Cauzele Aparitiei Alunecarilor De Teren Capitolul 1 Cauzele aparitiei alunecarilor de teren. 1.1 Tipuri de alunecari de teren.

Fiind un proces cu frecventa mare in modelarea versantilor insotit de numeroase consecinte nefavorabile sub raport economic,alunecarile de teren nu numai ca au fost mult studiate,dar au fost si grupate diferit in functie de diverse criterii,actiunea insotita si de introducerea in literatura a unei terminalogii variate,multe denumiri fiind preluate din limbajul regional(grui,gruet,vartop,iuz,pornitura etc.) Se pot separa tipuri de alunecari dupa diferite criterii: -dimensiuni(mici,mijloci,extinse); -pozitia(adancimea) la care se afla patul de alunecare(alunecarii la suprafata,la mica adancime,profunde etc.) -forma pe care o capata corpul alunecarii(alunecarii in suprafata lineare); -vechime(alunecari prezente,vechi etc); -sensul evolutiei(detrusive-se dezvolta din josul in susul versantului delapsive se produc in partea superioara a versantului si inainteaza catre baza lui); -stabilitate(alunecari active,partial stabilizate,fixate). -raportul dintre sensul deplasarii si cel al inclinarii stratelor geologice(alunecarii consecvente-ele coencid,obsecvente-ele sunt opuse); Gruparile sunt relative,intrucat orice alunecare poate fi incadrata aproape in oricare din categoriile mentionate. Pentru studiile geografice,desi importante sunt toate,ceea ce intereseaza este forma,intrucat aceasta reflecta tot ansamblul de conditii ce-a generat nu numai declansarea ci si intreaga evolutie a lui.Ea este conditionata mai intai de adancimea la care se afla patul alunecarii si de factorii care au condus la starea de instabilitate.In acest sens frecvent se disting: -Alunecari superficiale care se produc de la suprafata pana la adancimi reduse(maximum 1,5m.)Intre acestea cateva tipuri sunt mai insemnate. *Solifluxiunile sunt deplasari la care patul de alunecare este situat la nivelul unui orizont inghetat dintru-un sol sau depozit din etajul alpin sau la contactul acestora cu rocile de la baza lor.Procesul se produce in zilele calduroase de primavara cand dezghetul se transmite de sus in jos,iar apa rezultata inmoaie diferentiat materialele.Sub impulsul gravitatiei deplasarea lor se face neuniform rezultand o rapa de mai multi metri lungime si cu o diferenta de nivel de sub 50 cm.In fata vor rezulta brazde sau valuri haotice ce vor afecta stabilitatea depozitelor de pe versant.Este o deplasare cu o viteza redusa. *Blocurile glisante sunt bolovani care se prabusesc primavara de pe stanci sau abrupturi si care prin cadere sub impulsul propriei greutati realizeaza mai intai implantarea in orizontul dezghetat din depozit(sol) iar apoi alunecarea in sensul pantei.Rezulta un jgheab de alunecare de mai multi metri lungime si un val cu forma semicirculara(potcoava) produs prin impingerea in fata si lateral a materialelor dezghetate.Sunt frecvent intalnite in muntii inalti pe pantele cu inclinare redusa de la baza abrupturilor. *Brazdele de alunecare sunt alunecari superficiale realizate pe orice versant unde vegetatia ierboasa este slab dezolvatata sau lipseste in conditiile unei umeziri puternice a materialelor depozitului.Procesul se face la nivelul unui strat argilos aflat la baza acestuia.Ia nastere o rapa,de obicei lineara(mai multi zeci de metri lungime) cu o diferenta de nivel reduse(sub 0,5m).Procesul este accentuat prin presiunea exercitata,prin circulatia vitelor care pasc si de catre spalarea in suprafata(adanceste si largeste spatule dintre brazde favorizand starea de instabilitate). -Alunecarile de teren de mica adancime.Afecteaza depozitele groase de pe versanti iar uneori si o mica parte din rocile de desubt.Patul de alunecare se afla pe un strat de argila,iar dimensiunile nu sunt prea mari.Rapa de desprindere,frecvent semicirculara,are o inaltime de 1,5-2 m;masa alunecata se dispune in cateva valuri separate de microdepresiuni adanci.Fenomenul se produce in sectoarele versantului cu panta mai mare,pe care vegetatia este slab dezvoltata sau unde s-au inregistrat activitati antropice cauzatoare de instabilitate(sectionare,pastorit intens etc).in conditiile

infaptuirii unei intense umectari prin precipitatii.Sunt cele mai frecvent tipuri intalnite in regiunile de deal si de munte care apar izolat dar care prin evolutie ajung sa se uneasca,creand deplasari cu dimensiuni mari.Poarta cele mai variate denumiri regionale legate de multe ori de forma.Cand sunt izolate stabilizarea este ceva mai rapida. -Alunecarile profunde.Au dimensiuni foarte variate,uneori cuprinzand versantii in intregime sau cea mai mare parte din bazinele unor vai torentiale.Afecteaza stratele de roci care intra in alcatuirea versantilor,patul de alunecare fiind la adancimi de mai multi metri.In evolutia lor pot fi surprinse toate fazele de pregatire(se concentreaza in individualizarea unei retele de crapaturi care se diversifica,se unesc,largesc si se adancesc),de manifestare activa rezulta rapa de desprindere care se extinde,mai multe trepte si valuri de alunecare etc.),de stabilizare partiala si de reactivarea pe sectoare. Diferentierea subtipurilor se face dupa criterii diferite din care trei sunt frecvent invocate-sensul evolutiei(delapsiv sau detrusiv),raportul dintre directia de dezvoltare si sensul inclinarii stratelor si forma generala ca rezultat al evolutiei(lineara sau de vale si areala sau de versant.) *Alunecarile masive de versant.Sunt cele mai extinse,uneori cuprinzand intregul versant.Rapa de desprindere se afla in treimea superioara a versantului si are o desfasurare neordonata(sectoare semicirculare legate de altele lineare si dimensiuni variabile(inaltimi de la 2-3 m la peste 50m),intrucat a rezultat din insumarea si evolutia mai multor rape cu pozitie diferita.