• Tarul Alexandru al-III-lea era casatorit

cu Maria Feodorovna, nascuta printesa

Dagmar a Danemarcei, pe care o iubea si o
aprecia mult.
• Se spune ca tarina i-a povestit cum in copilarie
fusese fascinata de un ou frumos lucrat, care
continea in interior un alt obiect, si pe care-l
vazuse la matusa sa.
• Asa se face ca in 1885 tarul Alexandru al III-lea
i-a comandat lui Fabergé un ou imperial de
Paste, care sa aiba calitati speciale, pentru a i-l
darui sotiei sale, si totodata a cinsti implinirea
a douazeci de ani de casatorie.
• Acest prim ou imperial creat de Fabergé in
1885 s-a numit Oul Closca (Gaina) – pentru ca
in interiorul oului se afla o gainusa de aur cu
ochi de rubine, iar in interiorul gainusii se afla
o micuta coroana de aur si perle care in mijloc
adapostea o alta surpriza: un inel din aur pe
care tarul i-l oferea sotiei sale – a produs
deosebita bucurie si incantare perechii regale,
astfel ca Fabergé a inceput sa fie considerat
cel mai grozav artizan al Rusiei, impunandu-l
ca bijutier principal al Curtii imperiale si
acordandu-i-se dreptul de a folosi in sigla
firmei Vulturul Imperial.
• Chiar dacã Sãrbãtorile Pascale bat la usã, nu o
sã vã vorbesc despre nişte simple ouã
incondeiate. In schimb, voi incerca sã vã aduc în
atentie niste ouã “speciale”, care si-au depãşit
“misiunea” initialã (aceea de a fi un dar simbolic
pentru Paste sau pentru alte ocazii speciale),
creând un adevãrat stil. Dupa cum ati ghicit,
este vorba de asa-numitele ouã Fabergé, a
cãror poveste a început în secolul al XIX-lea,
din dorinta bijutierului Peter Carl
Fabergé,(1846-1920) ce a încercat sã inoveze
arta marilor bijutieri din acea perioadã, prin
crearea unor ouã de Paste pretioase.
• Acestea urmau sã fie create in atelierul
sãu din Sankt-Petersburg si dãruite apoi
membrilor Casei Regale ruse.
• Creatiile lui Fabergé au devenit tot mai
populare si, în ciuda unor contestatari
ale valorii lor artistice (este vorba de cei
care au sustinut cã singurele ouã
Fabergé autentice au fost cele create
special pentru tarul Alexandru al III-lea
pânã în anul 1900, restul fiind doar
“imitatii” ale unor amatori).
• Creatiile lui sunt cunoscute si astãzi, fiind
o piesã de rezistentã in colectiile
pasionatilor de obiecte de lux (indiferent
dacã vorbim de oameni de afaceri sau de
membrii ai familiilor regale din diverse
tãri).
 1. Peter Carl Fabergé si cele mai
cunoscute creatii ale sale
• Inca de la o varsta frageda, Peter Carl Fabergé a deprins
mestesugul de bijutier din cele mai importante centre
europene de bijuterii decorative. Avea numai 24 de ani
cand, impreuna cu tatal si cu fratele sau, a inceput sa
lucreze la atelierul deschis in Sankt- Petersburg. Nu a
trecut mult timp pana cand tanarul bijutier si-a dat seama
ca moda epocii insista mult prea mult pe aprecierea
podoabelor in functie de masivitatea metalelor si a
pietrelor pretioase. Cu sprijinul fratelui sau, Karl a lansat
o noua moda (bazata pe introducerea motivelor naturale
pe suprafata metalelor, creand modele si obiecte in
miniatura, cu accent pe detalii), ce a devenit deosebit de
apreciata de aristocratia rusa din acea epoca.
• Chiar si Casa Regala rusa i-a apreciat lucrarile,
iar in 1882 a fost angajat in cadrul “Cabinetului
Imperial”, avand rolul de a se ocupa de bijuteriile
si de toate obiectele de pret ale Coroanei. In
acelasi an a castigat marele premiu al Expozitiei
de la Moscova. Tot atunci, tarul Alexandru al III-
lea si sotia sa, Maria Fyodorovna, au decis ca
Fabergé trebuia sa fie creatorul bijuteriilor si
obiectelor de lux ale Coroanei.
