o Prezentarea generală a muzeului o Exponate: • Pectoralul de la Tovsta Mogila • Crucea cu proveniență
Plan de idei necunoscută
• Călimară „Fabergé” • Teaca descoperită la Saharna o Colecții: • Colecția de giuvaiergerie • Tezaurul monetar de la Caracușenii Vechi • Colecția de arme și armuri Prezentarea generală a muzeului • Muzeul Național de Istorie a Moldovei se numă ră printre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova, atâ t din punctul de vedere al patrimoniului să u, câ t și al prestigiului științific. • Actul de înființare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983, dată la care este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 561 “Cu privire la reprofilarea muzeelor” (în baza hotă râ rii comune a CC al PCM și Consiliului de Miniștri al RSSM din 29 noiembrie 1983 “Cu privire la utilizarea monumentului istoric – clă direa fostului gimnaziu de bă ieți din Chișină u, unde a învă țat S. Lazo”). • Muzeul de Stat de Istorie al RSSM era creat pe baza Muzeului Republican al Gloriei Militare, pe care l-a încorporat, și a fondului de piese cu valoare istorică deținut de Muzeul de Stat de Istorie și Studiere a Ţ inutului Natal al RSSM. Amplasarea lui a ră mas în clădirea istorică în curs de restaurare a fostului gimnaziu de bă ieți nr. 1 din Chișină u, unde se aflase Muzeul Republican al Gloriei Militare. • La 22 octombrie 1991, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 231 “Cu privire la perfecționarea activității muzeelor republicane”, Muzeul de Stat de Istorie al RSSM își schimbă titulatura în Muzeul Național de Istorie a Moldovei. • În anul 2006, conform Hotărâ rii Guvernului Republicii Moldova nr. 1326 din 14 decembrie 2005 „Cu privire la mă surile de optimizare a infrastructurii sferei științei și inovă rii”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost reorganizat, prin absorbția Muzeului de Arheologie al Academiei de Ş tiințe a Moldovei, în Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei. • În baza Hotă râ rii Guvernului Republicii Moldova nr. 184 din 13 martie 2013, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei își schimbă titulatura în Muzeul Național de Istorie a Moldovei. • Actualmente Muzeul Național de Istorie a Moldovei este subordonat Ministerului Culturii al Republicii Moldova, activitatea sa științifică fiind coordonată de că tre Academia de Ş tiințe a Moldovei. Pectoralul de la Tovsta Mogila Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral. Crucea cu proveniență necunoscută
Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint,
având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas cu „piciorușul” în formă de trapez. Brațele crucii și ale „potirului” se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă. Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII. Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea – 86 mm; greutatea – 47 g. Fibula face parte din patrimoniul Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei fiind transmisă de autoritățile vamale ale RM, proveniența acesteia rămânând necunoscută. Călimară „Fabergé” • Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă. Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti” realizate din metale şi pietre preţioase. • Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. • Aşa au apărut „ouăle Faberge” şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Teaca descoperită la Saharna • Odată cu evoluția cuțitului de la cel din silex sau os la cel din metal, a apărut și necesitatea tecii - piesă despre care vom vorbi astăzi. Aceasta a soluționat problema purtării cuțitului, fiind prinsă la gât sau la șold. De asemenea, teaca proteja cuțitul de deteriorări dar și pe deținătorul acestuia de răni.
• Teaca descoperită la Saharna, r. Rezina este una cu totul
specială. Partea superioară a acestei piese are formă cilindrică, deasupra fiind acoperită cu o placă prevăzută cu două orificii. Pe partea dorsală a cilindrului este sudată o placă de legătură. Teaca este în întregime din argint și datează din secolul XVII. Colecția de giuvaiergerie • Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei păstrează o colecție impresionantă de piese de giuvaiergerie de mare valoare culturală, istorică și estetică. Cronologic, acestea acoperă intervalul dintre mileniul V a. Chr. – sec. XVII p. Chr. și, chiar dacă toate provin din cercetările arheologice ale siturilor dintre Prut și Nistru, originea lor ne poartă printre comunitățile care au locuit între Balcani și Carpați și până în Caucaz, care au comunicat și întreținut relații comerciale în spațiul din nordul Mării Negre. • Aceste piese impresionante, care pot fi admirate fizic în cadrul expoziției permanente „Comorile trecutului” de la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, sunt acum accesibile publicului și în realitate virtuală, prin parteneriatul dintre Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Arbor Institute for Culture. Tezaurul monetar de la Caracușenii Vechi • Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie. Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648. o REGATUL POLONIEI • Sigismund II Wasa (1586-1632) • Coroana, taler: 1628 (1). • Gdańsk, orți: 1612 (1), 1614 (1), 1615 (7), 1616 (, 1617 (16), 1618 (4), 1619 (2), 1620 (2) o REPUBLICA PROVINCIILOR UNITE • Taleri-leu • Gelderland: 1641 (1), 1647 (2), 1649 (1). Colecția de arme și armuri • Muzeul deține piese originale de armament din secolele XVI-XX de factură occidentală, orientală și rusească (predominante).
• Colecția reunește toate tipurile de arme albe și de foc –
ofensive, de apărare individuală, de aruncare la distanță, de vânătoare. Unele arme poartă ponsoane ale unor renumite centre armuriere, ca și ponsoane și inscripții orientale. Cea mai mare parte a colecției o reprezintă armamentul alb și de foc din secolul XX. • Colecția cuprinde și armuri pentru călăreți, cămăși de zale, coifuri, datând din sec. XVII-XIX.