CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

CULEGEREA INFORMATIILOR
A. INFORMATII SOCIALE

NUME: G.

PRENUME: C.

VARSTA: 10 ANI

DOMICILIU: Pitesti, jud. Arges

OCUPATIE: elev clasa a IV- a, Scoala Generala nr.13 Pitesti

NATIONALITATEA: romana

RELIGIE: ortodoxa

DATA INTERNARII: 14.02.2010.

ORA INTERNARII: 19:30

MOTIVELE INTERNARII:

durere in fosa iliaca dreapta.

senzatie de voma, febra.

ISTORICUL BOLII:

pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de circa
doua zile de febra si senzatie de voma.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

colica apendiculara.
 B. EXAMEN CLINIC GENERAL
GREUTATE: 28 kg

INALTIME: 1,20 m

STARE GENERALA: modificata

STARE DE CONSTIINTA: prezenta

FACIES: palid, incercanat

TEGUMENTE: normal colorate

MUCOASE: normal colorate

SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR: normoton

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

SISTEM RESPIRATOR:

torace cu aspect normal;

sonoritate pulmonara normala;

murmur vezicular fiziologic.

APARAT CARDIOVASCULAR:

TA – 105/60 mmHg;

AV – 80 pulsatii/minut;

soc apexian in spatiu V intercostal stang;

zgomote cardiace ritmice; suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic.

APARAT DIGESTIV:

abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta;

tranzit intestinal fiziologic;

senzatie de voma;

ficat, cai biliare: la limita superioara, spatiu V intercostal drept; limita inferioara
la rebord;

splina nepalpabila.

APARAT URO-GENITAL:

mictiuni fiziologice;

urini de aspect normal;

loje renale nedureroase.

SISTEM NERVOS:

orientat temporo-spatial.

ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: parotidita epidemica in urma cu 2 luni.

CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice.

ALERGII: nu prezinta.
 C. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
PACIENT: G.C., 10 ani

DIAGNOSTIC: colica apendiculara

SALON: 2

1. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicare ineficace la nivel afectiv;

E: neadaptarea la rolul de bolnav;

S: frica.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere in fosa iliaca dreapta;

E: apendicita acuta;

S: durere in fosa iliaca dreapta.

3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: digestie alterata;

E: proces inflamator;

S: senzatie de voma si greturi.

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: postura inadecvata;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie atalgica.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: somn perturbat;

E: durere;

S: ore insuficiente de somn (6h).

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P: dificultatea in a se imbraca;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: imbracare lenta.
 PLAN DE NURSING

PACIENT: G.C.

SALON: 2

DIAGNOSTIC CLINIC: colica apendiculara

DATA CULEGEREA DIAGNOSTI OBIECTIV INTERVENTII EVALUAR
INFORMATIIL C DE E AUTONOM DELEGATE E
OR INGRIJIRE E
14.02.201 - durere in fosa 1.NEVOIA - pacientul - explic - pacientul
0 DE A sa pacientului comunica
iliaca dreapta; COMUNICA comunice necesitatea eficient cu
cu echipa internarii si echipa de
- greturi; P: de ingrijire importanta ingrijire.
comunicare in comunicarii
- scaune moi; ineficace la urmatoarele cu echipa de
nivel afectiv; 12h. ingrijire.
- dificultate in
E:neadaptare
a se imbraca; a la rolul de
bolnav;
- pozitie
S: teama.
inadecvata; 2. NEVOIA - pacientul - asez - administrez - durerea s-
DE A sa exprime pacientul la Piafen3 a ameliorat.
- TA=110/60 EVITA diminuarea pat, ii fiole(5ml)
mHg; PERICOLEL durerii in recomand sa i.m.
E urmatoarele se (analgezic),
- AV= 80 24h. linisteasca si Movalis
P: durere; sa se aseze fiola.
pulsatii/min intr-o
celer, E: inflamatie pozitie
apendiculara; comoda.
volum normal;
S: durere in
- R=17 fosa iliaca
dreapta.
respiratii/min; 3 NEVOIA - pacientul - invat - administrez - pacientul
DE A BEA sa nu mai pacientul sa Metoclopram nu mai
- respiratie SI A prezinte inspire id 1 capsula prezinta
MANCA senzatia de profund (10mg) oral greturi si
greturi si pentru Antiemetic. senzatie de
 voma in reducerea voma.
P: digestie 10h. senzatiei de
alterata; voma si a
greturilor;
E: apendicita
acuta; - servesc
superficiala pacientul cu
S: senzatie de tavita renala
ritmica, tip costal voma si in caz de
inferior, miscari greturi. varsaturi.
GEREA INFORMATIILOR DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
4. NEVOIA DE - pacientul sa - recomand - pacientul si-
A SE MISCA SI prezinte o pacientului sa a imbunatatit
A AVEA O postura stea linistit in postura.
BUNA corespunzatoare pat in pozitie
POSTURA in termen de de decubit
24h. dorsal.
P: postura
inadecvata;

