Arad, Mercuri, i / 1 3 anuar: e 3Nr.

Л
ІЕПАСГІА ADMINISTRAŢIA
Tt. AO.'CH (ADAM) . ARAD, STR. ШІЛСН (ADAM) i

•NAMFNTUL INSER7IUNILE:
<4tto Sf» Ungatia : ie I fir garmond: prima-datä
a a fl. IC; pe »/i 1 er. ; a doaui oară. 6 er. ;
a ^ia-oară 4 er. şi timbru
; pe '/« de an de 3\. , de fiecare publi-
c r
I pe 1 tună fl 1. caţiune.
e bvwihecà pe Atât abonamentele cât şi
I /7. f 0. inserţionile «ûnt a së plăti
înotate.
m -R» ane: Scrisori nefrancate nu së
•te înaootază primesc.

ţpt aşa şi noi, dacă "cu adeveiat

facen parte dintr'un neam cu viitor şi
cu editaţi de a întemeia şi întări stg %
Arad, 1 \ anuane v. 1897.
De Anul-nou.
•o- Ungară. Pertractările în-
ne \om închega ear' rîniurile; v( i • esc şi austriac priijtor la banca ,
»Mirire întru cei de sus
cari puţuu Vi a;luce ierta, P e
Ç»> lra n
e - a u lovit, v< » vo:v-u:>ă V a s t T Ungara,se urmează. Consilierul
c a r i

pace, între oameni bună-

púicere. uita t ° a t e
superările. Pentru-că a ( i i a ! de apartamentul de finanţt, Popo- voire«...
amenât intr.-» noi nunr.ri vrajbă zjscş.b mântuirea vits, şi secrerarui ministerial Wickenburg, au
neamului seu, în
fost i^ptëmâna trecută trimişi la Viena pen­ In sfîrşit ùn moment de pace, o
ţiuniie sale politice se va conduce nu
>aţ., ari au luptat alătin am de dorul resbunării, tru coninuarea pertractărilor în această causă. clipeală de fericire.
ci de sentiment ui,
La 9 hnuari. s au întors la Pesta şi, după- $i aceasta nu pentru-că ar fi înce­
cai au suferit temniţa im- ce-'l covîrşeşte pe creştinul care în-
cum se svoneşte, au raportat ministrului, că
şi pi ni i lor dăduseră par- genunche înaintea potirului sfânt. tat vijelia persecuţiunilor, nu pentru-că
pertraliările riau dits la nici un résultat!
laţional român o glorie, pe care s'ar fi stîrpit dintre noi »a pizmei reutate«,
Purcezênd astfel, neînţelegerile din
a\ut-o, în anul trecut anul trecut, nu vor putea së însemne/e şi »oai ba neunire«, ci pentru-că se im­
I at şi au dus unii împotriva distrugerea partidului naţional roman, Geluchoii чку la Berlin. La 18 Ia­ pune momentul sublim, ca së ne înăl­
nuarie n. în Berlin au loc mari serbări în ţăm mintea, gândurile şi inima, la con­
ësboiu, de par'că ar ti fost duş-
1
nici risipirea luptătorilor încercaţi, cionoarei ordului Vulturul-Negru. Goluchowsky,
siderarea adevërurilor eterne, ^e s'au
moarte. I ministiul de externe al Monarchiei noastre, a
se va asëmëna numai cu o furtună, predicat în sfintele serbători r.ecute, din^
fost cu opt luni înainte decorat cu acest ord.
întrebam c'ne poartă vru, care din pădurea de stejar a putut ici ieslea din Vifleim, omenimii întregi.
La serbările din 18 va fi şi dînsul de faţă.
:ă ori-care ar fi judecata, ea së rupă crengi, dincolo së culce trunchi Foile din Pesta conglăsuesc întru a da aces­ Legea noastră sfântă Ia D-zeu ne
fraţilcr trebue se cadă. Şi cartel ori së desrădecineze, fără-ca prin aceasta
tei calatorii a lui Goluchowsky la Berlin cu înalţă, ne apropie de El!
e de strîngerca rindunlor, nu pădurea ea însăşi së peardă din măreţia mult mai mare importanţă, decât aceea de a Adevërurile ei sfir/ie n e luminează
uta pe cel mai vinovat, ci ni şi podoaba sa fi simplu participant la acele serbări. 'I-se
—'-- pun taîielia moralei pu­
r

curs, dacă toţi îşi dav mâna at ibu» şi o misie politică însemnată, şi ser­
blice şi private, nobiliteazà raporturile
Së .înţ* legem odată, că în vieaţa pu­ bările sunt numai un 'fcon prilegiu pentru a
dintre indivizL societăţi şi naţiuni.
i ar fi fost un blăstem : asupra blici micile ambiţii personale şi egoismul nu fi prea bàtëtoare la ochi calëtoria.
Moraia evangelică e cea mai su­
aii i rdonaîe şi în Ţeară numai •rebue së dispară. Aici luptai'r-riţ ade­
blimă armonie între facultăţile omulm.
iM doue partide istorice văraţi 'ûnt a se preţid in mesura
r jerl- Vfieetia naţiondld In 4tt >v Cehii
cŞodanj-slaairite fei r" ^=»"-*—im« fere Jfc- ftrpuna şi legile universului!
. >it In a j u u w . i.'iut nou triu'nf însemnat pen-
;

naţionaliştilor i Dor-rile sale binelui obştesc

Äontra n'are trt atsa lor nai.oiială. Ministrul-preşedinte Ea ne constitue, prin inspirfiţiunea
e sentiment*-. Au főst dreptul së aştepte nici o cruţare. co rífel cehi din dieta centrală. Au ajuns ma­
lê ingratitudine, când jr ' adevërat mare este
a r o r n r u
re e succes de-a se lecreta limba cehă pen­
dualitate sau persoană determinată, de-
şi sau tăgăduit lucruri, pe acela, care nu numai a ştiut së creeze ii Bohemia ca liml.â oficioasă în adminis- clarundu-ne de factor «sui iuris», dotat
ria le va înscrie ca fiurnoase o situaţiune bună, dar' a şi avut calită­ 0 iţie, ceea-ce se va publica în curênd în cu divina î'bertate.
•omâneşti, şi s'a dat ascultare ţile së susţină şi së întărească acea 1 :p oficios. După-c" aceasta va fi fapt îm- Ea ne asignează locul de muncă în
;
pl nit, în dieta provinciala a Bohemiei vor câmpul vieţii, spfcvfcând fiinţa noastră
ari au crezut că acţiunile se pot situaţiune.
pune pe tapet de nou chestia Curta, pe care morală, prin limba n o t * ^ р г і zestrea
prin sgomot. guverna] are de gând s'o aplaneze prin îm­
п

