şi am gonit pe i
duşman prin focul nostru din lagărele sale dela
Strechi.a şi dela şeaua din Praznik. j
l
Ieri u~ul din. detaşamentele noastre alpine
l
a atacat ş1 ~ucent un lagăr inamic pe povârnişul
dt nor.d dm Palgrande. In cursul nopţii şi a
doua z1 dimineaţa, inamicul prin focuri violente
s1 contra-~tacuri a căutat să gonească trupele. I
noastre dm retranşamentul ocupat. dar a fost j
respi:~s de fie~are dată cu pierderi foarte grave. 'I
Am .facut câţiva prisonieri, am .luat peste 100 I
puşti.
j
. ~e isonzo actiunea continuă cursu'l ei. Ar- .j
Mena noastră a incendiat -satul Koitnica la est
de ~lezzo, unde se semnalase foarte mari de-
p,n1t~ de materiale şi merinde; s'a provocat
a:;1 ş1 explozia unui depozit de munitiuni.
Jn noaptea trecută, duşmanul a dat două
vuţernice atacuri contra pozitiunilor cucerite de
!la1 pe platoul Carsipue, dar a fost respins.
Lupta alternativă dela Krasnik.
B!zdaPesta. - - Dela cartierul pressei se a-
n!mta: I.n noua luptă ce s'a desfăşurat la Kras-
nik Ruşii fac adevărată Pradă din oamenii lor.
Ei au aruncat în foc în diferite puncte rezer-
v.ele. Situatia alternează mereu; Ruşii apără
'riguros drumul spre Lublin.
I
INfC)RMAŢI UNI.
- Luni fiind sărbătoare - SS ap. Petru şi
Pavel - numărul viitor al ziarullli nostru va
apare Marti seara.
Starea sănătătli Maj. Sale regelui României.
„Viitorul" publică următorul comunicat: ,,Aflăm
c1z cea mai vie plăcere că M. S. regele e aproave
complect restabilit de indispoziţia cafle L'a for-
ţat să rămână în casă în ultimele zile. M. S. a
lucrat cu d. Dr. C. Anghelescu, ministrul lucră­
rilor publice".
„Tirnişiana" institut de credit si economii
din Timişoara cu adâncă durere aduce la cu-
i:oştinţă, că d. Petru de Mocsonyi, va'iorosul
membru în directiune, locotenent ces. reg. i. r.
la regimentul de dragoni Arhiducele Iosif Nr.
15, în etate de 30 ani a murit moarte de erou
în 12/25 Iunie 1915, la asaltul dela laryczow
stary. Timişoara, Ia 9 Iulie 1915. Odihnească în
pace!
Pentru fondul ziariştilor am primit la admi-
nistraţie suma de 20 cor. dela d. Ionel P. Com-
şa şi sotia Sylvia din Selişte în Joc de cunună
pentru neuitaţii lor prieteni f elicia Dr . .Oobrean
născ. Popescu şi Nicu Popescu.
f abricile din Uidje din nou bombardate.
Se anunţă din Constantinopol: Ştiri particulare
semnalează o nouă bombardare a fabricilor din
llidje pe golful Edremid de două vase inamice
cari au aroocat 157 proiectile dar fără folos.
Accident de avtatie la Cotroceni. Se anunţă
din Bucureşti: Un accident de aviatie s'a pe-
trecut Luni seară pe la orele 8 fără 10 minute
imai multe aparnte erau în sbor. un aparat
•fahrman de 80 cai putere, condus de locote-
nentul pilot Ratescu şi având ca pasager pe
 . Pu.G.
sublocot. Patriciu se îndrevta înspre hangare
pentru a aterisa. Când aparatul ajunsese la o
înălţime de vre-o 20 metri în apropierea gar-
dului care împrejmueşte hangarele şcoalei. a
capotat şi din această cauză aripele s'au isbit
de gard. Aparatul ajungând la pământ s'a sfă­
râmat. Cei doi piloti au fost apucati sub sfără ·
măturile aeroplanului.
D. căpitan Popovici, directornl şcoalei şi
ceila:jţi domni piloţi au venit imediat în ajutorul
camarazilor lor, dându-le primele îngrijiri. Sub-
locotenetului Patriciu i se dăduse brevetul de
pilot zilele trecute.
Anunţându-se societatea de salvare, Tănlti­
lor li s'a făcut un ·Prim vansament de către
un intern al societăţii şi apoi au fost transpor-
tati într'o reservă a camerei de gardă. D. intern
Popescu a pansat pe amândouă victimele. D.
Jocot. Rătescu are o rană la nas si câteva le-
siuni uşoare la piept şi cap; iar cealaltă victi-
mă, d. sublocot. Patriciu, are o lesiune în par-
tea stângă a capului în regiunea occipitală.
