Sunteți pe pagina 1din 34

MUZEUL

ERMITAJ
Cuprins

01 fondare

02 Ansamblul arhitectural

03 istoric

04 colectii

05 Creatii cunoscute

Caspar David Friedrich - "Sunset State"


01
fondare
“Sunt doar o lacomă, nu o cunoscătoare”
Ecaterina cea mare

Muzeul de artă Ermitaj, una dintre cele mai celebre


construcţii din Sankt-Petersburg a fost întemeiat de
împărăteasa Ecaterina a II-a.

În anul 1764, ţarina a poruncit să i se construiască lângă


Palatul de iarnă o reşedinţă retrasă, loc în care să poată
admira tablourile de artă achiziţionate.

Ea se retrăgea la Ermitaj pentru a se recreea în compania


prietenilor pe care îi supunea unor reguli stranii, atunci
când intrau aici, aceştia trebuiau să păstreze liniştea, să nu
caşte, să renunţe la sabie, palărie, chiar şi la rang şi dreptul
de întâietate.
Ţarina i-a însărcinat pe ambasadorii şi pe agenţii săi să
achiziţioneze lucrări de artă din licitaţii sau din ateliere
particulare.

În anul 1772 s-a făcut cea mai importantă achiziţie, când la


Ermitaj au ajuns opere semnate de Rafael, Tiziano,
Veronese sau Tintoretto.

Primul catalog, publicat în 1774, cuprindea 2.080 de lucrări.


Astăzi, numărul acestora se apropie de cifra de 3.000.000
de capodopere.
02
Ansamblul
arhitectural
Arhitectura palatului este în stil baroc și se remarcă prin fa țade bogat decorate,
balcoane, coloane si o scară monumentală.

Palatul de Iarnă a servit drept re ședin ță oficială a țarilor ru și timp de


mai multe secole, fiind locul în care s-
Palatul de au desfăsurat evenimente importante din istoria Rusiei.

iarna
În 1837 palatul a ars în întregime. În timpul celui de-
Al Doilea Război Mondial palatul Iernii a fost distrus în timpul asediului din
Leningrad, dar, cu timpul, a fost reclădit.

Interiorul palatului prezintă încăperi cu decor somptuos,


inclusiv Sălile de Stil Neo-Rococo și Sălile de Aur, care
ilustrează rafinamentul și bogăția aristocra ției ruse.
Porțile Palatului de Iarnă.
Scara principală sau „Scara Iordanului”
Emblemele aurite ale Rusiei Imperiale
Sala Nicolae (nr. 6 în plan) este principala cameră
de primire, aflată în centrul anfiladei Nevei. În
această cameră aveau loc balurile curții.
Pictură de Konstantin Uhtomski.
ALTE ANEXE
Noul ermitaj
Micul ermitaj Teatrul ermitajului
2
1 3
Găzduiește, reconstituirea
completă a unei loggii A fost primul teatru din Sankt
Acest imobil a fost locul în care construite initial de Rafael la
Ecaterina a depozitat primele Petersburg și a găzduit spectacole
Vatican. Statuile lui Atlas de de teatru până în 1796. În prezent,
picturi pe care le-a achizitionat și pe fatada sa sunt considerate
este considerată cea mai puțin teatrul servește doar ca sediu al
printre cele mai celebre opere administratiei Ermitajului și, de
ornamentată clădire a de acest gen din lume.
complexului. obicei, nu este deschis publicului.
Statuile lui Atlas
Arcadele lui Rafael
Teatrul Ermit

SALONUL ITALIAN
(NOUL ERMITAJ)
03
Scurt istoric

"L’Enfant et le chien" - Murillo


construcția și muzeul public​

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ermitajul a


suferit reorganizări semnificative
și îmbogătiri ale colectiilor, cu accent pe operele de artă
orientală si obiecte arheologice.