E: durere in fosa
iliaca dreapta;

S: pozitie
inadecvata.
5. NEVOIA DE - pacientul sa se - creez conditii - administrez - pacientul si-
A DORMI SI A odihneasca optime pentru Diazepam 1 a imbunatatit
SE ODIHNI corespunzator odihna; comprimat somnul.
in termen de (10mg), seara
P: somn 24h.. - invat la culcare,
perturbat; pacientul oral.
tehnici de
E: durere in fosa relaxare care sa
iliaca dreapta; le practice
inainte de
S: ore somn.
insuficiente de
somn.
6. NEVOIA DE - pacientul sa se - ajut pacientul - pacientul se
A SE IMBRACA imbrace si sa se imbrace poate
SI DEZBRACA dezbrace singur si sa se imbraca si
in 24h. dezbrace. dezbraca
P: dificultatea de singur.
 a se imbraca;

E: durere in fosa
iliaca dreapta;

S: se imbraca
singur.

DATA CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII

INFORMATII DE INGRIJIRE E AUT DELEGATE
LOR ONO
ME
15.02. - dureri in fosa 1. NEVOIA DE - pacientul- asez - recoltez sange pentru Hemoleucograma, Calcemie, Eree, Cr
iliaca dreapta; A EVITA sa-si pacien TGO, TGP, Glicemie;
PERICOLELE exprime tul
TA= 110/60 diminuarea intr-o - recoltez urina pentru examen de urina;
mmHg; P: durere; durerii in pozitie
urmatoarelecomod - insotesc pacientul la radiologie pentru radioscopie pulmonar
AV= 80 E: apendicita 6h. a si
pulsatii/min; acuta; efectu - pregatire preoperatorie Testare xilina= neg. Testare penicilin
ez clisma evacuatoare;
- puls ritmic, S: dureri in fosa tehnici
celer, volum iliaca dreapta. de - masor TA= 110/70 mmHg;
normal; relaxa
re. - administrez Diazepam 1 comprimat (10mg) Fenobarbital 1 c
R= 15 2. NEVOIA DE - pacientul - oral.
respiratii/min; A DORMI SI A sa se indepa
SE ODIHNI odihneasca rtez
- respiratie corespunzat toate
superficiala, P: dificultatea or in termen sursel
ritmica, tip de a se odihni; de 12h. e care
costal inferior, ar
miscari E: durere; putea
simetrice; pertur
S: ore ba
T=36,9ºC. insuficiente de somnu
somn (6h). l
pacien
tului;

- ii
spun
sa
efectu
eze
tehnici
le de
relaxa
re
invatat
e.
DATA CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
INFORMATIILOR DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
16.02. INTERVENTIA 1. NEVOIA DE A - pacientul sa- - linistesc - administrez - pacientul si-a
CHIRURGICALA EVITA si exprime pacientul si ii Algocalmin exprimat
PERICOLELE diminuarea recomand sa 3 fiole (1 diminuarea
- dureri durerii in nu faca fiola 2ml)/zi, durerii.
postapendicectomie P: durere; termen de miscari i.m.
TA=110/60 mmHg 24h. inutile.
AV= 78 E: interventie
pulsatii/min; chirurgicala;

- puls ritmic, celer, S: cicatrice

volum normal; postoperatorie.
2. NEVOIA DE - pacientul sa - invat - cicatrice
R= 16 A-SI PROTEJA prezinte plaga pacientul sa-si postoperatorie
respiratii/min; TEGUMENTELE operatorie cu pastreze cu evolutie
evolutie buna. pansamentul buna.
- respiratie P: alterarea curat si intact.
superficiala, integritatii;
ritmica, tip costal
superior, miscari E: interventie
simetrice T= chirurgicala;
36,5ºC.
S: cicatrice
postoperatorie.
3. NEVOIA DE A - pacientul sa - ii dau - pacientul a
ELIMINA prezinte o pacientului sa urinat spontan
eliminare consume (600ml).
P: eliminare urinara multe lichide
insuficienta adecvata in pentru a
cantitativ; termen de favoriza
24h. eliminarea.
E:
apendicectomie;

S: cantitate mica
de urina.
4. NEVOIA DE A - pacientul sa - ofer - pacientul a
BEA SI A consume pacientului sa consumat
MANCA lichide pentru consume lichidele
a preveni lichide oferite.
P: alimentatie deshidratarea. neindulcite.
inadecvata
cantitativ si
 calitativ;

E: interventie
chirurgicala;

S: regim hidric.
5. NEVOIA DE A . - pacientul sa - linistesc - administrez - pacientul nu
DORMI SI A SE se odihneasca pacientul si ii Diazepam 1 s-a odihnit
ODIHNI corespunzator. creez conditii comprimat corespunzator.
optime de (10mh) oral,
P: somn perturbat; odihna. seara.