Mai pre sus de toate së nu uităm ce a dăruit omenimii în Wraţiile tipu-

părţirea dietei provinciale bohème, în curii
adevérat desastru; des-tstru cu un lucru : răspunderea, pe care o avem nationale. iui nostru speciâî ä e popor o ú b i t de s e

ai simţitor şi mai maro, cu cât frecare în parte şi cu toţii împreună, alte popoare, de naţiune deosebita de
arii noştri politici, vëzèndu-r,e când vorba e de causa naţională. alte naţiuni.
Chestia Trentinului. In acelaşi timp
iţi, ne-au crezut că suntem într'utj Credincios şi nespus de bun, po­ când guvernul austriac sloboade tot mai mult In valorarea virtuţilor date, în apre-
'âe stirşeală şi au socoti'- că porul nostru e tot aşa de simţitor, coarda faţă de energicii Cehi, făcendu-le tot ţiarea bogăţiilor dăruite, în scoaterea la
. lovitura de moarte, când la mai marii sei vede patimi, mai multe drepte concesiuni naţionale, — iveală a zestrei naţionale : consistă vieaţa,
u şi încercat s'o dee. încearcă së împace, prin dreptate, şi agitata progresul, mărirea naţiunilor.
despre cari instinctul seu îi spune că
i-t-e manifestaţiune a vieţii pari nu pot aduce nici un bine. chestie a Trentinului italian. Ministrul-preşe­
Vieaţa noastră naţională trebue së
dinte Badeni se consultă mult cu Malfatti
naţional, a fost luată drept ui fie revelaţiunea schînteiei divinităţii
A ne juca cu credinţa lui, a căuta desjre autonomia ce are de gând s'o dee Ti-
poliţienesc. Astfel că bărbaţi! di noi.
së ascundem slăbiciuni, pe cari el le-a rolüui de Miază-zi, şi tocmai lucrează la pro­
i căror era aţintită privirea între\ iectil, că ce fel de autonomie administrativă,
judecat la cea dintâi a lor arătare, a „Limba, legea, vorbe sfinte, la stră­
irope când înainte vreme întraq naţbnală şi materială së 'i-se dee Tirolului.
căuta së intervertim faptele, e un pë- buni erauu
!..
nniţă, anul acesta au fost pedep-1 Iiea naţională adecă, face tot mai frumoase
cat neiertat. El poate aduce după sine cucriri în jumëtatea de dincolo a împerăţiei Alipirea Românului de legea sa stră­
\ în bălae de joc.
ruperea legăturii între ţerănime şi aşa noatre. moşească, la creştinătate, a fost şi este
vşa cà I Ю6 se încheie, pentru!
zişii fruntaşi. tăria şi pavăza lui în luptele vieţii.
rnmai :u perderi.
r*\r.c n q r e că această le­
îpaiwia Inf. Q ' , Istit- rv» la sfîr«i>"' Prin aceasta dăm noi «Mărire întru
ăşm : ...ii .ne ci eT ear
cei de sus lui D-zeu «.
gătură este singura forţă în faţa căreia sëpimânei trecute vorba, că în cercurile din
i»nè Aeplâng. Noi ţi:$ine s i m ţ i n i
4 1
adversarii noştri politici au rămas în­ Viea ar domni intenţia de a trimite de am- Şi tari în credinţă prin D«*eu, pu­
tiu .o ru' ce •
t
totdeauna desarma fi? basdor pentru monarchia Austro-Ungară la tem predica »pace« şi «între oameni
1n ^оп Lodra, pe tostul ministru de externe, con-
t bunavoire«.
ită Imn dom In vieaţa politică greşeli ireparabile teleKálnoky. Patrioticele din Pesta la auzi-
»Pace« cu toţi cei-ce respectează
iasă reaicestei veşti au tresărit ca împunse de
sunt acelea, după urma cărora naţiu­ adevërurile eterne din morala evange­
vese, căci, zic ele, contele Kálnoky nu-'i
nile n'^u ştiut së profite. Troiane de arelragi pe Maghiari, dar' nici el nu are lică, cu toţi cei-ce ţin la principiile cre­
.rte şi neînţelegeri au
eşeVi 7~<t së fie morrriêntul înciderea lor. Strigă chiar ministrului-pre- ştinătăţii; şi »bunavoire« faţă de toţi
щ»е.і .".aţintii. -> Bánffy së nu se învoească cu o atare
s e a
cei-ce iubesc libertatea, şi respectează
Anu! 1896 ne ofere bogate învë- dernmire. reciprocitatea drepturilor naţionale, ca
pilda, s'au rftiboit tatf* *" - . #
së putem trăi şi noi, precum voim, li­
- / le şi cv o rara. violenta.' ţeminte.
Sir Horace Muiíi?M e s t e n u m e l e beri fi independenţi!
И р у n o ş t r i Şerbi, m>i muit Së profităm de Ш , a v
noimi ambasador al Angli! ' «ena. !n Tribuna Poporului" în acest înţe­
'nd E 3 еенэи aprifc. Sè privim Numai astfel, îr vieaţa naţională, M S î l e
11 an. dînsui 'ş:-a présenta ' Impë-
pe Unguri: partidele lor se ce.m anul ce începe ar P°tea së însemneze atilui documentul d i n a r e t , i n ar
les va lC£ra. De aceea înţ''-"
de î n c r t ^ P "
- sfâşie. Ca id •:• trorbà însë. f" d un pas v
lbL cl românească ч я ' " * і ivjrea »Tî. . •£a obşte
onalităţi, .ie i i \ iei », ele uiu .'i
înainte. iui seu.
JM& ;*rarai porului*, care se va pune r t0ată bo
târ în ser- ciul causei n i
b u n e i