Starea ambelor victime nu este gravă.
Imediat după accident d. căpitan Popovici
a făcut cunoscut cazul dlui general Iliescu, se-
cretarul general al ministerului de răsboiu şi
dlui general Coandă, cărora le-a dat toate ex·-
plicaţiile cuvenite.
D. colonel Boboc, comandanhd pietei a fost
la spitalul Brâncovenesc şi s'a interesat de sta-
rea victimelor.
--=-====-=::::::i:c:============
lcademla Română.
Institutul Otteteleşanu.
Concurs de primire.
1. C.11 tnc6'1erea viitorului a.n e.colar Hllfr-16 se
vor primi douăzed eleve în institutul de fete dela
Măgurele (llfov), fundat de Ioan Otteteleşanu ei în-
fiintat de Acwdemia Rom!nă, cărora li se vor da, con-
form dispozitiunii testamentare a răPosa.tului fundator,
o creştere casni:că şi instrucţiunea cuvenită. unei „bune
mame de iamiJ.ie, .fără pretentiuni a.a.u lux"... . .
2. In tot tim;pul -studiilor de o ani, elevele vor avea
întretinerea 1n institut şi nu vor pntea părăsi şcoala
până la terminarea studiilor, afară de cazuri de forţă
majori.
3. Sunt a,dmise in institut copiJe născ:ute din pă-
rinti români, pe deplin sănătoase, cari pâ.nă la 20 Au-
gust 1911') a.u tID.l>linit 13, dar încă nu 15 ani, au pre-
gătirea ce ae dă în şcoa.lele primare din România şi
au obţinut I aterminarea cursului primar cel puţin
media 7.50. Candidatele ~u clase secundare au să pre-
zinte certificatele de cJase secundare, a.vând media oel
/ puţin 6.50.
4. Nu ae a.dmit dis.pense de nici un fel.
5. A dooa sor! nu poate fi a-Omisă tn institut, de-
cA.t nu.mai după trec&rea a cel .puţin tr~i ani dela absol-
. · d" ~.a:
virea. ce1ei m-...
6. Părintii elevelor primit.e· în institut nu pot s!-şi
i4 fiicele fo familie decâ.t pe .cele din clasele I şi III
1n vacanta mare, iar pe cele din clasele I ei IV lu
vacanta Pavtilor. Direcţiunea tşi rezervă totuşi dreptul
Jle a h-0tărl cari din eleve se .pot bucura d~ vacante
tn f.e.milie.
7. Părintii aspirantelor ori reprezentantid legali ai
acestora a.u să trimită la Academia. RomA.nii. - 'P4.nli.
la 20 August 1915 - .cererile de tnscriere 1nsotite de:
a) e.ctul de naştere;
b) actul de vaccină;
c) un act liberat de autoritatea comunală respec-
tivă, tn care, pe l!ngă nationa.litate, ee vor mai arăta.:
profesiunea părinţilor, atarea. Jor materi.a.lă, impozitele
ce .plătesc 4i numărul copiilor -cu vArsta lor; tn ca.z
de vor .f; functionari aa.u pensionari ·el ouantumui aa-
la.rului ea. pensiunii; ' însă nu putea să-i ascundă adevărul.
d) atestatul şcolar despre termine.rea claselor pri-
mare şi alte certificate .de studii.
8. Actul de sub litera c) trebuie sl cuprindă toate
dateile -cerute; fu caz contrar, el se va. tna.poia cu
celelalte acte 11i nu se va mai face 1nacrierea.
9. Comisiunea Fundatiunii Ottetelesanu, examin!nd
actele ·ei luâ.nd informaţiunile ce va c!'ede de cnviintil.,
va dispune ca concurentele, cari tndex>linesoc conditiu-
nile .mai sus .precizate, să fie supase la un examen
de primire, prin care se va. .constata gra.du! de pre-
gătire în ceeace priveşte cetirea. şi scrierea., analiza
etim-0logici. .ei .cea sintactici., cele patru operaţiuni,
geografia ti istoria terilor .romAne.
10. Concurentele cari nu sunt din Rom!nia se &d-
mit ifără examen de primire, tn virtwtea .a.testatelor
obţinute în şcoalele simila.re din patria lor, şi au să
trimităla Academia Română, tot până .ta 20 August
stil vechiu, cererile însotite de actele enumerate mai
sus, de un atestat medicaJ şi de o fotografie a lor.
Actele în limbi străine vor fi însotite şi de traducerea
lor în .româneşte. Lipsa fotografiei atrage dupll sine
neînscriere.a între .candidate şi înapoiere.a celorlalte
acte.
11. Academia îşi rezervi. însă dreptul de a face ad-