E: dureri
postoperatorii;

S: ore insuficiente
de somn.
DAT CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
A INFORMATIILO DE INGRIJIRE E AUTONOM DELEGAT
R E E
19.02. - dureri 1. NEVOIA DE - pacientul - ii spun - - durerea s-a
postoperatorii;
A EVITA sa-si pacientului administrez diminuat.
PERICOLELE exprime sa se Algocalmin
TA=110/70mmhg diminuarea mobilizeze 3 fiole/zi,
. P: durere; durerii in cu grija. i.m.
12h.
AV=76 E:
pulsatii/min. apendicectomie;

- puls ritmic, S: durere

celer, volum postoperatorie.
normal; 2. NEVOIA DE - pacientul - invat - efectuez - plaga
A-SI PROTEJA sa aibe o pacientul sa- pansament chirurgicala
R= 16 TEGUMENTEL plaga si pastreze cu Betadine cu evolutie
respiratii/min; E chirurgicala pansamentul iodat in buna.
cu evolutie curat pentru conditii
- respiratie P: alterarea buna. a nu se perfecte de
superficiala, tegumentelor; infecta. asepsie.
ritmica, tip costal
superior,T=36,7º E:
C. apendicectomie;

S: plaga
 chirurgicala.
3. NEVOIA DE - pacientul - recomand - - pacientul s-
A DORMI SI A sa se pacientului administrez a odihnit
SE ODIHNI odihneasca sa efectueze Diazepam 1 corespunzato
suficient in tehnici de comprimat r.
P: dificultatea de termen de relaxare oral, seara.
a se odihni; 12h. inainte de
culcare;
E: dureri
postoperatorii; - indepartez
posibilitatea
S: ore factorilor
insuficiente de perturbatori.
somn.
DATA CULEG DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
EREA IC DE AUTONOME DELEGA
INFOR INGRIJIRE TE
MATIIL
OR
22.02. - dureri 1. NEVOIA - pacientul sa- - recomand - - durerea s-a diminuat.
postoper DE A si exprime pacientului sa administre
atorii; EVITA diminuarea se mobilizeze z
PERICOLE durerii. cu atentie. Algocalmi
TA= LE n3
110/60 fiole/zi,
mmHg P: durere; i.m.
AV= 73
batai/mi E:
n apendicecto
mie;
R= 16
respiratii S: dureri
/min postapendice
T=36,8º ctomie.
C. 2. NEVOIA - pacientul sa - recomand - cicatricea postoperatorie are evolutie buna.
DE A-SI prezinte o pacientului sa
PROTEJA evolutie buna a mentina
TEGUMEN plagii pansamentul
TELE postoperatorii. curat si
nedesfacut.
P: alterarea
integritatii;
E:
apendicecto
mie;

S: cicatrice
postoperatori
e.
 CULEGEREA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
INFORMATIILOR INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
ureri postoperatorii; 1. NEVOIA DE A - pacientul sa- - ajut - administrez - durerea s-a diminuat.
EVITA si exprime pacientul Algocalmin
A=110/70mmHg. PERICOLELE diminuarea pentru 3 fiole/zi.
durerii. indeplinirea
V=75 pulsatii/min; P: durere; nevoilor;

= 15 respiratii/min; E: interventie - ii recomand

chirurgicala; tehnici de
36,7ºc relaxare.
S: dureri
acientul se postoperatorii.
terneaza. 2. NEVOIA DE A- - pacientul sa - invat - efectuez - cicatrice postoperatorie cu evolutie bu
SI PROTEJA prezinte pacientul cum scoaterea
TEGUMENTELE cicatrice sa previna atelor in
postoperatorie infectia plagii. conditii de
P: alterarea neinfectata cu plina asepsie
tegumentelor; evolutie buna. si cu grija.

E: interventie
chirurgicala;

S: cicatrice
postoperatorie.
 EPICRIZA

Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie, acuzand dureri in fosa iliaca dreapta,

vechi de o saptamana, insotite de circa 2 zile de febra si senzatia de voma.

I s-au efectuat urmatoarele analize de laborator:

Hemoleucograma

Hemoglobina= 13,6%

Hematocrit=41%

Leucocite= 4500/mm³ sange

Forma leucocitara

Neutrofile= 67%

Bazofile= 0%

Eozinofile= 2%

Monocite= 4%

Limfocite= 27%

VSH= 13mm

Examen urina;

culoare galbena

pH acid

albumina: absenta

glucoza: absenta

acetona: absenta

sange: absent
pigmenti biliari: absenti

urobilina: limite normale.

Diagnosticul clinic la internare: colica apendiculara.

Diagnosticul postoperator: apendicita acuta gangrenoasa perforata, peritonita

generalizata.

Apendicectomia se efectueaza cu anestezie IOT generala.

Descrierea interventiei operatorii:

apendicectomie cu infundare in cecal; drenaj peritoneal; incizie M. Burney; la

descrierea cavitatii peritoneale se gaseste o cantitate mica de puroi si un apendic
gangrenos la varf, acoperit de false membrane lungi de circa 9 cm; se efectueaza
toaleta cavitatii peritoneale si drenaj Douglas.

