RY

RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI

P. Dam mn umau.
IA
U
BC

„3
m
Se
=
te
eo

me peoazra ns
" ra
pa
Ri 4 4
oa A
e

- [ 1.
d ae aaa ea
af
e

RY
| Iz _ Ie N A

isinimiata'a'ata'ai.

RA
A Ea

LIB
gi,
a a m ama mie Sk

E E E, E aaa, ae

TY
e | LA

SI
d ce
ER
IV

inininlaimintatatat
UN

W/z
ZS
AL

Ie N
inimininta'na'a'a'e
TR

aie
EN

ia'm'm'm'a'a'aia'ate
/C
4

SI

Xe 3 a
„aa a aa mama
IA

„Ea a a a um ame
Li Se
ge

Ema nasa a'ala

BC

Sz
 MOS NAE

RY
RA
LIB
dDDasnacaceecad»ngba

49 DEC 194 i

ITY
n vea Dalzersite e: E

RS
VE
U NI
AL
TR
EN
/C

TAUS-A946
SI
IA

1944
U

EDITURA „UNIVERSUL:
BC
BC
U
.

7
IA

.
SI

„
/C
!
.

;
A

ENT

-
-

.
RA
|

Aaa
*
a

.
LU

-
.

r
9
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 RY
RA
LIB
Y
IT
e ama:
-.

RS
ie re
p

.
7

VE

gustoasa
om

1 3rUMOUas6.
NI

i G,
pia
“A

2
EI:A EX3
diAa 5 a:

mult
A
ţ

-
A
N
i
+,

ph
E
N MN
S

N
ÎN
LU = ?
-
I—
O
27
&
=

9
Si
SI
8

ar
hat
A
o

a
O

ucte
! NEI
i
pm
?
,
„Yi :
NP
A OR
ÎNEtA
a

a
BrA
pot
Nj m iad
“|
E

;
RI

ii
' i
E!

TR . i
Sa
O
4
DP
3

3 e
Sa
ZI
|

ţ
3
:

;
Si
i

E i ,
!
i EN Se
ata
.
RIMA

ai
5Eoa
foi

3
stă st
5
4 * A /C : J Dă
,
4

!
;
“
bă
:
i

N
|
:
Îa
! EN aa
| N ,
SI E
: i
:
T
pf
i

;
i

:
„d i
Asa

PS
ă

j -
E

=
- : .

o
IA
E
-
i
?
e
N
- * U
a

i |
ga
aj
3
Sa

ro
ia
BC
 R Y
RA
LIB
TY
SI
Astăzi este zi de târg. De aceea, micuța „varză, morcovi, cartofi, mazăre, fasole, cea-
„pă, spanac, pătrunjel. Insă mama Doinei are

ER
noastră: Doina s'a trezit din somn dis- de-di-
| „mineaţă. Ea şiie că trebue. să se 'scoale de “nevoie de astfel de zarzavaturi pentru a-și
vreme, dacă vrea să meargă |la târg cumă-. găti mâncare.
mica.. ; -Dar dacă e ceva frumos pentru Doina, esta .
- Iat-o mergâna: alături de mămică-sa, care partea din târg unde 'se vând fructe. Uite,
IV
o ține de mână. Soarele n'a răsărit încă bi- „cum râd cireșele din: coșuri și cum parcă îi
ne, iar Doinei, pleoapele i se lasă din când fac semneși îi zic: „la-ne! la-ne!”
UN

„în când pe ochișori. Insă Doina își face cu- | Mama Doinei cumpără cireşi și alte fructe,
_ raj şi se câsnește să țină ochii cât mai. des- cu care umple coșuleţul. Coșuleţul este a-
- -chiși. Se uită la țăranii, care vin de departe cum aşa de greu, că Doina nu-l mai poate
Ă -cU căruțe încărcate cu tot: felul de lucruri. „purta. Ba mămica a cuinpărat, pentru tăticu
- La târg, fiecare își are locul ales de mai | şi ui
un buchet de îlori.
AL

| înainte. Doina vede cum. negustorii descar- .
că din căruțe lăzi şi coşuri, din care scot fel
E de fel de mărfuri, și înfig în pământ umbrele
mari în mai multe culori, sub care
TR
„Dar unde a pierit cățelul Dorel, care,
mai acum câteva minute, era lângă Doina?
| | | Hop! uite-l răsărind de după un colţ şi fugă-
se feresc rindu-se în glumă cu un alt căţel.