• Trei ani mai tarziu, acesta a fost rugat de tar sa creeze
primul Ou de Paste imperial pentru tarina. De altfel,
fiecare ou trebuia sa fie unic si sa aiba in interior cate o
surpriza. De asemenea, tarul a insistat ca bijutierul sa
fie “autorul” obiectelor daruite de Casa Regala rusa
celorlalte capete incoronate cu care aceasta avea relatii
diplomatice.
• Ouale erau create cu ajutorul unui email special, dar si
a numeroaselor schite si tipare. Cand un ou era
terminat, Fabergé se ducea personal la tar pentru a i-l
prezenta. Abia dupa aceea i-l trimitea, intr-un ambalaj
special, pentru a fi oferit unuia dintre membrii familiei
regale.
Palatul Gatchina
Palatul Gatchina
• Cele mai cunoscute creatii ce au avut acest scop sunt:
“Oul cu douasprezece monograme” (acesta avea o
nuanta de email deosebita: albastru inchis si avea
incrustate simboluri regale, fiind oferit de tarul Nicolae
mamei sale), “Bobocul de trandafir” (acoperit cu email
de culoare rosie, avand inauntru un diamant ce
reprezenta sageata lui Cupidon; acesta a fost daruit de
tarul Nicolae tarinei Alexandra), “Oul Incoronarii”
(dedicat incoronarii Alexandrei ca tarina; oul era invelit
intr-un email galben deschis, avand pe toata suprafata
coronite de laur din aur, iar inauntru “ascundea” o
caleasca de aur in miniatura, asemanatoare celei ce o
adusese pe Alexandra la ceremonia incoronarii sale).
Oul cu douasprezece monograme
• Alte oua celebre confectionate pentru Curtea
Regala a Rusiei au fost: “Amintiri de la marea
Azov”, “Caucazul”, “Renasterea”,
“Lacramioarele”, “Buchetul de liliac”, “Lebada”,
“Palatul lui Alexandru”(este vorba de tarul
Alexandru al III-lea) si “Constelatia” (acesta din
urma a ramas neterminat, intrucat in anul 1904 a
izbucnit razboiul ruso-japonez).
Amintiri de la marea Azov
• Fabergé a creat faimoasele oua pentru familia
regala pana in 1917, incercand sa respecte
mereu dorinta principala a tarului: picturile de
pe oua sa reflecte evenimente si teme legate de
istoria Rusiei (de exemplu, unele oua
simbolizau Kremlin-ul, altele yacht-ul regal sau
chiar Trans-siberianul). In acest sens, cel mai
cunoscut ou dateaza din 1912, fiind un cadou
dedicat noului mostenitor la tronul dinastiei
Romanov (oul se deschidea si “dezvaluia” un
portret in miniatura a acestuia).
 2.”Traseul sinuos” al operelor lui
Fabergé in prima jumatate a secolului 20
• Dupa izbucnirea Revolutiei bolsevice si impuscarea
membrilor dinastiei Romanov, Palatul Regal a fost jefuit
de catre trupele bolsevice. Desigur, nici frumoasele oua
nu au scapat jafului, multe dintre ele fiind furate si
vandute. Istoricii au estimat ca au fost furate din palat
circa 50 de oua Fabergé. Nici dupa finalizarea Revolutiei
nu au putut fi regasite toate ouale, ci apoximativ 42. O
parte dintre acestea au ajuns intr-un “Muzeu al
Armurilor” din Kremlin.
• Odata cu instaurarea regimului leninist, atelierul lui
Fabergé din Sankt-Petersburg a fost nationalizat, iar
acesta a fost nevoit sa paraseasca teritoriul Rusiei.
• Bijutierul si-a regasit linistea in Elvetia, unde a murit in
1920. Dar “povestea” oualor sale nu s-a sfarsit. Din
contra, fiii sai au incercat sa relanseze “afacerea”
tatalui lor in Europa occidentala, mai exact in Franta.
Astfel, in 1927, cei doi au inaugurat la Paris un atelier
Fabergé, numit “Fabergé et Cie”. Din pacate, afacerea
lor nu a fost una de succes, in mare masura din cauza
scaderii interesului pentru produsele cu acest nume.
