Sunteți pe pagina 1din 15

Aleea clasicilor

Ideea de a crea un ansamblu sculptural, plasat pe raza centrală a parcului, a fost lansată în
anii 30 ai sec. XX de sculptorul Alexandru Plămădeală. Dar abia în 1957 a fost inaugurată cu
contribuţia Uniunii Scriitorilor. Aleea clasicilor a fost constituită la început din 12 busturi ale
clasicilor literaturii române, instalate de ambele părţi ale aleii centrale a parcului, ce duce de
la b-dul Ştefan cel Mare până în centrul parcului. Busturile clasiculor au fost turnate din bronz
şi instalate pe postamente din granit roşu poleit. Aleea clasicilor începe cu busturile lui D.
Cantemir (sculptor -N. Gorionâşev), N. Milescu-Spătarul (L. Averbuh), Gh. Asachi (L. Fitov),
C. Starnati (L. Fitov), Al. Donici (I. Cheptănaru), Al. Hâjdău (N. Cracoveac), B.P. Haşdeu (I.
Cheptănaru), V. Alecsandri (A. Maico), Costache Negruzzi (A. Maico), (L. Dubinovschi), Alecu
Russo (V. Larcenco), Mihai Eminescu (L. Dubinovschi), Ion Creangă (L. Averbuh). După
evenimentele de renaştere naţională din 1989-1991 Aleea s-a completat cu busturile
scriitorilor: Alexei Mateevici (1991 – sculptor D.Rusu), Constantin Stere (1991,G. Dubrovin),
Nichita Stănescu (anii 90, colectiv de autori), Lucian Blaga (1992 A. Pikunov-Târţău), Nicolae
Iorga (1993, Mihail Ecobici), Mircea Eliade (1994, A. Bolea), George Coşbuc (1994 C.
Popovici), Tudor Arghezi (1995, Dmitri Verdeanu), George Coșbuc (1996, C. Popovici),
George Călinescu (1997, Serghei Ganencu), Mircea Eliade (1997, Vasile Goia), Octavian
Goga (2000, Cornel Medrea), George Bacovia (2001, Milița Petrașcu), Grigore Vieru (2010,
Romi Adam).

Aleea şi pavilionul „Melancolie”, aflat lângă bustul lui Eminescu, sunt locuri de desfăşurare a
diverse activităţi cultural – artistice. Bustul lui Eminescu are şi un mic secret: dacă ghidul
plasează grupul de turişti în spatele lui, atunci se poate de observat în profilul bustului
configuraţia feţei autorului (Lazar Dubinovski).Acum, oricine care ar veni în parc și ar vizita
Aleea Clasicilor, va vedea 25 de busturil printre care Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu,
Dmitri Cantemir, Gheorghe Asachi, George Bacovia, Octavian Goga, Lucian Blaga, Nicolae
Iorga, Tudor Arghezi, și mulți alții. Și desigur, oricare doritor are posibilitatea de a se folosi de
rețelele Wi-Fi gratis chiar pe alee.
ANALIZA SWOT A RAIONULUI CRIULENI.

Punctele tari :
- Aşezare geografică favorabilă a raionului, trasee naţionale şi internaţionale.
-Administraţie Publică raională, locală relativ competitivă
-Obiective potenţiale de atracţie turistică.
-Reţea de transport dezvoltată.
-Tradiţii locale existente.
- Relaţii de înfrăţire cu alte tari.
-Existenţa potenţialului uman de calitate.
-Prezenţa uneri reţele stabile a instituţiilor de cultură.
-Existenţa unui tezaur cultural puternic (90 colective, 35 cu titlul model, tradiţii,
obiceiuri).
-Prezenţa obiectivelor de patrimoniu : 227 monumente antropice şi naturale.
-Organizarea tradiţională a Festivalurilor naţionale şi internaţionale.
-Numărul mare al meşterilor populari:181.
-Calitatea acţiunilor culturale.
-Participarea locuitorilor la viaţa culturală a comunităţii.
-Strategia de dezvoltare socialeconomică a raionului Criuleni, aprobată Planul Strategic
de dezvoltare a Turismului în raionul Criuleni, aprobat Acorduri bilaterale cu instituţiile
de cultură şi formaţiilor de artişti amatori din România, Belarusi, Franţa, Lituania etc.
-Echipă de specialişti profesionişti în diferite domenii.
-Resurse materiale existente.

