Prof.

CORNELIA MESTECAN
Prof.ăRRODICAăTRIŞC

CLUJ-NAPOCA
2009

1
2
 CUPRINS

1. FIŞAăNR.ă1ă– NUMERE REALE Pag. 6

2. FIŞAăNR.ă2ă– ECUA II Pag. 8

3. FIŞAăNR.ă3ă– FUNC IIă– TEORIE Pag. 10

4. FIŞAăNR.ă4ă– FUNC IIă– EXERCI II Pag. 13

5. FIŞAăNR.ă5ă– ECUA IIăIRA IONALE,ăECUA IIă

EXPONEN IALE Pag. 16

6. FIŞAăNR.ă6ă– ECUA IIăLOGARITMICE Pag. 19

7. FIŞAăNR.ă7ă– PROGRESII Pag. 21

8. FIŞAăNR.ă8ă– ELEMENTEăDEăCOMBINATORIC Pag. 24

9. FIŞAăNR.ă9ă– ELEMENTE DE GEOMETRIE –

VECTORI Pag. 29

10. FIŞAăNR.ă10ă– ELEMENTE DE GEOMETRIE

ANALITIC Pag. 32

11. FIŞAăNR.ă11ă– ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Pag. 39

12. BIBLIOGRAFIE Pag. 45

3
4
 ARGUMENT

Culegerea se adresează elevilor din clasele XI-XII liceu, ruta

directă, respectiv XII-XIII liceu, ruta progresivă şi constitue un
sprijin important în pregătirea de bază în domeniul matematicii, în
pregătirea pentru examenul de Bacalaureat.
Fişele conţin atât cunoştinţele teoretice necesare cât şi modele
de exerciţii rezolvate şi explicate. Temele propuse în fiecare fişă, sunt
concepute pentru fixarea cunoştinţelor dar şi pentru a uşura demersul
elevilor în pregătirea proprie pentru susţinerea examenului naţional.
Materialul poate fi utilizat atât la clasă cât şi în pregătirea
individuală a elevilor, acesta urmărind recuperarea cunoştinţelor
lacunare dar şi o pregătire temeinică, din timp, care să
corespundă cerinţelor programei de Bacalaureat.

Mult succes în pregătirea matematică,

Prof. Cornelia Mestecan Prof. Rodica
Trişcă

5
FIŞAăNR.ă1ă-NUMERE REALE n
propun tor:ăprof.ăCornelia Mestecan u
m
BREVIAR TEORETIC
r
 *
a u
l
 b

ă
N = 0,1,2,..., n,...; Z = ...,n,...,2,1,0,1,2,...n,...; Q =  / a  Z ,b  N , (a,b) c
N ZQR. a
Puteri cu exponent ra ional z
u
ap
 a pq ; a p q r
a, b  R* , p, q  Q : a p  a q  a pq ; q  a pq ; a 0  1;1p  1; i
a l
p p p   o
ab a a ; 
 p ; r
a p ap
ă
p
b  b o
1 s
a p  p . i
a b
Propriet ileăradicalilor i
l
a,b  R, n, k  N, impare sau a,b  R ; n, k  N pare : e
ă
ţ
ă
a n a n
r
.
b b
n
an  a; n ab  n a n b; n b  n ă
t
 0; n a  nk ak ; n k a ank1 a a. 2  ...  an o
Mediaăaritmetic a numerelor reale a1, a2 ,..., an este ma  t
n a
Mediaăarmonic a numerelor reale pozitive nunule a1, a2 ,..., an este l
n ă
d
m e
arm  1 1 1
ă
 ... e
a
a1 a2 n n l
Mediaăgeometric a numerelor reale pozitive a1, a2 ,..., an este mg a1a2 ...an e
m
 e
0 n
ă)ăaănum ruluiărealăa, este a  a, a

t
Modulul (ăvaloareaăabsolut  a, a  0

e
ă
d
Probleme rezolvate i
n
1. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă ă
{ 3
1, 3 2, 3 3, 3 4, 3 5, 3 6, 3 7, 3 8, 3 9, 3 10 },ăacestaăs ăfieăra ional. m
u
Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2Q, restul numerelor nu sunt ra ionale l
P  nr.caz. favorabile , i
nr.caz. posibile m
 2
eăţă10, num rulădeăcazuri favorabile = nr.ăra ionaleăţă2,ădeciă P  
1
10 5 


2. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă
1,
{ 3 1, 3 2, 3 3, 3 4, 3 5, 3 6, 3 7, 3 8, 3 9, 3 10 },ăacestaăs ăfieăira ional.

Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2Q, restulănumerelorănuăsuntăra ionale

6
 P  nr.caz. favorabile ,
nr.caz. posibile
num rulăcazurilorăposibileăţănr.ătotalădeăelementeădinămul imeăţă10,ă
8 4
num rulădeăcazuri favorabile = nr.ăira ionaleăţă8,ădeciă P  5
10

12 3

 4

,64, 8.
3.ăăăS ăseăordonezeăcresc torănumereleă:ă  

12 1 1 4 6 3

 4  1  1
Rezolvare:   =
  2 = =16= 2 ;64= 2 ; 8=2

16

 4 <
2
3 1  < 64 .
2< 24< 26  8
1 3 4
 3 9 .
4.ăăăS ăseăcalculezeăă
3 9 3 3

1  1  3 3  3 3 -amăamplificatăfrac iaăcuă 3

Rezolvare: 3 pentru a
2
3 9 3 3 3 33 3
ra ionalizaănumitorul,

3 33 32 33 9 1 3 3 3 3 3
  39   3 9= 3 9 3 9
3 3 3 33 3 3 9 3 3 3 3

Tem

1. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă

{ 3 5, 3 6, 3 7, 3 8, 3 9, 3 10, 3 11, 3 12 },ăacestaăs ăfieăra ional.
2. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaăă
{ 1, 2, 3, 4, 5 },ăacestaăs ăfieăira ional.

3
.
3. S ăseăcalculeze:ă 2 2 
2
1
 1 2
 8 4 2.
2
 4. S ăseăcalculeze:ă  
5. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînă
varianteleădeăbacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-le şiădiscuta i-
leălaăoraădeămatematic !

7
FIŞAăNR.ă2ă– ECUA II
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC
b
Ecua iaăde forma ax+b=0 cu a, b  R , a≠0 areăsolu iaăunic ăx=- .
a
2
Ecua ia ax  bx  c  0, a, b, c  R şiăa≠0, are :

x b 
-dou ăsolu iiărealeă 1,2  2a dac ă   b2  4ac  0 ;

b
-oăsolu ieăreal ă x1  x2  dac ă   b2  4ac  0 ;
2a

-niciăoăsolu ieăreal ădac ă   b2  4ac  0 .

Descompunerea trinomului ax2  bx  c, a, b, c  R , a≠0 înăprodus:
ax2  bx  c  a(x  x1 )(x  x2 ) , unde x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă ax2  bx  c  0.
Rela iileăluiăViète:
Fie x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă ax2  bx  c  0 ( a≠0,   0 );ănot măS= x1  x2 , P= x1 x2 .
 b c
Atunci S= x1  x2 = şi P= x1 x2 = .
a a
2
Formarea ecua ieiă ax  bx  c  0 cândăseăcunoscăsolu iileăsale:
Fie x1 , x2  R , S= x1  x2 , P= x1 x2 . Atunci x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă x2  Sx  P  0 .
Probleme rezolvate
1. S ăseădetermineămul imeaăvalorilor lui x pentru care -2 < 3x – 4 < 3.
Rezolvare : -2 < 3x – 4 < 3 / + 4  -2 + 4 < 3x – 4 + 4 < 3 + 4  2 < 3x < 7 / :3
 x  ; 
2 7 2 7

3 3  3 3
2.ăăăS ăseădetermineămul imeaăvalorilorăluiăx pentru care -6 < -2x + 7 < 3.
Rezolvare : -6 < -2x + 7 < 3 / - 7  -6 - 7 < -2x + 7 - 7 < 3 - 7
 
13 13 13
 
x2 2x
2 2 2

 -13 < -2x < - 4 / : (-2)   x   2; 

3.ăăăS ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăx pentru care x x  2  x 10 .

Rezolvare: x x  2  x 10  x  2x  x 10  0  x  3x 10  0
2 2

Ataş măecua iaă x2  3x 10  0

a=1, b=3, c= -10    b2  4ac ,   32  4 1 10,   49 >0,ădeciăsolu iileăsuntăreale
şi distincte
b  37
b  37
x1   x1   x1  2 ; x2   x2   x2  5
2a 2 2a 2
Tabelul de semn este:
x -∞ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-5ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă2ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă+∞

- - - - - - - - - -x23x10+++++++0 0++++++++
Dinătabelărezult ăc ă x  3x 10  0 pentru x   ;5
2
2;
4. S ăseădetermineănum rulărealăm pentruăcareănum rulăx = -1ăesteăsolu ieăaăecua ieiă
x2  3xm 1  m2  2 .
 Rezolvare: x= - 1ăsolu ie,ăînseamn ăc ăînlocuindăpeăxăcuă-1ăînăecua ie,ăob
inemăo identitate:

8
 12  31m 1  m2  2  1  3m 1 m2  2  0 

 m2  3m 1  3  2  0   m2  3m  0 ; ecua iaădeăgradulăIIăareăsolu iileărealeă

m1  0; m2  3 .
5. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăm pentruăcareăsolu iileă x1 şiă x2 aleăecua ieiăă
x2  m 1x  m2  0 ,ăverific ărela ia: x1 x2  2 x1  x2   5
Rezolvare: x2  m 1x  m2  0 cuăsolu iileă x1 şiă x2
b m 1 c  m2
Scriemărela iileăluiăViète: x1  x2    m 1; x1 x2    m2
a 1 a 1
Înlocuimăînărela iaă x1 x2  2 x1  x2   5 2
 ecua iaă  m  2m  3  0 care are solu iileă
reale m1  1 şiă m2  3 .
x1 x2
6. Ştiindăc ă x1 şiă x2 suntăsolu iileăecua ieiă x2  4x  5  0 ,ăcalcula iă  3.
x x
2 1
2
Rezolvare: x1 şiă x2 suntăsolu iileăecua ieiă x  4x  5  0
b 4 c 5
Scriemărela iileăluiăViète:ă x1  x2    4; x1 x2   5
a 1 a 1

x1 x2 x 12  x 22  x 1  x 2 2  2x1 x2 16 10 6 15 9
 3= 3= 3= 3=  =
x x
x2 x1 x1 x2 1 2 5 5 5 5
Amăfolositărela iaă  x1  x2 2  x12  x22  2x1 x2  x12  x22   x1  x2 2  2x1 x2
7. S ăseăarateăc ămul imeaă{ x  R / x2  2(m 1)x  m2  2  0 } are dou ăelemente,ă
 
3
 2

oricare ar fi m    ; .

Rezolvare:ăecua iaă x2  2(m 1)x  m2  2  0 areădou ăsolu iiărealeădac ă0,

  2m 12  4m2  2 4m2  8m  4  4m2  8  8m 12
 
   0  8m 12  0  m   ;

 2 
Tem
1. S ăseădetermineămul imeaăvalorilor lui x pentru care -5 < 2x +3 < 5.
2. S ăseădetermineămul imeaăvalorilorăluiăx pentru care -2 < -2x - 9 < 1.
3. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăx pentru care 2x x 1  x 1.
4. S ăseădetermineănum rulărealăm pentruăcareănum rulăx = 3 este solu ieăaăecua ieiă
x 2
 xm 1  m2  2 .
5. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăm pentruăcareăsolu iileă x1 şiă x2 aleăecua ieiă
x2  m2  mx  2m 1  0 ,ăverific ărela ia:x1 x2  x1  x2  1.
x1 x2
6.ăăŞtiindăc ă x1 şiă x2 suntăsolu iileăecua ieiă x2  7x  3  0 ,ăcalcula iă x  x 1;
2 1

 3x1  3x2  x1 x2  3 .
7.ăăS ăseăarateăc ămul imeaă{ x  R / 2mx2  3m 1x  m 1  0 }ăareădou
ăăăăăăelemente,ă oricare ar fi m  R  1.
8.ăăG si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînă
variantele de bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-
leăşiădiscuta i-le la ora de matematic !

