Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n023
Cousnt C
e
Ghroue 6154 He o-3ool, 1SlKt
-d
boaece
luat
a
,
1
2
s000
600
800-1000 s
0-200 Intensy Luminous
Cand
3ply 30Y ResclubonX testy Luminous
Setn Cres niniy) to
ced
ES 972 St Scal F
Ges
Hep Wndeus Took Aode Hle
Ves
Plot Dbo
Dbn (
t Reanad(Dtrtuo Forwd
Scale Log
1.78 Kle(x Scae Red Soe Brn
Ma
To
Sose0 Ato Brs
Scae YAe Scae KA
LhousinenstyCalit 00
300 1600 1400 1290
02
14
6
14
16
13
Intenity neus Htsgam ynfinSectienIntensty
ty) (raced
to Crers ifiny) (trncedtoIntensity Meenurenert
Lint
Lument Mersured Scaltoed Flux
Heu
Aod View hle
intylt 120.RSMY-Radiat
LLC Ze StPm Lenyt
ltsim Pe L0 RSMKRad ant Zemc LLC ProSouree 10- Jetendity (nd ifety Cros Sectin
Fe v od
Oper
R Scaked te Metsurrd Lumes
1601
1400
1200
100
400
200
60 120 40 209
Shoe
DOCt
-1¬71CA o Scale an to Ma 160734
t Sim Pe 12dkSM
Wnd
t600
1400
1200
000
60
400
200
120
Deles
3
ue PreSourte 10 Untenity
Vie Alodel Tects Windows He
Open
Aus Scaled to klessured Lumens
ntLis
rand
t600
140 11
1200
79
400
105 15
120
225
156 210
4
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DEBIROURI
1910
Întocmit:
Petroaia Casian
Grupa:
6305
Anul 2023
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
Cuprins
1. Introducere. 3
2. Capitolul I - Lumina. 3
5. Concluzie.. 16
6. Bibliografie. 16
2
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
1.Jntroducere
Unele afacerise descurc mai bine dac aupropriile spaii pentru
planuri de cucerire a lumii, departe de ochii iscoditori ai celor din birouri. Un loc unde se fac
jur. Pentru a-i desf_ura
activitatea într-un asemenea spaiu, este nevoie de: un spaiu pe care s il umpli cu birouri,
scaune, calculatoare, etc.
2. Capitolul 1 - Lumina
Lumina este o form de energie numit radiaie electromagnetic, ce se deplaseaz sub
form de unde. Cea mai important surs de lumin a noastr este Soarele, îns lumina poate fi
produs i artificial, folosind curentul electric sau focul. Lentilele i oglinzile ne permit s
folosim lumina pentru a forma imagini i pentru a vedea obiecte mici sau îndeprtate.
Orice obiect sau substan care emite lumin se nume_te surs de lumin (corp de luminat).
Lumina dintr-o lantern de exemplu provine dintr-un fir subire de metal aflat în bec, numit
filament. Când se aprinde anterna, curentul electric face ca filamentul s straluceasc, fiind alb
incandescent. O oglind concav din spatele becului focalizeaz fasciculul în afar, sub form de
lumin.
Filamentul unui bec este, de obicei, un arc spiralat din tungsten. Când este aprins becul,
filamentul se înclze_te pân la cca 2.000 grade C. Atomii tuturor subsantelor vibreaz. Pe
msur ce se înclze_te filamentul, atomii câ_tig energie i vibreaz mai puternic. In cele din
urm, cidegaj accasta energie în exces sub form de fotoni.
Fizicianul scoian James Maxwell este cel care, cu ajutorul unuiset de ecuaii, ademonstrat
existena undelor clectromagnetice în 1861, fiind influenat de rezultatele lui Michael Faraday.
Un rezultat obinut prin studiul acestor ecuaii a fost unda clectromagnetic - procesul de
propagare (cu viteza lumini) a câmpuluielectromagnetic. Fizicianul german Heinrich Hertz a
reuit s produc unde electromagnetice în 1888, construind un oscilator cu putere de transmitere
a undelor radio. Hertz a demonstrat c undele au capacitatea nu numai de a fi transmise în spaiu,
ci i de a fi recepionate, el detectând undele cu un arc metalic (antena hertz).
3
ILUMINAT ETAJCLADIRE DE BIROURI
Undele hertziene sunt unde artificiale (unde fabricate de om). Mrimea caracteristic a
undelor este frecvena.
OBpoatrul olootromagnotia
Unde radio Mcromde tofrtosn
Lungime de unda Uotete
(En metri)
193 102 10-8 1 9 1O 102
Ca de mârirmea
ww.