miterea definitivă a copilelor din afară de regat numai
dupăce ele vor fi examinate de .medicul institutului.
12. Examenele se vor începe· în localul Academiei,
?lfiercuri la 9 Septemvrie 1915, ora 8 dimineaţa.
13. Cu ·Începere dela 25 August, părintii pot ridic.a
actele de naştere, de vaccină ti de studii, cu cari
au înscris copilei~.
Nr. 1175. - Bucure&ti, 4 Iunie 1916:
Până la moarte ...
Roman japonez.
Tradus în româneşte de : P. Robescu.
(Urmare). (31)
VI.
Mamă şi fiu.
Pe la începutul lui Maiu, vaporul de răsboiu
pe care făcea serviciu Takco a primit poruncă
să se ducă într'un port de lângă Saseho, si să
fie gata în vederea unei manevre care trebuia
să se facă în Marea Hakodate, si cum dânsul
urma să fie dus aproape o lună, într'o seară se
<luse la mama sa, ca să-şi ia rămas bun. De câtva
timp, doamna Kei era cam rece cu Takeo.· .. Si-
~ur că cineva făcuse vre-o intrigă.
In seara aceea însă, mama sa se arătă foarte
drăgălaşe cu el, si cu toate că dânsul, de re-
gulă, nu prea băga de seamă atentiile ce i le
făcea dânsa, Takeo, în seara aceea, s'a cam
mirat de primriea neobişnuită.
Or si cărui fiu, chiar când nu mai este un
c<)pil, îi pare bine când se vede iubit de mama
·lui, iar Takeo fu cu atât mai mult mişcat de
drag-ostea ce-i arătă, cu cât în timpul din urmă,
dânsa fusese cam rece cu el.
Dnpăce cină foarte frugal, Takeo dădu
voie gândului său să sboare spre Nami, şi pe
când simtea picăturile dese ale dusului oe piele,
miutea lui se întorcea la seara furtunoasă, pe-
trecută la Zuschi.
Pe urmă visă la un timp fericit, când Nami,
pe deplin sănătoasă. se va întoarce iar în casa
lor, si din toată inima îi trimise o urare de re-
pede vindecare. -
Când a ieşit din baie, se îmbrăcă cu un larg
kimono, Si cu ţigaretă în gură, porni spre ca-
mera mamei sa'e. . abonament pe sem. I a. c.
Kei, fuma dintr'o pipă lungă şi uşoară, pe
c8.nd 0 servitoare îi făcea masaj pc spate.
Eşti gata? ... Văzându-te, îmi vine în minte
tatăl tău .... tot aşa se întorcea şi dânsul dela
baie .... Vrei să şezi pe perna asta lângă mine?.·.
Destul, Matsu, destul; adu-ne ceaiul.
Doamna Kawashima se ridică de pe scaun
si luă o farfurie cu prăjituri ce era pe o mă­
sută.
- Mamă, tu te porti cu mine azi, ca cu un
mosafir, - zise Takeo surâzând şi-si scutură
scrumul ti~aretei.
I - Takeo, a~ venit~ to_cmai la ti~p. J?e multă
1 vreme, tot vream sa-ti vorbesc... A1 fost la
' Zuschi? -
Takeo stia bine că m.am_7i .sale ~u-i părea
bine că se ducea deseon sa-s1 vaza nevasta.
' - Da, am fost din fugă .... Este mai binisor,
si-i pare rău că tu suferi din pricina ei.
- Spui drept?
Dânsa caută să cetească în sufletul fiului
său. ·
Atunci intră fata cu ceaiul, şi doamna Kei,
j
; îi zise:
I - Matsu, nu mai avem nevoie de tine. Du-
• te, dar mai întâi, închide fereastra.
j .Puse zahăr în ceaşca sa, pe urmă în ceaşca
' lui Takeo, turnă ceaiul ferbinte, şi luând pipa,
o aprinse şi începu:
I - Iarăş mă simt cam rău. ·Reumatismul din
anul trecut, mă face să sufer. Am fost ieri la
mormântul tatălui tău, şi m'au durut rău ge-
Duminec~ 11 Iulie 1915. ;
nunchii. Mă simt cu un p1c1or în groapă; cel
putin tu, Takeo, îngrijeşte-ti sănătatea.
- Takeo scutură iar cenuşa ţigaretei şi se
uită lung la mama sa, pe al cărui chip, cu toată
grăsimea, nu se vedeau decât prea puţine
sbârcituri.
- Eu, mamă, sunt mereu dus, şi tu nu ai
pe nimeni lângă tine care să te îngrijască, şi
să vază de casă. Aş dori din suflet ca Nami să
se vindece repede şi să vie lângă tine. Tot aşa
doreşte şi dânsa.
- O fi dorind dânsa, dar mie mi-este frică
de tuberculoză.
- li este mai bine acum, mamă. Incepe va-
ra, şi pe urmă Nami este foarte tânără, ca
boala să o consume.
