40 CAPITOLUL 2 | Relieful României

Subcarpații

¯
P
o

i
Subcarpații
Analizează harta

Culmea PleșuluiM d
911 m# ol
i

l
do
va

SU
a
Crac

ș
ău

BC

u
AR
t
istrița

l
B

P A Tazlă
n

M o
Siret
ȚI u
e

I M
i

l d
O
r
Legenda

LD
Altitudinea (m)

o
OV
# Vârf sub - 200 Trotuș

v
EI
Râu 200 - 400

i
400 - 600

e i
R B U R I I
Limita unității de relief

i
600 - 800

ț
Granița de stat 800 - 1.218 Măgura Odobești
# 996 m

a
00 15 30
30 60
60 90 120
120

p
Km
Km

ă
r
a

n
C U
C

Bu
C a r p a ț i i M e r i d i o n a l i

ză

â
u
Dl.Chiciora 1218 m I
I

m
# Ț
I P A
T I C A R
G E

o
A R P A Ț
I I S U B C
Dâm

S U B C

R
Mo

Pra
bov
t

Jiu #Dl.Bran a
Ol

Ia
tru
e d ul

hov

333 m lo
ți

Ar

ița

m i
eh iș
in

ița
ge

a
M od

p
ș

m
P

P o d i ș u l G e t i c C â
Dunărea

Precizează Reține
 Subcarpații reprezintă o bordură deluroasă ce se desfășoară
n
 umele celor două râuri
la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali, între valea
între care se desfășoară
Moldovei (la nord) și cea a Motrului (la vest).
Subcarpații;
 S-au format prin cutarea și înălțarea unor strate sedimentare la
n
 umele unităților de relief sfârșitul orogenezei alpine.
cu care se învecinează  Sunt constituiți din roci sedimentare: argile, marne, pietrișuri,
Subcarpații; nisipuri, gresii, sare.
n
 umele celor trei diviziuni  Există depresiuni submontane și depresiuni intracolinare, iar

ale Subcarpaților; dealurile au altitudini între 333 m și 1 218 m.

 Pe substratul argilos se produc alunecări de teren.
n
 umele celui mai înalt deal
 Subcarpații au trei diviziuni: Subcarpații Moldovei,
și altitudinea acestuia.
Subcarpații Curburii și Subcarpații Getici.

Culmea Pleșului (văzută dinspre vest, din Depresiunea Neamțului)

 Unitățile majore de relief 41

Aplică ȘTIAI CĂ:

I. Analizează harta Subcarpaților Moldovei și notează pe caiet: l În Depresiunea Policiori
se află Vulcanii noroioși
C Subcarpații Moldovei - harta subunităților de relief (Pâclele Mari și Mici),