Punctele slabe :
-Economie slab dezvoltată.
-Locuri şi zone de odihnă şi agrement neamenajate.
-Parteneriat insuficient.
-Lipsa unui mecanism de finanţare a colectivelor pentru participare la diferite activităţi,
manifestări culturale de nivel naţional/internaţional;
-Necesitatea punctelor de comercializare a produselor de artă şi artizanat
-Starea tehnică nesatisfăcătoare a instituţiilor de cultură (mobilier, iluminare, asigurarea
cu agent termic)
-Necesitatea unui sistem continuu de instruire a cadrelor din domeniul culturii.
-Necesitatea inspectorilor pentru ocrotirea monumentelor.
-Nivel scăzut de trai.

Oportunităţi:
-Posibilitatea de a dezvolta relațiile Internaționale de colaborare.
-Resurse naturale unicale .
-Dezvoltarea progresului tehnologic .
-Integrarea instituţiilor de cultură în procesul de modernizare şi informatizare.
-Interes sporit faţă de patrimoniul cultural şi natural al raionului.
-Implicarea instituţiilor de cultură în proiecte culturale naţionale şi internaţionale.
-Creşterea a numărului de agenţi turistici; posibilităţi de integrare a a rutelor turistice din
teritoriu în circuitul turistic naţional şi internaţional.
-Ajutor politic la nivel local şi raional.
-Apariţia unor ONG-uri în domeniu.
-Atragerea de fonduri extrabugetare
Riscuri:
-Potenţialii donatori puţin cunosc raionul Criuleni.
-Nu toate iniţiativele raionului sînt susţinute de către autorităţile centrale.
-Pasivitate şi indiferenţa populaţiei faţă de valorile culturale.
-Modificări ale legislaţiei în defavoarea domeniului.
-Lipsa unei structuri de perfecţionare a cadrelor active din domeniu.
-Exodul masiv al populaţiei (intelectualitatea).
-Interes scăzut din partea autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea instituţiilor de
cultură;

Arcul de Triumf din Chișinău (numit un timp Porțile Sfinte, iar sub regimul sovietic — Arcul
Victoriei și Arcul Biruinței) este un monument de arhitectură construit în anii 1840–1841
pentru a comemora victoria armatelor rusești asupra turcilor în războiul ruso-turc din 1828–
1829. În interiorul arcului se află un clopot gigant cu greutatea de 6,4 tone,care a fost turnat
din metalul tunurilor turcești capturate în război.Arcul are în plan formă de pătrat și dispune
de două niveluri. Înălțimea monumentului este de 13 m. Capitelurile celor patru piloni ai
construcției au fost sculptate în stil corintic. Nivelul superior este decorat în stil clasic. Pe
partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopții, care însă nu anunță
prin sunet ora exactă. Ornamentele și capitelurile sunt executate în ceramică.
Primele ceasuri pe arcada au apărut în anul 1842. Ele au fost aduse de la Odesa, iar șapte ani
mai târziu, un vânt puternic a smuls cadranul, iar mecanismul a funcționat pînă în anul 1881,
și a trebuit să fie înlocuit. Noul mecanism a fost achiziționat în Austria. Ceasul real a lucrat
fără reparații pînă la începutul războiului, cînd a fost lovit de bombardamentele din anul 1941.

În 1945, pe pereții Arcului au fost instalate plăcuțe cu numele luptătorilor armatei sovietice și
a cetățenilor Moldovei, care au luptat pe teritoriul Basarabiei în cel de-al Doilea Război
Mondial și au primit distincția de "Erou al Uniunii Sovietice". Plăcuțele au fost scoase în 1991,
după obținerea independenței.