"
-le, stau uqiti. • + " i 7 Z : á
-
aponaie

А П ! luptă, acţiuni, jertfe »irtute, c e r e i închişi In vremea revoluţiei, afară de cei-ce
1
causa noastră naţională Luptă nobilă,
acţiuni energice, jert^ cu toată abne-
gaţiunea, sinceritate iubire de adevër,
şi mai presus de -oate onestitate intan­
gibilă, cere, pr-tinde, causa poporului
român !
Fie, -i aceste virtuţi së distingă
pururea pe bţi cei grupaţi în jurul
„ Triette 'om
F ^ a poporului român së fie, së cu­ Stările pe insula Creta nu sunt iici ele
cerească toate inimile, caîntr'un singur mai trandafirii.
cuget, cu o mgura simţire së servim Aci au isbucuit chi«>" de nou rev)luţiile.
cu toţii eau - naţională. r
Cauza e aceeaşi: Poar-'a a liniştit poponţiunea
Pusă e >rogramul naţional.
Arőta
rea lui, in otărîrlle şi enunciaţiuniic
confèrent > . laţionale, şi ale comite
tului naţional.
Pe basa aceasta, în direcţiunea acea­
sta se lucrăm cu toţii, cu foc, c u de­
votament, cu abnegaţiune, şi causa sfântă
naţională va triumfa !
Inspiraţiunea serMtorească ce se
^oşceaptă în inimile noastre în aceste
:
' - f zile în biserici şi în sinul familiei,
:•' si aile un rèsun^t vrednic pentru
vieaţa no«c< -0 naţională, ca toţi së ne
apropiem idealul cel mare, présen­
tât neu- bardul naţiunii:
J '.' - •
An nou fericit!
Dr. Vasile Lucaciu.
Revistă externă.
în Orientul Europei lucrurile iau earăsi o
debvT>ltare care numai prielnică nu se poate
numi păcii europene.
In u m a revoluţiilor desperate din vara
л-сдяиі?-to-іщраНрі етщ\шл ****»i««'W~t> ^
rile europene pe lângă .sublima. Poartă în cu bani mulţi!
tavorul creştinilor nedreptăţiţi, Sultanul a fă­
cut toate promisiile ce "i-s'au cerut, că vare- de câştig şi storc munca, delà om pârţa numai ce ar mai spori isbândele înve­ este p " iga i>r. P< юги! b a s
îormal temeinic întreagă a l c ă t u i a putredă a
statului seu.
Acum însë zi de *
iveală că toate comisiile, cu care Sultanul a
purtat de nas -«treagă diplomaţia Europei
timp de »- sî 4 l
de > u n a n
u f°st decât
praf я-jncat în ochii acelei diplomaţii, dar'
când la adecă de realisarea reformelor nici
vorbă !
Aşa, de pildă, potrivit amnestiei date, ar
trebuV së se libereze din prinsori toţi Armenii
L a anul nou
1897.
S'a dus un an de luptă plin,
Dar' şi-acest an eşit din rost
A mai ţesut din tortul nost
Un vraf din ghemele de chin
Şi ne-a rëmas tot mai puţin.
F?r' cete vechi si mari câtuşi
Au ruginit, s'au 'îbţiat
De iscrămtle ce-am versat;
Răbdare, fraţi, c'acuşi, acuşi!...
Din prigoniri, din închisori
Rësare libertatea 'n noi
Ca lanul verde de trifoi ;
O, Doamne, dăi frumoase zori
Şi-un timp prielnic pentru flori !
Bine-ai venit la noi, an n o u !
Amic ne fii, şi nu duşman,
Së fii mai bun ca vechiul an
Şi noue së ne fbci cadou;
Din tot Românul un erou!
Ce ne-au răpit fraţii tëi ani,
Tu së ne-aduci ear' înapoi;
Stîrpeşte pizma dintre noi,
Dar' fă së crească şi 'n Balcani
liţea vechilor Romani!
1/13 Ianuarie 1897
Dările so urcă- din zi în zi, încât l â n . . a scos delà cumpărătorii mici 0
stau acolo ca rëufacëtori ordinari. D,r' în plugarul e aproape de a hera în parte pe* patru sute de mii fl. La moşiik
faptă se întemplă numai o batjocură г ar din .'.epsig tot aşa o së facă numiţi,
pe;.iru stăpânire.
tei amnestii: autorităţile publică de pjblicat
amnestia, dar' uşile temniţelor nu se eschia
Capitaliştii speculează cu bucatele pattyi !
decât pentru un numër foarte neînsemat de dinsuiui la bursă, şi le apasă preţul în­ uaţi acum că precum tot satul î
prisoneri ! Pe ceialalţi pe toţi autoritare tur­
ceşti îi declară de criminali ordinari ş-'i ţin
mai departe acolo.
cât bietul plugar nu se alege decât cu
sudoarea cruntă şi oasele sdrobit , le­
gat de glie.
danul séu, aşa şi tot comitatul
idaiái sei, şi veţi găsi că aceea i
acuj se întemplă în comitatul Ara
I 1
*
Bursa, acea afurisită instituţiune a ОД- \ fără pàreche şi în celelalte comitat».
hă". Щ capitalismului, unde speculanţii vend ca . i re e rostul acestei politici de ц ,
1
şi jucându-se în cărţi cea mai nare oulă? Ovreii încet, dar' binechibzui
parte a recoltei, fără a avea un fir de desnioştenesc pe marii • proprietari m?
grâu în grânarele lor, şi aşa fac preţuri gluari. Dar' ca acestora nu cumva
c
de scădere şi urcare, piătindi 'şi i,imai le caua greu şi së le vină în miiV
prin făgăduinţe bogate, dar' după îmolinirea
diferenţele cjfe perderi ori debâm;, — jntisctmtismul, care în Viena, sub c
făgăduinţelor în-»*dar se aşteaptă de Iun'de zile.
Dir jpriciha *ю poporaţia e desperată şi a iac»_ C d D Q f a a n s t C | » i i i u i ..uUi '50 ''aibă ducerea lui Lueger, a sfârîmat pute
f j
T)\\a 4 a r mâna pe чгте. căci euѵеггм^Л*щр.вс cuinpèràtori decât cu preta rj de щ . Ovreilor din Austria, îmbată cu Щ 0
fntf'adev« nu si-, ил ц j i făgăduinţă, n c и cură, şi atâta cat se î c ^ c i e pentv\ j rece pe şoviniştii noştri, că adecă d-1
l I V
şi nu-'şi ţine, nici de sé jefară pe toţi Moha- buinţele mai mici ale terii. Ear' p< - seVrşesc un fapt patriotic prin t. n
пмані seii Sé învoiseră, de pildă, ca în gen­
tru trebuinţele cele mari ale morilonde or cutropl pe Români cu coloniş
darmerie insulei së fie luat în proporţie
dreaptă şi elementul creştin | majoritatea.)
vapor ş. a. se aduc bucate din teri maghiari.
Dar' ca asta së o şi facă, nici prin minte streine, după-cum adecă speculanţilor le Adecă Jidovii şi patrioţi buni şt
nu-'i trece guvernului «sublimei Porţi». vine mai bine la socoteală, adecă după- dobânzile de sute de mii în pun
Ambasadorii fac mereu si meren recer- cum le vin mai mari dobânzi. Fericiţii colonii;* muncească nui
câri pe lângă Sultanul in favorul reformelor, din greu pentru băncile unde tot <_-i Ü
Speculantul e ca şi hiena, care simte
Succesul însë: promisii goale; fapte ntmic. if
şi sub păment prada şi 'şi-o desgroapă. domni şi de unde ii mulg a doua i
Poporaţia turcească e foarte iritată contra
ambasadorilor, încât în zilele acestea palatul Pe câţi oameni de bunăcredinţă n'a ea' ca së nu aibă vreme de a s'.'^i
unuia a trebuit întărit cu pază. nefericit această plagă socială. mai târziu la chipul cum sunt mulşi,
La noi în Ungaria s'a ivit un nou tot d-lor se vor îngriji së-'i încaiere cu
SPECULANŢII soiu de speculanţi, singuri în felul k>'
4
; "ü pacînici.
unih-vê 'n simţiri F
Veacuri întregi au gemut popoarele speculanţii cu patriotismul. Povestea vorbei zice că dragosta
sub iobăgia aşa numiţilor nobili (nemeşi). Aşa de pildă, ziarele din Arad vf . e farbţ
Popoarele bărbate au scuturat însë ur­ tesc cu bucurie că întinsele moşii no­ rtti
toate dragostile, dragostea e