Control diventricul Mechel negativ.

Evolutie postoperatorie favorabila.

Recomandari medicale:

scutit de sport 30 de zile de la externare;

evitarea efortului fizic mediu si intens 30 de zile;

a se evita consumarea bauturilor si alimentelor care provoaca gaze intestinale

timp de 30 de zile.
CAPITOLUL I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI SAU
ORGANULUI AFECTAT, COLONUL
A. ANATOMIA COLONULUI

Colonul este alcatuit din : cec cu apendice , colon ascendent , transvers , descendent , si sigmoid .

• Cecul este prima portiune a intestinului gros , cu o lungime medie de 6 cm , latime 7 cm ,

volumul de 200 – 400 ml . Peretele anterior al cecului vine în raport cu peretele anterior al
abdomenului , iar peretele posterior cu muschiul iliac si muschiul psoas prin intermediul
peritoneului posterior . Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele abdominal anterior si
fosa iliaca dreapta . Pe fata postero – mediana în cec , la o distanta de 2 – 3 cm de valva
ileocecala se deschide apendicele vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o
lungime ce variaza între 2 – 20 cm .

Vascularizatia cecului si apendicelui : Arterele sunt ramuri ale arterei ileocolice , ramura dreapta
a arterei mezenterice superioare care la rândul ei se ramifica în : ramura recurenta ileala , artera
cecala anterioara si posterioara si artera apendiculara .

Venele sunt afluenti ai venei ileocolice si prin aceasta a venei mezenterice superioare .

Limfaticele dreneaza limfa în ganglionii mezenterici superiori duodeno-pancreatici , trunchiul

celiac .

Inervatia se realizeaza prin fibre efectoare care provin din nervul vag si simpatic si fibre
receptoare care patrund în maduva prin radacinile posterioare L 1 – T 10 .

• Colonul este partea intestinului gros cuprinsa între cec si rect . Se întinde de la valva ileocecala
pâna în dreptul celei de-a treia vertebra sacrala unde se continua cu rectul . În traiectul sau
formeaza cadrul colic caruia i se disting patru parti : colonul ascendent , transvers , descendent si
sigmoid .

Colonul ascendent are o lungime medie de 13 – 15 cm . Proiectat pe peretele anterior al

abdomenului , acesta corespunde flancului drept al peretelui abdominal .

Raporturi : Initial este intraperitoneal , apoi se culca pe peretele posterior al abdomenului

devenind retroperitoneal .

Anterior , medial si lateral este acoperit de peritoneul parietal prin intermediul caruia vin în
raport cu ansele intestinului subtire , amentul mare si prin acesta cu peretele anterioare al
abdomenului .

Medial si posterior vine în raport cu muschiul psoas si partea descendenta a duodenului lateral se
afla în santul paracolic drept care se întinde din fosa iliaca dreapta pâna la ligamentul freno-colic
drept . La suprafata colonului ascendent se observa : hausterele si teniile (tenia libera fiind
anterior , tenia mezocolica posteromedial si tenie omentala posterolateral) si apendicele epiploice
.

Colonul transvers se întinde între flexura colica dreapta si flexura colica stânga , având o
lungime de circa 40 – 50 cm , o directie oblica si putin ascendenta , formând între cele doua
flexuri o ansa cu concavitatea superioara .

Raporturi : Flexura colica dreapta , retroperitoneana , vine în raport cu fata posterioara a

rinichiului drept , partea descendenta a duodenului si partial cu capul pancreasului . Flexura
colica stânga , retroperitoneana încruciseaza fata anterioara a rinichiului stâng , în partea ei
superioara .

Între cele doua flexuri , colonul transvers este mobil , fiind legat de peretele posterior prin
mezocolonul transvers care este legat de curbura mare a stomacului prin ligamentul
gastrocoloic .

Lateral flexurile colice se leaga de peretele lateral , respectiv de diafragma prin ligamentul
frenocolic drept (sustine marginea lobului drept hepatic si stâng) si stâng (sustine splina) .

La nivelul colonului transvers , tenia mezocolica este situata posterior sau posteromedial , tenia
omentala anterior , iar tenia libera inferior .

Apendicele epiploice sunt numeroase si atasate pe un singur rând în lungul teniei libere .

Colonul descendent are o lungime de 25 cm si se întinde între flexura colica stânga si pâna în
fosa iliaca stânga , fiind un organ retroperitoneal .

Raporturi : Anterior cu ansele intestinului si omentul mare ; posterior cu diafragmul , marginea

laterala a rinichiului stâng ; medial cu colonul inferior al rinichiului stâng , ansele jejunale si
ileale ; lateral în santul paracolic stâng în partea superioara a acestuia se gaseste ligamentul
frenocolic stâng ; inferior ajunge în unghiul dintre fosa iliaca stânga si peretele anterior al
abdomenului .