Sapte ani mai tarziu, magnatul american Malcolm
Forbes a preluat firma din Franta, ce a fuzionat cu alta
din SUA, creandu-se “Fabergé Inc”. Acesta a obtinut
dreptul de a utiliza “brandul” pe o durata de 70 de ani.
 3. Marca “Fabergé” in preajma
zilelor noastre
• Pe parcursul secolului trecut, o mare parte a oualor
“Fabergé” ce au apartinut familiei regale ruse au ajuns in
muzee, iar altele au intrat in posesia unor pasionati ai
stilului. Printre cei mai cunoscuti colectionari de oua, dar
si de alte obiecte in stil “Fabergé” (cum ar fi vesela sau
sfesnice) se numara: Malcolm Forbes (cel ce a preluat
actiunile companiei fratilor Fabergé), familia regala
britanica, regele Farouk I al Egiptului, magnatii rusi cum
ar fi Victor Vekselberg sau cei din familia Yusupov, omul
de afaceri american Armand Hammer (conducatorul
companiei “Occidental Petroleum” si apropiat al lui
Lenin) si, mai nou, printul Albert de Monaco.
• O dovada in acest sens este o licitatie de la
“Sotheby’s” din 2004, cand o colectie “Fabergé”
(numarand 9 oua si alte 100 de obiecte in acest
stil) a fost vanduta cu 120 de milioane de dolari
unui colectionar rus.
• In anii ’80 si ’90 ai secolului trecut, numerosi
designeri au incercat sa realizeze reproduceri cat
mai fidele ale oualor “Fabergé”. Se spune ca cele
mai reusite le-au apartinut americanilor Vivian
Tullos si Alexander Caldwell, ale caror expozitii
au fost apreciate atat in SUA, cat si in Rusia.
• De altfel, tot mai multi designeri au ajuns sa produca
replici ale obiectelor in stil Fabergé (in special oua in
miniatura si vesela), al caror pret variaza intre cateva zeci
pana la mii de euro, fiind cautate atat de iubitori ai
stilului, cat si de cei ce doresc sa ofere un cadou mai
deosebit.
• In prezent, datorita eforturilor uneia dintre stranepoatele
lui Karl Fabergé, Tatiana, (specialista in istoria si stilul
Fabergé), grupul “Pallinghurst” a reusit sa intre in
posesia brandului (in anul 2007). Tatiana Fabergé a decis
ca, incepand cu acel moment, sa readuca in atentie
tehnica utilizata de strabunicul ei in realizarea unor
adevarate obiecte de arta.
Pandantive in forma de ou, fiecare model
reprezentand unul dintre cele patru anotimpuri ale
anului printr-o deosebita figurina tematica.
Pandantivele sunt decorate cu email si diamante
Catedrala Uspensky
Buchet de
crini Ceas (ou
Fabergé)
Astazi mare parte din aceste oua
se afla in colectii particulare si
valoreaza milioane de euro.
• Intre 1885 si 1894, anul mortii sale, Alexandru al
III-lea a oferit 10 oua de Paste sotiei sale,
imparateasa Maria Feodorovna. Fiul lor, tarul
Nicolae al II-lea, a oferit unul din aceste
somptuoase cadouri, nu numai sotiei sale, dar
si mamei sale. Deci, din 1895 si pana in 1916,
fiecare imparateasa a primit 22 de oua (44
pentru amandoua). Numarul total era 54! Dar
pana in zilele noastre nu s-a putut dovedi ca
ouale de Paste au fost daruite si in 1917, anul
revolutiei!
• Din cele 47 de oua cunoscute, 10 sunt pastrate la
Moscova, Kremlin, 11 fac parte din colectia
Forbes, in New York, 16 sunt detinute de alti
americani, 8 sunt in colectii europene particulare,
iar doua nu se stie unde sunt localizate…
• Deci, doua oua Fabergé lipsesc…exista, desigur,
posesorii lor care doresc sa-si pastreze
anonimatul…
 Bibliografia :
• http://en.wikipedia.org/wiki/Faberg%C3%A9_egg
• http://www.femeiastie.ro/lifestyle/branduri/ouale-faberg---
de-la-mici-opere-de-arta-la-piese-de-colectie
• http://www.artline.ro/Povestea_lui_Peter_Carl_Faberge-
13175-1-n.html
• http://www.aliceinwonder.net/2011/04/adevarate-bijuterii-
celebrele-oua-de.html
• www.google.images.fr