gisita de iobăgie, şi 'şi-au rëscumpërat bilitare ale familiei Dombrádi Nagy Sán­ însë mai oarbă A r c a ş i ner-
libertatea cu scump sângele lor. gi A, dragoste d< line ce e însuş:
dor din Repsig le-a cumpërat A m i n
deosebită a Maghiarilor c p h c â şi r
Dar' libertatea n'a dăinuit mult. Elias, Iacob Löffler şi Dr. Stefan Vajda
mărginită ягЫс de с ш с Unt cu^*
După o scurtă rësuflare ajung popoa­ (mai nainte Weidenteid) »Acesti trei,
rele sub alta iobagk- mai cruntă • şi nu vëd c ? A ' ^ w
,aatBLjjtAra^LKnzlönv«. rumpérara acum
decât cea feudală. E iobăgia cap sûnt patru ani şi man- moşie din Boc 1 patriotism " 7 - îi desn
. _ - —- ——
u • yi.i* • <. <j i n m i c i pm-
ceie, în mare parte au şi vêndut-o. în pumni de gamâriţa
Capitaliştii cuprind toate isvoarele vor parcela şi n>"şia din Repsig, Specvianţii n'au р « Ш с ,
selitoare, că se aşează şi Maghiari în namai patrie, şi dacă pe ar
la dobitoc.
e s e t o t m a i b i n e l a
Ne mărginim aici numai la iobăgia aceste ţinuturi locuite numai de Ro­ résből, desmoşteni, expatria, Ainci
plugarului. De iobăgia măiestrilor, de mâni, şi printr'înşii şi puterile lor eco­ guvernului îi rëmâne numai şe
altă-dată. nomice cuceresc teren spiritului maghiar. cu capitaliştii sei speculanţi, şi s ë i pre
гі1в n a
Iobagiul feudal muncia numai pen­ La moşia din Bocsig au câştigat dee scaunul seu.
tru un domn, pentru proprietarul seu. aceşti patrioţi moderni câteva sute de mii De aceea: mai încet cu patriotis­
Iobagiul de azi munceşte pentru doi Mai ştim un asemenea cas, când tot o mul şi mai des cu pânea cea de te
domni. Intâiu pentru dări, şi a dcua- companie jidovească a cumpërat o mo­ ^ele. UncHefu!
oară pentru capitaliştii speculanţi. şie domnească cu 150.000 fl. şi parce-
dintre cele mai neobosite, avea un glas ţiuitor, I sfinţenia mânuţelor atât de gingaşe ş' .tat
întuneree cu o îesfîrşită varietate de vorbe. Oamenii ce intrépide.
vecinătăţii se jălueau, alţii rîdeau, şi la casa r
Chestiunea, pusă pe acest puşd "»
Cearta ajunsese o îndeletnicire apriape lor inai nime nu punea piciorul. nina la moment. Pentru-că e', c;si »coio-
de toate zilele Intre coconul Usturică şi uc- La vîrstă nu sûnt înaintaţi nici ea, nici ar« şi » rinocer €, dar' ca bărbat ce t'ct, tà«a
rabila sa consoartă, cocoana Miţa. el. Ea fusese fată de negustor, el eşise din şl înghiţia.
Un lucru de nimic, un fleac şi buc icul opinci, şi acum era funcţionar la o bancă de
Mai avea o grije: era de părere, că m
caznic fra gata. credit şi economii. S e luaseră în căsătorie trebue se-'şi strice prea des pofta dt mâne
Së më iertaţi, iubite cetitoare, dar' tre- de vre-o zece ani trecuţi. Amorul s'a dus s'apoi din mic şi gras së iasă un slab
bue së vë spun curat, că nu atât coonul demu. fireşte. Ori poate nici n'a fost, decât i i u m e omul măi urît. n C i C
Usturică, cât rua. d e s soţia sa purta priina. o vorl ä ocasională.
Raia întêmplan; afi r»'o găsească bărbat). în Lu usturică îi plăcea s'o rărească de pe / î'îtr'o seară, pe o iarnă frumoasă, ini
i a
-u-4A>ai^ie - • lesooirt ca. acasă; om mititel şi grăsuliu ştia peri repede j • cevaşi peste terminul statornicit, no
«De ce-'mi-vii târziu la masă, omului din vedere ; apoi se înfunda, după împlinirea j « ax. Prevedea sëracul, că are së p
e
Dumnezeu î Nu auz i I r orelor de slujbă, pe la cafenele, unde avea ^^scă întârzierea cel puţin cu un puvoiu
>Şi cum ai cutezat dumneat r timp de gândit ce minciună së croiască drept vorbe. Şi" acum nu prea era de vină. (Se
salon, cu miros de vin şi de tutun, ca ţ. la scuză la reîntoarcere. ПШпІЭе adecă în cafenea cu un tovareş d i n
birturi! Ean te uită la ghetele iui, de c-'s Când n'avea încotro şi trebuia së steé vremile cele frumoase ale tinereţelor, ur; b '"
aşa prăvoase? ca së-'mi ruinei. ovoai 1
lângă nevastă, ca sè-'i asculte turuitul, atunci şi vesel camarad. Amêndoi aveau a
De câte-ori nu 'ţi-am spus, tu с^іьсаі se nu se zică mereu că tot găina-'j' cântă gusturi enciclopedice, aceleaşi idei d':
se-'ţi ştergi ghetele? Pentru-ce strănuţi ş'ţi în casă, încerca së 'i-o scoatŞ aj j p nas, împotrivi cu cei tari; ba şi sëmënau un.i! •- 1
e e
sufli nasul aşa de sgomotos ca un rinoir? mai cu ЗОЫі. f wici-jdata grosul. Firea altul li înfăţişare şi la pori. Şi pe ae
c u
Nu 'ţi-am spus de atâtea-ori, că ojjjrt sa n'a fost de loc a oi^ n d ger.
e amêiidoi erau miopi şi cu ochelari.
t a r e e m
crescut nu-'şi suflă nasul şi ţv- t ănută ca Stăpâna lui, destu- de frumoasă pentru
s r
In sferşit, frate dragă 'ncoace, frar
tine! Dumnezeule, de c^_ \ i p , I el, dar' mică şi uscată
Qr m a S
plângea de nervi. ncolo, vorba lor s e Întinsese pr neşi
n
s e
Ah, îmi vine së-'l sijţr |, urn
Simţia şi Usturică n., odată, simţiau şi ser­ se treziră cu noaptea In cap, unsr
Pentn n&eicjjj acestea se năştea me- vitorii, că cocoana nu « |
c a i j î dată-;e ciasuri trecute! n a p e e e n
ori un tă'ăboin v „ с | ori-care roiu ;'al iei replica ceva, fie n . j â t e negru sub
d n i c е A încercat Usturică së se consc
m a c
faraonilot- Şi da< ă p s coana Miţa pe unghie, ea îşi ieşia cu
e U n e a | ş , internul seu, că astăzi totuşi are un s
t o t u d i n s ă r i t f
turueală şi pe ţ' atunci, abia ai clipit odată, şi pliosc-pliosc ! adevërat de scuză, şi nu trebue' s ë - . , had
ţkte, mişca mereu din mini, onorabila consoartă j i cârpia soborul cu capul cu subtibilită,'!. ş
pare-că vo£-^£> i sdrumice bărbatul, së nu nişte drăguţe de р а Ц î
ş ë miri de Ceea-ce îi inspira curagiu, era, că amicul
n c a t s t e
se aleagă ; .,,,f din el. Guriţa ei, una
u i c
 L/13 ianuarie 1897
Spicuiri din ziare
despre apariţia foii noastre.
Preea maghiară.
k
rre multele voci de presă ce
icat în jurul apariţiei „Tribunei
lui", ne mărginim de-ocamdată a
. . . c e еівМлі spicuiri, şi anume
.in ziarele cari s e cred mai mult ştiu-
i i r e din ale «chestiei valache«.
„Magyar Hirlap", ziarul dlui H o r ­
ath Gyula, cel-ce petrece din când în
and prin Bucureşti pentru a së »versa«
I causa naţională, şi së ţine a şti între
roicgii s<^ maghiari, mai multe dintre
ainele Românilor, scrie în numërul de
Mminecă (10 Ian.)
«In numërul de Vineri al foii noastre am
u t sub titlul ^Aliatul roman alui Lutger*
intire mai pe larg despre cel m ii nou organ
oresă român din patrie, despre „Tribuna
ЪрочиШі* ce apare la Arad, a cărei cap
itual nenumit e Vasilie Lueaciu, prim co-
bfcorator George Slavici din Bucureşti care
jjascunde sub literele <vg* (aci autorul vrea
m se arate atotştiutor că a ghicit cine a scris
ftrncolul «Cătra Români» din numèrul nostru