Arcul de triumf din Chișinău se află pe axa de simetrie a ansamblului arhitectural ce mai
cuprinde și Catedrala Nașterii Domnului, Clopotnița acesteia, Piața Marii Adunări
Naționale și Casa Guvernului din Chișinău.În Chişinăul istoric au existat trei arcuri de triumf, dintre
care s-a menținut doar cel mai impunător ca valoare arhitecturală. S-a păstrat doar Arcul de Triumf
(1841), proiectat de arhitectul din Odesa Luka Zauşchevici, care a luat drept prototip construcția
omonimă din Roma.Pe parcursul istoriei, monumentul a avut mai multe denumiri: Arcul de Triumf,
Arcul Biruinței (în perioada sovietică), Porţile Sfinte.Arcul de Triumf din Chișinăul actual, parte
integrantă din complexul arhitectural al centrului urban, este construit din piatră albă șlefuită, de
formă pătrată, cu patru deschideri, fiind amplasat pe axa principală a Catedralei Mitropolitane
Nașterea Domnului (1830) şi Clopotniţei Catedralei (1835). Monumentul cu o înălțime de 13 m are
ornamentele şi capitelurile executate din ceramică, ce imită stilul corintic. Baza construcţiei este
înscrisă în patru piloni masivi corintici, plasați pe postamente speciale ce servesc drept pasaje pentru
pietoni. Nivelul superior este decorat în stil clasic.Meșterul din gubernia Kiev, Vasili Losenko, a turnat
trei clopote, inclusiv unul uriaș, de 6,4 tone, cel mai mare din oraș, pentru Clopotnița Catedralei
Nașterea Domnului. Pe suprafața clopotelor a fost inscripționat următorul text: „Din bunăvoința
țarului Nikolai I în anul 1838”, iar la margine a fost turnată inscripția „Pentru Catedrala Nașterea
Domnului din Chișinău”. Deoarece clopotul uriaș nu încăpea în trecătoarea Clopotniței, s-a decis de a
construi un supliment arhitectural, care ar găzdui clopotele. Prin urmare, s-a edificat o arcă triumfală,
care ar avea și rol de clopotniță, pentru a semnala victoria armatei ruse în războiul ruso-turc, fiind
totodată și o intrare solemnă în parcul Catedralei. Clopotul uriaș a fost instalat la nivelul doi al Arcului
de Triumf în august 1839.Atît clopotele din Chișinău, cît și pentru unele biserici din Ismail au fost
turnate din tunurile turcești capturate de A. Suvorov (1729–1800) în acțiunile militare de la Ismail
(1790). Chișnăuianul Constantin Ivanov s-a obligat pentru suma de 1000 ruble asignații, să fixeze
clopotele, lăsînd drept amanet, în caz de nereușită, toată averea sa imobiliară.În unul dintre piloni
Arcului de Triumf din Chișinău se află o scară metalică, care urcă la nivelul doi spre orologiu. Primul
ceas pentru edificiu a fost cumpărat din donațiile guvernatorului Basarabiei Pavel I. Fiodorov (28
august 1834 – 29 mai 1854) de la meșterul Helzel din Odesa și montat la 3 august 1839. În anii
1842–1849 orologiul a fost întreținut de ceasornicarul Spiller, iar în 1880 orologiul a fost înlocuit cu
altul de la fabrica Hertz din urbea germană Ulm. Ceasul bătea la fiecare sfert de oră. La începutul
celui de-al Doilea Război Mondial orologiul a fost distrus în urma unei explozii, iar în 1942 a fost
reparat contra sumei de 18 mii lei. În 1945, pe Arcul de Triumf din Chișinăul au fost fixate plăci
memoriale din marmură consacrate secvențelor de sorginte patriotică sovietică din cel de-al Doilea
Război Mondial, precum și numele eroilor Uniunii Sovietice care au luptat pe teritoriul Moldovei
sovietice. Inscripțiile au fost înlăturate în 1991. Arcul de Triumf din Chișinăul este considerat unul
dintre cele mai frumoase din lume.
Biserica Sfânta Teodora de la Sihla este o catedrală din Chișinău, Republica Moldova.
Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost remisă Mitropoliei
Basarabiei în 1994.Capela liceului pentru fete a zemstvei basarabene, a fost construită în
1895, ctitori Teodor Krupensky şi Eufrosinia Veazemsky, arhitect A.I. Bernardazzi.
Amplasarea şi structura spaţială diferă de cele tradiţionale, clădirea fiind ajustată la
circumstanţele locului. Alinierea ei liniei roşii a străzii şi frontului de clădiri deja existent
anterior, şi alipirea de clădirea gimnaziului pentru asigurarea comunicării lor interioare, a cerut
ridicarea capelei pe un demisol înalt şi concentrarea formelor arhitecturale pe faţada
principală, particularităţi ce au impus capelei multă originalitate. Aceste particularităţi au
atribuit bisericii multă originalitate. Creată în epoca eclectismului stilistic, sursa de inspiraţie
fiind nu numai arhitectura rusă, din secolul al XVII-lea ci şi otomană, combinate cu valenţe
artistice noi.
Capela se compune dintr-o navă alungită, cu colţurile tăiate la care prin intermediul unu arc
este alipită absida altarului poligonală. Partea vestică, lipsită de pronaos, are două niveluri –
jos o încăpere auxiliară, deasupra căruia este amenajat cafasul. Soluţia artistică a faţadei
principale prezintă o noutate pentru lăcaşurile de cult din Basarabia, prin care s-a accentuat
apartenenţa ei la o instituţie de învăţământ. Pavilioanele laterale, masive, construite din
piatră, cu coloane robuste din arhitectura nouă sunt ridicate deasupra intrărilor laterale şi în
retragere de la linia străzii, formându-se o mică curte interioară. Colţurile faţadei sunt
evidenţiate prin flancarea lor de două turnuleţe zvelte, acoperite cu piramide ascuţit şi înalte,
care amintesc moscheile turceşti.Aspectul bisericii este înviorat de utilizarea grilajelor turnat
din fontă de la pavilioanele laterale.
Sfinţirea capelei a avut loc peste 27 ani din cauza unui eveniment tragic produs în altarul ei,
ce a făcut imposibilă folosirea ei în continuare, gimnaziul având în acest timp o altă capelă,
construită în curtea sa. A fost sfinţită în 1922 primind hramul "Sf. Teodor Tiron" a Liceului
pentru fete "Regina Maria". A fost remisă în 1994 Mitropoliei Basarabiei de stil vechi.
Piatra de lângă basorelieful lui Bernardazii este piatră adusă din Peștera din zona
Neamțului unde a stat în sihăstrie Sfânta Teodora.Pe vremea URSS aici a fost Muzeul
Ateismului din Chișinău.Grilajele din interiorul bisericii și scara interioară din metal au
fost confecționate în 1892 la uzina S. Serbov din Chișinău.Conform lui Iurie Colesnic în
cartea “Chișinăul nostru necunoscut” noaptea, înainte de a fi sfințită biserica, aici s-a
spânzurat paznicul, astfel Sfințirea capelei a avut loc peste 27 ani de la fondare.
In ziua de 24 august anul 79 d.Hr, cu aproape doua milenii in urma, se producea cel
mai mare dezastru natural cunoscut in istoria Europei - eruptia vulcanulul Vezuviu,
care avea sa acopere cu cenusa si lava topita trei orase romane: Pompei, Herculaneum
si Stabiae.
Cenusa si lava, asternute intr-un strat de cativa metri, au pastrat vestigiile intacte de-a
lungul celor doua milenii, ferindu-le atat de urgia intemperiilor, cat si de lacomia
jefuitorilor, incapabili sa decoperteze straturile, noteaza Infoniac.
Descrierea unui martor ocular
Descoperit cu totul intamplator in anul 1748, orasul Pompei a ajuns sa fie cel mai cautat site
arheologic al Italiei, datorita in principal cantitatii enorme de infomatii despre viata citadina
a romanilor, intr-un moment cand Imperiul Roman se afla la culmea dezvoltarii