¯
M u P
ol
do
între localitățile
l
G

va
o
Berca și Arbănași, din
o
județul Buzău?
r

a
d
u

r
Culmea Pleșului
u
p

Sir
911 m

et
# l i
a

Ne
am
ț (Ozana
) Depr. ș
C

M
Neamțului
e

u
o
n

> Vulcanii noroioși

t r

Dl.Corni
M

Cr
l

l
ol

ac
ău 592 m La Andreiașu de Jos
do

l
d
va

#
a l

(județul Vrancea) se
De

produce un fenomen
o
al

>
ă

unic, Focul viu (rezultat

ur

Bistrița
M
a

il

>
prin autoaprinderea
v
e

gazelor naturale ce ies

Bi
C a

>
De

st

din interiorul scoarței

a
pre

o
ri
r p

Dl.Runc terestre)?
țe
iu

-
ne

507 m
i

Cr
a

#
Siret

ac
a ț

ă >
u-
S

Bi
str
ița
i l

Ta
zlă

Dl.B
ărb
d
u
o r

oiu
i Bis

Legenda
trița
O

>
o
De

# Vârf % Salină
r i

&
r
pre

Focul viu
Culmea

>
Alunecare de teren
>

siun

>
e n

Râu Tr
VREAU SĂ ȘTIU
v

o tu
ea Ta

Limita unității de relief ș

e

MAI MULT:
t a

Altitudinea (m) 740 m

lău- z

#
e

sub 200 Târgu Ocna P Subcarpații Curburii

l

Cașin

%
& ie
Si

tr reprezintă cel mai

t

200 - 400
i

re

Su i
t

>
400 - 600 bc complex sector
c

ar
ic

600 - 800 tuz pa subcarpatic. Ei au două

Oi
a

800 - 911
0 5 10 20
1. N umele râurilor care
delimitează la nord și la sud
Subcarpații Moldovei.
2. Numele celor trei depresiuni
submontane identificate,
pe hartă, precum și numele
râurilor care străbat fiecare
depresiune.
3. Numele celui mai înalt deal,
precum și altitudinea acestuia.
4. Numele orașului unde
se află o salină.
ți
i Tr
ot șiruri de dealuri și două
Cu uș
Km rb șiruri de depresiuni
șin ur
30 40 Ca ii (submontane și
intracolinare), dispuse
în șiruri paralele cu
marginea muntelui, între
râurile Trotuș și Teleajen.
La vest de râul Teleajen
sunt doar depresiuni
intracolinare dispuse
sub forma unor culoare
transversale. Subcarpații
Curburii au cea mai mare
altitudine medie. Aici
pătrund „pinteni” dinspre
Sectorul vestic al Depresiunii Tazlău-Cașin regiunea montană
(pe fundal Munții Goșmanu) (Pintenul Ivănețu).
42 CAPITOLUL 2 | Relieful României

II. A
 nalizează harta Subcarpaților Curburii și notează pe caiet:
ȘTIAI CĂ:
¯
Subcarpaț
ii
ic
Slăn Mo

Si
Subcarpații Curburii ld

re
P
 latoul Meledic z

i
itu Tr ov e

t
l
harta subunităților de relief O ot i

>

>
uș
este o arie naturală

i
Cașin Dl.Oușoru
de interes național?

r
Legenda
Se află în Subcarpații >

u
%
& Salină / Relief pe sare Șu
Dl.Răchitaș șiț
Curburii, pe teritoriul # Vârf Putn
a a

b
> 1
comunelor Lopătari 1. Depr.Vidra

c ei
Alunecare de teren Mg.Odobești
>

r
2. Depr. Neculele

De pr. Vra n
# 996 m
și Mânzălești, din Râu 3. Depr.Policiori
Năr
uja Putn

u
4. Depr. Nișcov >

ă
6 a
Localitate Depr.
județul Buzău. Cutele 5. Depr. Podeni
Mera
Mi
lco

Si
Limita unității de relief 6. Localitatea v

re
diapire au impus la

Bâ

t
Andreiașu de Jos ba
Ză

sc
Altitudinea (m) >
dezvoltarea unui relief

a
Bâ

M
sub 200 Depr.

ic ă

n
sc

na
pe sare reprezentat a
M 2 Dumitrești

m
200 - 400 ar

Râ
ț
e
de lapiezuri, doline, 400 - 600 >

Bu
Meledic

a
% Depr.

ză
600 - 800 &
peșteri etc.

u
p Lopătari

â
Bâs ețu

Câln
800 - 996
r Iv ăn > t
ul ra
Să

ca

Slăni
a

ău
en icu
C nt mn
P
 eștera S6 Meledic
C
Grupa Bucegi Pi > â

hio
l > R

m
c
j du
Pr

Tele
Ialom

Depr. > Berca

este una dintre cele
ah

lui
Pătârlage 3
aje
ov

Doftana

Buzău
ița

mai lungi peșteri în

a

Slănic

o
nu
n

>
%
& o la
.Ci cov 4
sare din lume? Telega l
D iș
N R
Su

u
Depr. &
% Depr.
stri
ța Buză
Câmpina Vălenii de Munte Dl.I
5
bc tici

Sărat
Ge

Tele >
D

Depr. ga
a
âm
ar

>

Pucioasa
Cricovul
bov

>
pa

>

i
ița
ți

p 0 5 10 20 30 40
â m Km
i

1.  umele râurilor între care se desfășoară Subcarpații Curburii.