de probă! Red. <Tr. Pop.*), ear' redactor îi
\t Russu Şirianu,- înlăturat delà conducerea
Tribunei.»
/ „Dreptatea'
„Budapesti Нггіар" de Duminecă
(13 Ian.), s e n e la începutul unui articlu
datat din Braşov, fabricat însë sigur în
boul •«secţiunii pentru naţionalităţi»
зі Jrgzensky, următoarele:
Cade; .•. I Sturdza a adus niţică vioiciune
carea naţională română, ce dase a
inu, Rus .j Şirianu, protopopul
gra, vtîj, së duc, când în Bu-
î Vieria. Russu Şirianu înainte
pografia încă şi-aii comandat-o
Şi u r m e a z ă cu combinaţii asupra
lui apariţiei ziarului nostru, care
3 tragere în degete c u «Tribuna»
Sibiiu etc. /
•roducem aceste cuminţenii Şi până la un alt rëspuns, ţinem së niunea Reuniunilor, a lost înaintat consisto-
.otice maghiare numai tocmai însemnăm că e neexact că nu ne-am fi rului cu rugarea, ca së spriginească Reuniu­
;nosr starea adeverată a lu- mărturisit hotărît pentru programul na­ nea la edarea foii. După mai mulţi ani de
ţional delà 1881. S'a accentuat în nu­ trăgănare, la 1896, consistorul archidiecesan
1
îrilor, * aibă î ce rîde.
Lh.cf' . Magyar Hirlap" c u Horváth mërul de probă acest lucru.
îiyuia ci spiral т, şi „Budapesti Hir-
bp" c b enszky, scriu c u atâta « c u -
moştinţă .* causă», îşi poate fiecare ce-
Ititor înouipiii îa^u^i mai departe, câte
seu sosit > t î K S La t u n c
' > n'avea încă odae de
*•• prin u r m ? re e r a
foarte consult së
oreună şi He-'l invite cu dragoste
n t . . î c ă së doarmă o noapte în ospitala
uinţă, care era aproape.
Frate dragă, începea earăşi Usturi că
asigur, la mine ai së găseşti o primire
italieră.
Sûnt foarte vesel, dar' nu stiu, oare P e un an
se potriveşte . . . N'am vëzut demult pe ono­
P e Vj an
rabila ta consoartă . . . şi e cam târziu, un­ P » 1 / . o u
sprezece st un s r e r t . . P e o lună
Aş! N'ai grije, iubite. Adevërat, consoarta
mea sufere de nervi deranjaţi... vreau së zic Pentru România şi străinătate :
s suferit... Acum e bine, de tot bine. Ş i P e un an
sie së fie încântată d e sosirea ta, pe onoareI
— Totuşi.. NUMEBII DE DUMINECA
— Lasă, nu-'ţi peimit së më refuzi.. Ai pot fi abonaţi
se vii cu mine. Vrei së më super f
Se tnvoesc ei, prietenii, şi pornesc încet
c i t r i casă. Usturică, în considerare că de
bucuria revederii storsese o sticlă de vin de
•YT.-Jaga şi v r e - o cinci cognacuri cu rom, în­
cepuse a şi lăuda consoarta nepreţuită. Bunii
prieteii a v t a u chef uşor.
— 'Mi-se par* suntem cam afumaţi ?
- Ba lici-decuia | afirmă cu tărie Ustu- Poral
în v i . m e - c e îşi hăduşia un sughiţ
CVa urma.) e. Hoăoţ.
TRIBUNA POPORULUI Nr. 1 — Pag. 3
din lună şi soare së cuprind în «apre acţiuni « Concordia* în Sibiiu cu scop de a d
chideîn localitate şi în comunele rurale, loci
ţierile» celorlalte, cu inspiratori m a i NOUTĂŢI de Români, prăvălii, ca astfel së se paralisi
puţin «specialişti». jaful, ce-'! exerciează jidovimea, care ţi
Până 7ie vom putea arangia cemplet in în mână comerciul. Concordia este fond;
Presa Română. tipografia noastră proprie, « Tribuna Po­ cu 100.000 fl. şi stă sub conducerea celor n
porului» va fi tipărită în institutul tipografic probate puteri comerciale. Resultatele, ce
„Gazeta Transilvaniei" în numërul « Minerva* din Orăştie. vor obţinea vor fi la toată întêmphtea bir,
seu de Duminecă scrie : făcetoare pentru noi.
Iu sèpicmâna viitoare însë vom fi deja
»De mult se vorbeşte, că cet-ce au remas instalaţi în Arad.
nemulţumiţi cu modul cum s'au tranşat certele Numërul de probă, deoare-ce nu ne s
cari au fost isbucnit în iarna trecută la «Tri- j д д
La 6 Febr. n.n р а
1897 sise clişeul comandat, a apărut în frunte i
buna» din Sibiiu, vor scoate un nou ziar. arangiază în Arad un bal în şalele Hote- litere, cari în numërul de faţă sûnt înlocui
Acum la Crăciun a apărut numërul de probă . "Ş , J . ,
, . . v
_v • „ , -,± luliu „Crucea alba ' in favorul şcolarilor ro- cu cele-ce vor rëmânea definitive.
1
a acestui ziar, care va est — cum şt cu ce "
.., ' . ,? « „ . mâni lipsiţi de mijloace, J
mijloace ei vor şti mat bine — zilnic în Arad .f ' , , ,
Invitarea Ia ba! o face următorul comitet
f r
» Schiţe umoristice* de Enea Hod<
sub numele de «Tribuna Poporului». Din
„_ , . „ ... arangiator: Dr. Ioan Nemet, presed. Dr. este numele unui elegant volum ce a apari
acest numër de probă nu se va putea înţe- ,
K & . . • »* •
, , . . . J, „ „ _ * „ lazar Ghebelesiu, Livius Tamasdan
x vice- de Anul-Nou la Caransebeş în tipografia du
lepti nimeni asupra scopului, ce-1 urmăresc
p
' . . . . TT - * « i. î „ K„-JtiliSiaii' tl eorge
Ioan Faur, Dr. George P r o c n , cesana; editura autorului. Reproducem î
,
aceşti paraponisiţi. Una însë va înţelege ОД75ГЛ*,7і. «cretari ;тIoan
„ , г . Pap, cassar ; George Adam, foiţa numërului nostru de faţă începutul ce
el ori-şi-cine, care cunoaşte cât de puţin controlor ; E. Beleşiu, M. Besian, S. Bocu lei dintâi schiţe, şi vom reveni.
faptele şi purtarea lor din trecut, că adecăi11. Buda, R. Chicin, A. Crişian, A. Demian,
lupul îşi schimbă perul, dar năravul nu*.
P. Givulescu, C. Jancu, S. Ignat, A. Marta,
Mulţumim de compliment! V Moldovan, V. Milovan, V. Nicoara, A.
* Pap, V. Pap, Dr E. Patacean, C. Pavlovici,
„Tribuna" tot de Dumineca, scrie: A Petruţiu, N. Popescu, E. Popoviciu, G.
Efectele mărilor
Popovici, Dr. J. Popovici, Jul.Popovici, D.
asupra pământului uscat.
«In serbătorile Crăciunului am primit noul I ц Popovici, C. Proca, J. Raţiu,R. Rosiescu,
ziar din Arad, „Tribuna Poporului". Tiparul j S:. Rozvan, L. Secosian| G. Telescu, J. Ursu,
Zilele trecute lumea întreagă a tost alar
si hârtia se présenta bine, încolo puţine bune E Zászló.
mată şi viu impresionată de marile desastn
am putea zice». Bilete de persoană 2 fl., de familie 5 f l .
întêmplate în Serbia şi Grecia, unde apel(
Şi bagă apoi de vină că n'a apărut de galerie rêndul I. 2 fl., al II-lea 1 fl. în- rîurilor şi valurile mării au nimicit comune
în fruntea numërului cuvêntul iniţiatorilor ceputul la 8 ore seara. întregi.
foii, pe care „Revista Orăştiei" îl anti­
Toate scrisorile, atât cele-ce privesc Re- Desastrele aceste au dat ocasie înveţaţilor
cipase că va apare. O liniştim că së
va face şi asta la timpul seu. dacţiunca cât şi cele-ce privesc Administra­ mai ales istoricilor şi celor-ce se ocupă ci
ţiunea ziarului, агі a fi adresate la: Arad geologia, se-'şi reamintească de efectele pe
cari mările le produc asupra uscatului.
Str. Aulich (Adam) Жг. 1.
1
tot de Duminecă, scrie: Se ştie anume, că cele mai multe mári
« Tribuna Popotului*, a apărut ca numër