sale.Intamplarea face sa existe astazi marturiile unui contemporan, care a asistat la
catastrofa. El este cunoscut in istorie sub numele de Pliniu cel Tanar si, in timpul eruptiei, se
gasea la oarecare distanta de fenomen intr-o barca, iar unchiul sau, Pliniu cel Batran, vaslea
intr-o alta barca.
Din pacate, soarta nu i-a fost favorbila acestuia din urma, care a pierit in valuri, in urma
unui fenomen caruia ii spunem astazi tsunami si care a urmat cutremurului determinat de eruptia
vulcanului. In schimb, barca lui Pliniu cel tanar, un adolescent de 17 anicare se afla în acel moment
la Misenum, de cealaltă parte a Golfului Napoli, la aproximativ 30 de kilometri de vulcan, ceea ce l-a
împiedicat să observe primele semne ale erupției.., a reusit sa reziste valurilor.El a descris cu lux de
amanunte scena la care a asistat, in doua scrisori trimise istoricului Tacitus in anul 104, la
25 de ani dupa eveniment. Pentru pitorescul descrierii si pentru minutiozitatea amanuntelor,
merita reprodus aici macar un scurt pasaj, care descrie dezastrul:
"Era greu sa-ti dai seama de departe din care anume varf de munte tasnise norul. Abia mai
tarziu mi-am dat seama ca izbucnea din muntele numit Vesuvius. Forma sa se poate
compara cu cea a unui copac infrunzit, penru ca, dupa ce trunchiul lui s-a ridicat sus de
tot, deodata a inceput sa se dezvolte, raspandindu-se precum coroana pomului.
Imi inchipuiam ca un curent subteran violent il impinge in sus si ca o forta impetuoasa il
sustine. Dar, pe masura ce impulsul initial slabea treptat, acest urias nor incepea sa se lase
doborat ca de propria greutate, incepea sa se dilate si sa se raspandeasca in jur.
Parea la un moment dat alb, apoi se innegrea ca un nor obisnuit care vesteste ploaia, sau
se nuanta in cele mai diferite culori, pana cand devenea cenusa si cadea pe pamant"
Comunicarea este un ansamblu de acţiuni care au în comun transmiterea de informaţii sub formă de
mesaje,ştiri,semne sau gesturi simbolice,texte scrise etc. între două persoane,și numite interlocutori sau
mai formal, emiţător şi receptor.Totuși Termenul de « comunicare » este legat de existenţa noastră ca
oameni, mai apoi ca societate,fiindcă fiinţele umane şi comunicarea sunt interdependente.Fără
comunicare şi limbaj noi ca fiinţe ce interacţionăm şi relaţionăm în cea mai mare parte,sau chiar în
întregime prin actul comunicări, existenţa noastră pe pământ ar fi inutilă.Ea este prezenta peste tot,în
toate sferele sociale:în viaţa cotidiana,în organizaţii,în management dar şi în lumea afacerilor."Totul
comunica" este sloganul care surprinde cel mai bine impactul pe care îl are fenomenul comunicarii
asupra existenţei umane din perioada ce o trăim, perioada postmodernistă.
Actualitatea și importanța temei:Comunicarea are un rol foarte important în domeniul turismului şi a
serviciilor turistice,anume pe reţelele sociale.În prezent la acest capitolul în privinta reţelelor sociale
avem o dezvoltare foarte accentuata,ceea ce reprezinta şi un progres pe acest plan.
Scopul și obiectivele concrete:Aplicarea,prelucrarea,dezvoltarea şi implimentarea procesului de
comunicarea prin reţelele sociale.
Obiectul:Domeniul turismului şi anume sfera reţelelor sociale.
Metodologia de cercetare:Are la baza două părţi importante, una dintre ele este a) baza informațională
ce cuprinde cadrul legislativ şi normativ,surse metodologice,monografice,lucrări ştiinţifice şi baze de
date statistice,şi cea de-doua este b) metodele de cercetare utilizate care pot fi cantitative sau calitative.
Cuvinte-cheie:turism,reţea socială.comunicare,servicii hoteliere.