În 1852, tarul Nicolae I a luat decizia de a separa


rezidenta imperială de sălile de expozitie
ale Ermitajului, permitând publicului larg accesul la
colectii.

Printre achizitiile notabile se numără si cumpărarea


colectiei adunate în timpul războaielor
napoleoniene.
Pierderea colectiilor

În anii '20, au avut loc negocieri prelungite privind


transferul unor piese din colectiile Muzeului Ermitaj către
Muzeul Puşkin din Moscova.

Un acord a fost încheiat în 1927, transferând 700 de picturi


depozitate în muzeu.

Ulterior, în aceeași perioadă, au fost transferate și alte 70 de


opere majore expuse în Ermitaj, inclusiv lucrări
semnificative precum "Minerva" de Veronese și "Le
Combat de Joseph contre les Amorites" de Nicolas Poussin.

"Minerva" - Veronese
Perioada de după război până în 1990

Multe dintre operele Ermitajului din secolul al XX-lea, în special cele ale lui Pablo Picasso, au avut
originea în această colecție, însă ele nu au putut fi expuse până după decesul lui Stalin.

De asemenea, tablourile care fuseseră sustrase de către Wehrmacht în timpul celui de-Al Doilea
Război Mondial și ulterior recuperate de către Armata Rosie au fost încredintate Ermitajului.

După anul 1990, câteva dintre aceste tablouri au fost returnate proprietarilor legitimi, în timp ce
altele au fost expuse în săli speciale. Această perioadă a marcat și procesul de recuperare și
restituire a operelor de artă, evidentiind preocuparea pentru restabilirea drepturilor de proprietate
și expunerea publică a operelor de artă recuperate.
Prăbușirea Uniunii Sovietice

Prăbușirea Uniunii Sovietice a adus schimbări semnificative


pentru Muzeul Ermitaj.
În timpul perioadei comuniste, desi multe tablouri au fost
vândute străinilor, muzeul era putin cunoscut în țările
occidentale.

Incepând din anul 1990, muzeul a obtinut o mai mare autonomie,


dar se confrunta în continuare cu probleme financiare. În
1996, muzeul a solicitat 60 de milioane de dolari din partea
statului, iar, în cele din urmă, a primit doar 18 milioane.
Ermitajul, alături de Teatrul Balșoi și Biblioteca Lenin, a devenit
un proiect sub egida UNESCO în Rusia.
04
COLECTII

Portrait de dame en bleu - Paul Cézanne


Colecțiile Preistoriei și ale
Antichității
Cele mai notabile exponate includ obiectele din aur create de
civilizația sciților, o extinsă colec ție provenită din culturile romane și
etrusce, precum și o serie remarcabil de bine conservată a obiectelor
apartinând poporului hun.

De asemenea, Ermitajul găzduiește cea mai veche mărturie a scrierii


mongole - piatra de Dchingis - și o impresionantă colec ție de obiecte ce au
apartinut Rusiei Kievene.

Aproximativ o treime din exponatele prezentate constau în monede,


dintre care 120.000 provin din Antichitate, 220.000 din Asia de Est și
300.000 din Rusia.
.
Piatra de Dchingis
Pieptene scit Monede din Roma Antica
Piatra de Dchingis

Bratara din Siberia

Monede din Imperiul Bizantin


Costum din garderoba lui Petru cel Mare

Piese din portelan


EXEMPLU
DE
TAPISERIE
Pictura italiană
Pictura italiană formează ansamblul cel mai important al
colectiei de pictură din perioada clasică. Operele cele mai
importante și cele mai vizitate sunt două picturi ale
lui Leonardo Da Vinci, opere care fac parte dintr-o serie de 12,
cunoscute pe plan mondial: la Madonna Benois (1478) et
la Madonnna Litta (1490/91), Madonna Conestabile (1502/03)
și Sfânta familie (1506).