- de razele;prea calde ale soarelui. Alergau ca nebunii printre lăzi și coșuri,

'E frumos şi este așa de plăcut! ce de mi- până ce au răsturnat un coș cu mere. Bine
«
nunăţii n'au scos negustorii din lăzi și din înţelels, n'au fost lăudaţi pentru această is-
coșuri]: . pravă, ci li s'a cântat pe spinare. cântecul:
EN

Da, e adevărat, sunt și lucruri, care. n'a-. „Foaie verde lămâiţă,

tag ps Doina. Bunăoară, zarzavaturi, ca: - Boleu, ca bătăiță!” . -
/C
SI
IA
U
BC
 |
i
|
”

RY
?

!
aa
i
e
pf

e Sa
IN

RA
i
pe

A
pa

-.

a
Cm,

îi
ui
.

ș
mam:

LIB
€
ă

ai
Te
ne
„i

-
m
o

-
Îi
a

o
pP

Y i
a

.
-
a

Er
IT j
-

i
S
S
-
,

- SE
ER
E
IV
/
7

;
e
UN

eten
ă
tata oa |
AL

tenata
et mt za
e me a e
ar
m

TR
e o me
ma
i
mp

rea a.

a psaaee
EN

PE
a

mam

“ i == m]
-

|
mr

A
e
n

/C
mr

3
o :
i

|
. A

SI

Po
Aaa za

r ' r”

[5 d d
IA

pf Dc i ai
E Doina î iacomă priveşte, -
anina Maic&-sa ce tărguește,
U

ot pe! po Și e îure mulțumită,

ii | | Ș, Căci dorința-i împlinită.
BC

ăi A Ri Prăjituri şi cozonac | a
zar "Si bomboane Carei. plac,
 =

Y
=> mir meat Meat aa
|

R
RA
—

Pate ai ia a PI -. . „:

LIB
TY
F&nel şi-a început ziua cum nu se poate | „rea întinsă
, sunt țări unde soarele arde mult
i mai bine. A început-o cu O gustare, așa cum -. mai puternic decât la noi. Acolo nu sunt ierni

SI
Ă -.o dorea de mult. O ceașcă plină cu cioco:. cu ghiaţă .și zăpadă. Acolo crește un copă-
„lată, care răspândea un miros așa de plă- „cel înalt. Câna dă izucte, acestea sunt strân-
“cut, iar alături, pe o fariurie, o bucată mare

- de. cozonac dulce. Gusta din cozonac, SoI-
bea din - ciocolată, dar: își cam vâra şi vâr-
ful nasului. în ceașcă, vrând să-i simtă mai
bine” mirosul, Din această pricină, vezi urme
„de. ciocolată pe năsucul Și obrăjiorii lui
Fănel, Li
UN
ER
se în saci: mari de către Negri, care locuesc
în acele „țări și se numesc așa, fiindcă sunt
cu totul negri.
"- „Sacii cu: iructele copăcelului sunt duși cu
IV
„ajutorul căruțelor și cu trenul până la porturi,
unde sunt. încărcaţi în vapoare mari, care aș-
_„teaptă. Când vaporul este încărcat, pornește

