Colegiul de Medicină Bălți

Ingrijirea bolnavilor cu
maladii intestinale

Realizat de eleva gr.Amg-

404,Savciuc Daniela
Profesor:Arama Daniela
Vomă
 I. Delimitam simptomele premergătoare:
supraveghem pacientul atunci când prezintă simptomele
premergătoare vărsăturilor: greaţă, vertij, salivaţie abundentă, 
dureri de cap, tahicardie, transpiraţii reci, disconfort, stare generală
Îngrijiri

alterată

 în aceste cazuri pregătim de urgenţă tăviţă renală, vas colector,

muşama, aleza, prosop, pahar cu apă;

 îndepărtăm proteza dentară acolo unde este cazul;

(delimităm vărsăturile provocate sau precedate de accese de tuse,
ca de exemplu în tusea convulsivă).
 II . Asiguram măsuri de control şi toaleta pacientului:

 poziţionăm pacientul şezând, semişezând sau decubit lateral 

cu capul uşor ridicat pentru a împiedica aspirarea vărsăturilor;

 susţinem capul pacientului cu o mână pe frunte şi vasul de colectare;

 educăm pacientul pentru a nu căuta să-şi oprească vărsăturile;

Îngrijiri

 efectuăm toaleta pacientului: bucală, parţială sau totală după necesităţi;

 oferim pacientului apă pentru clătirea gurii după vărsături;

 in cazul unei intoxicaţii alimentare oferim multe lichide pentru a stimula vărsatura
pentru a curăţa astfel stomacul;

 asigurăm pacientului regim alimentar de cruţare a stomacului

(ceaiuri de muşeţel fără zahăr);

 reluăm alimentaţia pacientului treptat începând cu hrană lichidă (supe);

 nu administrăm pacientului cu vărsături, medicamente pe cale orală;

 III. Intervenţii post-vărsătură
 observăm şi calmăm simptomele ce pot însoţi vărsătura: durerea
abdominală, pierderea echilibrului, deshidratarea;

 comunicăm de urgenţă medicului apariţia vărsăturilor sanguinolente;

 liniştim din punct de vedere psihic pacientul care acuză ameţeli, vertij, sete

accentuată şi il educăm pentru conduită post-vărsătură;

 administrăm medicaţia antiemetică prescrisă de medic (supozitoare, injecţ

, perfuzii);
Îngrijiri

 transportăm la laborator pentru investigaţii vărsătura pacientului;

notăm fiecare vărsătură cu un cerc, data şi ora când s-a produs:

-cu culoare albastră vărsăturile alimentare;
-cu culoare verde vărsăturile bilioase;
-cu culoare roşie vărsăturile sanguinolente.

la indicaţia medicului efectuăm bilanţul hidric şi administrăm pentru corecţia

tulburărilor electrolitice, rezervei alcaline şi anemiei, parenteral, soluţiile
perfuzabile, electroliţii, cantitatea de sânge prescrisă;

monitorizăm funcţiile vitale, vegetative ale pacientului.

Diaree
 I. Pacientul să aibă tranzit intestinal în limite
fiziologice
– recunoaşte diferenţa între diaree benignă trecătoare şi diaree
cronică;
– pregăteşte bolnavul pentru examinări endoscopice;
– alimentaţia este hidrică, în primele 24-48 ore
– asistenta serveşte pacientul cu ceai neîndulcit (mentă, coarne,
muşeţel) supă de morcov, zeamă de orez;
– treptat, introduce mici cantităţi de carne slabă, fiartă, brânză de
vaci, pâine albă prăjită, supe strecurate, din legume;
Îngrijiri

– după 4-5 zile, trece la o alimentaţie mai completă;