CAPITOLUL 1 Comunicarea în turism şi a serviciilor hoteliere.


Termenul de comunicare provine din limba latina,de la cuvantul " communis",care inseamna " a fi în
legatura" ,sau " a fi în relaţie",dar şi " a pune de acord", " a pune în comun"sau "a împărtăşi ceva
celorlalţi".Ca sa vedem cît de complex este domeniul comunicarii, este suficient sa se analizeze
tipologia lui D. Dance. Acesta, în încercarea de a oferi o definire completivă a comunicarii, a precizat
cinsprezece formulari, fiecare dintre ele punand accentul asupra unui aspect sau unei alte componente.
Astfel, în definiţiile comunicării se pune accentul pe:
- simboluri, vorbire, limbaj;
- întelegerea- receptarea, nu transmiterea mesajelor;
- interacţiune, relaţie- schimbul activ si coordonarea;
- reducerea incertitudinii- ipotetica dorinţa fundamentala, care duce la cautarea de informatie in scopul
adaptarii;
- procesul- intreaga secventa a transmiterii;
- transfer, transmitere- miscare conotativa in spatiu si timp;
- legatura, unire- comunicare in ipostaza de conector, de articularor;
- trasaturi comune- amplificarea a ceea ce este impartasit sau acceptat de ambele parti;
- canal, purtator, ruta- o extensie a " transferului", avand ca referinta principala calea sau "vehiculul"
( sistem de semne sau tehnologie);
- memorie, stocare- comunicarea duce la acumularea de informatie si putem " sa
comunicam cu" astfel de depozite informative;
- raspuns discriminatoriu- accentuarea acordarii selective de atentie si a interpretarii;
- stimuli- accentuarea caracterului mesajului in cauza, a raspunsului sau a reactiei;
- intentie- accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop;
- momentul si situatia- acordarea de atentie contextului actului comunicativ;
- putere- comunicarea vazuta ca mijloc de influenta.
Comunicarea umană se poate desfăşura pe patru niveluri distincte:
Comunicarea intrapersonală - este comunicarea individului uman cu sine însuşi, atunci când îşi ascultă
vocea interioară. Astfel el se cunoaşte şi se judecă pe sine. Se întreabă şi îşi răspunde.Gândeşte,
analizează, reflectează. Evaluează decizii. Repetă mesajele destinate altora.Comunicarea interpersonală
- permite dialogul cu celălalt. Ne ajută să-i
CAPITOLUL 3 Comunicarea în turism şi a serviciilor hoteliere prin reţelele
sociale.
Comunicarea, comportamentul şi cultura organizaţională sunt factori care determină imaginea
companiei atât în exterior cât şi în interior :
1. în cadrul organizaţiei există o cultură dominantă şi mai multe subculturi ce se manifestă
indiferent de dimensiune, obiect de activitate, structură organizatorică, performanţă, etc.
2. într-o organizaţie există subculturi conform formării profesionale, adică subcultura
economiştilor, subcultura bucătarilor, subcultura juriştilor etc..
3. profesiunile sunt grupuri ocupaţionale calificate prin ele însele ca profesionale,
presupunând anumite caracteristici ;
4. profesionalizarea este un proces ce poate afecta orice ocupaţie într-un grad mai mare sau
mai mic, deoarece deprinderile şi atitudinile se obţin printr-un proces îndelungat de instruire, ele
fiind sprijinite de informaţii (cunoştinţe)
5. comunicarea firmei atât în interiorul, cât şi în exteriorul ei necesită adaptări culturale
6. comunicarea în cadrul firmelor, fie că se desfăşoară într-un cadru formal (şedinţe,
consfătuiri, zile deschise etc.) sau nu (discuţii între salariaţi, indiferent de treapta ierarhică pe
care ei se situează) este încărcată de semnificaţie
7. produsele şi informaţiile primite de la alte firme sunt purtătoare de cultură.
În turism comunicarea eficientă cu clienţii este o condiţie esenţială pentru o afacere de
succes.Comunicarea eficientă între persoane este adesea principalul factor de succes.În domeniul
hotelier sau de turism în general, există multe grupuri de persoane care sunt implicate în procesul de
comunicare:
• clienţi
• angajaţi
• rude
• organizaţii de sprijin
• furnizori
Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea economiei
naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua unstudiu privind posibilitatea de
evaluarea şi folosire a resurselor turistice din RepublicaMoldova la atragerea turiştilor
străini.Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic,
el creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe,iar pe plan social
creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului.Concepţia în dezvoltarea
turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale şi antropice din
Moldova, iar activitatea de turism trebuieorientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor
turiştilor interni şi străini.Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin
diversificareaformelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi
internaţionale,transformarea turismului într-o activitate complexă, economică şi socială, într-
unturism civilizat, competitiv.În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor
turistice şi aunor ample documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete
dedezvoltare a turismului, în concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic,cererii şi
ofertei turistice.Avându-se în vedere
Comunicare în turism și a serviciilor hoteliere prin rețele sociale.
Comunicarea la nivelul firmei de turism reprezintă procesul de trimitere amesajelor cu
scopul de a transmite informaţii care să fie recepţionate şi înţelese decătre diverşi
destinatari:
turişti, angajaţi, alte firme din domeniu, furnizori.
În turism comunicarea eficientă cu clienţii este o condiţie esenţială pentru o afacere de
succes.
În domeniul turismului în general, există multe grupuri de persoane care sunt
implicate în procesul de comunicare:
angajaţi
acţionari
clienţi
parteneri de afaceri (agenţii de turism, hoteluri, diverşi furnizori)
instituţiile statului, asociaţii profesionale etc.
Comunicarea îmbracă multe forme:scrisă, verbală, nonverbală.
O formă de comunicare importantă în turism este cea reprezentată de mesajele
multisenzoriale din mediul înconjurător (imagini şi sunete).
Metodele de comunicare includ: discuţia faţă în faţă, la telefon, prin e-mail,internet etc.