- Chiar dacă îi este mai bine, tot nu poate
fi vorba de o vindecare repede. Doctorul mi-a
spus că şi mama ei a murit de aceeaş boală.
- Da ... aşa este ... însă ...
-- Tuberculoza se moşteneşte, nu este aşa?
- Aş.a se zice.„ Nami însă, s'a bolnăvit din-
tr'o răceală. Lumea vorbeşte de epidemie şi de
moştenire, dar deseori, cauza boalei este alta.
Ştii cât este de robust tatăl ei, şi cât este de
sănătoasă sora ei... Nu mi se pare că 0-Koma-:
san să aibă aspectul bolnăvicios, iar noi nu
suntem aşa de slabi şi de delkati, după cum
spun doctorii...
Şi Takeo rîse.
- Nu găsesc nimic de ris ...
Dânsa scutură pipa în palmă, şi zise:
- Eu cred că tuberculoza este cea mai
rea boală din lume. Şti.i familia guvernatorului
Togo: mama băiatului cu care tu ai copilărit,
a murit la şase luni după dânsa, de aceiaş boală.
Iar băiatul lor. tovarăşul tău de jocuri, ajuns
inginer al guvernului nu ştiu bine în care oraş,
il murit şi el, tot de tubercu'ioză, acum câteva
zile. Vezi ce poate să facă boala unei singure
~ersoane, într'o familie. Şi aş .putea să-ti dau
o mulţime de alte exemple la fel. .. De aceea te
rog, Takeo dragă, să fii cu băgare de seamă.
Dacă nu vom lua măsuri, nu vom putea să în-
!ătnrăm urmările. l
Bătrâna lăsă pipa şi se plecă înainte, uitân-
du-se şi mai cercetător în fata lui Jakeo care 1„ '•
o asculta în tăcere. '
(Va urma.)
Redactor responsabil: Constantin Savu.
--·
=--,.·-=-=-----,-==-~--=
POST A AD~UNISTRA TIEI.
· Ueorge Mureşian,
Moftinul-mic. Am primit
7 cor. în abonament până la 30 Sept. a c.
Anghelina Heret. Şiria. Am primit 10 cor. în
abonament până la 30 Sept. a. c.
Petru Roşu, Nădab. Am primit 14 cor., în
Vladu Gain, Sat Chinez. Ziarul s'a pus în
curgere pentru d. Dusan Ivanov. ·
Sofronie Nedici, Biserica-Albă. Am primit
14 cor· în abonament până la 31 Dec. a. c.
---------------------
ANUNŢ,
Un preot gr. or. văduv, de etate mijlocie, fără
familie, în o comună bine situată, caută o eco-
noamă fără familie, de asemenea etate. cultă si
potrivită unei case preoţeşti. Ofertele a se adre-
sa administraţiei acestui ziar.
UN TÂNĂR
din familie bună, absQlvent de 3 sau 4 clase
gimnaziale, reale sau civile, află loc de
practicant la firma Ioan Comşa & fiu, Selişte
(Szelistye). Co 2463-.3
VANO
cai, bundă
ltmne de lucru,
păurească,
proptă
buhai, căzi, vase, ţigle,
de fântână, 10 acţli.
CUMPĂR
Prune, fân, maşini de trierat Ajut la ori şi ce
cumpărare sau vindere, pe valea murăşului.
Vaselian Popoviciu
Po 2458-1 MarosbonL
I
 ·-
"ROMĂ NUL"
Duminecă
~ ....... _.. -~
11 Iulie 1915.
- - - - ·-- -- ·-·--·-- .J'_....,__ '----":"~ - „---- --·· . ._ . .
......,.._, .... _ .._,,. "·- ·--·
BANCA NAŢIONALĂ A ROMA.NIEI.
VINURI
vechi ,1 noul de vân.duii.
1914.
SITUATIUNE SUMARA. 1915.
Adresaţivi cu
toatl încrederea la prcprie-
tantl de vii din Şiria (Vilăgos) Petru Ben~a, 11' Iunie
'
ACTIV 6 In11.ie 13 Iunie
!21!!2-
oăci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi fe
lângă preţurile cele mai moder~. 154 8915771. {aur (monete) •t 63 059 1811
- ·· stoc „ (depozitat) •25 220 OOO
Vinuri vechi din anU 1911"'- 1912 211533 577 - metalic „ (lingouri) • 165 OOO 259004703 259480453
Vin alb -
RlzUng -
-
-
-·86
-·88
-'76
-•78
56 642 ooo trate şi dlsponlbll coasld. cuur 71 036 292
623179
1009 553 Argint şi diveise monede 642491
Roşu de Mlnlş t·60 1·20 22024353
190835052 Efecte scontate . • • • . . 2217631
Carbe•et - 1 '40 - -
23168100 lmpr. 1)e et. publlce • • ~ 767 400}
Vinuri vechi şi noul din anul 1914. 44918231 U 154 600 lmpr, pe ef, publ. ln at. crt: 49 918 900 497471
{ 21 760131 20 904 869 din care nu a'au ridicat 111 27 984182 21979 788
t "' Vin alb - -·72 -·62
11924059 Imprum. Sutului de 15 milioane tări dobândă {1901) 1127395 112739