– recomandă pacientului şi îi reduce provizoriu alimentele bogate în
proteine, legumele şi fructele crude;
– educă pacientul pentru a nu consuma legume şi fructe la aceeaşi
masă;
– merele rase reglează funcţia intestinală şi absorb toxinele din
peretele intestinal;
– recomandă consumul de banane, morcovi, gutui, pentru
vindecarea diareii;
– administrăm medicaţia prescrisă pentru regenerarea florei
intestinale , simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene,
fermenţi digestivi, sedative.
 II. Pacientul să aibă tegumente şi mucoase
perianale curate şi integre
– curăţă şi usucă regiunea anală, după fiecare scaun;
– aplică creme protectoare;
– efectueaza toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi dezinfectează cu
acid boric 2-3%.
– asigura lenjerie curata si uscata.
Îngrijiri

III. Pacientul să-şi satisfacă celelalte 

nevoi fundamentale
– asigură repaus la pat, când starea generală este alterată;
– menţine constantă temperatura corporală (au loc pierderi de energie);
– încălzeşte pacientul cu termofoare, pături, perne electrice in caz de
frison;
– protejează patul cu aleza şi muşama;
– serveşte pacientul cu bazinet.
 IV. Pacientul să fie echilibrat hidro-
electrolitic
– hidratează pacientul pe cale orală şi prin perfuzii, urmărind
înlocuirea pierderilor de apă şi electroliţi;
– recoltează sânge pentru hemocultură şi scaun, pentru
coprocultură;
– monitorizează funcţiile vitale şi vegetative şi le notează în
Îngrijiri

foaia de observaţie;
– calculează cantitatea de lichide ingerate şi perfuzate şi pe
cea eliminată;
Pacientul să fie echilibrat psihic – dă dovadă de înţelegere şi
răbdare, menajând pudoarea pacientului;
– îl linişteşte şi îl încurajează să-şi exprime emoţiile şi
sentimentele în legătură cu starea sa;
– pregateste psihic pacientul inaintea oricarei tehnici de
nursing sau investigatii.
Constipatie
 I. Pacientul să aibă tranzit intestinal în
limite fiziologice
– determină pacientul să îngere o cantitate suficientă de
lichide;
– recomandă alimente bogate în reziduuri;
– stabileşte, împreună cu pacientul, un orar regulat de
Îngrijiri

eliminare, în funcţie de activităţile sale;

– determină pacientul să facă exerciţii fizice cu regularitate;
– urmăreşte şi notează în foaia de observaţie consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
– efectuează, la nevoie, clismă evacuatoare simplă sau
uleioasă;
– administrează, la indicaţie, laxative;
 II. Pacientul să aibă tegumente şi
mucoase perianale curate şi integre
– curăţă şi usucă regiunea anală, după fiecare scaun;
– aplică creme protectoare;
– educa pacientul pentru toaleta anusului dupa defecatie.

III. Pacientul să-şi satisfacă celelalte

nevoi fundamentale
Îngrijiri

– asigură repaus la pat, când starea generală este alterată;

– menţine constantă temperatura corporală (au loc pierderi
de energie);
– încălzeşte pacientul cu termofoare, pături, perne electrice;
– protejează patul cu aleza şi muşama;
– serveşte pacientul cu bazinet;
 IV. Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi
deprinderi noi
– solicitam şi educăm pacientul pentru a mânca încet, mesteca bine,
favorizând astfel formarea bolului alimentar;
– educăm pacientul pentru consumul alimentaţiei bogată în fibre şi
predominant alcalina;
– educăm pacientul să consume dimineaţa şi între mese legume crude,
fructe proaspete sau sucuri de morcovi, portocale, piersici, struguri;
– educăm pacientul ca la apariţia nevoii de defecaţie să nu amâne
mersul la toaletă;
Îngrijiri

– recomandăm pacienţilor sedentari în scopul stimulării organelor

interne să efectueze exerciţii fizice complete;
– recomandăm şi efectuăm cu pacientul în caz de constipaţie spastică
exerciţii de relaxare;
– efectuăm pacientului pe zona inferioară a abdomenului masaje prin
frământare sau malaxare;
– incurajăm sau educăm pacientul pentru consumul de ceaiuri laxative
(cruşin);
– sfătuim pacientul să meargă în fiecare zi la aceeaşi oră la toaletă
pentru reeducarea reflexului de defecaţie;educam pacientul pentru a
înceta administrarea de laxative după ce a fost rezolvată constipatia.