Colonul sigmoid masoara circa 40 cm si se întinde de la strâmtoarea superioara a pelvisului si

articulatia iliaca stânga pâna la nivelul celei de-a treia vertebre sacrate unde se continua cu
rectul .

Este intraperitoneal , mobil prin mezocolonul sigmoid .

Raporturi : Prima parte vine în raport cu peretele lateral stâng al pelvisului si formatiunile de la
acest nivel ; a doua portiune este situata la barbat în escavatia recto – vezicala , iar la femeie în
escavatia recto – uterina , având o directie transversala spre dreapta a treia parte are un traiect
posterior si catre linia mediana continuându-se cu rectul .
Se deosebeste de restul colonului prin aceea ca cele trei tenii se reduc la nivelul sau la doua benzi
late (una anterioara si una posterioara) , prin prezenta mai multor apendii epiploici , iar haustrele
sunt mai sterse comparativ cu restul colonului .

Vascularizatie si inervatie : Arterele sunt ramuri din artera mezenterica superioara si inferioara .

Artera mezenterica superioara participa la irigatia colonului drept : artera ascendenta , ramura
ileocolica , artera colica dreapta si artera colica medie .

Artera mezenterica inferioara participa la irigatia colonului stâng prin artera colica stânga si
arterele sigmoidene (superioara , medie , inferioara) .

În mezocolonul transvers , între ramura stânga a arterei colice medii si ramura dreapta sau
ascendenta a arterei colice stângi se formeaza o anastomoza între ramura ascendenta a arterei
sigmoidiene inferioare si ramura terminala a arterei mezenterice inferioare .

Venele : Însotesc arterele amonime si sunt afluentii venelor mezenterica inferioara si mezenterica
superioara , care împreuna cu vena splenica participa la formarea venei porte .

Limfaticele : dreneaza limfa ganglionii epiploici , paracolici , intermediari si în final ganglionii

mezenterici superiori si inferiori .

Nervii : Inervata autonoma a colonului este asigurata de fibre aferente simpatice si parasimpatice
. Fibrele autonome preganglionare ajuta în plexul celiac , mezenteric inferior si mezenteric
superior , iar cele cele post ganglionare simpatice sjung la colon prin plexurile periarteriale .

Plexurile autonome din peretele intestinal sunt în numar de trei : subseros , mienteric ,
submucos .

B. FIZIOLOGIA COLONULUI

Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale prin modificarea presiunii ce

determina absorbtia apei si deplasarea continutului spre rect .

Este asigurata de : musculatura circulara (haustrele) si longitudinala (trei fâsii de tenia coli)
si influentata de : inervatia intrinseca si extrinseca (simpatica si parasimpatica) si hormonii
digestivi .

Continutul cecului se deplaseaza spre colonul proximal pasiv datorita umplerii cu chim venit
din ileon . În absortia componentei lichide a chimului intervin miscarile antiperistaltice ; la
absorbtia apei si electrolitilor intervin contractiile haustrale . Miscarile de propulsie încep la
flexura hepatica , cuprind segmente largi de intestin , deplasând continutul uneori de la un
capat la altul prin contractii în masa . Acestea se produc de doua , trei ori pe zi si sunt
 influentate de reflexul gastrocolic si duodenocolic si de emotii puternice .

Prelucrarea chimica a chimului alimentar în colon .

În decurs de 24 ore aproximativ 400 ml chim se transforma în materii fecale , eliminate

zilnic în cantitate de aproximativ 150 g .

Reducerea cantitatii continutului intestinal rezulta din absorbtia apei , din chim , care are loc
în special la nivelul cecului si al colonului ascendent mai pot fi absorbite glucoza si sarurile
minerale .

Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze formate din : bioxid de carbon , azot ,
hidrogen sulfurat , mecaptan , metan , oxigen .

Intestinul gros contine reziduri alimentare de celuloza eliminate prin scaun ; compusi
fosfocalcici ; lipide care sunt de natura endogena ; colesterol , lecitina si sterobilina care
rezulta din bila ; calciu , fosfor , magneziu , care provin din alimente si epiteliu exfoliat ; fier
care este îndeosebi exogen .

Culoarea materiilor fecale este determinata de prezenta stercobilinei.

La resturile alimentare se adauga : produse de secretie , leucocite , celule epiteliale

descuamate si o mare cantitate de bacterii care se dezvolta în intestin si intervin în procesul
de fermentatie si putrefactie , în sinteza vitaminelor din grupul B , acid folic .

Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta scatol si indol care contribuie la mirosul
materiilor fecale .