9
FIŞAăNR.ă3 – FUNC II - TEORIE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC
Fieămul imileă A, B  R şiăoăfunc ieă f : A  B .

 făseănumeşteăfunc ieăstrictăcresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă

 f (x )  f (x )
1 2

 făseănumeşteăfunc ieăcresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă f (x1 )  f (x2 )

făseănumeşteăfunc ieăstrictădescresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă
f (x1 )  f (x2 )
 făseănumeşteăfunc ieădescresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă
f (x1 )  f (x2 )
f (x1 )  f (x2 )
 făesteăcresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem 0
x1  x2
 făesteăstrictăcresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f (x )  f (x )
1 2  0

x1  x2
 făesteădescresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f (x1 )  f (x2 )
0
x1  x2
 făesteăstrictădescresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f (x1 )  f (x2 )  0
x1  x2
 făesteăinjectiv ădacă x1 , x2  A, x1  x2 avem f (x1 )  f (x2 )
 făesteăinjectiv ădacă x1 , x2  A, cu f (x1 )  f (x2 )  x1  x2
 făesteăsurjectiv ădac ă y  B, x  A astfelăîncâtăyăţăf(x)
 făesteăbijectiv ădac ăfăesteăinjectiv ăşiăsurjectiv
 făesteăinversabil ădac ăexist ăfunc iaă g : B  A cu g f  1A şiă f g  1B (vezi
 defini iaăcompuseiăaădou ăfunc ii) făesteăinversabil ădac ăşiănumaiădac ăfăesteăbijectiv

Opera iiăcuăfunc ii
Fie  f , g : D  R , D  R
f  g : D  R, (f+g)(x) = f(x) + g(x) se numeşteăfuncţia sumă aăluiăfăşiăg
 f  g : D  R, fg(x)ăţăf(x)g(x)ăseănumeşteăfuncţia produs aăluiăfăşiăg
f f f (x)
 : D  R, g(x)  0, x  D, ( g )(x)  seănumeşteăfuncţie cât
g g(x)
Fie f : A  B, g : B  C .ăFunc iaă g f : A  C definit ăprină (g f )(x)  g( f (x)) se
numeşteăcompusa lui g cu f. Fieăfunc iaăă f : A  B , y = f(x). Func iaă g : B  A cu
proprietatea (g f )(x)  x, x  A şiă ( f g)( y)  y, y  B ,ăseănumeşteăinversa funcţiei f şiă
seănoteaz ăcuă f 1 .
1
0
Func iaăafin
Func iaă f : R  R, f (x)  ax  b, a, b  R ,ăseănumeşteăfuncţie afină. Func iaăfăesteăconstantă
dac ă a  0 . Func iaăfăesteăstrict crescătoare dac ă a  0 şiăstrict descrescătoare dac ă a  0 .
Func iaă f : R  R, f (x)  ax  b, a, b  R , a  0 ,ăseănumeşteăfuncţie de gradul întâi.
Func iaă f : R  R, f (x)  ax  b, a, b  R , a  0 ,ăesteăbijectiv ădeciăinversabil .

Semnulăfunc ieiădeăgradulăîntâi:ă
x b
  
a
f(x) Semnul opus lui a 0 Semnul lui a

Func iaădeăgradulăII
Func iaă f : R  R, f (x)  ax2  bx  c, a, b, c  R, a  0 seănumeşteăfuncţie de gradul II. V
b 
( ; ) este vârful parabolei (ţăreprezentareaăgeometric ăaăgraficuluiăfunc ieiădeă
2a 4a
gradulăII)ăşiăacestaăreprezint ăpunct de maxim alăfunc ieiăfădac ăaŢ0ă/ punct de minim al
func ieiăfădac ăa>0.
b 
Valoarea f ( ) este valoarea maximă aăfunc ieiădac ăaŢ0ă/ăvaloareaăminim ăaă
2a 4a
 b 2  
 2a  4a

func ieiădac ăa>0. Forma canonică aăfunc ieiădeăgradulăIIăeste:ă f (x)  a x    .

Monotoniaăfunc ieiădeăgradulăII
Cazul a>0
x b
  
2a
f(x)

făstrictădescresc toareăăăăăăăăăăăăăăăăă  făăstrictăcresc toare
4a
min
Cazul a<0
x b
  
2a
f(x)

făstrictăcresc toare  făăstrictădescresc toare
4a
max

Semnulăfunc iei de gradul II

Cazul   b2  4ac  0 , x1 , x2  R, x1  x2 ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)ă
presupunem x1  x2
x  x1 x2 
f(x) semnul lui a 0 semnul opus lui a 0 semnul lui a
b
Cazul   b2  4ac  0 , x1  x2   R , ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)
2a
 x  x1 = x2 
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

11
Cazul   b2  4ac  0 , x1 , x2  R ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)

x  
f(x) semnul lui a

Func iaăexponen ial este f : R  0;, f (x) = a , a >0 , a  1.

x

-Func iaăexponen ial ăesteăstrictăcresc toareăpentruăa>1 şiăstrictădescresc toareăpentruă

0<a<1
-Func iaăexponen ial ăesteăbijectiv ăşiăinversaăeiăesteăfunc iaălogaritmic .
Func iaălogaritmic este f : (0; +  )  R , f (x) = loga x , a >0 , a  1.
-Func iaălogaritmic ăesteăstrictăcresc toareăpentruăa>1 şiăstrictădescresc toareăpentruă
0<a<1
-Func iaălogaritmic ăesteăbijectiv ăşiăinversaăeiăesteăfunc iaăexponen ial .

Logaritmi:
loga x = b  x = a ,  a >0 , a  1 , x  0; , b  R .
b

 Dac ăa,b(0; +  ) – {1}, x, y, r R atunci : loga xy = loga x + loga y ;

x 1
x  log a x,
n
loga y = loga x – loga y ; log a n
loga x r = r loga x ; loga a = 1 ; loga 1 = 0 ; loga x = logb x

logb a

12
FIŞAăNR.ă4 – FUNC II - EXERCI II
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
Probleme rezolvate
1. Fieăfunc iileăă f : R  R, f (x)  2x 1 şiă g : R  R, g(x)  x  5 .ăDetermina iă
solu iileărealeăaleăecua ieiă  2 f (x)  3g(x)  4.
Rezolvare:  2 f (x)  3g(x)  4
Înlocuimă f (x) şiă g(x) cu expresiile lor:  2(2x 1)  3(x  5)  4
9
 4x  2  3x 15  4 ; 7x  4  2 15 ; 7x  9 / : 7  x   R7
2. Fieăfunc iileăă f : R  R, f (x)  2x 1 şiă g : R  R, g(x)  x  5 .ăDetermina iă

f (g(0))  g( f (2)) .
Rezolvare: I. g(0)  0  5, g(0)  5 ; f (g(0))  f (5)  2  5 1; f (g(0))  9
f (2)  2(2) 1, f (2)  5 ; g( f (2))  5  5; g( f (2))  10;
f (g(0))  g( f (2))  9 10  1
II. f g : R  R, ( f g)(x)  f (g(x))  2g(x) 1  2(x  5) 1  2x  9 f
(g(0))  2  0  9  9 ;
g f : R  R, (g f )(x)  g( f (x))  f (x)  5  2x 1  5  2x  6 g( f
(2))  2(2)  6  10 ; f (g(0))  g( f (2))  9 10  1.
3. Fieăfunc iaă f :  1;2 R, f (x)  2x 1.ăDetermina iămul imeaăvalorilorăfunc
ieiăf. Rezolvare:ăFunc iaăf esteăstrictădescresc toareăavândăa=-2 <0,
1  2  f (1)  2(1) 1  3 > f (2)  2  2 1  3 , deci f (x)  3;3= Im f
4. Fieăfunc iaă f : R  R, f (x)  x2  x  20 .ăCalcula iădistan aădintreăpuncteleădeă
intersec ieăaleăreprezent riiăgraficeăaăfunc ieiăcuăaxaăOx.

Rezolvare: G f Ox : f (x)  0  x2  x  20  0 ;   b2  4ac ,   1  4(20)  81

b  1 9 b  1 9
x1  2a  2  4 , x2  2a  2  5
G f Ox  A(4;0); B(5;0)
d ( A; B)  (xB  xA )2  ( yB  y A )2  (5  4)2  0  81  9 .
5. Fieăfunc iaă f : R  R, f (x)  mx2  (m 1)x  3 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm
3
pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este  .
2
Rezolvare: G f admiteăunăpunctădeămaximădac ă a  0 , deci m  0  m   ;0
 b  b  (m 1) m 1
Punctul de maxim este V   ;  , abscisa este x    
 2a 4a  2a 2m 2m
3 m 1 3 1
Dinăipotez ă x     m 0.
2 2m 2 4

13
6. Fieăfunc iaă f : R  R, f (x)  mx2  (m 1)x  3 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm
25
pentruăcareăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăf este .
8
Rezolvare: G f admiteăunăpunctădeămaximădac ă a  0 , deci m  0  m   ;0
 b   
Punctul de maxim este V   ;  iarăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăf este 
 2a 4a  4a
    ((m 1))2  4m  3   m2 10m 1 .ăDinăipotez ă    25 deci
4a 4m 4m 4a 8

m2 10m 1 25
 1
 2m2  5m  2  0 care areăsolu iileărealeă m1   şiă m2  2 ,
4m82
ambeleănegative,ădeciăsolu iiăaleăproblemei.
7. Fieăfunc iaă f : R  R, f (x)  m2 x2  (m 1)x  3 .S ăseăarateăc ă f (1)  0, m  R .
Rezolvare: I. f (1)  m2  m  2 ,ădac ăfolosimăformaăcanonic ă

 
 f (1)   m
 
  0, m  R ;
1 2 7

 2 4
II.ăputemăfolosiăşiăsemnulăfunc ieiădeăgradulăII:
m2  m  2  0 ,   7  0  m1 , m2  R
m  
f (1)  m2  m  2
+ + + ++++++++++++++
( semnul lui a )
Dinătabelăobserv măc ă f (1)  0, m  R .
8. Fieăfunc iaă f : R  R, f (x)  x2  x  20 .

Calcula i f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)

Rezolvare: f (x)  (x  4)(x  5) , 4 şiă-5 suntăsolu iileăecua
ieiăf(x)=0 f (4)  0  f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)  0
9. S ăseădetermineăpuncteleădeăintersec ieăaleăgraficelorăfunc iiloră f , g : R  R , f

(x)  x2  3x  4 , g(x)  x 1.

Rezolvare: I. f (x)  g(x)  x2  3x  4  x 1   x2  4x  3  0

 4  2  4  2
  16 12  4 , x1 
  1 , x2   3
22
g(1)  2, g(3)  4 , deci G f Gg  A(1;2), B(3;4)
y  f (x) y  x 2  3x  4 y  x 1
y  g(x) y  x 1  x 1  x  3x  4

II.     2 
x1 1 x2 3

y
1  2 y 2  4

 şiăă  deci G f Gg  A(1;2), B(3;4).

