Ateneul Român

proiect realizat de Coti Bianca

Istoric
Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. Mulți
contemporani au criticat amplasamentul ... căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul
orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia
oare neapărat ales acest loc "la marginea orașului"? În 1886 a început construcția actualului edificiu; o
parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.
La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii
au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în așa fel încât să se poată folosi fundația deja
turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14
februarie 1888.
În 1935, la inițiativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert,
amplasată în fundalul scenei. Orga a fost construită de firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg
Württemberg și a fost inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz Schütz, director
al Hochschule für Musik din Viena. (Aceeași firmă construise în 1910-1912 orga care este instalată în
Biserica Evanghelică C.A. București care se află în apropiere de Ateneu).
Descriere

Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase
coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului
Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați
cunoscuți. Printre ele, cel al lui Miron Costin, Gheorghe Șincai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu.

Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari
domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea
totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în
total aproximativ 794 de locuri)
Marea Frescă
În conferința ținută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o adevărată minune a artei
picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a
viitorului nostru ateneu?”

Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va
reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”.

În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost
refuzată deoarece suma necesară, cel puțin 80.000 de lei a părut enormă.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu
(1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de
70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.
Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.
Înscrierea în Patrimoniul European

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub cod LMI B-II-m-A-18789, monument
de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală.

Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național-PATN, Secțiunea III, Zone protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes național, (monumente
istorice de valoare națională, excepțională).

În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50 de ani de la semnarea, la la 25 martie
1957, a Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost
așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia
Consiliului informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.