CIAiri Oaeni AIbinã Varf de ac Protozoa Molecufe Atoni Nuceu atornic
Fee nta
104 108 2012 1015 1016 1018 1020
Temperatura u n u i C o r
emi nd unde electromagnetice 1 K
(arade Kevin) 100 K 1000O K 1 0 Mafioane K
Gafben Vord
Regiunea luminit vzibile
Fluxul luminos este fluxul energetic , emis sau primit de un corp, evaluat dup senzaia
luminoas pe care oproduce (partea din fluxul energetic perceput de ochiul omenesc ca
senzaia natural.
do
Iluminarea indic gradul unei suprafee într-un punct al acesteia la care este luminat. Ea este
raportul dintre fluxul luminos do primit de la elementul de suprafa din jurul acestui punct _i
aria dA a clementului de suprafa.
do
E
dA
Luxul reprezint iluminarea suprafeei care prime_te un flux luminos de un lumen (lm),
uniform repartizat pe un metru ptrat (m).
e) Excitana sau radiana luminoas (R)
Excitana sau radiana luminoas este o densitate de flux luminos, îns spre deosebire de
iluminare, este o densitate de flux emis. Ea este raportul dintre fluxul luminos cmis de suprafa
clementar din jurul acelui punct i mrimea suprafeei.
R=
dA
Cantitatea de lumin este o mrime ce indic energia emis de o surs luminoas sau primit
de o suprafa, energie msurat dup senzaia luminoas pe care o produce. Ea cste produsul
dintre fluxul luminos i durata de timp.
Q-o dt
5
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
Eficacitatea luminoas indic eficiena cu care puterea electric consumat este convertit în
lumin, i este raportul dintre fluxul luminos emis , i puterea consumat P.
Cu cât este mai mare eficacitatea luminoas a unei lmpi, cu atât aceasta este mai
performant.
6
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
Pentru fiecare spaiu menionat mai sus sunt respectate o serie de cerine luminotehnice
minime conform normativului SR EN 12464 1 *Lumina i iluminat. Iluminatul locurilor de
munc. Partea 1: Locuri de munc interioare" [1], dup cum arat tabelul urmtor:
Cerinele de iluminat pentru zonele interioare, sarcinile i activitile
Ref. Nr. Tipul de zon, sarcin sau Em UGRL R¡
activitate lx
5.26.2 Redactarc, dactilografiere, citire, 500 19 0,40 80
prelucrarca datelor
5.26.5 Sli de conferine i întruniri 500 19 0.60 80
5.29.2 Buctrii S00 22 0,60 80
5.26.2 Birou 500 19 0,60 80
5.2.4 Grupuri sanitare 200 25 0,40 80
5.1.1 Zone de circulaie i coridoare 100 28 0,40 40
Tabel 4.1
7
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
ITO
Spaiu birouri 1
9
ILUMINAT ETAJCLADIRE DE BIROURI
Spaiu birouri 2:
Hol:
Baie:
10
ILUMINAT ETAJCLADIRE DE BIROURI
În continuare vom discuta în concret unele din incperile cldirii privind poziionarea
corpurilor de iluminat, tipul i parametrii acestora, nivelurile de iluminare i uniformitatea.
Spaiul de birouri numrul1
Fig. 4.3. - Spaiul de birouri
numul 1- overview suprafee de
calcul
Calculation surfaces
11
ILUMINAT ETAJCLADIRE DEBIROURI
Spaiul de birouri numrul 2
Pentru acest
spaiu avem de
asemenea un nivel de
iluminare de aprox.
500-5501x, la nivelul
birourilor si
aproximativ 200 lx la
nivelul podelei. DDONDD
ry
Raportul fotometric:
Luminaire list
12
ILUMINAT ETAJCLADIRE DE BIROURI
Calculation surfaces
Casa scriü:
Raportul fotometric:
Luminaire list
Working planes
Enn U (g) 92 Index
Properties
(Target) (Target)
13
ILUMINAT ETAJ CLADIRE DE BIROURI
Camerade service:
Grup Sanitar
Luminaire list
14
ILUMINAT ETAJCLADIRE DEBIROURI
Working planes
Properties Emin
U, (g) Index
(Target) (Target)
Wor kirny plane (Toilet2) 207 Ix 0.69 lx 858 lx 0.003 0.001 wPz
Perpencticular ihutance (adaptive) (> 200 Ix) (>0.40)
Height. 0.000 m, Wall zone. 0.000 n
Hol
Luminaire list
Calculation surfaces
15
ILUMINAT ETAJCLADIRE DE BIROURI
5.Concluzie
6.Bibliografie
[1] SR-EN 12464-1, 2011, Lumina i iluminat. Iluminatul locurilor de munc. Partea 1: Locuri
de munc interioare, ASRO, Bucuresti
16
E