MUZEUL ERMITAJ

(HERMITAGE)
Sankt Petersburg- Rusia
■ Muzeul de artă Ermitaj, una dintre cele mai celebre construcţii din Sankt-Petersburg a fost întemeiat
datorită împărătesei Ecaterina a II-a. În anul 1764, ţarina a poruncit să i se construiască lângă Palatul de
iarnă o reşedinţă retrasă, loc în care să poată admira tablourile de artă achiziţionate. Ţarina se retrăgea la
Ermitaj pentru a se recreea în compania prietenilor pe care îi supunea unor reguli stranii:atunci când
intrau aici, aceştia trebuiau să păstreze liniştea, să nu caşte, să renunţe la sabie, palărie, chiar şi la rang şi
dreptul de întâietate.
■ Ermitajul a fost întemeiat în anul 1764, când Ecaterina cea Mare a cumpărat la Berlin colecţia
Gotzkovski-două sute şi cinci de tablouri aparţinând în principal şcolilor olandeză şi falamandă. Ecaterina
a II-a este cea care a impus construirea unui refugiu lângă Palatul de iarnă. Clădirea era formată din
două părţi unite printr-o grădină suspendată, denumită Ermitaj şi gândită ca un loc pentru destindere şi
conversaţie cu prietenii, printre plante exotice, păsări şi diverse animale.
■ Cunoscutul muzeu de artă este alcătuit din cinci construcţii legate una de alta:Palatul de iarnă, Micul Ermitaj
(1771-1787, arhitect J.B. M. Vallen Delamotte), Vechiul Ermitaj (1771-1787, arhitect M. Felten) şi Teatrul
Ermitaj. Ansamblul arhitectural are influenţe baroce şi neoclasice, importate din Occident prin intermediul
arhitecţilor şi urbaniştilor, în principal italieni, aduşi aici de ţarul Petru cel Mare. În ciuda varietăţii stilistice,
aceste construcţii realizează un complex unitar care adăposeşte una dintre cele mai mari colecţii de artă plastică şi
decorativă din lume. Muzeul este împărţit în opt mari departamente şi include lucrări dedicate culturilor
primitive, lumii antice şi Rusiei, artei Europei occidentale şi numismaticii.
■ La parter se găseşte artă antică:arta Egiptului Antic, arta Extremului Orient, artă romană şi greacă, precum şi
bijuterii şi obiecte misterioase din aur colecţionate de Petru cel Mare. Ţarul era atras în special de obiectele rare,
de curiozităţile naturale şi de orice fel de ciudăţenii. La etajul principal, reşedinţa ţarilor pe vremea Imperiului
Rus, regăsim picturi şi sculpturi din spaţiul occidental European din secolele XV-XVIII:pictură flamandă, pictură
spaniolă şi olandeză, sculptură europeană, arte decorative şi aplicate din Europa medievală, precum şi arme şi
armuri europene din secolele al XV-lea şi al XVII-lea. La etajul doi se regăsesc:pictură şi sculptură franceze din
secolele XIX-XX, artă chineză şi a Asiei centrale, artă bizantină, artă iraniană şi a Orientului Mijlociu, pictură
europeană şi americană între secolele al XIX-lea-al XX-lea, pictură germană şi austriacă, pictură engleză şi
pictură rusă între secolele al IX-lea şi al XIX-lea. La etajul al treilea se află celebrii impresionişti şi
postimpresionişti din colecţiile Shukin şi Morozov, naţionalizate după Revoluţia bolşevică.
■ Primul Palat al Iernii a fost construit în 1711; reconstruit în 1721, la moartea
lui Petru cel Mare, este înlocuit în anii următori de către o creație a arhitectului
Domenico Trezzini. Elizabeta, fiica lui Petru, estimase că acelei clădiri îi lipsea
grandoarea și a cerut reconstruirea sa în 1754 de către Francesco Rastrelli.
■ În 1837 palatul a ars în întregime (incendiul a durat 30 de ore). Țarul Nicolae I a
ordonat ca reconstruirea să fie identică: în primăvara anului 1839, lucrările au
luat sfârșit. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Palatul de Iarna a fost
distrus în timpul asediului din Leningrad, dar, cu timpul, a fost reclădit. Astăzi,
clădirea se confruntă cu problemele cauzate de afluxul de vizitatori, a
instabilității solului mlăștinos pe care edificiul a fost construit, dar și din cauza
umidității provocate de apropierea sa de râul Neva. Au avut loc lucrări de
restaurare între anii 1984 și 2005.