10. S ăseădetermineădomeniulămaximădeădefini ieăalăfunc ieiă f : D  R , f (x)  log3
(3x  5) .
14
 5 5   5 
Rezolvare: C: 3x  5  0  3x  5  x  x ; deci D   ;
3 3  3 
11. Fieăfunc iaă f : 0;  R , f (x)  5  log 2 x .ăS
x
ăseăcalculezeă 5 f (1)  f (2) .
2
Rezolvare: f (1)  5  log 2 1  5  0  5 , f (2)  5  log 2 2  25 1  24

5 f (1)  f (2)  25  24  1.
12. Calcula iă log 7 3  log 7 5  log 7 15.
Rezolvare:ăfolosimăpropriet ileălogaritmuluiăă log a xy  log a x  log a y,
x 35
log a  log a x  log a y , log a 1  0 ; log 7 3  log 7 5  log 7 15  log 7  log 71 0.
y 15

Tem
1.Fieăfunc iileăă f : R  R, f (x)  3x  2 şiă g : R  R, g(x)  2x 
3.ăDetermina iă solu iileărealeăaleăecua ieiă  3 f (x)  4g(x)  2 .
2.ăFieăfunc iileăă f : R  R, f (x)  x  3 şiă g : R  R, g(x)  2x  5 .ăDetermina iă
f (g(1))  g( f (3)) .
3.ăFieăfunc iaă f :  2;1 R, f (x)  x  3 .ăDetermina iămul imeaăvalorilorăfunc ieiăf.
4.ăFieăfunc ia f : R  R, f (x)  3x2  7x  2 .ăCalcula iădistan aădintreăpuncteleădeă
intersec ieăaleăreprezent riiăgraficeăaăfunc ieiăcuăaxaăOx.
5.ăFieăfunc iaă f : R  R, f (x)  mx2  (m  3)x  2 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm
pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este (-2).
6.ăFieăfunc iaă f : R  R, f (x)  mx2  (m  2)x  5 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm
29
pentruăcareăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăesteă .
4
7.ăFieăfunc iaă f : R  R, f (x)  m2 x2  (m  3)x  5.S ăseăarateăc ă f (1)  0, m  R .
8.ăFieăfunc iaă f : R  R, f (x)  5x2  9x  2 .
Calcula i f (3)  f (2)  f (1)  f (0)  f (1)  f (2) .
9.ăS ăseădetermineăpuncteleădeăintersec ieăaleăgraficelorăfunc iiloră f , g : R  R ,
f (x)  2x2  x  5, g(x)  6x  2 .
10.ăS ăseădetermineădomeniulămaximădeădefini ieăalăfunc ieiă f : D  R ,
f (x)  log 1 (x  3) .
2

11.ăFieăfunc iaă f : 0;  R , f (x)  3x  log 4 x .ăS ăseăcalculezeă 7 f (1)  f (4) .

12.ăCalcula iă log 2 6  log 2 2  log 2 27 .
3 3 3
13.ăG si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăîn
variantele de bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-
leăşiădiscuta i-le la ora de matematic !
1
5
FIŞAăNR.ă5 – ECUA IIăIRA IONALE; ECUA IIăEXPONEN IALE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
ÎNDRUMARăPENTRUăREZOLVARE
ECUA IIăIRA IONALE
-Se numesc ecua iiăira ionale,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaăsubăsemnulăradical. -
Metodaăobişnuit ădeărezolvareăaăecua iilorăira ionaleăconst ăînăeliminareaăradicaliloră
prinădiferiteătransform ri,ăreducându-leălaăecua iiăra ionaleăechivalente; acest lucru se face
prinăridic riălaăputereăasfelăîncâtăs ădispar ăradicalii.ăÎnainteădeăaătreceălaărezolvareaă efectiv
ăaăecua iei,ăseăpunăcondi iiădeăexisten ăaăradicalilorăpentruăaăob ineăDă– mul imeaă/ă
domeniulădeăexisten ăaăecua iei,ărespectivăaăsolu iilor;ăradicaliiădeăordinăparăauăsensănumaiă
pentru numere pozitive. Seăizoleaz ăradicaliiă(dac ăesteăposibil)ăpentruăaăseăputeaăridicaălaă
putereăşiăaăseăob ineăoăecua ieămaiăsimpl .ăSeă ineăcontădeăfaptulăc ăceiădoiămembriiăaiăuneiă
ecua iiătrebuieăs ăaib ăacelaşiăsemnă(ălaăecua iileăcuăradicaliădeăordinăpar).
Seărezolv ăecua iaăob unut ,ăseăverific ădac ănum rulă/ănumereleăg siteăapar
inădomeniuluiă deăexisten ăaăsolu iilorăD,ădup ăcareăseăscrieăS- solu iaăecua iei.
ECUA IIăEXPONEN IALE
-Se numesc ecua iiăexponen iale,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaăla exponent.
-Metodeădeărezolvare:ăînărezolvareaăecua iilorăexponen ialeăseăutilizeaz
ăproprietateaă deăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen ialeă:ă a x  a y  x  y , a  1
- ecua iaădeăformaăă a f ( x)  b, a  0, a  1 -dac ă b  0 ,ăecua iaănuăareăsolu ii
-dac ă b  0, b  a r  a f ( x )  a r  f (x )  r  S
-dac ă b  0, b  a r  a f ( x)  b  f (x )  loga b  S
- ecua iaădeăformaă a f ( x )  a g ( x) , a  0, a  1
- seăutilizeaz ăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen ialeă:ăăă
a f ( x )  a g ( x)  f (x )  g (x )  S
- ecua iaădeăformaă a 2 f ( x )  a f ( x)   0, a  0, a  1
-seănoteaz ă a f ( x)  t şiăseă ineăseamaădeăfaptulăc ăt > 0.

Probleme rezolvate
1) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3x  5  x 1.
 5  5 

3x  5  0 x   x ; 5 

x 1 0 x  1 x 1;  3 

Rezolvare:ăCondi ii:ă   3   3  x ;  D

    
 3x  5   x 1
2
3x  5  x 1 / 2 2
 x  5x  6  0  x1  2, x2  3
2;3 D  S  2;3.
2) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3 x3  2x  5  x .
3 5
Rezolvare: x3  2x  5  x / 3  x3  2x  5  x3  2x  5  0  x  2

3) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 1  x  x 19  2 .

1  x  0 x  1 x   ;1
x 19 0 x  19 x  19;

Rezolvare:ăCondi ii:ăă     x  19;1 D

2
1  x  x 19  2 /  1  x  2 1  x  x 19  x 19 
42 1x x 19  4  20
16
 2 1x x 19  16 /:  2

1x x 19  8 / 2
1  x x 19  64
  x 18x 19  64  0  x2 18x  45  0
2

a  1, b  18, c  45 ,   b2  4ac    324 180    144

b  18 12
x1  2a  x1  2  x1  3 ;
b  18 12
x2   x2   x2  15
2a 2
 3  D, 1  (3)   3 19  2  4  16  2  2  2F  3 nuăesteăsolu ie
 15  D, 1  (15)  15 19  2  16  4  2  2  2 A 15 esteăsolu ie
Deci S   15.
4) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2x3  16x
Rezolvare: 2x3  2 4 x  2x3  24 x  x  3  4x  3  3x  x  1. Deci S  1

( am folosit  
a p q  a pq şiăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen iale:ă
x1 , x2  D, cu a x  a x  x1  x2 )
1 2

5) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2x2  2x  2x1  22

Rezolvare: 2x2  2x  2x1  22
2x  1 11 22 2
x
2 2 2  2 x  22  2 x  41    22  2
x
 22 : 2x    2 x  22
2  2 2 1 11

x2

ap
Deci S  2. Am folosit a pq p q
 a  a şiă a p 
q  a q şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă

func ieiăexponen iale.

6) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 4x1  3  2x 1  0

Rezolvare: 4x1  3  2x 1  0
 2 x1
x
32
2 x 1  0  22 x  22  3  2x 1  0  2 x 2  4  3  2x 1  0  
Not mă 2 t  4t 2  3t 1  0 ; a  4, b  3, c  1,   b2  4ac    25
35 35 1
t1   t1  1, t2  t 2 
8 8 4
x x 0
t1  1  2  1  2  2  x 1  0
1 1 1
t2   2x  aceast ăecua ieănuăareăsolu ieăpentruăc ă 2 x  0 iar  0
4 4 4
Deci S  0. Am folosit a p q  a pq şiă a pq  a p  aq
şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă func ieiăexponen iale.
7) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2  25x  4x  10x

Rezolvare: 2  25x  4x  10x  2  5 2 x  2 2 x  2  5x 0

1
7
 x 2 x 2 x x x 2  5 2x  5 x

25  2 2 5 0/: 2  2    1 0

 2  2
 5 x 2  5 x  5 x

 2 2     2 1  0 ,ănot mă  2  t
      
 2t 2  t 1  0 ; a  2, b  1, c  1 ,   b2  4ac    9
13 13 1
t1   t1  1 , t2   t2 
4     4  2

t
1
1 
5 
x 1 
5 
x
 
5 
0
 x1  0

 2   2   2
 
1 5 x 1
2
 2
 2

t2     nuăareăsolu ie

a
p   a  p
Deci S  0. Am folosit p a  p q
a pq
şiă b   şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă
b
func ieiăexponen iale.

Tem
1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor 3x  5  x ; x 2  4x  x  3.
3
2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor 3 x  2x  8  x ; 3 1  x  1.
3. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor x 1  x  3  0 ; x 1  7  x  4 ;

x 10  x3  1.
1 x
 3

 
x2 x1 x

4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilorăă    9 ; 5  5  5  19 ;

2 x2
3  4  3x1  3  0 ; 5  22 x  2  32 x  7  6x ; 52 x  34 15x1  9x  0 ;
3x2  3x1  3x  3x1  40 ; 3x 15  3x  2 .
5. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă
bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le
la ora de matematic !
1
8
FIŞAăNR.ă6 – ECUA IIăLOGARITMICE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
ÎNDRUMARăPENTRUăREZOLVARE
-Se numesc ecua iiălogaritmice,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaălaăbazaăsau
argumentul unor logaritmi.
-Metodeădeărezolvare:ăseăutilizeaz ăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice
loga x  loga y  x  y
-ecua iiădeăformaă loga f (x )  b, a  0, a  1
-seăpuneăcondi iaădeăexisten ăaălogaritmuluiă f (x)  0 , pe
care o rezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă loga f (x )  b  f (x )  ab (ăconformădefini ieiă
logaritmului )
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob
inându-seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă loga f (x)  loga g(x), a  0, a  1
 f (x)  0
-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmiloră  , sistem pe care
g(x)  0
îlărezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă loga f (x)  loga g(x)  f (x)  g(x)
( conform propriet iiădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice)
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob
inându-seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă log2a f (x)   loga f (x)   0, a  0, a  1
-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmiloră f (x)  0 , pe care o
rezolv măăşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă  log2a f (x)   loga f (x)   0 utilizândă
substitu ia loga f (x)  t (ăseăob ineăoăecua ieădeăgradulăII,ăcareăvaăaveaăsolu iileă t1 , t2

dac ă   0 şiănuăvaăaveaăsolu iiărealeădac ă   0 ; înăcazulăcândăexist ăsolu iileă t1 , t2 ,

mergem mai departe astfel:
loga f (x)  t1  f (x)  at1  x;loga f (x)  t 2  f (x)  at2  x
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob inându-
seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă logg ( x) f (x)  b, a  0, a  1
 f (x)  0

-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmuluiă g (x)  0 , sistem pe care

g (x)  1
îlărezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă logg ( x) f (x)  b  f (x)  g(x)b
( conform defini ieiălogaritmuluiă)
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob
inându-seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.