Muzeul deține, de asemenea, și diferite opere ale


lui Tițian, Judith a lui Giorgione, picturi ale lui Michelangelo
si capodopere ale multor alti pictori italieni.
"Madonna Litta"
Pictura Flamanda
"Perseus și Andromeda" - RUBENS

Pictura Spaniola
"Sfinții Apostoli Petru și Pavel" - EL GRECO
PICTURA FRANCEZA
"Femme au jardin" - CLAUDE MONET

PICTURA OLANDEZA
"FLORA" - REMBRANDT
Arta decorativă și bijuteriile

Printre cele mai impresionante secțiuni ale muzeului


se numără cea dedicată bijuteriilor și artei decorative.

Printre exponatele notabile se afla bijuterii regale, obiecte


de argint fin lucrate, vase de porțelan de la cele mai
prestigioase manufacturi europene, precum și piese
rare de sticlărie și mobilier. Aceste artefacte sunt
expuse într-un cadru elegant și sofisticat, oferind
vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria artei
decorative.
Piese de mobilier

Vitraliu
05
capodopere

"Intoarcerea fiului risipitor" - Rembrandt


Întoarcerea fiului risipitor
Cea mai cunoscuta capodopera

"Întoarcerea fiului risipitor" este una dintre cele mai


cunoscute povești biblice și este recunoscută și sub
denumirea de "Parabola fiului risipitor". Această
poveste, prezentă în Evanghelia după Luca din Biblie,
descrie întoarcerea unui fiu risipitor către tatăl său după
ce și-a cheltuit averea în mod iresponsabil și a trăit în
sărăcie și degradare. Tatăl îl primește înapoi cu bratele
deschise și îl iartă în ciuda greselilor sale anterioare.
Acestă poveste este adesea interpretată ca o metaforă
pentru iubirea, mila și iertarea lui Dumnezeu față de
oameni, indiferent de greselile lor.
Venus Tauride

Venus Tauride este o figură mitologică din mitologia romană,


echivalentul zeiței grecești Afrodita. Ea este zeița frumuseții,
iubirii, pasiunii și fertilității. Venus Tauride, cunoscută și
sub numele de Venus Taurica, este adesea asociată cu
fertilitatea pământului și a animalelor, fiind venerată în
special în regiunile agricole. Este adesea reprezentată în artă
ca o femeie frumoasă și seducătoare, înconjurată de flori și
simboluri ale iubirii și fertilității. Cultul ei era larg răspândit
în Roma Antică și era adesea asociat cu diverse rituri și
festivaluri dedicate ei, în special festivalul Veneralia, care
sărbătorea frumusețea și iubirea.
DESERTUL: ARMONE in ROSU

"Desertul: Armonie in rosu" este o celebră pictură realizată de artistul francez Henri
Matisse în 1908. Acest tablou este cunoscut și sub numele de „Camera Rosie” și este
parte a unei serii de lucrări realizate de Matisse care explorează compozi ții decorative
și utilizarea culorii.

În pictura, Matisse creează o scenă vibrantă ș


si plină de viată, în care predomină culorile rosu si roz. Tabloul prezintă o masă
bogată, cu vase, fructe si alte obiecte de mobilier într-o cameră rosie. Liniile curbe si
culorile vibrante sunt caracteristice stilului său distinctiv, iar compozitia este
echilibrată și armonioasă.

Această lucrare este adesea interpretată ca o celebrare a luxului si a opulen ței, dar si
ca o explorare a relatiei dintre obiecte și culori. Este considerată una dintre cele mai
reprezentative picturi ale lui Matisse si exemplifică abilitatea sa de a transmite
emotie si energie prin intermediul culorilor si formelor simplificate.
https://www.youtube.com/watch
?v=m53NP_ydpmY


https://www.youtube.com/watch
?v=agoOHWNKA1w


https://www.youtube.com/watch
?v=aLLsmJfvixM

"Contestabile Madonna" -
Raffaello Sanzio da Urbino
MULTUMIM
PENTRU
VIZIONARE!

S-ar putea să vă placă și