-
Rlzllng - - - -·74 -·64
'\. ŞUier - - -·78 -·68 „ „ ln cat crt pe bonuri da tezaur 4°/o aur (1914) 189 969 293 196 9693
Rachiuri. 11997162 Efectele Capitalului social . 115378 11587 8
~
Rachiu de treve - - -2"60 16825877 Efectele fondului de rezervi 1647667 16476677
Rachiu de treve speelaltt;ate -2"80 4042281 „ „ amort. imobil. mobil. şi maşinilor 3965281 8 965281
"' Vinul se e:xpdiează cu rambursă dela 60 6718630 Imobile 6733709 6733709
litri tn sus sub îngrijirea mea proprie. 1072 605 Mobilier şi maşini de imprimerie • 110710 110898
Vase dau împrumut pe timp de două luni. 17065,1(] Cheltuieli de Administraţiune • • 141647 143771
Pentru Calitatea vinului garantez. 125479417 Eefecte şi alte valori tn păstrare • 133 795216 13404766
„ M7 Peii.i:au Ben.ea
propr. şi neg. de vinuri
Bonuri de tezaur 4°1 0 aur tn gaj p. Imprum. Statului
128610000 Efecte tn gaj şi:'-tn plstrare provizorie •
200000000
162170588
2000000(:
162593383
22 66678=> Conturi curente • 2152691 21 7317
Yllago• (Arad a). .. 23 784796 Conturi de valori 2248994 22479521
•
5489 560 Conturi diverse • • 30287 48 30243584
„I l NE R" cremă neunsuroasă.
Cel mal nou pro-
duct higienic pen-
tru curăţirea şi tn-
808564092

