h a n g e Pro h a n g e Pro

XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
NURSING ORL – AMG II

RINITA
Definitie: este o inflamatie a mucoasei foselor nazale produsa de un virus,bacerie,alergie.
Exista 2 tipuri de rinite: RINITE ACUTE SI RINITE CRONICE

RINITA ACUTA
 Mai este denumita si guturai
 Se suprainfecteaza rapid cu propagarea catre sinusuri sau ureche
Simptomatologie
 In faza initiala -Senzatie de uscaciune si prurit in fosele nazale
 Tuse, starnut repetat
 Astenie, mialgii
 Subfebrilitate, uneori frison
 Sindrom de obstructie nazala bilaterala caracterizat prin jena respiratorie
 Apoi: cefalee, tuse usoara,inapetenta,indispozitie
 Rinoree seroasa ,mucopurulenta uneori sanguinolenta sau seromucoasa care dupa 7 zile se
reduce progresiv
 Apare lacrimarea -conjunctive congestionate
 Congestia mucoasei nazale si faringiene(semn obiectiv)senzatie de arsura faringiana
 Hiposmie/anosmie
 Inapetenta,varsaturi

RINITA CRONICA
 Inflamatia cronica a mucoasei nazale, poate fi alegica sau nealergica
 Clasificare: R Cr catarala, R cr hipertrofica,R cr atrofica, R cr secundare unor afectiuni
RINITA CRONICA CATARALA
 Simptomatologie
 Rinoree moderata cu aspect gelatinos,permanenta sau intermitenta variabila catitativ
 Starnuturi dese
 Raguseala , sforait,diminuarea mirosului
 Stare generala alterata din cauza dificultatilor respiratorii
 Inapetenta, paliditate,tuse
 Tratamentul consta in aspirarea secretiilor nazale asigurand o igiena nazala
riguroasa ,inhalati,aerosoli,antihistaminice ,antibiotice,mucolitice
RINITA CRONICA HIPERTROFICA
 simptomatologie: obstrctie nazala mai ales in decbit dorsal si in somn unilaterala sau bilaterala
 hiposmie,hipoacuzie,cefalee,oboseala datorata hipoxiei
 astenie fizica si psihica
 sforait, respiratie orala,tuburari de miros
 rinoree mucopurulenta redusa cantitativ
 secretiile se scurg prin rinofaringe si produc infectii descendente
 tratament: vasoconstrictoare,aerosoli cu corticoizi,infiltratii
 in stadiu mai avansat interventie chirurgicala
RINITA CRONICA ATROFICA
 simptomatologie forma banala
 senzatie de obstructie nazala, fose nazale largi permeabile cu mucoasa palida

1
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
 forma ozenoasa: fose nazale largi,mucoasa palida ,senzatie de uscaciune,rinoree purulenta
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a

fetida,cacosmie, dureri nazale, cefalee nas uscat,durer nazale cu iradiere catre sinusuri,orbite si
craniu
 tratament : aerosoli,aeroterapie,instilatii,badijonari ; tratament chirurgical dupa caz