Dar. Fănel este an copi, care vrea să stie
+otul. Intreabă, așa dar, pe mamă-sa: „Mă-
mico, vaca noastră Joiana ne dă numai lap-
te alb. Care vacă ne dă lapte cu ciocolată?.
| — Drăguţule, îi explică mamă-sa,.. cioco-!
înapoi pe mare și duce sacii la alte porturi,
unde sunt descărcați şi trimiși la fabrici. Aici,
. se face din fructe pulberea de ciocolată,
„Această pulbere este împachetată în cu-
iii și trimisă la negustori, de unde a cumpă-
AL

. lata, care îţi place așa de mult; este tot lap- - rat-o mămica și ţi-a pregătit ceașca de clo-
te dela Joiana, însă în care am pus pulbere colată. Dar nu dorești încă o ceaşcă?” |
de ciocolată, Până să vie la masa ta, cioco- Fănel a răspuns: „Da, mămico, și mulţu-
“lata a făcut un drum foarte lung. mese!” | o. i
TR

„Departe, departe de aici, dincolo de na

EN
/C
SI
IA
U

pp E
BC

caciza
ru a iara Îmaaefeiaoai
O ear an 3272 ne n
 meor za

RY
RA
m

LIB
mmm ma
nam Nm
mm mem
ae em a roma im ea Danaeaa n e n

Y
S IT
n aaa

3
aaa.

ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI

a
ri
le,* .
i Al Past
/ „iA an
IA

Imn o e i iraniene
rm armare aa

Stă Joiana nemise at,

!

_ Lina: mulge în qăleai G,

_Mulge laptele s PUumos,
U

L apte dulce şi gustos,

BC
 E; ra e af
e

Y
mar fa nt nf Torac eră mp Dear rm e

R
RA
LIB
„ o g -

: Cu trenul la tavă

TY
=

Am mers toată | căruțele, șopronul, coteţele găinilor, porum-

ziua cu trenul. “Am trecut

SI
-. pe lângă. livezi și ogoare, prin văi şi prin „barul şi cocina porcilor. Vacile erau la U-
păduri, pe lângă sate și orașe. Când înce-. . „vadă şi tocmai atunci le mulgea Lina, fata
„„puse.-să se lase seara, am sosit la. ținta că- „din casă. Însă Lizica s'a rugat de Lina să o

lătoriei noastre.
„ "Lizica şi Gaorgică erau tare obosiţi de -
drum şi de tot ce văzuseră. De aceea, sau
vârit repede în pătucurile dela casa ce lua-
“sem cu chirie pentru lunile de vară.
Dar ce bucurie au simţit dimineața, când.
ER
lase și. pe ea să mulgă puţin pe Joiana. Dar
Lizica a văzut că treaba nu era chiar aşa de
„Ușoară. -
„B drept că Lizica s'a , căsnit să facă întoc-
IV
mai așa cum văzuse că tace Lina.
La: început, Joiana a întors capul mirată.
UN

-s'au. deşteptat! Soarele intrase râzând în ca- Apoi, a zis odată tare: „Muul!“ și dintr'o lo-
meră, iar în locul zidului dela casa de peste vitură
de coadă, a trântit-o pe Lizica jos de
drumul casei noastre dela OIAȘ, se vedea pe scăunel. Bine că s'a întâmplat numai a-
„până în depărtare o vale verde și înflorită. tât şi că: Lina, sezând pe scăunel, s'a apucat
Lizica și Georgică au sărit repede din pat din nou să mulgă. Alttel, în ziua aceea gă-
AL

“şi nu și-au. mai găsit astămpăr, până ce nu “leata n'ar fi fost plină cu lapte, copiii n'aI
„U s'a dat voie' să. iasă şi: să cerceteze. tot ce îi avut ce gusta și stăpâna casei n'ar fil a-.
era de văzut, „vut cu ce să facă unt. Ce ne-am face, dacă
Rând pe rând, au: cercetat “gradul cu cai, vacile n'ar
da lapte?
TR
EN
/C
SI Mia Matt mt Vad Zi
ae:
"a