12000000
37110474
- Capital .
Fond de rezervi
•
• •
PASIV
•
1. 342 868 422
iiiiiiii
12000000
89 714199
1350693 702
iiiiiiiii
12000000
89 71419~
53913H Fondul amort. imobil. mobil. şi maşinilor 676830~ 5 76830.
trumuseţarea ple-
Bilete de bancă tn circulaţiune • 6486294~0 653102 6
leL
lnlll.turl petete
423 4343()(
fi 5665Ti Dobânzi şi beneficii diverse • .. 73M592 7 632 141
1alblne, bubele pri- 13047121 Conturi curente şi recipise la vedere 65 747 133 67 468091
cinuite de înfler- 254089411 Efeote şi alte valori de restituit 495965 799 49664104
blntell, asrlbunte
sl alte necurăţenii - 57924ss;·
80856409::
Conturi diverse •
Taxa: Scont 6°/„ Dob&nda 7'/1
67718 903
134286842""' - 68 36729
1 81'06\:l3 702
de piele. Crema
aceasta ziua se
--== . ' ,
575T5·- ·1r15Til
~~'

„poate · folosi ·mal

cu succes.
I te1ll I cor.
„IANEa" padrL e non plus ultra pudreL Bunll la ba·
lurl, saloane sl de zilnic folos, care acopere tncretltu·
STEFAN SLADEK jun. tabr1c1 de mobne
rile sl e cu totul nestricăcioasă în culorile: roza, albi
sl cremil I cutie I coroaal.
V AR Ş E Ţ, strada Kudritzer numărul 44-46.
„IANER" alpua. I bucatl 60 fllerl.
,,IANER" putl pentru dlntL l dozl l cor. Cea mal renumltA
,,IANER" api pentru sari.. 1'unl pentru dtntll scorburoşi

mare fabrică de mobile

.itlngell bureţeşl, contra mirosului greu de rurll.. l sticli
cor. 1.60, Jumltate de sttctl 89 fllerL
,,IANER" esentl pentru pir. excelent~ pentru tnliturr
rea mătretel şi contra căderel păruluL I aticii. l CG
ao merL din sud.ul Unga"lel (Versecz).
,,IANER" pomadl pentru creşterea pilruluL - l teci•
2 coroane. Pregăteşte mobilele cele mai moderne
,,IANER" vlpseall pentru pir pentru a colora tn ae1m1. şi luxoase cu preţuri foarte mode:.. ate.
brunet. ori în blond părul sur şi cărunt Nereustta co·

..
·'
lorll e eschlsl. La comande sl se noteze cll pirul încli
runttt tn ce cotoare să se văpsească nelfllt brunet).
C1fton 4 coroaae.
,,aNER" api care face pirul blond. Pentru a văpsl tu
·
u.
I -
Mare depozit de piane excelente, oo-
voare, perdele, ţesături foRrle fine 'şi
maşini de cusut. · - „. (Sa t 18)
I
tlmp~ITTt.lnb&a~~plrulb~~ro~~ar~b~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~-·~~~~~~~~~~~
~