SINUZITA
 este inflamatia mucoasei care captuseste cavitatile sinusurilor fetei, atinge un sinus izolat sau
ansamblul sinusurilor sau de ambele parti
 apare in infectii virale
 SINUZITA ACUTA : este inflamatia sinusurilor fetei cauzata de propagarea unei infectii de la
nivelul foselor nazale
 SINUZITA CRONICA: dureaza mai mult de 3 luni
 Simptomatologie
 Rinoree uni sau bilaterala care poate fi posterioara si trece in faringe fara a se exterioriza
 Edem palpebral
 Senzatie de tensiune pulsatila, accentuata in decubit
 Febra moderata( 38.5)
 Durere la presiune maxilara sau frontala, cefalee,senzatie de obstructie nazala,tuse cronica in
cursul noptii
 Sinuzitele se pot complica prin acumularea de puroi sau prin extinderea infectiei la ochi sau
meningita
 Semne de gravitate: oftalmoplegie, scaderea acuitatii vizuale
 Tratament : vasoconstrictoare localinhalatii,antibiotice,antiinflamatorii,antialgice ,dezobstructia
si decongestionarea cailor respiratorii ; in forme grave punctie sinusala si drenaj
LARINGITA
 Inflamatia acuta a mucoasei laringiene si a corzilor vocale
 LARINGUTA ACUTA: inflamarea acuta a mucoasei
 Apare in cadrul unei gripe,scarlatine,faringita
 Simptomatologie :raguseala asociata cu respiratii mai frecventebsi mai dificile care pot ajunge
la afonie
 Dispnee inspiratorie cu tiraj
 Asfixie, hipersialoree,disfagie,cornaj,dureri la inghitire
 Senzatie de constrictie laringiana
 Tuse foarte dureroasa si cu putina expectoratie
 Febra,frison,alterarea starii generale
 In cazuri foarte grave: disfonie pronuntata pana pierderea totala a vorbirii,dispnee, insuficienta
respiratorie disfagie accentuata,tuse ,senzatie de sufocare,neliniste
 Tratament : repaus, alimentaie lichida-preparate calde
 Antibioterapie,
 Se poate complica cu aparitia flegmoanelor sau colectii purulente fiind necesara inteventie
chirurgicala
 LARINGITA CRONICA: apare la bolnavii cu laringite acute frecvente
 Boala se caracterizeaza prin disfonie din ce in ce mai accentuata si o tuse permanenta seaca
 Tratament: repaus vocal,evitare cauze nocive(fumat,alool,vapori..)aerosoli, inhalatii, fara ATB

2
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a

INVESTIGATII IMAGISTICE

Examene Radiologice
1.Radiografia piramidei nazale reprezinta examenul
radiologic al piramidei nazale cu ajutorul razelor Roentgen
Se executa radiografia craniana din doua incidente: fata si
profil.
Pregatirea psihica: se informeaza, se ia consimtamantul;
Pregatirea fizica:- pozitia pacientului pentru radiografie din
fata - decubit ventral cu nasul si regiunea mentoniera la placa
fotografica; alta pozitie - fruntea si nasul lipite de placa
fotografica; pentru profil - pozitia sezanda sau decubit lateral
culcat pe masa radiologiei;
Definitie

2. Radiografia de baza de craniu pentru evidentierea

sinusurilor se face cu pacientul in pozitie ventrala pe masa de
radiologie cu gura deschisa cu barbia sprijinita pe masa;

3. Radiografia sinusurilor anterioare ale fetei(SAF = sinusuri

anterioare fata) se efectueaza cu pacientul in pozitie sezand;
radiografiile sunt efectuate de asistentii medicali de
radiologie; asistentii medicali de salon pregatesc bolnavul, il
insotesc la radiologie si asigura pozitia necesara examinarii.

Reprezinta examinarea radiologica utilizata ca metoda de

investigatie cand apar complicatii in sinuzitele cronice,
Tomodensitometria sinuzite etmoidale. Se inregistreaza pe un film radiologic
imagini ale craniului pe sectiune.
CT craniana este utila in diagnosticul tumorilor benigne sau
Computertomografia maligne. Examinarea radiologica in 3 planuri sagital,
transversal, longitudinal pe sectiuni a craniului.

3
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
Examene Ecografice
ECOGRAFIA NAZALA
Este o metoda rapida , nedureroasa, neinvaziva care pune diagnosticul in afectiunile
mucoasei nazale si endosinusale; se efectueaza atat la copii cat si la adulti; efectuata de
medic cu ajutorul ultrasunetelor prin intermediul unei sonde emitatoare si captatoare de
ecouri in serviciu de ecografie. Rolul asistentilor medicali este de a pregati bolnavul fizic si
psihic, asigurarea pozitiei si ajutarea bolnavului dupa examinare.