CAPITOLUL II: AFECTIUNEA (COLICA ABDOMINALA)

DEFINITIE : Dureri abdominale intense, produse de obicei de un spasm al musculaturii netede a unui
organ (ex. cai urinare, cai biliare, perete intestinal etc.).

 sunt niste spasme(contractii) ale stomacului si intestinului, secundare acumularii de

gaze(dispepsie de fermentatie) in exces si care apar pe fondul unei imaturitati a tubului
digestiv(necesita o perioada de adaptare, secundara trecerii de la viata intrauterina, cand
nu a fost solicitat la cea extrauterina);
  un mic rol in aparitia/accentuarea lor o are si alimentatia mamei si mai ales consumul de
alcool, tutun, cofeina, alte toxice ( medicamente administrate fara avizul medicului);
numeroase studii au aratat insa ca, rolul alimentatiei materne nu este  unul major,
deoarece colicile abdominale apar si la copilasii cu alimentatie artificiala(lapte praf);
  pot fi secundare  si unor inflamatii ale mucoasei intestinale sau pasajului unor substante
hormonale(provenite din laptele matern).

Colica abdominala se produce prin diverse suferinte organice. De pilda, stenoza pilorica apare,
de obicei, ca o complicatie a ulcerului gastric (pilorul este ultima portiune a stomacului, la
conexiunea acestuia cu duodenul), facand dificila trecerea continutului gastric in intestin. In
prima faza a bolii, musculatura gastrica incearca sa depaseasca obstacolul format si, astfel, apar
dureri colicative, intermitente, care cedeaza fie dupa evacuarea stomacului in duoden, fie dupa
varsaturi (spontane sau provocate de bolnav).

Contractiile stomacului sunt atat de puternice, incat uneori pot fi vizibile la suprafata
abdomenului. Cu timpul insa stomacul se dilata, fibrele sale musculare se alungesc si isi pierd
tonusul, astfel incat contractiile fortate si implicit durerile nu se mai produc, iar stomacul nu mai
poate fi evacuat si trebuie intervenit chirurgical. Gastroenteritele (bacteriene sau virale) se
manifesta cu greturi, varsaturi, dureri colicative, eventual febra joasa, dar simptomul principal
ramane diareea, cu scaune abundente, uneori cu sange, care pot duce la deshidratare. Boala
dureaza, de regula, cateva zile (1-3-5 zile) si este mai frecventa la copii (desi poate aparea la
orice varsta).

Colonul reprezinta partea finala a intestinului gros,el absoarbe apa si nutrientii din alimentele partial
digerate ( care intra in colon prin intestinul  subtire ).Ceea ce nu se absoarbe esre eliminate lent din
organism.Alimentele nedigerate si neabsorbite si particulele din alimentele neabsorbite ,sunt numite
fecale ( scaun ).Pentru eliminarea fecalelor muschii colonului actioneaza impreuna cu intreg
organismal.Daca acest process fiziologic este interrupt,continutul colonului nu se mai poate deplasa spre
iesirea din organism,se opreste si se porneste,nu se misca sau se misca prea incet sau prea repede.Toate
aceste manifestari determina aparitia sindromului de colon iritabil.

ETIOLOGIE: Cauze ale durerilor abdominale:

 Apendicită (inflamarea apendicelui)
 Blocaj sau obstrucţie/ocluzie intestinală
 Colecistită (inflamaţie a vezicii biliare), cu sau fără calculi biliari
 Constipaţie cronică
 Anevrism aortic abdominal disecant
 Diverticulită
 Alergii alimentare
 Intoxicaţie alimentară (Salmonella, Shigella) sau gastroenterită virală (gripă la stomac)
 Arsuri la stomac, indigestie sau reflux gastroesofagian
 Boală inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colită ulcerativă)
  Invaginaţie intestinală (blocaj intestinal la sugari) - deşi rară, aceasta cauză reprezintă
un motiv serios  de durere la un sugar, care îşi trage genunchii la piept atunci când plânge
 Sindromul colonului iritabil
 Ischemia intestinului
 Pietre la rinichi 
 Intoleranţa la lactoză
 Insuficienţă sau infarct mezenteric (deficit al aportului sangvin  în arterele care irigă
intestinul subţire şi colonul/intestinul gros şi care uneori are ca rezultat necrozarea rapidă
a intestinelor)
 Pancreatită (inflamaţia pancreasului)
 Tumori sau cancere
 Ulcer
 Infecţii ale tractului urinar

_
Cauzele apariţiei colicilor:
  