.'
net ori negru. I aticii 4 coroanl.
Dlscretl 11 zilnici e:xpedlt1e cu potta. - Telefon 476.
I i~)

R~!!!„ ~~~~~!!A
(Zi
Pentru înconjurarea contrafacerilor numai ,,Preparatele

If
lui RUDOLP IANEa" leşite din farmacia sa ca valollf'
şe pot clipiita la

Parmacta „MARIA AJUTĂTOARE" a lui

brică pentru articli de ciment. .
Rudolf laner, Temesvar-Gyarvaros Fo-ut 72. VERSE C Z (Vârşeţ), Pancsovai-ut nrul 57.
Aduc~m la cunoştinţa On. public că ţinem permanent tn
depozit următoarele producte. - Vase de Wn.ent pentru

SALON
-cremă 1 cor.30 fii. soluţiuni de peatrli. vânăt.ii pentru vii, tn mă.rime dela 200
-poudră 1 „ 30 „ până la 600 litri. Filtre de beton şi ţevi pentru canaluri
-săpun 1 „ - „ dela un diametru de 10 pâni la 100 cm. vâlaie pentn1
-maniciir 65 Iii. porci şi vite etc.- Primim şi executăm SffCzări de asphalt
Comandele din provincie se expe- şi beton, basine de beton de fer tn toate mărim.ele, iesle
:: diază zilnic tn mod prompt. :: din beton de fier, stâlpi,· trepte stabile şi atârnătoare din
ciment sau fer lucrat artistic, canalizări, poduri fi filtre
Far1oacla la „Sf. Francisc" precum şi totfelul de lucrări tn branşa de cilnent şi asfalt.

Budapesta, bulevardul 0110! nrul"' ~.~p I La cerere în

:-: plăcere
persoană sau scris, stăm cu
la dispoziţie cu oferte. :·~

i
r
j
t .
 „ROMÂNUL" Duminecă 11 Jrulie 1915.

:..'
RENUitlTELE
- GHETE TUB.UL CONDUC
PRETUTINDENI
••
•• -
. t<.

, ~,TURUL'' • 13 O sucursale proprii.„

Anual se fabrică 90'.J OOO perechi.
12 OO muncitori şi impiegaţi.

Magazin sucursală:
{

,
. f ABRICI DE GHETE SOC. PE
~ ACJll TIMISOIRI. ARAD.~·
în
··cea mai mare fabrică de ghete
în monarhie.
în Palatul Minoriţilor
bulev. Andrassy nr. 13._
,)4

•.•„„„„„...„„„„„„„...„ .•„„„111111111
li PRAV DE PELE H 0 FER
-
· Acest ·prav. impregnat cu accid boric a cirui efect excelent
e- în general cunoscut, se pregăteşte în trei tărimi.
No L prav de atroplt pentru copil • • a cor. -:so
No li. Pudrl, albă crem. sau roza • • • a cor. 1 .
·No llL Prav de stropi pentru blrbaţl a cor. t·-
->Babysoapc HOfer (săpun pentru copii).
Numai acele sunt veritabile, cari poartă pe făşia de pe
• cutie şi ·. pe· :caplcul cutiei iscălitura > H O f P 0 •
. Slpun H6fer • • • • l cor. -70. &.
~ de, tot neutral şi ~nofensiv, se poate cipăta în toate far· "
. : / maciile · din ţari şi străinătate şi dela :

f „ v~an•~n~:~ HO FER 'S APOTH EKE :01::i~:ssa 14.

i
l ...
.;.." _____________________
(I! 196&-fiO)

_
„,„„.....„„„„„„„„„„...... . „,
"
dinţi premlatl la mai multe I
Pictură „. pe '.StiClă
I Cea mal buni api de
e11poziţfi lntel"naţtonale cu cele mal mari distincfff •
• ţ.. !-::><><> 'CC>X-.e

~~ -si atelier. mozaic

,. -··~-..~·--·plătesc-aceluia care·dupt întretminţarea . ::
apel drdintl BARTILLAS
-o stlcll 80 fii. - mai are durere
-. '· 1de dinţi ,'sau miroasl gura. a ' ~tn Msertc1 " 11te wm. ie dicfltt.