„Foaia pedagogica" este titlul unui organ sapă într'una uscatul, aşa că stânca Lear de
de probă cu reşedinţa în Arad însë tipărită
pedagogic ce va apare în Sibiiu tot la 2 sëptë- pildă, despre care a scris Schakespeare, azi
în tipografia «Minerva» în Orăştie. In primul
mâni şi cu începere din 1 Ianuarie v., între
st u articol « Cuvent redacţional», se descopere
a dispărut, dimpreună cu întreg dealul enorm
condiţiunile cele mai avantagioase. Ideea
cetitorilor, că foaia întră în luptë cu un singur
înfiinţării unei foi pedagogice a dat-o în de stânci cari impresionase atât de viu pe
gând: «së iacem tot cât ne stă în putinţă
sinodul archidiecesan din 1885, un distins marele dramaturg englez. Tot aşa, în Hel-
pentru propăşirea causei naţionale».
profesor gimnasial. Comisia sinodală consta­ golanda sûnt o mulţime de sate cari au dis­
tatoare din profesorii seminariali: Dr. P.
Dând apoi un résumât din articolul de părut, distruge fiind de apa mării chiar în
care e vorba, încheie: Bardant), Ioan Popescu, şi Dr. Ioan Crişan,
secolul acesta. Insula \ \ anderooge, d'üsemeni
au elaborat un proiect-program în acest
«Pe lângă acest esenţial extras din cur
nu demult a dispărut şi ea.
obiect, care s'a înaintat Sinodului din 1886.
vêntul redacţional, care pare a fi programul
ЗШШ11ЯП s au p' i
foii, semnalară. ардгМ?,^' •"asvâcf.TO., l c i î * " o E u
noastre bisericeşti adese-ori sûnt cu-
,r
rprinse, au făcut de această afacere a întrat
întemeiat foaia. Credem că noul confrate trecut însë şi Scandinavia şi Danemarca.
j în domeniul afacerilor ce-'şi dorm somnul.
jurnal consideră aceasta publicare de neevi­ Astie!, se ştie, că pe vremea Romanilor'
După 6 ani de dormitare, «Reuniunea învë-
tabilă, fiincă în lipsa unei mărturisiri de cre­ între Texel în Eidel erau 23 insule, departe
ţătorilor din Sibiiu», ?1 cărei président este
dinţă hotărîte pentru programul partidului
distinsul profesor seminarial Dr. D. P. Bar-
naţional delà 1881, numai numele lor, res­
în largul mării.
cianu, a sulevat din nou această chestiune
pective caracterele lor politice, vor putea in­ Azi, 7 din aceste insule sûnt cu desevîrşire
şi a compus un proiect de elaborat, pe care
sufla credinţa publicului aderent la programul dispărute, ear' cele rëmase pe jumëtate sûnt
'1-a supus deliberării celorlalte Reuniuni în-
nostru naţional delà 1881«. şi ele distruse de apa mării care le sapă
veţătoreşti, ear' acest proiect, însoţit de opi-
într'una. Câteva decenii încă, şi insulele delà
Nordul Schleswigului, de pildă, vor aparţinea
istoriei.
Marea distruge, însë, nu numai încet si la
a însărcinat un numër de profesori delà se­
ţerm, ci adese-ori pe neaşteptate, violent si
minarul »Andreian« cu îndeplinirea celor ne­
cesare pentru scoaterea la lumină a acestui departe.
organ. Astfel, în secolul al XlII-lea nici nu se po­
Invitare de abonament. Distinsul profesor Dr. D. P. Barcianu, ca meneşte de golfurile Dollárt şi Iahdebusen,
director, în societetea profesorilor: Demetriu şi acolo unde acum se leagănă pe apă vase
Deschidem prin aceasta abonament pe lomşa, Dr. Petru Span, şi Dr. Ioan Stroia enorme, erau oraşe şi comune înfloritoare.
anul i8çy la — s'au însărcinat cu redigiarea foii. Dra­ La anul 1277, marea a atacat cu atâta violenţă
gostea pentru înveţătorul român şi dorul de-a ţermul, încât a rupt din uscat o fâşie de 5
Я TRIBUNA POPORULUI" onlucra la luminarea şi deşteptarea lui a
ceterminat pe profesorul Barcianu a primi
geaua sarcină de director al foii şi pe
okgii d-sale de a conlucra cu d-sa.
chilometri lungime. Oraşul Torom şi alte 50
orăşele şi mănăstiri au fost nimicite în câteva
ore. Marea a continat së distrugă uscatul
Condiţiunile de abonament, însemnate
Nedumeririle unora, că » Foaia pedagogică* până pe la anul 1539. D'atunci încoace,
şi în fruntea foii, sunt cele următoare : vi lepinde de redacţia «Telegrafului Roman« violenţa valurilor a scăzut.
na sûnt basate, deoare-ce redacţiunea
In Monarchie: Până la anul 1219, actualul golf Zuider
»F'ii pedagogice» are së fie absolut in-
fl. io.— dejîndentă şi tot ce se face în comun cu era un lac frumos. Intre anii 1219 şi 1287
»Tl. Rom.« este că se expedează deodată marea a săpat însë pămentul uscat dintre
5-—
. . „ 2.5О CU,.lcesta Dacă eete vorba d o o r i d i c a i c mare şi iac; aar, chiar' acum, când se schimbă
„ I.— а Tel. Rom.«, aceasta trebue së şi-o facă el direcţia vântului, limba de păment de odi­
îndşi şi o va putè şi ajunge, când îşi va fi nioară se formează eară din cantitatea enormă
fi iştigat redactori convinşi de politica pro- de nisip pe care marea îl varsă spre ţft-m.
}ată
/ de el.
franci 4 0 . — Se ştie, deasemeni, că pe la anii 3*^0 d.
Adunare înveţătorească. Inveţătorii rom. Chr., insulele Echrechon şi Iersey setegau
-or. din inspectoratul Ienopolea s'au întrunit cu Francia-de-Nord. Primii episeţv" creştini
deosebit, ca foaie pentru adunare extraordinară la 27 Dec. v. 1896, 1
din Bretania se duceau cu trăsu' l mănăs­ a
Í Boroşineu, unde au discutat şi luat reso- tirile de pe cele doue insulf încetul cu
popor, cu 1 fl. 5 0 СГ. p e an, având
liluni cu privire la ameliorarea stării şcoalei
o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine şty învăţătorului. încetul însë fundul mării • început së se
Totodată s'au întreprins u m
scufunde, şi stâncile cari , ~ 1500 ani erau
ale foii de zi, plus un adaus poporal psii necesari în causă şi la celelalte subreu- ш m a
nini surori din diecesa Aradului. groaza marinarilor, azi * i există. Tot
de 4. pagine. aşa au dispărut şi fru-ioasele câmpii Cesem-
Domnii cari se abonează la bre, unde, până îr ' eicul al XV-lea, se arangiau
„Tribuna Poporului" la Sibiiu. Atât în
foaia de zi cu IO fl. la an, nu au së SMiu cât şi în jur, «Tribuna Poporului», cele mai vestite alergări de cai.
mai plătească nimic pentru adausul po- n i
' e s c r i e
' • f o s t
întimpinată cu mari sim­ In veacul al XII-lea, fluviul Rhön nu era
patii. Apariţia ei a produs adevërate bu­ mai lat de 70 m. Azi, delta Ыі are o întin-
de la numërul de Dumineca. curii. Oamenii doritori de bine, speră mult füre de 1100 metri; apa mării a săpat atâr
deli acţiunea pornită la Arad.
Administraţia de mult înspre uscat, că a nimicit o "parte
* ,л
„TRIBUNA POPORULUI' mare din ѵа а odinioară atât de fertilă.
Din vieaţa societăţilor sibiene. Ca un
s e n n de progres pe terenul comercial ia îoi Lângă Caen, i n v e ţ a t J l Quenvalt a găsit o
trebue considerată: înfiinţarea societăţii te oădur^ întreagă sub *pă. La ОіегЬп/і--.-»
 Pag. 4 — Nr. 1 TRIBUNA POPORULUI
1/13 Ianuarie 189?