 Cauzele care duc la apariţia colicilor la nou-născuţi şi sugari sunt dintre cele mai variate:
 a. imaturitatea musculaturii netede din peretele intestinal – cel mai frecvent
 b. imaturitatea sistemului nervos
 c. deficitul de lactază – destul de frecvent. Lactoza este un dizaharid prezent în lapte,
precum şi în derivatele din lapte, brânzeturile. Lactaza este o enzimă sintetizată de
organism în prezenţa lactozei. Lactaza va descompune lactoza în două glucide ce pot fi
asimilate de organism, glucoza şi galactoza. 
 d. supraalimentarea
 e. meteorismul (balonarea), care poate apărea ca urmare fie a deficitului de lactoză, fie a
ingestiei aerice în timpul mesei. De aceea, după masă, bebeluşul, aşezat în poziţie
verticală şi sprijinit pe umărul mamei, trebuie tapotat pe spate, astfel înât să poată elimina
gazele ingerate in timpul alimentarii.
 f. sensibilitatea la unele dintre produsele alimentare, dar nu numai, consumate de mamă
(alcool, tutun, cafea, căpşuni etc)
 g. despărţirea copilului de mamă
 h. stresul şi neliniştea părinţilor pot fi transmise bebeluşului şi astfel el va deveni mai
agitat
 i. sensibilitatea la proteinele din laptele animal (vacă, oaie, capră). Există, încă, în
România secolului al XXI-lea persoane care îşi alimentează copilul cu lapte cel mai
frecvent bovin, deşi este cunoscut faptul ca laptele animal non-matern este alergenic şi, în
plus, nu-i asigură nou-născutului, respectiv sugarului necesarul zilnic de vitamine şi
minerale.
 j. diferite infecţii şi parazitoze - infecţii de tract urinar (ex. cistita), infecţii ale tractului
digestiv (gastroenterocolita), parazitoze intestinale (giardioza), infecţii respiratorii
(viroze), infecţii ORL (otita).
 k. Reflux gastro-esofagian
 Constipatia este alta cauza frecventa de dureri abdominale. Poate fi prelungita, cu crampe
dureroase la eliminarea materiilor dar poate fi si brusca si foarte dureroasa. Durerea este
 de regula mai accentuata dupa mese. Poate aparea in timpul procesului de formare a
deprinderilor legate de folosirea olitei sau toaletei. Constipatia apare si la copii mai mari
atunci cand aportul de lichide este diminuat sau din cauza numeroaselor activitati pe care
le are de facut, copilul "uita" sa mearga la toaleta.
 Exista diferite feluri de infectii ale tractului digestiv care pot provoca dureri abdominale,
combinate uneori cu varsaturi sau diaree. Termenul medical folosit pentru acestea este
"gastroenterita acuta". Pot fi produse de unele virusuri sau bacterii. Boala trece, cel mai
adesea de la un membru al familiei la altul, fiind uneori acompaniata de febra.
 -factorul genetic este  mult discutat,deoarece exista anumite dovezi ca aceasta boala  se
mosteneste
 -stressful poate mari viteza colonului.Un copil poate fi stresat in urmatoarele
conditii:trebuie sa fie ascultat la scoala,copilul are de dat un test,copilul isi aude parintii
certandu-se
 -anomalii motorii ale tractului gastrointestinal:scaderea motilitatii intestinale poate
determina constipatie
 -hipersensibilitatea intestinala
 -tulburarile  psihice:anxietatea,depresia pot determina colon iritabil
 -infectiile bacteriene gastrointestinale
 -alimentatia necorespunzatoare:alimente cu multe grasimi,condimente,mese abundente
 Este bine de stiut faptul ca intestinul iritabil nu este o boala ci un sindrom sau un grup de
simptome asociate si reprezinta o importanta cauza a durerilor abdominale recurente,in
copilarie.
_

La copilul peste 3 ani cauzele pot fi:

- malrotatia intestinului cu obstructie intestinala (diagnosticul se concretizeaza prin clisme

baritate);

- boala Crohn si colita ulceroasa;

- constipatie cronica (la 4 - 30% din copii);

- ulcer peptic;

- apendicita cronica;

- aparazitoze intestinale (oxiuri, Giardia);

- diverticuli Meckel;

- duplatie intestinala, invaginatie recurenta;

- hernie hiatala (sunt sugerate când durerea se asociaza cu hemoragie digestiva si anemie, sau
cu semne de obstructie intestinala);
 - boli ale vezicii biliare sau a pancreasului.

Simptomele :

_
Semne şi simptome:

 - plâns viguros, inexplicabil. Datorită plânsului, bebeluşii se pot înroşi sau învineţi. 

- agitaţie şi iritabilitate

- strângerea pumnilor cu flectarea membrelor superioare pe torace

- picioare reci cu flectarea membrelor inferioare pe abdomen şi, în acelaşi timp, flectarea extremităţii
cefalice (capul)

- copilul nu poate dormi, datorită durerii

- uneori, refuză alimentaţia.

Criza durează aproximativ 20-30 de minute şi este, de regulă, repetitivă. Apare, de obicei, seara sau după-
amiaza şi niciodată în timpul mesei.

Simptomele toxiinfectiilor alimentare sunt de obicei dureri abdominale, varsaturi, diaree,

acompaniate uneori de febra sau frisoane. Starea generala este alterata. Toti cei care au consumat
din alimentul contaminat vor face boala in acelasi timp (in forme mai usoare sau mai severe, il
functie de rezistenta organismului si cantitatea de aliment consumat) spre deosebire de
gastroenterite unde boala se transmite de la o persoana la alta din familie, succesiv. Medicul
trebuie totdeauna consultat daca suspectati producerea unei toxiinfectii alimentare.
Copiii cu probleme de alimentatie au adesea dureri abdominale cand se aseaza la masa sau dupa
ce au mancat putin. Parintii cred ca aceste dureri abdominale sunt un pretext pentru a refuza sa
manance, dar bietii copii au dureri puternice de stomac. Tratamentul lor consta in incercarea
parintilor de a face perioadele de masa cat mai agreabile pentru copil.
Exista si alte cauze, mai rar intalnite, care pot provoca dureri abdominale: meteorism (gaze
intestinale), alergii, inflamatii ale ganglionilor limfatici abdominali, tulburari renale si asa mai
departe, dupa cum puteti usor sa va dati seama, un copil cu dureri abdominale (acute si severe
sau cronice si usoare) trebuie sa fie examinat atent de medic.

