Prabusirile si surparile de teren

Prabusirile sunt deplasari brusce sub forma de cadere a particulelor individuale cu dimensiuni mari
sau a unor depozite, pe versanti cu declivitate foarte mare (circa 90 o). Astfel, exista:

prabusiri individuale, cind desprinderea si punerea in miscare se face pentru particulele de diferite
dimensiuni, proces similar caderilor libere;

prabusiri de mase si prabusiri de versant, cind se prabusesc mase mari de materiale sau portiuni de
versant, termenul de prabusire aplicindu-se acestui tip.

Cauzele prabusirilor sunt inclinarea mare a stratelor, gradul ridicat de diaclazare si fisurare,
adincirea riurilor, eroziunea laterala riurilor sau subsaparea bazei versantului prin actiuni antropice
etc. Prabusirile au loc, de obicei, in roci puternic coezive care au fost fisurate si dezagregate. Exista
si prabusiri pe verticala a unor mase situate deasupra unor cavitati, cum sunt pesterile sau minele,
cavitati datorate unor exploatari subterane, a dizolvarii rocilor etc. (de exemplu, prabusirile de la
Ocnele Mari, produse ca urmare a exploatarii subterane a sarii).

Surparile se produc, de obicei, in roci cu coezivitate redusa, favorabile mecanismelor de intindere si

forfecare: marne, argile, loessuri. Are loc acolo unde panta limita a fost depasita de o anumita
greutate datorita dislocarii suportului initial, prin eroziunea bazei versantului. Sunt frecvente pe
malurile concave ale riurilor, in sectoarele de coturi ale acestora situate la baza versantilor, in
falezele marine, lacustre. In loessuri si depozite loessoide, surparile se desfasoara in releu si duc la
formarea traselor de surpare.