1
9
 Probleme rezolvate
1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2  x 1  log 2 3
Rezolvare : log 2  x 1  log 2 3
Condi ie : x 1  0  x  1  x  1;  D
log 2  x 1  log 2 3  x 1  3  x  4  D  S  4
Amăaplicatăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice
(func iaălogaritmic ăesteăinjectiv ădeciă x1 , x2  D, cu log( x1 )  log( x2 )  x1  x2 )
2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3log32 x  8log3 x  3  0

Rezolvare : 3log 32 x  8log 3 x  3  0

Condi ie : x  0  x  0;  D
Not mă log 3 x  t  3t 2  8t  3  0 ecua ieădeăgradulăII
a  3, b  8, c  3,   b2  4ac    64  36    100

t b  8 10 b  8 10 1

1   t1   t1  3 ; t2  2a  t2  t 2 
2a 6 6 3
3 3
t1  3  log3 x  3  log3 x  log3 3  x1  3  x1  27
1 1

1 1 1
 3  3 
t2    log 3 x    log 3 x  log 3 3  x2  3  x2
3 3 3 3
1  1 

3
 3


3,27D S  3 ;27 
3. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2 x  log 2  x 1  1
Rezolvare : log 2 x  log 2  x 1  1
x  0 x  0 x  0;
x 1 0 x  1 x  1;

Condi ii :     x  1;  D
log 2 x  log 2  x 1  1  log 2 x x 1  1  log 2 x(x 1)  log 2 2  x(x
1)  2  x2  x  2  0
a  1, b  1, c  2,   b2  4ac    9
x 13 13
1   x1  2 ; x2   x2  1
2 2
2  D deciăesteăsolu ieăaăecua iei
 1 D deciănuăesteăsolu ieăaăecua ieiăă  S  2.
Am folosit : log a x  log a y  log a xy
şiăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiă logaritmice.
4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2  x  2  1
Rezolvare : log 2  x  2  1
Condi ie : x  2  0  x  2  x   2;  D
 1 3
log 2  x  2  1  log 2  x  2  log 2 2
 
1 x22 1  x  2  x D
2 2

2
0
  2
3
 
Deci S   .ăAmăfolosităproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice.
5. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă lg 2 x  6 lg x  5  0
Rezolvare : lg 2 x  6 lg x  5  0
Condi ie : x  0  x  0;  D
Not mă lg x  t  t 2  6t  5  0
64 64
a  1, b  6, c  5,   16  t1   t1  5 , t 2  t 2 1
2 2

t1  5  lg x  5  lg x  lg105  x1  105  D
t2  1  lg x  1  lg x  lg10  x2  10  D
Deci S  10;105 
Amăfolosităproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice.

Tem
1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 2 2 x  3  3 ; log 3 x 2 1 2 .

2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log5 2 x  3  log5 4  x;

log5 5 x2  24x log5 2 x  5.

3.  
S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 22 x 2 1  2 log 2 x 2 1  0 ;  
log3  x  2  log3 3 x  7  1; lg x  2  lg x  2  lg3 x.
4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log4 x 1  1 ;

log3 x 2  2  log3 x 2  x  3.

5. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor ln2 x  3ln x  2  0 ;
6lg2 x  5lg x 1  0

6. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvariantele de

bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le
la ora de matematic !
2
1
FIŞAăNR.ă7 - PROGRESII
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC
Progresii aritmetice Progresii geometrice
Şirulă an n1 seănumeşteăprogresie Şirulă bn n1 seănumeşteăprogresie geometrică
aritmetică deăra ieăr,ădac ăă deăra ieăq  0 ,ădac ăă bn1  bn  q,n  1.

an1  an  r,n  1. Formula termenului general

Formula termenului general bn  b1qn 1 , n  1.
a
n  a1 + (n-1)r,  n  1.
Suma primilor n termeni
Suma primilor n termeni  qn 1

a a n b1 , q 1
1  n  

S
n  a1  a2  ...  an  S n  b1  b2  ...  bn   q 1
2 
nb1, q  1
Proprietate Proprietate
an n 1 progresie aritmetic ăă  bn n1 progresieăgeometric ă 
 

a a


n 1 n 1

an  ,n  2. bn2  bn 1bn1, n  2

2

Probleme rezolvate

1)ăS ăseădetermineăalăoptuleaătermenăalăşiruluiă1,ă5,ă9,ă13,ă...ă.
Rezolvare :ăăseăobserv ăc ăşirulăesteăoăprogresieăaritmetic ăpentruăc ă
1  4  5,5  4  9,9  4  13, etc. Deci a1  1 (ăprimulătermen)ăşiăra iaă r  4
.ăŞtimăformulaă termenului general : an  a1  (n 1)r  a8  1  (8 1)  4 , a8  29 .
2)ăS ăseăcalulezeăsumaăprimiloră7ătermeniăaiăprogresieiăaritmeticeă (an )n1 înăcareă a1  3 şiă

r  2 .
a1  an n
Rezolvare:ăăştimăc ă Sn  a1  a2  ...  an  şiă an  a1  (n 1)r
2
Înăcazulănostruă n  7 , a1  3 şiă r  2 ,ăînlocuimăînăformuleăşiăob inem:
(3  (9)) 7
a7  3  6  (2)  a7 9, S7  S7  21.
2

3)ăS ăseădemonstrezeăc ăăpentruăoriceă x  R , numerele 2 x  5 , 2 x1 şiă 3  2x  5 sunt

termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.
a  a
n1 n1

Rezolvare:ăăştimăc ă an n1 progresie aritmetic ăă  an  , n  2

2
Prinăurmare,ăceleătreiănumereăfiindăînăprogresieăaritmetic ,ăseăafl ăînărela ia
x x x
2 532 5 42
2 x1  2x 2  2  2 x  2  2 x (A)
2 2
22
 1
4) S ăseădetermineăalăzeceleaătermenăalăuneiăprogresiiăgeometriceăînăcareăăra iaăesteă şiă
5
primul termen este 3125.

Rezolvare:ăăîntr-oăprogresieăgeometric ă bn  b1qn 1 , n  1
9
 
1 1 9
, prin urmare b10  b1  q  b10  
Ştimăc ă b1  3125 şiăra iaăesteă q   3125  ,
5 5

1 b 1 1
b10  55  9
 10  4 , deci b10  .
5 5 625

5)ăS ăseăcalculezeăsumaă:ă 2  5  8  ...  44 .

Rezolvare:ăobserv măc ătermeniiăsumeiăseăafl ăînăprogresieăaritmetic ăînăcareă a1  2 şiăra iaă
a  a n
r  3 .ăPentruăsumaătermenilorăprogresieiăaritmeticeăştimă Sn  a1  a2  ...  an  1 n iar 2
pentru termenul general an  a1  (n 1)r
Înăexerci iulănostruăştimăc ă an  44 , deci 44  2  n 1 3  n  15 , acum putem calcula
(2  44) 15
suma termenilor : S15   S15  2315  S15  345 .
2

1 1 1 1
6)ăS ăseăcalculezeăsumaă1   2
 3
... 7
.
7 7 7 7
Rezolvare:ăobserv măc ătermeniiăsumeiăseăafl ăînăprogresieăgeometric ăînăcareă b1
1
 1 şiăra iaă este ;ăpentruăsumaătermenilorăprogresieiăgeometriceăştimă
7
 qn 1
 

b1 ,q1 n 1


S n  b1  b2  ...  bn   q 1 iar pentru termenul general bn  b1q , n  1

nb1, q  1
1  1  n1 1 7  1  n1
7  7   7  7 

Înăcazulănostruă 7 1      deci n 1  7 rezult ăc ă n  8

 
 
1 8

1 8

 7 7 1 

1    
atunci S8  1 1  S8  
6 1 7 .

ă a 
7 n n1

7) Înăprogresiaăaritmetic se cunosc: a6  20 , a26  120 s ăseăgaseasc a1 0 .

Rezolvare:ăştimăc ăă a6 20 , a26  120 , ceea ce se poate scrie şi
a6  20 a1  5r  20 a1  5r  20
  
   
a26  120 a  25r  120
1 20r  100 amăînmul ităprimaăecua ieăcuă(-1)ăşiăamă
adunatălaăaădouaăecua ie;ăăă
r  5
   
 ; a10  a1  9r  a10  5  9  5  a10  40 .
a15
Am folosit formula termenului general : an  a1  (n 1)r

2
3
8)Înăprogresiaăgeometric ăă bn n1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  2 şiăă b4  54
.ăăS ăseă calculeze b6 .

Rezolvare:ăăăştimăc ăă bn  b1qn 1 , n  1,
atunci b4  b1  q3  54  2  q3  q3  27  q3  33  q  3
aplicândăiarăformulaătermenuluiăgeneral,ăavemăă b6  b1  q5 , deci b6  2  35  b6  486

Tem

1. S ăseădetermineăalănou leaătermenăalăşiruluiă-1, 5, 11, 17, ... .

2. S ăseăcaluleze suma primilor 8 termeni ai progresiei aritmetice (an )n1 înăcareă a1  2 şiă

r  5.
3. S ăseădemonstrezeăc ăăpentruăoriceă x  R , numerele 5x 1, 5x 1 şi 9  5x 1 sunt
termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.
1
4. S ăseădetermineăalăoptulea termenăalăuneiăprogresiiăgeometriceăînăcareăăra iaăesteă şiă
7
primul termen este 16807.
5. S ăseăcalculezeăsumaă:ă1  5  9  ...  41.
1 1 1 1
6. S ăseăcalculezeăsumaă1     ... 
5523585
7. Înăprogresiaăaritmetic ă an n1 se cunosc: a5  17 , a21  97 s ăseăgaseasc a1 5 .

8. Înăprogresiaăgeometric ăă bn n1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  3 şiăă b3  12 .ăăS ăseă

calculeze b7 .

9. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă

bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le
la ora de matematic !

2
4
FIŞAăNR.ă8ă- ELEMENTEăDEăCOMBINATORIC
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan

BREVIAR TEORETIC

FieăEăşiăFădou ămul imiănevide.ăDac ăcardăEăţăk şiăcardăFăţăn, (card Eăţănum rulădeă

elementeăaleămul imiiăE),ăatunciănum rulădeăfunc iiădefiniteăpeăEăcuăvaloriăînăFăesteă n k .
FieăEăoămul imeănevid ăcuăn elemente.
Mul imeaăfinit ăEăseănumeşteămulţime ordonată ,ădac ăelementeleăsaleăsuntăaşezateă
într-o ordineăbineădeterminat .
 Seănumeşteăpermutare aămul imiiăneordonateăE,ăoriceămul imeăordonat ădeăn elemente
din E.
 Num rulăpermut rilorădeăn elemente din E este P n = n!, unde n! =1 2  3 ... n, n  1,
 0!=1 ( prinăconven ie).
Se numesc aranjamente de n elemente luate câte k, 0<k<n,ăsubmul imileăordonateă
 aleăluiăE,ăavândăfiecareăk elemente.
Num rulăaranjamentelorădeăn elementeăluateăcâteăk, 0  k  n, este A kn , unde
n!

Ank  (n sau Ank  n(n 1)(n  2)...(n  k 1) .

 k )!
 Se numesc combinări de n elemente luate câte k, 0<k<n,ăsubmul imileăneordonateăluiă
E,ăavândăfiecareăk elemente.
 Num rulăcombin rilorădeăn elementeăluateăcâteăk, 0  k  n, este Cnk , unde
Ank n!
k
Cn  . 
k!(n  k )!
Pk
 Formulaăcombin rilorăcomplementare:ă Cnk  Cnnk .
 Formulaădeădescompunereăaăcombin rilor:ă Cnk C nk1Cnk11 .
n
 Binomul lui Newton: (a  b)n  Cnk a nk bk ; termenul general ( de rang k) din
k 0

binomul lui Newton este Tk 1  Cnk a nk bk , k {0,1,2,...,n}.