. N Aa st
a
-
IA e
md
pi
.
A
ii
vea
„m:
7

"A
U Sara
“
Ă
ri

:
Ea
Das

ai

i INS

N
sai
BC
A
“a

|
 RY
RA Ri
93

AI 4 -
LIB d

E
Y
IT S i
|
j
ER It
,
EN
a
Rs
n

d
3
IV i izadă
i
a5 "a a.
9
4
a
UN spe
9
8579
i
9V

a
i

O
U fa. O
a O tu Q
AL O
i
Ira
=
d

2
u.
Um
E
O 5 E3 Si
De
dau
DU:
TR SIi
308
OD o
= -ri* ..
&
EN “at
A
"
5
3.5
DNIVUO
a
O
UIIN
O
DD
/C
SI
IA

mr
U

m
BC

-
 R Y
RA
LIB
ln grăadină,
primăvara şi vara

TY
In amul acesta, iernei i-a plăcut să stea bă de făcut. Trebue să smulgem din rădă-
„mai mult la noi și să ţină pământul sub în-. cină burulenile şi să stropim răzoarele, dacă
- . velișul alb.și rece de zăpadă. Dar.soarele, cerul nu. ne trimite ploaie îndeajuns. Florile
şi legumele . ce am semănat nu trebue să su-

SI
_ supărându-se, a trimis razele sale calde, ca-
re au topit zăpada şi au alungat iarna. fere de sete. | |
Acum, este așa mult de lucru în grădină!. . Fiecare zi aduce. altă muncă, însă acea-

ER
Mai întâiu, “trebue - îngrijiţi pomii. Trebuie stră muncă este răsplătită prin dărnicia pă-
„să tăiem ramurile uscate și să-i curățăm de __mântului.
_ omizi şi de cleiul ce s'a prins pe trunchiul - Iată, a sosit vremea să culegem cele din-
„101, Apoi, trebue să facem din nou şi să des-,. : tâ&i roade ale muncii noastre. Putem culege
- spanac, salată, ceapă verde și altele. Gră-
IV
părțim bine brazdele de flori şi brazdele: de
legume. “Trebuie .să. îngrășem, amestecân- dina este acum în toată frumuseţea și măre-
» du-l cu gunoiu, pământul în căre vom pune ţia ei. Floride toate culorile împodobesc
UN

semințe de flori și seminţe de legume. brazdele de pe margini, iar pentru masa

_ Dar şi gardul grădinii trebue vopsit din “noastră, aproape că n'avem nevoie-să cum-
„nou, fiindcă ploile și zăpadă: i-au. şters și, p&răm zarzavaturi dela piață. Am muncit,
_--stricat vopseaua din anul trecut. Bine că Pe-. dar munca nu ne-a fost zadarnică.
re, grădinarul-nostru, a mai păstrat din văp- .. La rândul său, soarele: are grijă și de
AL

seaua veche! : | fructele din pomi. lată că razele sale au și

Şi iată că după trecere de vreo două săp- dat merelor obraji roșii. Și iată sosită și ziua
tămâni, au răsărit din pământul, până atunci ' culegerei merelor, când copiii cântă în cor
gol, mai multe vârfuri verzi, care s'au în- sub mărul bătrân:
TR

dreptat
spre soare. Acum este o nouă trea-
EN
/C
SI
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
Y
-

Acolo unde creste pâlin ea noastră

IT
za
“ )

S
„O vară caldă s'a așteriut pe cuprinsul 'Ță- Drumul căruțelor până la. arie este foarte
rii. Firea își îmbracă acum haina, care stră- plăcut, căci plugarul, care. este vesel că a