Comunicarea internă (în interiorul organizaţiei)


Necesitatea comunicării în interiorul organizaţiei are o multitudine de argumente:
funcţiile managementului nu pot fi operaţionalizate în lipsa comunicării;
comunicarea stabileşte şi menţine relaţiile dintre angajaţi;
prin feed-back-ul realizat, comunicarea relevă posibilităţile de îmbunătăţire a
performanţelor individuale si generale ale organizaţiei;
aflată la baza procesului de motivare, comunicarea face posibilă
identificarea,cunoaşterea şi utilizarea corectă a diferitelor categorii de nevoi şi stimulente
pentru orientarea comportamentului angajaţilor spre performanţă şi satisfacţii;
contribuie la instaurarea relaţiilor corecte şi eficiente, de înţelegere şi acceptare reciprocă
între şefi şi subordonaţi, colegi, persoane din interiorul şi exteriorul organizaţiei.
Comunicarea şi relaţia cu angajaţii trebuie să vizeze:
evitarea practicilor discriminatorii în recrutarea, selecţionarea, angajarea,aprecierea,
promovarea şi plata drepturilor angajaţilor;
consultarea angajaţilor asupra condiţiilor de muncă şi a problemelor specifice, concomitent
cu aplicarea strictă a normelor de protecţie a muncii.
Comunicarea externă
Firma de turism este obligată să comunice cu:
clienţii
organismele şi asociaţiile profesionale din domeniu
cu diverşi parteneri de afaceri

Twitter, Odnoklassniki, vKontakte, Facebook sunt rețele sociale pe care aproape toată lumea, indiferent
de vârstă, educație și statut social, utilizează acum. Oamenii le folosesc în primul rând pentru
comunicare. Cu toate acestea, formatul rețelelor sociale poate fi o platformă excelentă pentru
promovarea afacerii hoteliere.

S-ar putea să vă placă și