Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Podișul Moldovei
Podișul Moldovei – harta subunităților de relief
Analizează harta
¯
R
ti
A
eș
N
C
A I
ăn
E
Pr
Ib
R
u
C
t
Dl.
U Jijia Ba
șeu Precizează
M
Po
P
Depr. diș
Gr rpa
>
I
Ca
A
Si
U
ra a Dl.Cozancea
re
Podișului Moldovei;
a rO
>
go
t
No r
O Su m 265 m
c #
D av irne
rd ien
B
M i le
a tin
numele subdiviziunilor
ic ta
I
Dl.Ciungi Ș i
M (J I
ă
U
a li
L
#M
De
di
Jijia
old șu S Care dintre acestea
L
alu
ov lF
a ă
are cea mai mare
J
D
l M
I
U
S
I E
lti
C
O
are
C
altitudine?
>
ce
u
u
lo Ba
>
n
I)
V
b
ilo
-H E I
C
a hlu
V
i
r
a ru
c
ârl
l
E numele
râurilor
ău
r
principale care
I
p
A
Coast or Pr
M
a Iaș il ut
traversează
o
ld
S ir
a
Podișul Moldovei.
o
et
v
ț
M
>
Bi P O D I Ș U L au ele?
>
C
st r
ița
Vaslui >
M o
Crasna
u l o a r u
O
tipurile genetice
Bâ
Legenda
>
rla
R
Dl.Doroșan acova
de relief caracteristice
d
# Cotă altimetrică
ui
l
L acestui podiș.
anului
ul
>
#
d o
>
ci
Cuestă Râu B Â R L A D U L U I
Depresiunea El
D
ăl
Colinele Tutovei
l S
>
Tutova
Granița de stat
ril
i
Elan
e i
>
O
r
Zeletin
Altitudinea (m)
Dealu
>
>
e
Tro
d
sub 200
rla
t
tuș
Bâ
V
u
200 - 300
l
300 - 400
u i
Subcarpații Podișul
Prut
Reține
Podișul Moldovei este situat în nord-estul țării, între Culoarul Moldovei și al Siretului (la vest) și valea
Prutului (la est), fiind podișul cu cea mai mare suprafață din țara noastră.
S-a format prin sedimentare, în jumătatea nordică pe un fundament foarte vechi ce aparține Platformei
Est-Europene, iar în partea de sud pe un fundament asemănător Podișului Dobrogei.
Este alcătuit din roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisipuri, pietrișuri) dispuse în strate ce înclină
dinspre nord-vest spre sud-est.
În Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei interfluviile sunt largi și netede, iar în Podișul Bârladului sunt
prezente interfluvii asimetrice, numite cueste (ex. Coasta Iașilor din nordul Podișului Bârladului).
Se produc alunecări de teren pe substratul argilos.
Altitudinile au valori cuprinse între 200 și 600 m, cea mai mare fiind de 688 m, în Dealul Ciungi din
Podișul Sucevei.
Are următoarele subdiviziuni: Podișul Sucevei (în nord-vest), Câmpia Moldovei (în nord-est, altitudinea
maximă este de 265 m în Dealul Cozancea) și Podișul Bârladului (în partea central-sudică – altitudinea
maximă este de 561 m în Dealul Doroșan).
48 CAPITOLUL 2 | Relieful României
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Cuestele sunt formele
de relief dominante
mai ales în Podișul
Bârladului, având
dimensiuni variabile,
de la câțiva kilometri
până la 100 km. Forma-
rea lor este favorizată Aspect din Câmpia Moldovei (a Jijiei)
de stratele de roci
sedimentare ce înclină
într-o singură direcție.
Cea mai importantă
cuestă din Podișul
Moldovei este Coasta
Iașilor, care are un abrupt
de aproximativ 200 m
și o lungime de cca
100 km, fiind orientată
pe direcția est-vest. Frunte de cuestă afectată de alunecări de teren în Podișul Bârladului
Aplică
I. Pe baza hărții alăturate, precizează: Podișul Moldovei
1. numele subunităților de relief marcate,
cu literele A, B și C;
2. numele râurilor marcate, cu numere de
¯
la 1 la 5.
>
1 B
>
>
numită . 3
2. Alunecările de teren, frecvente în Podişul
Bârladului, se produc datorită existenţei
rocilor numite .
>
>
Legenda
4. Dealul Cozancea se află în subunitatea de
>
Alunecare de teren C
>
Granița de stat
>
>
Altitudinea (m)
jos, selectează-le pe cele care aparțin: sub 200