fundul mării e plin cu arbori, din cari se gă­ Ravena a fost — ca şi Veneţia — oraş copiilor, naiv şi simplu, atunci eşti în rolul Poverile peetru copii au rol educatt.
sesc câţiva expuşi în museul de ştiinţe natu­ zidit pe lagune. Azi este la 6 chilometri de­ ceiui care predică flămânzilor despre binefa­ pedagogic. Ele sûnt, în primul loc, poes;
rale din Paris. părtare de ţermul mării. cerile postului. Ca së poţi povesti copiilor, didactică. Imtructivă, nu distractivă. Tocsr
Unde azi este golful Donavnency, în ve­ Tot astfel, pe vremea Romanilor Ostia era trebue së-'i iubeşti, trebue së cauţi a le pri­ de aceea ea, «intre toate genurile de liter,,
chime a fost oraşul Is, care, cu toate-că era port la mare. Acum este la o distanţă de cepe firea şi lumea aparte în care trăiesc, — tură, poate së fie e a mai destructivă, date.
C

se ştii së te cobori pân' la nivelul persona­

apărat cu diguri enorme, în anul 444 a fost 6 chilometri delà ţermul mării. urmăreşte idei împetrivitoare dogmetor pe
Cele mai uriaşe schimbări le fac însë flu­ lităţii lor, considerându-'i ca şi pe oamenii dagogiei şi ale moralităţii.
înghiţit de valurile mării, împreună cu întreaga
viile Missisipi şi Gangele. în vîrstă. Trebue së iei parte împreună cu
populaţiune. Când scade apa mării, se vëd Apoi trebue së arè&m copiluh- '
Cel dintâiu a pătruns 4 0 chilometri în mare, dînşii la toate manifestările lor sufleteşti:
si acum ruinele oraşului, odinioară atât de aşa cum e — cu bucuriile şi prăpas 1

într'un cuvent, rëmânênd om mare, së fii cât

înfloritor. Bretanii le numesc Mogher Greghi ear' cestalalt depune pe an 1 miliard 132 mi­ ca nu cumva întrând în lume — disi '
lioane metri cubi în golful de Bengal, care se poate de — copil.
(sate greceşti). între lumea reală şi lumea diu иіщв*і sa -
astfel pe fiecare an devine tot mai mic. De aceea femeile au scris mai bine pen­ së-'l ducă la decepţiune, la pesimism, la lipj».
Pe ţermurile delà Nordul Franciéi, în Belgia
şi Olanda mai ales, marea pustieşte cu atâta tru copii decât bărbaţii; dotate cu mai multă de voinţă, — rele de care omenimea noastră
putere, încât, cu toate mësurue de apërare, simţire şi pricepere sufletească, şi ocupân- e aşa de bolnavă I
peste 1500 ani — spun înveţaţii — Parisul Literatură. du-se mai mult cu dînşii, — le-au înţeles
Eu cred, că d-ta ai scris bune poveşt '' 1