Ed. Bartiila--Winkler's Nachf. MODERN Im Cldrl „

·AdJntare ca 1tfcll decorativi ta 1dl ANTIC li
ARAMA li PLUMB. ci
wetatt coav..UU. eucafi '
L. ••
•• PLAN ••••
„ _, Wâen, X. Goethegasse 7.
Se poate cumplra tn toate apotecile şi drogheriile. Să se ceară
pronunţatApi de dinţi Bartlll•; pentru denunflrile falsificaţi­
i
~
lor plltesc onorar bun. ln comunele tn cari nu se poate cipăta
. această api trimit franco 7 sticle pentru preţul 5 cor. 80 fii.
. . . „„„„„„„„.........„„......„„„„„„„
~
„„...„„...„„„„„„„...„„„.„„„„„„„„lllJ!l! -:'

ln .·atenţiunea .!'\.•.
,·,. _
~ ,· ~
Prem ... ea medalia eea mare la expodtfa allenarl dia Badap.ta 111 1806.-"' I
.ij.- · - ~ Turnătoria de clopote. - Fabrica da scaune da flali~~tru cla ~!~~
n~g'!st'!r!lot!
.,

Fiul lui Antoniu Novotny, !:~~:.ara-

1-
•
·: Acoperirea trehuin~lor ' de
clocolad4 fi ~aharkale pen· Se reeomandi spre pregi!.tirea olopotelor noul, precum la turnarea de nou a clo-„_ladJ.~~.Mâl„lw"1Îtl:;;
- · tra preţuri de fabrlc4. :: :: potelor atric&te, spre facerea de cloJ!bte întregi, armonioase pe garanţie de mai .........._....._ ·
mulţi ani provăzute ou adjnstări de fier bătut, construite spre a întoarce ou uşu- 1*'Jc;f!$r.~
' In depozit: Kugler, Hei- rinţă tn ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lata.re fiind &>1tfel sau- ;" fl?P ~ !;1,Jl
..· Ier, TUrth şi Manner. :: :: dânsul inventate
superioară -
'i
tite de orepare. - Sunt recomandate cu deosebire CT,OPOTELE GĂURITE, de
premiate tu mai multe rânduri, cari sunt provăznte în partea
ca violina - cu găuri ca figura S 'i an un ton mai intesiv mai
.,_~.(.\;,~:
·' ' ~J':t ~' ..,..; ..
' ~~M~ • . r/
\. ,

adf.na, mai limpede, mai plăcut fi an vribrarea mai "oluminoasi decât cel de ~~"':"""~_?~"'~ '•
OÂBO~ MIKLOS Arad, sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 kgr. este egal în ton cu un ~mall'lo. #~
clopot de 451 kgr. patentat dnpi si1temnl vechi. - Se mai reoomandi spre fa- --.--.=..=~~~
Plata Andrâssp, colţul Salacz utaa oerea scaunelor de fier bătut, de sine stăt~toare, - spre preadjustarea clopotelor . "" · -~~~~j~ ~
vechi cu adjn~tarea de fier bătut -, aa '1 apte turnarea de toaoe de metal. - .- -..;;;61';)';~~4:p
Telefon 1059. Te/.ejon 1059. "'
(Oa 2270) Preţuri-curente ilustrate trimit gratuit.
~------- ---.~· .~ ~- -·- - -·. .. - .. ·- ··--- .... ~ .... ·. „._, . . „.,,,_ ··----.-r ·-· ....-.·• ..._........ __ .......:.....---.. --~~..._.
it,.._. „, ~ Tiparul tlpoferaflel ..concordia" societate pe actll ln Arad. - Editor responsabll LAURENTIU LUCA. '·
i
I

, "

·~--·---------------------111