Endoscopia nazala
Endoscopia nazala reprezinta examinarea
Definitie directa a foselor nazale, faringe, laringe cu
ajutorul unui fibroscop si poarta numele de
rinofibroscopie
Psihica: - se explica, se ia consimtamantul;
Pregatirea bolnavului Fizica: - se recomanda pacientului sa nu
manance, sa nu bea, sa-si sufle nasul; pozitia
este sezand in fata medicului.
Fibroscop este un tub subtire cu diametru de
3mm, flexibil din fibre de sticla cu sistem
Materiale necesare optic si de iluminare ce permite medicului sa
observe printr-un ocular fosele cavitatii
nazale si sinuzale;
- spray cu anestezic, mese de tifon sterile,
comprese, medicamente sub forma de solutie
pentru decongestionarea mucoasei.
- Medicul orelist efectueaza tehnica ajutat de
asistenta:
- se practica la adulti cu anestezie locala , iar
Tehnica la copii cu anestezie generala; asistenta va
pregati spray cu anestezina pentru pulverizat
in cavitatea nazala in vederea anesteziei
locale;
- medicul va introduce mese de tifon in
cavitatea nazala pentru decongestionarea
mucoasei, pacientul va fi asezat in decubit
lateral cateva minute;
- apoi medicul lubrefiaza endoscopul si il
introduce in cavitatea nazala.
Examinarea dureaza cateva minute.Medicul
va examina pe rand fiecare fosa nazala.
Endoscopia nazala se foloseste in scop
diagnostic pentru examinarea leziunilor, dar
si cu scopul de tratament local(mici
interventii chirurgicale). Este efectuata de
medic ajutat de asistenta care pregateste
materialele si bolnavul, serveste medicul.
In clinica ORL se practica endoscopia
cavitatii nazale, a laringelui, esofagului cu

4
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
scop atat explorator cat si terapeutic
- repaus la pat, supravegherea functiilor
Ingrijiri vitale, supravegherea pansamentului;
adiministrarea medicatiei recomandate.

Punctia sinusala
Definitie
Scopul
Materiale necesare
Punctia/ Biopsia
Materiale necesare
Ingrijirea bolnavului
Patrunderea cu un ac de punctie steril in
cavitatea sinusala.
Se efectueaza in scop diagnostic cat si in
scop curativ. Se efectueaza la adulti, la copii
mai rar, in cazurile rebele la tratament cu
antibiotice si in caz de aparitie a
complicatiilor. La copiii necooperanti este
necesara anestezia generala. Este efectuata
de medic ajutat de asistenti care pregatesc
materialele necesare si bolnavul, servesc
medicul in timpul tehnicii.
- trusa speciala de unica folosinta pentru
punctie ce contine: ac de punctie, pensa
anatomica, seringa, ace pentru injectii,
solutie dezinfectanta, solutie pentru
anestezie locala, tampoane de vata,
comprese, toate asezate pe un camp steril;
- manusi sterile 2 perechi; tavita renala;
container pentru deseuri.
Se efectueaza de catre medic in cazul
tumorilor nazale, faringiene, laringiene sau
alta localizare regionala.
Rolul asistentei:
- pregateste pacientul psihic si fizic;
- pregateste materialele necesare;
- serveste medicul;
- trusa pentru mici interventii chirurgicale
specifice in ORL;
- ace de punctie speciale;
- endoscoapele cu toate anexele sterile;
- eprubete cu solutii fixatoare pentru piesele
recoltate;
- materiale sterile pentru efectuarea unui
pansament( comprese, tampoane , solutii
dezinfectante, alcool iodat, leucoplast)
Dupa recoltarea biopsiei consta in :
- repaus la pat, repaus vocal;
- calmarea durerii cu antialgice si
antiinflamatoare recomandate;
- supravegherea functiilor vitale.
Timp de 2 ore dupa biopsie nu va manca si
nu va bea pana nu trece efectul anesteziei.