ER
lucește în toate culorile. În ogoare, spicele . - avut o recoltă bună și că nu i-a fost stricată
pline și galbene se pleacă sub mângâierea de grindină, îţi dă voie să te caţeri Și tu'sus:
vântului. Este vremea secerișului! . pe snopi, de unde te poți uita de jur împrejur.
Dar la marginea lanului de grâu,ba şi "După ce grâul este treierat, boabele sunt
IV
printre spice, erau flori frumoase de diferite. . duse la mașină, ca să fie măcinate. Roata
culori. Dacă le-am cuieqe și am face un bu- morii își începe iarăși vechiul vechiul cântec,
_chet pentru mămica! Mămica va fi foarte
UN

în care ne spune să n'avem grijă, căci pâine

mulțumită, dacă-i ducem cât mai multe flori va fi îndeajuns. Da, trebue să mulțumim lui |
de musetțel. In lunile de iamă, le va fierbe Dumnezeu pentru binecuvântarea ce a dat
şi: va face cu el: un ceaiu, care este o doc- _ rodnicului pământ românesc.
torie.bună, = it Dela moară, grâul, care acum e făină, este
AL

* Vezi tu, Getuto, aici crește pâinea noastră dus la brutării, “Brutatrii fac pâine, dar și ma-
| cea de toate zilele. Acum câteva luni, când: ma are grijă să cumpere făină, cu care face
am trecut pe aici, tulpinele erau încă verzi cozonaci, plăcinte și prăjituri.
și n'aveau pe ele spice. Acum sunt coante, „.. Și iată că totul e cules pe câmp. Incepe
TR

qșa că este timpul secerișului. Secerătorii le să “sutle un vânt rece, care vestește sosirea Zi.
vor tăia cu secerile lor ascuțite și străluci- lelor de toamnă. Se aude croncănit de cotrbi, -
toare. !. ii folosindu-se
pe când copiii, de vânt, dau
Apoi, spicele vor “fi strânse în snopi, iorr smeilor drumul.
EN

snopii vor fi încărcaţi în căruţe și duși la

arie, ca să fie treieraţi,
/C
SI

——
i a —
emerit Nei pr. Ra
IA

aaa
E
pm a
edi (O - N 7
. 4 A
oa / ate A
if Sa AI y
(* ta, pr IN Pi
DR ad Ă * “je Sa
mg
Ep
e e DR
Sr i,
.
U

1 SS Na Te.

a
— Sa
BC

na Aaa i, ——
a amet _ i ri ei pa ea N, az _
| pate tolea ZArevalicaGaia
e =
e ea aa a III a , ”
en n e e ae
n.a po a a a ae = em ea E [6 a
mea e mame mama ram e . mame me mem 7) - Di N Ta - Bai
..
Ra
 Y
o emo ee emmaee e or

Si

.
te

r.

R
RA
LIB
E
-

SS
.

ma
TY
,

mia
LE

SI
ER
IV
-

UN
,

PR
AL

2
ese
TR

a.
a.
EN

mm
/C

en
ne app
SI

eee
IA

„D rOECIL
” MOI, tăi i cu ZICE,
U

za
ia p riviți ac este 5 CE,
i ră ce ni ănCc&rnI,
A
fa
Si
e G
Și
5
O
UI
5 e
O "D
BC

ici o căpă
(ă
.
FA
art

.
 RY
RA
LIB
Y
IT
7a

S
; Intro frumoasă dimineaţă. de vară, Gicu şi
Acum însă; erau coapte și așa de gustoase,
'surioarele sale Ileana și Dorina au pleca

ER
t de că-ți lăsa gura apă numai privindu-le.
acasă cu voia părinţilor lor şi s'au dus
drept Gicu, Ileana și Dorina s'au pus pe cules
la pădure. Fiecare purta la braţ câte un
co- cu strigăte și chiote de bucurie. Culegeau și
șuleț, în care vroiau să strângă îragile și mu-
puneau în coșuleţe, afară de Ileana, —
„Tele ce ar fi cules. Mergeau care
IV
grăbiţi de teama punea una în gură și una în coșuleţ. De
„sănu le ia alţi copii înainte. a-
7 ceea, pe când Gicu și Dorina își umpluseră
“Tot mergând, îşi ziceau: — „Nu plecăm, pă- |
coșulețele, coșulețul lleanei era abia pe
UN