■ Vechiul Ermitaj, construit într-un stil clasicist de către Jean Baptiste Vallin de la Mothe,
este cel mai mic edificiu al complexului și a servit între anii 1764 și 1775 ca
refugiu pentru țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei. În acest imobil, Ecaterina a
depozitat primele picturi achiziționate de ea. Vechiul Ermitaj, numit, de asemenea,
și Marele Ermitaj, a fost construit în 1787 de către Georg Falten pentru a adăposti o
colecție care a crescut rapid: este clădirea cea mai puțin decorată a complexului.
■ Leo von Kenze a construit între 1839 și 1852 Micul Ermitaj. Acesta este, probabil,
singura sa operă care diferă de stilul pe care i l-a impus Ludovic I de Bavaria și
poate fi declarată opera propriilor sale concepții artistice. Este singura clădire a
complexului care nu se găsește de-a lungul Nevei. Cladirile Ermitajului au mai fost
construite și pentru a face față înmulțirii colecțiilor. Aici pot fi găsite, printre altele,
reconstituirea completă a unei loggii construită de către Rafael la Vatican. Statuile
lui Atlas de pe fațada sa sunt, probabil, tipul de opere cel mai celebru din lume.
■ Teatrul Ermitajului a fost construit între 1783 și 1787. Teatrul țarilor era, în acel
timp, primul teatru din Sankt-Petersburg. Piese de teatru au fost jucate aici
până în 1796 și, mai nou, din 1989: în iarnă, baletul Kirov, printre alții, a
interpretat diferite spectacole. Astăzi, teatrul servește numai ca sediu al
administrației Ermitajului. Teatrul este cel mai mic din oraș căci el era, la
origine, conceput pentru reprezentațiile private destinate familiei țarului. În
mod normal, teatrul Ermitajului nu este deschis publicului.
■ Ermitajul este, cu cele 3 până la 4 milioane de vizitatori anual, cel mai vizitat și
cel mai reputat muzeu din Rusia si dintre funtasele Europei, fiind unul dintre
cele mai importante muzee de artă din lume. Găzduiește o uriașă colecție de
artă europeană, care cuprinde majoritatea perioadelor istorice si stilurilor
artistice. Muzeul detine 120 de sali de expozitii (de pictura) in primele doua
etaje ale celor 4 cladiri ale muzeului.
■ Muzeul păstrează în rezervele sale 2,7 milioane de piese; 65.000 de piese sunt expuse în
350 de săli, dar numai 120 de camere sunt rezervate picturii. In cele 359 de sali,
exponatele sunt grupate în 5 colecții: cultura preistorică;  arta și cultura Antichități; arta
și cultura popoarelor orientale; arta europeana  (occidentala); arta rusă. In salile colecțiior
de pictură ale muzeului sunt  sunt expuse operele pictorilor italieni, francezi,
olandezi și flamanzi, dar și englezi și germani.
■ Pictura italiană formează ansamblul cel mai important al colecției de pictură din
perioada clasică. Operele cele mai importante și cele mai vizitate sunt două
picturi ale lui Leonardo Da Vinci, opere care fac parte dintr-o serie de 12,
cunoscute pe plan mondial: la Madonna Benois (1478) si la Madonnna Litta
(1490/91). Madonna Conestabila (1502/03) și Sfânta familie (1506) ale lui
Rafael sunt și ele foarte celebre.
■ Aici poate fi găsită și o reconstituire a loggiei lui Rafael din Vatican construită
cu exactitate după original. Muzeul deține, de asemenea, și diferite opere ale
lui Tițian, Judith a lui Giorgione, picturi ale lui Michelangelo, Paolo Veronese,
Caravaggio, Carracci, Luca Giordano, Salvator Rosa, Giuseppe Maria Crespi,
Tiepolo, Stefano Torelli și Francesco Guardi. Pictura italiana si spaniola este
expusa in trei mari interioare cu pereti bordo-rosu, cu luminatoare gigantice,
care permit vizionare la lumina zilei (relativ). Aceste sali sunt localizate in
primul etaj al “Noului Ermitaj”
■ Pictura spaniolă. Picturile expuse cele mai cunoscute sunt El Greco (Sfinții
Apostoli Petru și Pavel), Jusepe de Ribera (Iisus Hristos pe cruce – prima
pictură a școlii realiste), Francisco de Goya (Portretul lui Antonia Zarate (din
1811, este singura opera a acestui pictor în cadrul Ermitajului) și Diego
Velázquez. Sunt prezentate și operele lui Murillo, Zurbaran și Juan Pantoja de
la Cruz.