 Num rulătuturorăsubmul imilorăuneiămul imiăcuăn elemente este:
Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2n .
Cno  Cn2  ...  2n1 , Cn1  Cn3  ...  2n1 .
Probleme rezolvate
1. S ăseăcalculezeă P5  C5  A62 .
3

Rezolvare :ăcunoştemăformulele : P n = n!, unde n! =1 2  3 ... n, n  1, 0!=1

A n! Ak n!
n  şiăă Cn  (n  k )!
,0kn Pk

k!(n  k )!

k k n

Prin urmare : P5  5!12345 120,

3 5! 3 3!4 5 3 20 3
C5  3!5  3!  C5  3!2! C5  1 2  C5  10
A
6
A
 62! 6  4!  A6  4!  A6 30
2 6! 2 6! 2 4!5  6 2
25
 Deci P5  C53  A62 =120-10-30=80

Obs. Amăfolosităfaptulăc ăunăfactorialămaiămareăseăpoateăexprimaăînăfunc

ieădeăunăfactorială mai mic
Exemplu: 6! 1 2  3 4  5  6  4!5  6 sau 6! 5!6 sau 6! 3!4  5  6 etc.
2. S ăseăcompareănumereleăă a  C51  C54 şiăă b  C40  C41  C42  C43  C44 .

n!

Rezolvare:ăăŞtimăformulaădeăcalculăpentruăcombin ri:ă Cnk  şiăformulaăpentruă

k!(n  k )!
combin riăcomplementareă:ăă Cnk  Cnnk
5! 4!5
C 51  C51  C51  5, C54  C554  C54  C51  C54  5
1!4! 1 4!
Avem de calculat a  C51  C54 rezult ăc ă a  10
b  C40  C41  C42  C43  C44 ,ăştimăăc ăă Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2n
rezult ăăc ă b  24  b  16 ;ăcomparândăa cu b observ măc ăă a  b .
3. S ăseărezolveăecua ia:ăă An2  20 .

n!

Rezolvare:ăăştimăformulaădeăcalculăpentruăaranjamente:ă Ank  , 0  k  n, pe care o

aplic măînăcazulănostru (n  k )!
2 n! 2 n  2 !n 1 n 2
A
 n  2!  A n 
n n  2! dup ăsimplificareăavemă An  n 1 n ,
n  2, n  N
Ecua iaănoastr ăă An2  20 devine: n 1 n  20  n2  n  20  0 ecua
ieădeăgradulăIIă careăareăsolu iileă n1  5 şiăă n2  4 ; cum n  2, n  N ,ărezult
ăc ăsolu iaăecua ieiăesteă n=5.

4. S ăseădetermineănum rulătuturorăsubmul imilorădeă3ăelementeăceăseăpotăforma cu

elementeădinămul imeaă{1,2,3,4,5,6,7}.
Rezolvare: Cunoaştemădefini iaăcombin rilor:ăse numesc combin riădeănăelementeăluateă
câteăk, 0<k<n, submul imileăneordonateăluiăE,ăavândăfiecareăk elemente, unde E esteo
mul imeănevid ăcuăn elemente.
Înăcazulănostruăesteăvorbaădeăcombin riădeă7ăelementeăluateăcâteă3
k n! 3 7! 3 4!567
Deci: Cn  k!(n  k )! , 0  k  n,  C7  3!7  3!  C7  1234! simplfic măcuă4!,ă

apoiăcuă2ărespectivăcuă3ă,ărezult ăC73  35.

5. S ăseăcalculezeănum rulăsubmul imilorămul
imiiăă{1,2,3,4,5,6},ăcareăauăunănum răpară de elemente.
Rezolvare:ănum rulădeăsubmul imiăseăafl ăcuăcombin ri,ăceleăcareăauănum răparădeă
elemente sunt C2 ;C4,C6 .
6 6 6

n! 6! 4!5  6
k 2 2
Cn  k!(n  k )! ,0  k  n, rezult ăc ă:ă C6   C6   C62 15
2!4! 1 2  4!

Calculândăcuăaceeaşiăformul ăob inemă:ă C64  15 şiăă C66 1

26
 Cumăavemădeăcalculatănum rulătotalădeăsubmul imiăavândăunănum
răparădeăelemente,ă adun mărezultateleăob inute:ă15+15+1ţ31.

6. Seăconsider ă8ăpuncte,ăoricareă3ănecoliniare.ăCâteădrepteătrecăprinăcelăpu ină2ăpuncteă

din cele 8 ?
Rezolvare :ătrebuieăs ăafl măcâteăsubmul imiădeăcâteă2ăpuncteăseăpotăformaădinăceleă8ă
n!

existente,ădeciăutiliz măformulaăcombin riloră Cnk  , 0 k  n, şiăob inemă

k!(n  k )!
2
C8  28 drepte.
n 4!
7. S ăseărezolveăecua ia :     210 . n 6 !
n  4, n  N

Rezolvare :
:ăcondi ii n  6, n  N  n  6, n  N
Apoi folosim faptulăc ăunăfactorialămaiămareăseăpoateăexprimaăînăfunc ieădeăunăfactorială
mai mic
De exmplu
n! 1 2  3 ...  n  3  n  2  n 1  n  n  4!n  3  n  2  n 1  n  n  2!n 1 n,

etc. ; prin urmare n  4! n  6!n  5  n  4,ăînlocuindăînăecua ieăob inem :

n 4!
    210
n 6!

n  6!
n  5  n  4  210  n  5  n  4  210  n  9n 190  0 ,ăecua ieădeă n 6 !
2

gradulăII,ăcareăareăsolu iileă n1  19 şiă n2  10 , dar n  6, n  N ,ădeciăsolu

iaăecua ieiă este n1  19 .

8. S ăseădetermineăcâteănumereădeă3ăcifreădistincteăseăpotăformaă cuăelementeleămul imiiă

{1,2,3,4,5}.
Rezolvare:ăînănumereăconteaz ăşiăordineaăcifrelor,ăasteăînseamn ăc ăvomăformaă
submul imiăordonateădeăcâteă3ăcifre,ăfolosindăelementeleămul imiiă{1,2,3,4,5};ăştimăc
ă:ăse numesc aranjamenteădeănăelementeăluateăcâteăk, 0<k<n, submul imileăordonate ale
lui E, avândăfiecareăk elemente, unde E este oămul imeănevid ăcuăn elemente. Prin urmare,
înăproblemaănoastr ăesteăvorbaădeăaranjamenteădeă5ăelementeăluateăcâteă3.ăCunoaştemă
n!

formula pentru aranjamente: Ank  (n  k )! ,0  k  n, rezult c ăseăpotăformaă

5! 2!3 45
A 53    A53  60 numere.
2! 2!
9. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaăalegândăunăelementănăalămul imiiă{1,2,3,4,5,6},ăacestaă
s ăverificeăinegalitateaă n2  2n  n!.
Rezolvare:ătrebuieăs ăvademăcareădintreăelementeleămul
imiiăă{1,2,3,4,5,6}ăverific ă inegalitatea n2  2n  n!;
12  21 1!(A); 22  22  2! 8  2 (A); 32  23  3!15  6 (A);
42  24  4! 24 1234  24  24 (F); 52  25  5! 35 120 (F);
62  26  6! 48  720 (F).

27
 nr.caz. favorabile
P , nr.ăcazuriăposibileăţă6,ănr.ăcazuriăfavorabileăţă3,ărezult ăc ă
nr.caz. posibile
3 1
P  .
6 2
10. S ăseăcalculezeăă C20093  C20092006.


Rezolvare:ăcunoştemăformulaăcombin rilorăcomplementare:ă Cnk  Cnn k şiăobserv măc ă
C20093  C200920093  C20093  C20092006, prin urmare C20093  C20092006=0
11. S ăseăcalculezeă C19785  C19775  C19774.

Rezolvare:ăştimăformulaădeădescompunereăaăcombin rilor:ă C k C k C k1 ,

n n 1 n 1

aplicând-oăînăcazulănostruă: C19785  C19775  C19774 deci C19785  C19775  C19774 =0

12. S ăseărezolveăinecua iaăă An3  8n 1, n  N, n  3 .

n!

Rezolvare:ăştimă Ank  ,0  k  n, aplicândăînăcazulănostru,ăavemă

(n  k )!
n ! n  3!n  2  n 1 n
    8  n 1      8  n 1 ;ăsimplific măcuă n  3!
n 3 !n 3 !
respectiv cu n 1, putem face asta deoarece n  N, n  3 .ăRezult ăăinecua iaă
n  2 n  8  n2  2n  8  0
Ataş măecua iaădeăgradulăIIă:ă n2  2n  8  0 careăareăsolu iileă n1  4 şiă n2  2
; pentru a aflaăsolu iaăinecua iei,ărealiz mătabelulădeăsemn:
n  -2 4

n2  2n  8 + ++++++ 0---------0++++++++
+ +
Dinătabel,ărezult ăc ă n2  2n  8  0 , n  N, n  3 , pentru n  N 3;  2;4
 n 3;4.
13. S ăseărezolveăinecua iaăă C15x  C15x2 , x  N, x  2 .

x  15

Rezolvare:ăcondi iiă     
x 2 15 x 2;3;4;...;15 D

  
C15x  C15 x2
x  x 1   x  2!15  x!  x  2!15  x!16  x 
17  x Simplificând,ăinecua iaădevineă:ă x   x 1  16  x  17  x
 x2  x  272  33x  x2  32x  272
 x  8,5  x 8,5;,ăprinăurmareăsolu iaăproblemeiăesteă
D 8,5; 9;10;11;12;13;14;15.

28
 Tem
1. S ăseăcalculezeă P4  C75  A53 .
2. S ăseăcompareănumereleă a  C62  C64 şiăă b  C50  C51  C52  C53  C54  C55 .
3. S ăseărezolveăecua ia:ăă Cn2  n  2 .
4. S ăseădetermineănum rulătuturorăsubmul imilorădeă4ăelementeăceăseăpotăformaăcuă
elementeădinămul imeaă{1,2,3,4,5,6,7}.
5. Seăconsider ă11 puncte, oricare 3 necoliniare.ăCâteădrepteătrecăprinăcel pu ină2ă
puncte din cele 11 ?
n!
6. S ăseărezolveăecua ia : n  2!  6.
7. S ăseădetermineăcâteăcuvinteădină4ălitereădistincteăăseăpotăformaăăcuăun
alfabet de 8 litere.
8. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaăalegândăunăelementănăalămul
imiiă{1,2,3,4,5},ă acestaăs ăverificeăinegalitateaă n2  3n  n!.
9. S ăseăcalculezeăă C20054  C20052001 1 .
10. S ăseăcalculezeă C19906  C19896  C19895.
11. S ăseărezolveăinecua iaăă Cn3  n  2 , n  N, n  3 .
12. S ăseărezolveăinecua iaăă C11x  C11x2 , x  N, x  2 .
13. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno
iuniăînăvarianteleădeă bacalaureatăşiă
rezolva i-le. A iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-leăşiădiscuta i-leălaăoraădeămatematic !

2
9
FIŞAăNR.ă9 – ELEMENTE DE GEOMETRIE-
VECTORI propun torăprof.ăRodicaăTrişc
BREVIAR TEORETIC
Regula paralelogramului
AB  u; AC  v
u  v  AB  AC  AD

Regula triunghiului

Vectori coliniari
Fie u unăvectorănenulăşiă v un vector oarecare.
1. Dac ă u şiă v suntăcoliniari,ăatunciăexist ăunănum răreală  ,ăunic,ăastfelăîncâtă v =  u .

2. Dac ăexist ă  R astfelăîncâtă v =  u , atunci u şiă v sunt coliniari.

Probleme rezolvate
1. Se consider ătriunghiulăechilateralăABC, M este mijlocul laturii BC , O este centrul
triunghiului.ăS ăseădetermineăa reală,ăastfelăîncâtă AM  a AO .