5
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
Regim alimentar hidric, apa , ceai la
temperatura camerei. Aceste precautii de
ingrijire sunt necesare dupa efectuarea
biopsiei faringiene sau laringiene.

6
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
AUDIOMETRIA AUTOMATICA
Audiometria este o metoda moderna prin
care se stabileste tipul de surditate si gradul
deficientei auditive cu ajutorul unui aparat
electronic numit audiometru. Cu ajutorul
Definitie acestuia se inregistreaza automat
audiogramele care sunt niste curbe
audiometrice - grafice ale tonurilor
inregistrate de intensitati percepute diferit.
Tonurile sunt emise de generatorul acustic al
audiometrului. Se stabileste pentru fiecare
ton limita inferioara pana la care poate fi
perceput. Pe audiograma se noteaza
frecventa sunetului emis de audiometru din
octava in octava si intensitatea sunetului din
10 in 10 decibeli.
Aparat electronic audiometru cu casti de
Materiale necesare receptie. Materiale pentru spalarea
conductului auditiv in caz de dopuri de
cerumen.
- psihica: se informeaza , se ia
consimtamantul;
- fizica: se explica ce are de facut; pozitia
bolnavului este sezand in fata aparatului;
Pregatirea bolnavului - medicul va face examenul otoscopic pentru
a se verifica daca pacientul prezinta dopuri
de cerumen; daca sunt, vor fi indepartate
prin spalatura;
- se aplica pacinetului niste casti de receptie
pe urechi;
- se sfatuieste sa se sesizeze perceperea
sunetelor prin ridicarea mainii sau cand aude
apasa pe un intrerupator;
Tehnica este efectuata de asistenta medicala
Tehnica la recomandarea medicului specialist.
- Evaluarea deficitului are o deosebita
importanta practica cu deosebire in
activitatea de expertiza medicala a
deficientelor auditive.
Determinarea se face pentru fiecare ureche
separat. Asistenta va alege o frecventa cu
tonuri grave catre cele mai inalte incadrate la
intervale succesive de 5 db: pana pacientul
ajunge sa perceapa un sunet pe care ar trebui
sa il semnalizeze ridicand mana. Momentul
semnalizat se noteaza pe o diagrama pe care
se inregistreaza audiograma. Audiograma se
obtine unind cu o linie pragurile semnalizate
de bolnav.
Examinarea dureaza 15 - 20 minute.

7
 h a n g e Pro h a n g e Pro
XC d XC d
F- F-

uc

uc
PD

PD
!

!
W

W
t

t
O

O
N

N
y

y
bu

bu
to

to
ww

ww
om

om
k

k
lic

lic
C

C
.c

.c
w

w
tr re tr re
.

.
ac ac
k e r- s o ft w a k e r- s o ft w a
Examenul se face intr-o camera izolata
fonic, pentru ca nici un zgomot exterior sa
perturbe auditia pacientului.
Deficitul de auz se exprima in decibeli(db):
1. Pierderea auditiva intre 0 - 20 db nu are
semnificatie patologica, persoana examinata
este considerata fara deficienta auditiva;
- pierderea auditiva intre 20 - 35 db este
Evaluarea rezultatelor deficienta usoara de auz;
2. Pierderea auditiva intre 36 - 70 db este
deficienta medie;
3. Pierderea auditiva intre 71 - 80 db este
deficienta accentuata;
4. Pierderea auditiva > 100 db este
deficienta grava auditiva numita cofoza.
Pierderea de auz poate fi unilaterala sau
bilaterala. Deficitul functional trebuie sa
aiba in vedere ambele urechi. Cand exista
deficiente la ambele urechi se corecteaza
urechea cu un grad mai mic de hipoacuzie.
Deficientele de auz se corecteaza cu aparate
numite proteze auditive.
Audiometria dureaza aproximativ 15
minute, nu are efecte secundare.
Pacientul trebuie lamurit pentru o buna
cooperare.