va a j u n g o p o r t de mare.
Dacă mările au efect desastruos pentru
uscat, nu e mai puţin adevërat, că sunt caşuri
unde marea contribue la mărirea uscatului.
Astfel se ştie că Havre, zidit de Francise I.
la 1516, era port la ţermul mării. Azi însë,
Havre este Ia o distanţă de 4 chilometri delà
ţermul mării, care s'a mărit într'una prin
cantitatea de nisip ce apa mării a versat
la ţerm.
La Dives, unde s'a îmbarcat Wilhelm,
prinţ al Normandiei, cu 67.000 soldaţi, pentru
a merge së bată pe Englezi, azi sunt câmpii
întinse.
Tot aşa s'a întêmplat cu Aigues-Mortes,
din al cărui port plecase, la anul 1245, Lu­
dovic IX, în cruciadă; atunci oraşul era la
ţerm, acum însë e la o depărtare de 7 chilo­
metri delà mare. Rhonul depune aci anual
18—20 milioane metri cubi de nisip şi păment,
pătrunzând astfel în fiecare an, cu 60 metri
în mare. Delta 'şi-a schimbat-o de atunci de
patru-ori.
Oraşul Adria, în Italia, zidit de Etrusci,
acum 3000 de ani, era la ţermul mării, ear'
acum este la distanţă de 26 chilometri. Ţer­
mul se întinde în mare pe fiecare an cu 70
metri.
« Povestiri din copilărie*, d i Sergi;.
Cujbă, cu ilustraţiuni de N. Vermont şi cu <
prefaţă de G. Coşbuc, eată titlul unui frumos
volum apărut zilele acestea în editura libră­
riei C. Sfetea. Este o adunare de nuvele,
schiţe şi note fugitive, o lucrare fără pre­
tenţie a unui tinër începëtor. Ea nu poate
fi prin urmare o lucrare desevîrşită în amë-
nunte; dar' toate paginile ei sûnt învëluite
într'o atmosferă de sincer şi curat sentimen­
talism, care sade foarte bine la vîrsta tineră.
Eată prefaţa ce scrie acestor povestiri
amicul nostru G. Coşbuc.
•Am încercat şi eu odată së fac versuri
pentru copiii de şcoală. A m scris multe şi
le-am îndesuit pe toate într'o carte de ce­ pe deplin numai în adevërul estetic, în fru­
tire. Ştiu deci din experienţă, cât de ane­
voioasă e munca së cauţi subiecte uşoare ca
së le tratezi uşor, coborîndu-te la nivelul
intelectual al copilului şi încordându-te së-'i
imitezi noima gândirii şi gustul exprimării
lui. Iacă, vorba m'a adus, fără së fi avut
gând acuma, la un paradox: a scrie pentru
copii e foarte greu, tocmai fiindcă e foarte
uşor.
Cultura omoară naivitatea şi ştiinţa go­ nu-'ţi fie prea tare teamă că >povestile d-tale
neşte simplitatea, şi dacă nu ştii <& povesteşti n'ar fi avènd nici o valoare artistică'.
mai bine firea.
Apoi femeile rëmân copii v i e a ţ a în- f"m
;reagă, adecă rëmân simple, iubitoare şi en- poate arta însăşi. Iţi lipseşte numai rutina
tusiaste, precum poporul rëmâne copil dea- Rutina însë, e un lucru care se învaţă oi
pururi în creaţiunile-'i artistice.
Pân'a nu-'ţi ceti caetul, într'o doară, 'mi-am
zis despre d-ta: «Cine-a mai înveţat şi pe
omul ăsta se-'şi prindă mintea cu copiii?
Dar' de-odată cu cetirea, 'mi-am mutat gân­
dul. Povestirile d-tale sunt o încercare, şi
e o vorbă a nu ştiu cui : încercarea şi când
nu reuşeşte, e o şcoală Şi, cred eu, sunt
destul de reuşite, ca început. Fără îndoială,
s'a mai făcut câte ceva în felul acesta, şi nici
nu zic că eşti cel dintâiu, ci printre cei dintêiu.
Valoarea poveştilor pentru copii nu stă
mos, ca ale celoralalte scrieri artistice; ele au
valoarea religiunii, nu a artei: efectul salutar
al lor e ultima ratio. »Cuore« a lui de Gu-
bernatis poate së n'aibă nici o valoare artis­
tică, are însë o valoare etică aşa de mare,
încât cu tot dreptul se traduce această carte
în toate limbile europene şi s'a réspândit
pretutindeni, cum poate numai evangelia s'a
mai rëspândit. Ţ i - l e spun acestea, ca së
Talent ai; ştii ce së tratezi şi cum. Aces
e lucrul cel mai năbădăios în artă,
vremea.
Sûnt convins că ai së scrii din ce în c
mai bine. Eşti tinër; poveştile d-tale în
reamintesc proverbul: Ziua bună se cunoaş*
de dimineaţă. Q. Coşbuc.
*
Avis şcolar! Pentru orientarea domnild
abonenfi şi ca rëspuns dlor colegi ce-'rrii faj
întrebări, răspund, că din „ Tabelele de fuh\ V'
sûnt gata 14 Nri; celelalte 4 sûnt î r lua
In curênd le voiu expeda celor-ce au trimis
preţul la adresă, ear' celoralalţi, cu receperei
poştală. Lucrarea foarte succeasă. Pentru
şcoalele sërace avem abonate 46 exemplare.
La timpul seu îmi voiu ţinea de datorie a
face cunoscut on public numele şi adresa |
generoşilor dăruitori şi amici a-'i şcoalei.
L i p o v a , 29 Decemvrie i896.
loan Tuducescu,
învetător.
Proprietar şi editor: Aorel P. Bar*
Redactor îespotisaDih І0Ш alb»,

99 V I C T O R I A "
„MINERVA" INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE P E ACŢII.
INSTITUT TIPOGRAFIC SOCIETATE PE ACŢII lN ORĂŞTIE. Sediul: ARAD, casa proprie, calea Architele Iosif ar. %
Î n t e m e i a t ă la 1887.
C e a m a i i e f t i n ă t i p o g r a f i e ! Capital de acţii: fl. 300.000. Fond de réserva fl. ÎOO.OOO.
Depuneri fl. 1 , 0 0 0 . 0 0 0 . Circulaţia anuala fl. 1 5 , 0 0 0 OOO.
Tipografia „Minerva" din OBÂŞTIM strada Berăriei Nr. 10, Primeşte d e p u n e r i spre fructificare, după care solve,
mărindu-'şi asortimentul, îşi oferă on. public serviciile sale pentru interese fără privire la terminul de abzicere.
ori-ce fel de tipărire.
Dare de venit după interese încă o solveşte institutul
Fiind pusă în plăcuta posiţie de a dispune de 6 maşini, şi anume:
2 prese accelerate, mari, 2 prese de mână, mici, şi 2 maşini: una de După starea cassei, depuneri până la fl. 1000 se re
perforat şi una de tăiat, precum şi de 112 soiuri de litere de cele îndată la presentarea libelului f ă r ă a b ' i r - e r e
mai moderne, cu mai bine de 200 clişeuri, şi felurile alte obiecte Depuneri se pot face şi prin postă şt st ii&Ctuesc t ^ n t ;
technice, — garantează pentru efectuire promptă, corectă şi fru­ după sosirea comandei. *
moasă, cu preţuri foarte ieftine/ ь
Tipăreşte 100 Cărţi de yisita pentru fl. —25 cr. D i r e c ţ i u n e a ins ti fti t u i u i .
„ „ Capuri de couverte » „ —.80 ..
„ .. Bilete de logodnă • » —.50 ..
„ .. Bilete de Cununie » » —.80 .. e *£ *f «^» ^ ^ ^ V V V W
„ .. P r o g r a m e de dans » * —A0 „
„ .. I n v i t ă r i > n —.70 „
„ Provocări » n —»50 ..
„ .. C a p u r i de epistole * » —.50 „
„ „ Placate . > » 1-20 „
„ „ Anunţuri funebre . . . . . . » » 1.80 ..

Hărtia, care în sumele de mai sus, fireşte, nu e cuprinsă, stă în

O specialitate naturală neoretuibilă
voea comandatorului së 'fi-o aleagă. este apa minerală alcalin-acidă bicarbonat!
I s v o r u l „ÜKE a t i l d a " d e B o d o k
„MINERVA" primeşte mai departe së efectuească tipărituri de
care după experienţele făcute la mai multe facultăţi de medicină s'au dovedit
cărţi şi broşuri de ori-ce mărime, pe lângă învoeli de plată foarte
ca o apă medicinală prea eficace şi plăculă mai ales : la conturbări de mis­
uşoare, în rate dacă e de lipsă. tuire, maladiele stomacului, a rinichilor, a beşicii udului şi ale organelor
respiratoare etc.
Pentru Bănci tipăreşte Bilanţuri, Acţii, Libele de BORVÍZ d e p r i m u l r a n g
dei neri, Cărţi, Documente de Oassă şi tot felul de tipărituri.
III care prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu mare în acid carbonic
natural de un gust prea plăcut,' va îndeplini chiar şi pretenţiunile cele mai
delicate, ca cum nici o altă apă minerală.
РепЦд înfăţişare plăcută, atrăgetoare, s e garantează.
Deposit în Sibiiu, Sighişoara şi Alba-Iulia:
la domnul I. B. Misselbacher sen., Claj: S z e g e s v á r y é s társai, D e v a :
Coman* ' , te { a tipografie în Str. Berăriei (vis-a-vis de judecătorie/
Balog Gyula, Orăştie: Németh J á n o s ; în B r a ş o v deposit propriu strada
Căldărarilor nr. 6 8 , şi se poate comaeda şi de adreptul delà administraţiunea
Direcţiunea institutului tipografic subsemnată. Cu toată stima
„Minerva". Administraţiunea tóvorului „ M A T I L D A " :
JOSEF GYÖRGY,
( c o m i t . Hăromszflt). BODOK. (Transilvania).

Tiparul Institutuui tipografic „MINERVA" în Orăştie. Pentru tipar responsabil: Petru P. Bariţiu.