1
2.ăS ăseădemonstrezeăc ăînăhexagonulăregulatăABCDEF, areălocărela iaă AB  AF  AD .
2

3
0
 AB ADDCCB

AF  ADDEEF

DCFA
EF CB  DA

 
AB  AF  2AD  FA  BA  DA
 
1
ABAF AD
2

3.ăSeăconsider ăpatrulaterulăABCD înăcareă CD  AD  BD .S ăseădemonstrezeăc

ăABCD este paralelogram.

4.Seăconsider ărombulăABCD.ăS ăseăcalculezeă OA  OB  OC  OD .

5.ăÎnădreptunghiulăABCD s ăseăcalculezeă AD  CB .

3
1
6.ăS ăseădemonstrezeăc ăînăhexagonulăregulatăABCDEF, CB  CD  CO .

Rezolvare: O este intersec iaădiagonalelor,ărespectivăcentrulăcerculuiăcircumscrisăhexagonuluiă

regulat; BCDO esteăparalelogramăpentruăc ătoateăceleăpatruălaturiăauălungimiăegaleă(ălaturaă
hexagonuluiăesteăegal ăcuărazaăcerculuiăcircumscris);ăprinăurmare,ăconformăreguliiă
paralelogramului CB  CD  CO .
7.Seăconsider ăpunctele A,B,C,D nu toate coliniare. Dac ă AD  CB  0 ,ăs
ăseădemonstrezeăc ă patrulaterul ABCD este paralelogram.
Rezolvare:ădac ăA,B,C,D sunt puncte, nu toate coliniare, atunci din AD  CB  0 rezult ăc ă
AD şiă CB sunt vectori opuşiă(ăauăaceeaşiădirec ie- dreptele suport sunt paralele , au
lungimi egaleăşiăsensuriăopuse);
deci AD ║ăBC şiăAD=BC,ăadic ăABCD este paralelogram.
AB
8.ăDac ă AB  3CB  0 ,ăs ăseăcalculezeăraportulă .
BC
Rezolvare: AB  3CB  0 adic ă AB  3CB , dar BC  CB deci AB  3BC
AB  3BC 
3
BC BC
9. Fie triunghiul echilateral ABC înscrisăîntr-un cerc de centru O ;ăs ăseăcalculezeă
BC  BA3BO.
Rezolvare:

Tem
1. G si iăproblemeădeăacelaşiătipăînăvariante,ărezolva i-leăşiădiscuta i-leăînăclas
ăcuăprofesorulăşiă colegii dvs.

32
FIŞAăăNR.ă10 – ELEMENTEăDEăGEOMETRIEăăANALITIC ăăIX-
X-XI propun torăprof.ăRodicaăTrişc
BREVIAR TEORETIC

1. Un reperăcartezianăXOYădetermin ăînăplanăoăîmp r ireăaăplanuluiăînăpatruăcadrane:

I = {M(x,y)/ x>0, y>0}, II = {M(x,y)/ x<0, y>0},
III = {M(x,y)/ x<0, y<0}, IV = {M(x,y)/ x>0, y<0}.
2. M1  x1 ; y1 , M2  x 2 ; y2  în sistemul XOY , distan aădintreăceleădou ăpuncteăeste
d (M1 ; M 2 )  x2  x1 2  y2  y1 2
3. v ( x;y)  v  x i + y j , v  x2  y2 , x , y coordonatele vectorului v ;

4. v1  x1 ; y1 , v2  x 2 ; y2 ,   R , atunci v1 x1 ;y1 ; v1  v2  x1  x2 ; y1  y2 ;

x1 y1
v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau  a;
x2 y2

5. M1  x1 ; y1 , M2  x 2 ; y2  în sistemul XOY , M1M 2  x 2  x1 ; y2  y1 ,

M 1M 2   x 2  x 1    y 2  y 1   d M1 ; M 2   lM1 ; M 2 
2 2

6. M  x M ; yM  mijlocul segmentului  AB,

xA  xB y A  yB
A  x A ; y A  , B  x B ; yB   xM  , yM  ;
2 2

7. G x G ; yG  centrul de greutate al triunghiului ABC ,

xA  xB  xC y A  yB  yC
A x A ; y A , B x B ; yB , C xC ; yC xG  , yG  ;
3 3
8. Ecua iileădrepteiăînăplan
-ecua iaăgeneral ăesteăăd: ax + by + c = 0, a,b,cR, a  0 sau b  0 careăpoateăfiăscris ăşiă
d : y  mx  n unde m este panta dreptei .
-ecua iaădrepteiădeăpant ămăcareătreceăprinăpunctulăMo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), mR
-ecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleăM1(x1; y1)ăşiăM2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 y2  y 1
M1M2 : x2  x1  y2  y1 , x1  x2 , y1  y2 . Panta dreptei M1M2 este mM1M 2  x2  x1

ax0  by0  c

-distan aădeălaăunăpunctăMo(xo; yo) la dreapta d: ax + by + c=0, este d(Mo; d) =

a2 b2
-coordonateleăpunctuluiădeăintersec ieăalădrepteloră d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ;
a1 x  b1 y  c1  0


d2 : a2 x  b2 y  c2  0 seădetermin ăcaăsolu ieăaăsistemuluiă a2 x  b 2 y  c2  0 .

-pozi iileărelativeăaleădreptelorăînăplan
d1, d2 d1: a1x + b1y + c1 = 0; d1 : y = m1x + n1 ;
d2 : a2x + b2y + c2 = 0 d2 : y = m2x + n2
Coincid d a 1 b 1 c1
1  d2    d1  d2  m1  m2 şiăă n1  n2
a2 b2 c2
    m1  m2 şiăă n1  n2
Paralele a1 b1 c1
d d
d1 d2 1 2
a2 b2 c2
Perpendiculare d1  d2  a1a2  b1b2  0 d1  d2  m1  m2  1

33
 1
-aria triunghiului ABC, unde A x A ; yA , B x B ; yB , C xC ; yC , este =  unde   x A y A 1
xB yB 1 .
2
xC yC 1
Probleme rezolvate

1. Fie punctele A3;2 şiă B 5;3.ăS ăseădetermineănumerele reale a şiăb astfelăîncâtăă

AB  ai  b j .
Rezolvare:ăăştimăc ădac ăM1  x1 ; y1 , M2  x 2 ; y2  sunt puncte în sistemul
XOY atunci M1M 2  x 2  x1 ; y2  y1 , deci AB 5  3;3   2  AB 8;5
Maiăştimăc ădac ă v x; y atunci v  xi  y j , deci AB  8i  5 j , dar AB  ai  b j ,ărezult ă
a  8, b  5 .
2.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A1;0 şiă B 5;4.ăS ăseădetermine

coordonatele vectorului OA  OB  AB .
Rezolvare:ăştimăc ădac ăM1  x1 ; y1 , M2  x 2 ; y2  sunt puncte în sistemul XOY atunci
M1M 2  x 2  x1 ; y2  y1 , iar O0;0; prin urmare: OA1;0, OB 5;4, AB 6;4
Maiăştimăc ădac ă v1  x1 ; y1 , v2  x 2 ; y2 , atunci v1  v2  x1  x2 ; y1  y2 ; deci

OA  OB  AB 1   5   6;0  4  4,ăadic ă OA  OB  AB 2;0

3.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleă A 4;3 şiăă B2;3.
Rezolvare:ăcunoaştemăc ăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleăM1(x1; y1)ăşiăM2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 x 4 y3
M1M2 : x2  x1  y 2  y 1 , x1  x2 , y1  y2 , deci AB : 2 4  33
x  4 y  3
 AB :   66
 AB : 6 x  4  6 y  3 ,ăsimplific măecua iaăcuă6ăşiă AB : x  4  y  3 ,
 AB : y  x 1
sau AB : x  y 1  0 .
4. Înăreperulăcarteziană(O,ă i , j ) se consider ăvectoriiă u  5i  2 j şiă v  4i  j
.ăS ăseă determine coordonatele vectorului  6u  2v . Rezolvare:ăştimăc ădac v1 
x1 ; y1 , v2  x 2 ; y2 ,   R , atunci
v1 x1 ;y1 ; v1  v2  x1  x2 ; y1  y2 ;
şiădac ă v ( x;y)  v  x i + y j ;
prin urmare  6u  2v =  6( 5i  2 j ) + 2(  4i  j )  30i 12 j  8i  2 j  38i 14 j .

5. Înăreperulăcartezian (O, i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  5i  2 j şiăă v  3  ai  4

j .ăS ăseă determineănum rulărealăa pentru care cei doi vectori sunt coliniari.

3
4
 x1 y1
Rezolvare:ăştimăc ă v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau   a cu alte cuvinte
x2 y 2
ceiădoiăvectoriăsuntăcoliniariădac ăcoordonateleălorăsuntăpropor ionale.
5 2

Deci u şiă v suntăcoliniariădac ă 3  a  4  20  6  2a ( am folosit : produsul

extremilor=produsul mezilor );  a  13 .
6.ăS ăseădetermineănum rulărealăaăpentruăcareădrepteleă 3x  y  6  0 şiă  2x  ay
 2  0 sunt paralele.

a1 b1 c1 3 1

ceeaăceăînseamn ăc ă
Rezolvare:ăăcunoaştemăc ă d1 d2  a2  b2  c2 deci  2  a
2
3a  2  a   .
3

7.ăS ăseădetermineădistan aădintreăpuncteleă A(4;5) şiă B(2;1) .

Rezolvare: cunoaştemăc ădac ăM1  x1 ; y1 , M2  x 2 ; y2  distan aădintreăceleădou ăpuncteăeste

 x 2  x1 2   y 2  y1 2
d (M1 ; M 2 )  , deci d ( A; B)  2   42  1 52 
d ( A; B)  36  36  d ( A; B)  6 2 .

8.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăA(-5;4) şiăesteăparalel ăcuădreaptaădeăecua ieă

2x-3y+6=0.

Rezolvare:ăştimăc ă d1 d2  m1  m2 şiăă n1  n2 unde m1 şiă m2 suntăpanteleăcelorădou ă

drepte.ăMaiăştimăc ă
ecua iaădrepteiădeăpant ămăcareătrece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), mR;
ecua iaădrepteiăceruteăesteă d : y  y A  md  x  xA  adic ă d : y  4  md  x  5. Dreapta d este
paralel ăcuădreaptaă
2 2
d  : 2x  3y  6  0  d  : 3y  2x  6  d  : y  x  2  md   . Cum
m 3 3
d d   md  d

2 2
rezult ăc ă md  ,ăprinăurmareăecua iaădrepteiăd cerute este d : y  4   x  5 
3 3
2 10 2 22
d:y x 4d:y x sau d : 2x  3y  22  0 .
3 3 3 3

9.ăS ăseădetermineăcoordonatele punctului C simetricul punctului A(1;5)ăfa

ădeăpunctulăB(-
3;0).
Rezolvare: punctul C este simetricul punctului A(1;5)ăfa ădeăpunctulăB(-3;0), ceea ce
înseamn ăc ăAB=BC,
adic ăăd(A;B)=d(B;C) şiăA,B,Căcoliniare, deci B este mijlocul segmentului  AC .Cunoaştemă:ă
M  x M ; yM  mijlocul segmentului  AB,
 xA  xB y A  yB
A x A ; y A , B x B ; yB   xM  , yM  ;
2 2

3
5
înăcazulănostruă A(xA ; y A ), C(xC ; yC ) şiă B(xB ; yB ) mijloc,ărezult ă
xB x A
 x
C ; yB 
y
A
 y
C

2 2

1x 5y
adic  3  C ;0  C  xC  7; yC  5 , deci C(7;5) .
2 2
10.ăÎnăsistemulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleăA(1;3), B(-6;-4), C(5;-2). Se cer:
a)ăecua iaămedianeiăduseădinăB;
b) perimetrul triunghiului ABC.
Rezolvare:ăa)ămedianaăînătriunghiăesteădreaptaăcare trece printr-unăvârfăalătriunghiuluiăşiăprină
mijloculălaturiiăopuse;ămedianaădus ădinăB este dreapta BM, unde M este mijlocul laturii AC.
xA  xC y A  yC 15 32 1
Coordonatele lui M sunt xM  , yM  adic ă xM  2  3, yM  
x  xB 2 y  yB 2 x6 2 2

y4
Ecua iaădrepteiăBM este:  , deci BM : 
1
xM  x B yM  yB 36 4
2
x6 y4
BM: 
9 9
2
9 9
BM : x  6  9 y  36  BM : 9x  54  18 y  72  BM : x  6  2 y  8 (amăîmp r ită
2 2 ecua iaăcuă9)
 BM : x  2 y  2  0 .
b)ăperimetrulătriunghiuluiăţăsumaălungimilorălaturilorăţăsumaădistan
elorădintreăvârfurileă triunghiului
adic ăperimetrul = d(A;B) + d(B;C) + d(C;A)
perimetrul triunghiului =
xB  xA 2 yB yA 2  xC  xB 2   y C  yB 2  xA  xC 2   y A  yC 2
 72 72  112 22  42 52  98 125 417 25 5 41.