N
2. Modul de dispunere a dealurilor și a depresiunilor între râurile Trotuș și Teleajen.
3. Numele a trei depresiuni submontane și a trei depresiuni intracolinare.
4. Numele celui mai înalt deal, precum și altitudinea acestuia.
5. Numele localităților unde se află o salină sau relief pe sare.
Relief pe sare
(lapiezuri) la Mânzălești

DICȚIONAR:
Lapiezuri
microforme ale
reliefului carstic, cu
aspect de șănțulețe
realizate prin dizolvarea
calcarului sau a sării
în lungul unor fisuri
existente. Sectorul nordic al Depresiunii Vălenii Alunecare de teren în
de Munte (pe fundal Munții Tătaru-Siriu) Depresiunea Mera

Dealul Istrița (văzut dinspre sud)

 Unitățile majore de relief 43

III. A
 nalizează harta Subcarpaților Getici și notează, pe caiet, textul de mai jos
completat cu răspunsurile corecte: VREAU SĂ ȘTIU

¯
Subcarpații Getici – harta subunităților de relief MAI MULT:
e r i d i o n a l i
i M În Comuna Costești,
ț i
a Latorița
r
p Lotru
Dl.Chiciora
județul Vâlcea, se află
C
a 1218 m Rezervația Naturală

Olt
>
2# 1

>
Jiu

Muzeul Trovanților.

Dâmb
lui

Subca rii
e A r g e ș u1018 m

>
>
Muscelel

Cuovița
3 #

Râul Doamnei
Mg.Mățău

rbu
Topolog
>
Trovanții reprezintă

rpații
Argeș

Vâlsan
Depr. Horezu >

>
>
Gilo

ui

i
orjul #767 m Ocnele Mari
cimentări locale în masa

ulu
>
urile G
rt

%
&
Olteț

l Mg.Slătioarei

ârg

ș el
ea >
>

581 m
nisipurilor. Termenul
Mehed

D u
Podișu

ul T
#

ge
pu Mare gr Ar
>

t
Jiu - Câm Ne
Mo

Ol
>

>

Dl. a fost introdus în

Râ
Depr.Târgu
tr

>
333 m
u

# Dl. Bran
inți

literatura geologică de
l

Jiu i c
>

e t
P o d i ș u l G Gheorghe Munteanu
Legenda Altitudinea (m)
Murgoci în anul 1907.
# Vârf
sub - 200
1. Depresiunea Câmpulung
%
& Salină
200 - 400
2. Depresiunea Arefu
3. Depresiunea Jiblea Alunecare de teren
>

400 - 600
Râu
0 5 10 20 30 40 600 - 800
Km Limita unității de relief
800 - 1.218

Subcarpații Getici se întind între valea (la est) și cea a Motrului

(la vest). Datorită prezenței argilei se produc . O salină se află în
orașul . Altitudinea maximă este atinsă în Dealul .
Cea mai mică altitudine o are Dealul care se află în sudul Depresiunii
Muzeul Trovanților
. Dealurile de la est de râul Topolog se numesc .
În sudul Depresiunii Horezu se află Măgura care are o altitudine
ȘTIAI CĂ:
de m. l Exploatarea sării
la Ocnele Mari
este foarte veche,
în această zonă
descoperindu-se
unelte care atestă
acest lucru încă din
epoca neolitică?
l În prezent, pe lângă
exploatarea sării,
s-a amenajat în
subteran un punct
turistic, care cuprinde
spații de agrement,
Salina Ocnele Mari Trovant-detaliu un muzeu și o biserică?

Alunecare de teren în Muscelele Argeșului Depresiunea subcarpatică Runcu Măgura Mățău (1 018 m)
(vedere dinspre nord)