-dureri abdominale sub forma de colici,crampe,localizate in special in partea dreapta superioara

si inferioara a abdomenului;durerile au intensitate mare,pot trezi copilul din somn

-dificultati de inghitire

-inapetenta
-dureri articulare

-cefalee ( dureri de cap )

-varsaturi alimentare

-scadere in greutate

-sangerari la nivelul tractului gastrointestinal

-diaree

-constipatie

-prezenta mucozitatilor in scaun

Investigatiile paraclinice

-teste ale scaunului:examen coproparazitologic,coprocultura,coprocitograma

-ecografie abdominala

-sigmoidoscopia

-colonoscopia

-biopsia colonica

Diagnosticul pozitiv

-istoricul medical complet:se pun intrebari despre simptomele copilului,despre membrii familiei
cu anomalii gastrointestinale,despre infectiile recente,medicatie,evenimente stresante,cum s-au
instalat simptomele ( de cate ori pe zi, saptamana sau la doua saptamani )

-efectuarea examenului clinic

-efectuarea investigatiilor paraclinice

Diagnosticul diferential

-boala celiaca

-ulcerul peptic

_
Investigatie:
_
Investigaţiile paraclinice sunt destul de limitate. Cele mai multe dintre colici, nu au un substrat medical
identificabil. La examenul radiologic se poate observa o imagine abdominală aerică (gaze în abdomen) şi/sau
o contracţie puternică a musculaturii intestinale, datorate fie alimentaţiei excesive, fie apariţiei unei
inflamaţii la nivelul mucoasei intestinale provocată de substanţe toxice ingerate din laptele matern (tutun,
droguri, alcool, cafea etc)
În cazul colicilor din gastroenterocolită sau parazitoze, examenul coproparazitologic şi
coprocultura sunt sugestive, însa atunci colica este o consecinţă a bolii de fond. 
_

Investigatii instrumentale

- examenul radiologic al abdomenului este indicat in suspectie de litiaza biliara sau renala, ocluzie
intestinala, ischemie mezinterica, traumatism abdominal.

- radiografia toracica.

- ECG.

- ecografia abdominala.

- scintigrafia hepatobiliara.

- tomografia computerizata.

Tratament:

_
Tratament şi profilaxie:
Există 2 forme de tratament: cu preparate special concepute pentru remiterea intensităţii şi
frecvenţei colicilor şi metode tradiţionale (o batistuţă caldă pusă pe abdomenul copilului,
mângâiere blânda a abdomenului bebeluşului, plimbarea, zgomotul alb, sunete monotone –
aspiratorul, foenul, sunete imitative ale curgerii unui râu, baia călduţă etc). Atenţie! Nu puneţi
nimic cald direct pe pielea micuţului, deoarece riscaţi sa îi provocaţi acestuia o arsura locală!!!
Puneţi întotdeauna un scutec sau un prosopel între obiectul cald şi pielea nou-
născutului/sugarului!!!
_

-regim alimentar,cu  evitarea mancarurilor grase,cu condiment,derivate lactate,bauturilor cu

cafeina si indulcitori sintetici si a alimentelor care produc gaze ( fasolea,varza )

-copilul trebuie sa isi regleze alimentatia,mesele sa fie la ore regulate,in cantitati mici si dese,sa
bea multa apa,sa faca miscare
-administrarea fibrelor vegetale din fructe,legume si cereal,cu rol reglator al peristalticii

-antidiareicele ( loperamid ) scad numarul scaunelor dar nu reduc intensitatea durerilor

abdominale sau a gazelor;trebuie administrate cu prudenta si numai la indicatia medicului

-antispasticele pot controla spasmele musculare colonice si reduc intensitatea durerilor

abdominale,dar trebuie administrate numai la indicatia medicului

-in cazul in care copilul prezinta tulburari psihice,se pot administra antidepresive triciclice
( imipramine ) dar cu mare atentie si la indicatia medicului;se poate face psihoterapie care va
reduce stresul

-administrarea probioticelor imbunatatesc simptomele din colonul iritabil

Pentru ca boala sa fie mai repede si mai bine diagnosticata,se recomanda copilului cu colon
iritabil,sa tina un jurnal in care sa isi noteze cat de des apar durerile abdominale
( zilnic,saptamanal,la doua saptamani ),ce anume le face sa dispara,care este frecventa scaunelor
si cum arata acestea ( culoarea,consistenta,prezenta mucusului ).