11.ăS ăseădetermineăpunctulăD astfelăîncâtăpatrulaterulăABCD s

ăfieăparalelogram.ăSeăcunoscă A(-2;-3), B(4;3)ăşiăC(9;5).
Rezolvare: Fie O punctulădeăintersec ieăalădiagonalelorăpatrulateruluiă O AC BD
,ădac ă patrulaterul este paralelogram atunci O este centru de simetrie, deci O este mijlocul
segmentelor AC respectiv BD.
xA  xC y A  yC 7
O mijlocul segm. AC  xO  2 ; yO  2 adic ă xO  2 ; yO  1
xB  xD yB  yD 7 4  xD 3  yD
O mijlocul segm. BD  xO  ; yO  adic ăă  ;1 
2 2 2 2 2
xD  3; yD  1  D(3;1)
12.ăS ăseăcalculezeădistan aădeălaăO(0;0)ălaăpunctulădeăintersec ieăalădreptelorăă

3x  4 y  5  0 şiă  x  2 y  3  0 .
3
6
Rezolvare:ăcunoaştemă:ăcoordonateleăpunctuluiădeăintersec ieăalădrepteloră
d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ; d2 : a2 x  b2 y  c2  0 seădetermin ăcaăsolu ieăaăsistemuluiă
a1 x  b1 y  c1  0

 .
a2 x  b2 y  c2 0

Fie d1 : 3x  4 y  5  0 şiă d2 : x  2 y  3  0
a1 x  b1 y  c1  0
d A , coordonatele lui A


d1 2   seăafl ărezolvândăsistemulă a2 x  b2 y  c2  0 adic ă

3 x  4 y  5  0 5 0
  3 x 4 y   2  8

  3 x  6 y  9  0 0 3x4  5 0 3x  5
    
x2y30 10 y 

4 0  4
2 
2
3x 4y 5 5 5

 15


33   
x
  y   10   5  y 5

 y 5  
2

 
33 2
deci A ;  .ăDistan aădeălaăO la A este
 15 5 

2 2    
d (O; A)  xA  xO    y A  yO    

 
     5

33 2 2 2 1089 4 1125 45

 15   5 225 25 225 9

13.ăS ăse determineănum rulărealăm pentru care punctul A(5;1) seăafl ăpeădreaptaăă
 x2ym0.
Rezolvare:ăunăpunctăapar ineăuneiădrepteădac ăcoordonateleăsaleăverific ăecua iaădreptei:
 5  2(1)  m  0  7  m  0  m  7 .
14.ăS ăseădetermineănum rul real m pentru care punctele A(1;2), B(2;5),C(m;7)
sunt coliniare.
Rezolvare:ăpuncteleăA,ăB,ăCăsuntăcoliniareădac ăseăafl ăpeăaceeaşiădreapt ,ădeciă C  AB
Folosindăproblemaăanterioar ,ărezult ă:ăcoordonateleăluiăC trebuieăs ăverificeăecua iaădrepteiă
AB
xx yy x 1 y  2 x 1 y  2
AB : A  A  AB :   AB :   AB : x  y  3  0
xB  xAyB  y A 21 52 3 3
C  AB  m  7  3  0  m  4.

15.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăceătreceăprinăpunctulăA(2;-3)ăşiăareăpantaăm=2.

Rezolvare: ecua iaădrepteiădeăpant ăm care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-
xo).
Deci d : y  yA  m x  xA   d : y   3  2 x  2  d : y  3  2x  4  0
 d : 2x  y  7  0
16.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A(3;4), B(2;1),C(5; m) .ăS

ăseădetermineă num rulărealăm pentru care triunghiul ABC esteădreptunghicăînăA.

37
Rezolvare:ăconformăteoremeiăluiăPitagora,ădac ă ABC esteădreptunghicăînăA atunci

AB2  AC2  BC2

     
Adic ă   52   32  2    82  m  42  2    32  m 12  2
 25  9  64  m  42  9  m 12 ;
 104 52
89  m2  8m 16  m2  2m 1  8m  2m  1 105  6m  104  m   
6 3

17. S ăseădetermineănumereleărealeăa, b pentru care punctele A(a;b)ăşiăB(3;b-2)ăapar inădrepteiă

2x  5y  2  0 .
Rezolvare:ăunăpunctăapar ineăuneiădrepteădac ăcoordonateleăsaleăverific ăecua
iaădreptei,ă A  d şiă B  d
 18
a5 2
20 2a  16 a  8
2a  5b  2  0 2a  5b  2  0  5  
  3  5b  2 2     18   18

2 0  5b 18  0  18  18 b  b 
b  5  5

 5 5

18.ăS ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC unde A(3;2), B(0;4),C(5;1) .

Rezolvare:

xA yA1

1
aria triunghiului ABC, unde A x A ; yA , B x B ; yB , C xC ; yC , este =   unde   xB yB 1
2
xC yC 1

321

1 45
înăcazulănostruă   0  41  12  0 10   20  0   3  45 , aria =  = .
2 2
5 11

19.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpunctulăA(4;1)ăşiăpuncteleăB,C simetricele punctului

A fa ădeăaxaăOxărespectivăOy.ăS ăseăcalculezeădistan aădintreăpuncteleăB şiăC.
Rezolvare: B simetricul lui A fa ădeăOx,ăatunciăB(4;-1); C este simetricul lui A fa ădeăOy,ă
atunci C(-4;1)
d (B;C)  xC  xB 2   y C  yB 2   4  4 2  1  12  64  4  68  2 17 .

Tem
1.Fie punctele A 5;4 şiă B2;3.ăS ăseădetermineănumereleărealeăa şiăb astfelăîncâtăă

AB  ai  b j .
2.ÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A 2;1 şiă B0;4.ăS ăseădetermineă
coordonatele vectorului OA  OB  2AB .
3.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleă A5;3 şiăă B 3;4.

3
8
4. Înăreperulăcarteziană(O,ă i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  4i  3 j şiă v  5i  2 j .ăS ăseă
determine coordonatele vectorului  3u  4v .
5. Înăreperulăcartezian (O, i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  5i  3 j şiăă v  6i  (2  a) j .ăS ăseă
determineănum rulărealăa pentru care cei doi vectori sunt coliniari.
6.ăS ăseădetermineănum rul real a pentru care dreptele  2x  3y  7  0 şiă 4x  ay 11
 0 sunt paralele.
7.ăS ăseădetermineădistan aădintreăpuncteleă A(6;5) şiă B(2;1) .
8.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăA(-4;2)ăşiăeste paralel ăcuădreaptaădeăecua ieă
-3x+2y+6=0.
9.ăS ăseădetermineăcoordonateleăpunctuluiăCăsimetriculăpunctuluiăA(-2;4)ăfa
ădeăpunctulă
B(2;3).
10.ăÎnăsistemulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleăA(-1;2), B(-5;-4), C(0;6). Se cer:
a)ăecua iaămedianeiăduseădin C;
b) perimetrul triunghiului ABC.
11.ăS ăseădetermineăpunctulăD astfelăîncâtăpatrulaterulăABCD s
ăfieăparalelogram.ăSeăcunoscă A(-2;0), B(4;3)ăşiăC(6;1).
12.ăS ăseăcalculezeădistan aădeălaăB(2;0)ălaăpunctulădeăintersec ieăalădreptelorăă
2x  5y  3  0 şiă  x  4 y  3  0 .
13.ăS ăseădetermineănum rulărealăm pentru care punctul A(4;2) seăafl ăpeădreaptaăă
3x  2 y  m  0 .
14.ăS ăseădetermineănum rulărealăm pentru care punctele A(m;2), B(2;1),C(3;4) sunt
coliniare.
15.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăceătreceăprinăpunctulăA(-4;1)ăşiăareăpantaăm=-3.
16.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A(1;4), B(3; m),C(5;0) .ăS
ăseădetermineă num rulărealăm pentru care triunghiul ABC esteădreptunghicăînăA.
17.ăS ăseădetermine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b)ăşiăB(a+1;-
2)ăapar ină dreptei x  3y  2  0 .
18.ăS ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC unde A(0;2), B(5;4),C(3;1) .
19.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpunctulăA(-3;2)ăşiăpuncteleăB,C simetricele
punctului A fa ădeăaxaăOxărespectivăOy.ăS ăseăcalculezeădistan aădintreăpuncteleăB şiăC.
20. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno
iuniăînăvarianteleădeă bacalaureatăşiă rezolva i-le. A iăîntâmpinatăgreut i?
ăNota i-leăşiădiscuta i-le la ora de matematic !
3
9
FIŞAăNR.ă11 – ELEMENTE DE
TRIGONOMETRIE propun torăprof.ăRodicaăTrişc
BREVIAR TEORETIC 
-rela iaădintreăm suraăînăradiani,ăt,ăşiăm suraăînăgradeăaăunghiurior,ăα,
.
t 180
este   -dac ăαăesteăm suraăînăgradeăaăunuiăunghiăatunciă
sin2   cos2   1,   R - identitateaăfundamental ăaătrigonometriei
 
sin(180  )  sin  , cos(180  )  cos
sin  90     cos ,cos  90     sin 
sin  cos
tg  , ctg 
cos  sin
0°ţ0ă    
30°ţ 45°ţ 60°ţ 90°ţ 180°ţ 
rad 6 4 3 2 rad
rad rad rad rad

sin 0 1 2 3 1 0

2 2 2

cos 1 3 2 1 0 -1

2 2 2

tg 0 1 / 0
3 3

ctg / 1 0 /
3 3

Rela iiămetriceăînăplan:
FieăΔABCăcuălaturile BC=a, AC=b, AB=c şiăîn l imeaă ha coborât ădinăvârfulăAăpeălaturaă
a, A, B, C – m surileăunghiurilorătriunghiului,ăRă– raza cercului circumscris
triunghiului, r – razaăcerculuiăînscrisătriunghiului.
a b c

-teorema sinusurilor:    2R
sin A sin B sin C
-teorema cosinusului: a2  b2  c2  2bc cos A

-aria triunghiului:
a  b  c
S  p( p  a)( p  b)( p  c) unde p  ;2
aha ab sin C abc
S    rp
2 2 4R
-dac ăΔABCăesteădreptunghicăcuăA=90°,ăb,c - catete, a – ipotenuz
b c b c
sin B   cos C , cos B   sin C , tgB   ctgC , ctgB   tgC
a a c b
 aha bc bc
S  , ha  , b2  c2  a 2 (teorema lui Pitagora)
2 2 a
a 3 a2 3
-dac ăΔABC este echilateral a=b=c, p=3a, ha  ,S
2 4

