BARIUL

1. Examenul radiologic esogastroduodenal este o examinare radiologica

a tractului digestiv superior: esofag, stomac, duoden. Pacientii numesc
insa aceasta investigatie "radiografie cu bariu la stomac", pentru ca
vizualizarea acestor segmente este posibila cu o substanta de contrast,
de cele mai multe ori sulfat de bariu. Examenul esogastroduodenal este
una din primele investigatii radiologice efectuate in medicina. Cu toate
acestea, el este utilizat in continuare, desi endoscopia (examinarea
stomacului cu o camera video) este superioara ca acuratete de
diagnostic si nu expune la radiatii, asa cum se intampla cu radiografia cu
bariu.

2.Toxicologie:
Toate combinațiile bariului solubile în apă sau în acid sunt toxice. O doză
de 1 până la 15 grame, în funcție de concentrația combinațiilor de bariu,
este mortală pentru un adult. În radiologie se folosește sulfatul de bariu,
insolubil, ca agent de contrast în reprezentarea tractului gastro-intestinal.
Din acest motiv trebuie să fie folosită substanța pură. În farmacii există
posibilitatea de confuzie datorată termenilor latini: „Barium sulfuricum”
(sulfat de bariu) și „Barium sulfuratum” (sulfid de bariu). Intoxicațiile cu
bariu au loc adesea la locul de muncă sau în apropierea locului de
prelucrare al acestuia. Bariu poate fi inhalat sau poate ajunge în
organism prin apa potabilă. Bariu se poate depune
în mușchi, plămâni și oase, deoarece seamănă cu calciul, dar se
absoarbe mai repede. Timpul de înjumătățire în oase este de aproximativ
50 de zile. După ce calciul este înlocuit și la nivelul membranei celulare a
musculaturii cu bariu - chiar și la doze mici - are loc creșterea
permeabilității și a contracției musculare, care poate duce la creșterea
tensiunii arteriale, la reducerea ritmului cardiac, dar poate provoca și
crampe musculare. Primul ajutor se poate da prin adăugarea de soluție
de sulfat de sodiu (Na2SO4) sau sulfat de potasiu (K2SO4), astfel ionii de
bariu formează sulfatul de bariu (BaSO4), care nu este toxic. În spital se
poate îndepărta bariu prin dializă.
3.Diagnostic fara dureri:
Daca aveti arsuri sau dureri la stomac, arsuri pe cosul pieptului, greata si
varsaturi, greutate la inghitirea mancarii sau hemoragie intestinala,
trebuie sa apelati la medicul de familie sau la specialistul
gastroenterolog. Daca va decide efectuarea acestui examen, veti fi trimis
intr-un serviciu de radiologie. Atentie! Nu trebuie sa mancati nimic cu cel
putin sase ore inainte de radiografie. Numai respectand aceasta conditie,
gastroenterologul poate vizualiza clar tractul digestiv superior.

Pentru realizarea investigatiei, trebuie sa beti o cantitate de 200 ml de

solutie de bariu. Medicul va urmari pe un monitor traseul acestei
substante prin esofag, stomac si duoden. In timp ce inghititi bariul si apoi
in timpul radiografiei veti fi asezat in mai multe pozitii (in picioare, aplecat
in fata, culcat), pentru ca medicul sa poata analiza bine toate portiunile
organelor investigate. La finalul examenului, gastroenterologul va stabili
diagnosticul. Procedura dureaza in medie 10 minute si nu este
dureroasa. Marele avantaj este ca poate fi mai usor acceptata de
pacient, in comparatie cu endoscopia.

4.Avantaje si dezavantaje: Radiografia cu bariu la stomac permite

diagnosticarea ulcerului gastric si duodenal, a refluxului gastro-
esofagian, a polipilor sau a cancerului la esofag si stomac. Pe de alta
parte, radiografia cu bariu prezinta un mare dezavantaj: nu poate pune in
evidenta alte boli ale tractului digestiv superior, precum esofagitele,
gastritele sau duodenitele. Nici Helicobacter pylori, bacteria
raspunzatoare de aparitia ulcerului sau chiar a cancerului gastric, nu
poate fi identificata prin acest examen radiologic.
ῙῙ.Concluzii: Motilitatea gastro-intestinala poate fi investigata daca se
observa modificari ale contractiilor tubului digestiv ce pot aparea la
examinarile acestuia.

ῙῙῙ. Bibliografie:https://ro.wikipedia.org/wiki/Bariu
http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-
endoscopia/examinari-ale-tractului-digestiv-superior_1314