nă ce nu umplem până la vâri coșulețele noa- ju-

mătate. Văzânăa aceasta, Gicu şi Dorin
sire. a i-au
dat o mână de ajutor. .
„— Și până nu ne îndopăm cu, tragi și cu
Insă murele! nu se lăsau culese așa
mure“ „mai zicea Ileana, despre care am auzit de
ușor. Spinii de: pe ramurile, pe care. crese,
că este cam lacomă, |
mai înțepau și sgâriau. pe cei trei copii. [i
AL

Era o dimineață cam răcoroasă, iar

până ce Înțepau și sgâriau
„soarele să-și trimiţă razele sale calde pe mâini și pe piciorușe.
, cei Dar copiii răbdau și nu plângeau.
trei copii intraseră în pădure.
II Acum, cele trei coșuleţe erau pline până .
Dar e vorba: unde se găseau mai
multo
TR

la vârf. Așa dar, copiii puteau să, se înapoie-

fragi Și mure? Asta o știa mai bine
Gicu, care ze acasă. Insă Dorina se înapoia cu un gând
cu vreo două săptămâni mai înainte
fusese irumos. Se înapoia cu cândul să împartă cu
la pădure și o cercetase toată, Atunc
i găsise
-
irățiorul: ei Traian fragile și murele culese.
el locurile unde creșieau mai multe
fragi şi
EN

Ar îi vrut să „meargă și Traian, numai că de

Mur, numai că acestea erau „înc
ă Verzi. | „patru zile este bolnav. |
/C
SI

Diac Si
.

IA
-
— rr

i $
BC

pir X%
zi 4. MM RU IP AAE
4
i o
Sea E
, ” e 4
 i a eee
ee
Y R RR SI rea
- Na
m
RA
LIB

..
i
0
Dati
o

4
N
3.
pre
a CI
gg
top _
e mezi

TY ,

Y
re
ba
pa Cm
Mp
(= 4
SI Ad

:
3
tă.
et7
ia
rima
pe

Da
Î
(set
gi

e isi «a
E! 9ta : FR:
i
ER Sg
ă
Ri te] a d
E Pa FR
Poe
pa

F iinde & no i le -am. îngrijit.

2 a
: »I 4 me Ă
m

as
-
PA ta £ Pia zi
|

r&sări
i . EN
IV

s iq ustoad
„ii

i
-.

pus 'la
ă a.
UN

Ce

-au

|
pi,
i
x,
aaa Ta
mea Ta7”
za ii

i de
pr”,
Pui

aceste
bun &
AL

'

Şi ridici
i
Vaz &
„Și Toate
TR

sg
,
EN
/C
SI
IA
U
Pa ca et me e amr a m aaa m m mmmme mai De m emma
BC
 e eee

RY
RA
mfa'mim'm'm'a'a'a'a
N =>,
ZRT

LIB
SK

n a a nana aan

Y
IT
un nnaannnaa
S
SI SzAS Se S

a a a nana aan ER
IV
Ea, Bas, s,a
UN
AL

SE

m'n'a'a'a
"atatan Pi = a
TR

5 “ a
, u a, e
N, S, a, „
EN

Bi
3, ace
/C

AN I si
ve ef
SI
IA

x x ni x
U

.a
BC

| NA N AN N AN
 RY
-
”
a

.
RA ,
a
LIB
ue.

r
..
N 4 i E
7»
zf
IT
:
) Ya

”
ar
5

RS

am
titi
.
_—

ee
7
)
PA
-
“4.
VE
Pi i
8

, Dad,
Ta!
NI
LU
Et

„ .
.

RA
A, _ Aa

NT E
Apa
si
/C
A SI
IA
U
Ti

.
[i

1
BC