40
 Exerci iiăărezolvate
1. Seăconsider ătriunghiulăABC cu AB  5, AC  2 2, BC  3 . S ăseăcalculezeă cos B .
Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a2  b2  c2  2bc cos A care maiăpoateăfiăscris ăşiă b 2
 a 2  c 2  2ac cos B ;ănoiăcunoaştemăă AB  5  c, AC  2 2  b, BC  3  a

2  32  52  2  3 5  cos B  8  9  25  30cos B  cos B  26  cos B  13

deci 2 2  30 15

2. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  3, AC  5, m  A  30 

aha ab sin C abc

Rezolvare:ăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteă S     rp ,ăînăproblemaă
2 2 4R
ac sin B ab sin C bc sin A
noastr ăalegemă S    .ăăăŞtimăc ă
2 2 2
AB  3  c, AC  5  b, m  A  30 

3 5 sin  30  15  2 15
prin urmare S    .
2 2 4

3. S ăseăcalculezeărazaăcerculuiăcircumscrisătriunghiuluiă ABC ,ăştiindăc ă

AC  5, m  B  60 . 

a b c

Rezolvare:ăcunoaştemăteorema sinusurilor: sin A  sin B  sin C  2R ,ăînăproblemaănoastr ă

putem folosi

b 5 5 5 5 53


sin B 2R sin 60 2RR 2 sin 60  R  3R 3 R 3 .
2
2
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şiăD mijlocul catetei AC.ăăS
ăseăcalculezeălungimeaă ipotenuzei BC,ăştiindăc ă AD  6, AB  5.
Rezolvare:ăăcunoaştemă b 2  c 2  a 2 (teorema lui
Pitagora),ăînăproblemaănoastr ă AC  2 AD  AC  2 6  AC 12 şiăăAB=5
5. Seăconsider ătriunghiulăABC cu ariaăegal ăcuă7,ăcuă AC  5 şiăăă BC  6 .ăS
ăseă calculeze sin C .
ac sin B ab sin C bc sin A
Rezolvare:ăăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteăă S   
2 2 2
ab sin C
Înăcazulănostru,ăştimă AC  5  b şiă BC  6  a , deci S 
2
 5  6  sin C 2 7 7
 7  sin C    sin C 
25615
6. S ăseăcalculezeăperimetrulătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă AB  4, AC  7, m  A  60 .


41
Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a2  b2  c2  2bc cos A

c  AB  4, b  AC  7, m  A   60  BC  2
 AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A
 1
 BC 2  16  49  56 cos 60  BC 2  65  56   BC 2  37  BC  37
2
Perimetrul ABC  AB  AC  BC  Perimetrul ABC  11 37

7. S ăseăcalculezeălungimeaăîn l imiiădinăAăînătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă

AB 12, AC  5, BC 13.
Rezolvare: AB 2  144, AC 2  25, BC2 169 .ăObserv măc ă BC 2  AC 2  AB2 , atunci
conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiului ABC esteădreptunghicăînăA. Prin urmare
bc AC  AB 5 12 60
, cum ha   ha   ha   ha 
aBC1313

8. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  10, BC  13, m  B  150 .

ac sin B
Rezolvare:ăăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteăă S  , a  BC  13, c  AB 10
2
1

1 1310  2 135 65
sin B  sin150  sin 180  30  sin 30  ,ărezult ăc ăă S    .
 2  2 2 2
9. S ăseădemonstrezeăc ăînăoriceătriunghiădreptunghic ABC de arie S şiăipotenuz ădeă
lungime a esteăadev rat ăidentitateaăă a2  cos B  cos C  2S . Rezolvare:
-dac ăΔABCăesteădreptunghicăcuăA=90°,ăb,c - catete, a – ipotenuz
b c bc
sin B   cos C , cos B   sin C şiăă S  .ăÎnlocuimăînăidentitateăşiăob inem:
a a 2
c b b c
a2   2  cb  bc  A .
a a 2
10. S ăseăcalculezeă sin  15   sin  14   ... sin 14   sin 15 . Rezolvare:ăăştimăc ă sin 0
 0 deci sin  15   sin  14   ... sin 14   sin 15   0
11. S ăseăcalculezeăă cos 70  cos110 .

Rezolvare: cos110  cos 180  70   cos 70 ,

deci cos70  cos110  cos 70  cos 70  0
12. S ăseăcalculezeăă sin 45  cos 60  sin 30 .

2 1 1 2
Rezolvare: sin 45  cos 60  sin 30    
2 2 2 2
2  2 
13. S ăseăcalculezeăă sin 75  sin 15 .

Rezolvare: sin  90     cos , deci sin15  sin  90  75   cos 75 ,
4
2
sin2 75  sin2 15  sin2 75  cos2 75 1 (ăconformăidentit

iiăfundamentaleăaă trigonometriei).

14. S ăseăcalculezeăă cos1  cos11  ...  cos169  cos179 .

Rezolvare:ăăştimăc ă cos(180 )  cos , adic ăă cos 180     cos  0

cos1  cos11  ...  cos169  cos179   cos1  cos179    cos11  cos169  ....  0
       

4
15. S ăseăcalculezeăăă sin x ,ăştiindăc ă cos x  şiă x  0 ;90  . 5
Rezolvare:ăştimăidentit iiăfundamentaleăaătrigonometriei
16 16 9 3
2 2 2 2
sin x  cos x  1, x  R , sin x   1  sin x  1   sin x  
25 25 25 5
3

Cum x  0 ;90  ,ărezult ăc ă sin x  5 (pozitiv).

16. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăechilateralăABC ştiindăc ăareălungimeaăîn l
imiiăegal ă cu 5 3 .

a3 a2 3 a 3
Rezolvare:ăştim că ha  şiă S  , deci 5 3  a  10 şiă
2 4 2

102  3 100 3
S   25 3
4 4

17. S ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB a triunghiului ABC ştiindăc ă

BC  3, m  BCA   45 , m  BAC   60
 

a  c

Rezolvare: putem folosi teorema sinusurilor: sin A sin C

unde a  BC  3, C  m  BCA  45 , A  m  BAC   60 , deci

 

3 c
   c 3 2  3 22  2

sin 60 sin 45 3 2 3

18. Triunghiul ABC esteădreptunghicăînăB, iar raza cercului circumscris triunghiului

este Rţ5.ăS ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAC.
Rezolvare: triunghiul ABC esteădreptunghicăînăB deci AC este ipotenuza, raza cercului
circumscrisăesteăjum tateădinăipotenuz ,ărezult ăc ă AC  2R  2 5 10 .
19. S ăseădetermineă sin  BCD înăhexagonulăregulatăABCDEF.
Rezolvare:ădac ăO este centrul cercului circumscris hexagonului, respectiv punctul de

intersec ieăalădiagonalelor,ăatunciă OBC este echilateral, m  OCB  60 , analog OCD -

4
3
echilateralăşiă m  OCD  60 rezult ăc ă m

 BCD  120 
şiă

sin  BCD  sin120  sin 180  60   sin 60 

   
2
20. S ăseăcalculezeăă lg tg 44   lg  tg 45   lg  tg 46   lg  tg 47  ...lg 
tg54 . Rezolvare: tg45  1  lg  tg45   lg1  0 rezult ăăă
lg  tg44   lg  tg45   lg  tg46   lg  tg47  ...lg  tg54   0
21. S ăseăcalculezeăă  cos10  cos 20  cos11  cos19  ... cos 20  cos10. Rezolvare:
printreăparantezeăseăafl ăşiă  cos15  cos15   0 rezult ăc
 cos10  cos 20  cos11  cos19  ... cos 20  cos10   0
22. Ştiindăc ă sin 40  cos 40  a ,ăs ăseăcalculezeă sin140  sin140  a .

Rezolvare: sin140  sin 180  40   sin 40 ;cos140  cos 180  40 
cos 40 sin140  sin140  a  sin 40  cos 40  a  a  a  0

Tem
1. Seăconsider ătriunghiulăABC cu AB  5, AC  5 2, BC  4 . S ăseăcalculezeă
cos C .

2. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă BC  3, AC  5, m  C   60 .


3. S ăseăcalculezeărazaăcerculuiăcircumscrisătriunghiuluiă ABC ,ăştiindăc ă

 
AB  4, m C  45 .
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şiăD mijlocul catetei AB.ăăS ăseăcalculezeă
lungimea ipotenuzei BC,ăştiindăc ă AD  3, AC  8 .
5. Seăconsider ătriunghiulăABC cu ariaăegal ăcuă9,ăcuă AB  5 şiăăă BC  6 .ăS
ăseă calculeze sin B .
6. S ăseăcalculezeăperimetrulătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă
AB  5, BC  8, m B  60 .  
7. S ăseăcalculezeălungimeaăîn l imiiădinăAăînătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă
AB 8,AC 6,BC 10.
8. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  10 2, BC  12, m  B 135 . 

9. S ăseădemonstrezeăc ăînăoriceătriunghiădreptunghic ABC de arie S

şiăipotenuz ădeă lungime a este
2S
adev rat ăidentitateaăă ha  tgB  tgC  .
a
10. S ăseăcalculezeă sin  11   sin  10   ... sin 10   sin 11 .
11. S ăseăcalculezeăă cos50  cos130 .
12. S ăseăcalculezeăă cos 45  sin 60  tg30 .
13. S ăseăcalculezeăă sin2 65  sin2 25 .

4
4
14. S ăseăcalculezeăă cos 2  cos12  ...  cos168  cos178 .

5 şiă x  90 ;180 .
 
15. S ăseăcalculezeăăă cos x ,ăştiindăc ă sin x 
16. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăechilateralăABC ştiindăc ăareălungimeaăîn
l imiiă egal ăcuă 7 3 .
17. S ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB a triunghiului ABC ştiindăc ă
 
BC  6, m BCA  60 , m BAC  45  
18. Triunghiul ABC esteădreptunghicăînăC, iar raza cercului circumscris triunghiului
este Rţ7.ăS ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB.
19. S ăseădetermine sin  CDE  înăhexagonulăregulatăABCDEF.
20. S ăseăcalculezeăă ln  tg40   ln  tg41   ln  tg42   ln  tg43  ...ln  tg60 .
21. S ăseăcalculezeăă  cos5  cos15  cos 6  cos14  ... cos15  cos5.
22. Ştiindăc ă sin 60  cos 60  a ,ăs ăseăcalculezeă sin120  sin120  a .
23. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă
bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-leăşiădiscuta i-le
la ora de matematic !

4
5
 BIBLIOGRAFIE

 Alexandru Blaga, Gheorghe Micl uş,ă Mirceaă Farcaş,ă Ovidiuă T.ă Pop- Matematic -
 clasa a X-a ( TC + CD) –Editura DACIA, 2005;
Marius Burtea, Georgeta Burtea – Matematic ă –manual clasa a IX-a (TC + CD) –
 Editura CARMINIS, 2004;
Mircea Ganga – Matematic ă – manual clasa a X-aă (ă algebr ă – M1) – Editura
 MATHPRESS, 2001
C.ăN st sescu,ăM.ăBrandiburu,ăC.ăNi ,ăD.ăJoi ă – Exerci iiăşiăproblemeădeăalgebr -
 pentru clasele IX-XII – EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1981
 Variantele pentru examenul de Bacalaureat, propuse de SNEE, 2007, 2008
Grup de autori – Ghidă deă preg tireă pentruă examenulă deă bacalaureată laă matematic ă
2007 – Editura SIGMA, 2006

46
4
7