Istoria Colectionismului Si Aparitia Muzeului Modern

ISTORIA COLECTIONISMULUI I APARIIA MUZEULUI MODERN
Termenul de muzeu i are rdcina n Grecia Antic, unde cuvntul Mouseion desemna un
loc nchinat muzelor diviniti alegorice ocrotitoare i inspiratoare ale artelor i ale tiinelor.
Extrapolnd, muzeul reprezenta o instituie filosofic dedicat studiului i artelor. Un exemplu n acest
sens l constituie institutul de filosofie i cercetare din Alexandria, nfiinat de Ptolemeu I n secolul al
III-lea a.Chr, un prototip al universitii moderne. Termenul pe care l utilizm astazi ns, deriv din
latinescul museum care indic un loc destinat discuiilor filosofice.
Cldirii creia i atribuim acum numele de muzeu ascunde o lung istorie. Una dintre primele
descoperiri ce ar putea indica un stadiu incipient al muzeului este colecia de copii ale unor inscripii
vechi, destinate utilizrii n coli i interpretri ale materialelor Ele au fost datate la nceputul mileniului
al II-lea a. Chr. n Larsa, Mesopotamia. n fapt, precursorii muzeelor au fost coleciile. Acestea erau
private i nglobau art, obiecte i artefacte rare ale unor persoane sau familii nstrite. Cel mai vechi
muzeu de acest fel cunoscut de istorici este Ennigaldi-Nanna al secolului al VI-lea a. Chr. Acesta a fost
localizat n Ur, Mesopotamia. Arheologistul Sir Leonard Woolley, cel ce a condus spturile, a
descoperit c obiectele erau etichetate, avnd fiecare cte o plcu care i indica originea i o
descriere. Ele fuseser descoperite i colecionate de regii babilonieni Nabucodonosor i Nabonidus
i prezentate ca ntr-o galerie modern.
n secolul al V-lea a. Chr., n Atena, a fost nfiinat pinacoteca, un edificiu ce gzduia o galerie
de picturi pe aripa stng a intrrii monumentale spre Acropole. Ulterior, romanii au mprumutat
termenul pentru a denumi o camer dintr-o cas privat unde proprietarii aveau colecii de picturi,
statui i alte obiecte de art. Tot n antichitate, colecionismul a prins o alt form n cadrul
comunitilor islamice. Acestea pstrau n relicvarii obiecte ale unor persoane importante sau asociate
unui eveniment semnificativ de natur religioas. n China, practicile funerare implicau ngroparea
mprailor alturi de obiectele de valoare achiziionate, pstrate sau utilizate n timpul vieii de ctre
acetia.
Aadar, se poate observa c nc din Antichitate, n Europa i n estul Asiei, coleciile
particulare de art au aprut ca forma de investiie a averilor oamenilor bogai. Dar dezvoltarea
acestei forme de manifestare a preuirii obiectelor de art s-a nregistrat n Evul Mediu i mai ales n
timpul i dup Renatere.
Europa Medieval dezvolt n principal colecii ale caselor regale i relicve ale cretintii
adpostite de Biserici. Evul Mediu european nu a cunoscut muzeul public. Cele din urm colecii
menionate nu erau accesibile dect unui numr restrns de clerici i teologi, iar cele princiare, ducale
ale familiilor nobile erau private. De altfel, acestea aveau mai mult o importan economic, obiectele
valoroase fiind utilizate pentru a finana rzboaie i alte cheltuieli ale statului.
n perioada Renaterii, Italia nregistreaz un adevrat interes pentru coleciile de art,
susinute financiar tot de marile familii de bancheri. Deosebirea i marea importan o aduce ns
rolul lor: intenia de a oferii tinerilor nobili n dezvoltare ansa la cultur i o experien educativ.
Familia de` Medici din Florena este renumit pentru interesul i implicarea activ n colecionarea
obiectelor de art i crearea unui spaiu de expunere a acestora. Concretizarea acestui spaiu este
Ufizzi, unul dintre primele edificii ridicate n scopul de a aduna i expune valorile artistice ale vremii.
n restul Europei secolelor XVI i XVII, coleciile erau nc private i aparineau nobilimii i
curilor regale care i pstrau picturile, antichitile, diversele materiale tiinifice i de art n
castele i palate. Existau ns i colecii personale specializate ale unor personaliti importante.
Demni de amintit sunt Luca Ghini fizician i botanist, Conrad Gessner naturalist si bibliograf, Paolo
Giovio episcop catolic, istoric i biograf, familia Grimani nobili activi n comer, politic i ulterior
proprietarii unor teatre i case de oper i Sir Robert Bruce Cotton membru de parlament i
colecionar de antichiti.
Europa renascentist gzduiete i aa-numitele Cabinete de curioziti. Acestea erau
colecii enciclopedice cu obiecte variate aparinnd unor domenii diverse precum: istorie natural,
geologie, etnografie, arheologie, relicve religioase sau istorice, materiale de art sau antichiti. Toate
formau un microcosm. Nu erau expuse ntr-o anumit ordine sau pe categorii, ci reprezentau o mic
parte din lumea pe care care patronul cabinetului, n mod simbolic, o controla.
Tot n aceast perioad au fost elaborate studii n vederea organizrii coleciilor i muzeelor.
Un exemplu concret este lucrarea lui Samuel von Quiccheberg n care acesta face o clasificare
sistematic a tuturor materialelor din Univers. De asemenea, apar societile tiinifice care aveau ca
scop promovarea discuiilor de grup, experimentrii i colecionismului. O contribuie important n
acest fenomen o reprezint activitatea Societii Regale i Anticarilor din Londra i a Academiei de
tiine din Paris.
Muzeele publice n adevratul sens al cuvntului apar n secolul al XVIII-lea. ns primul pas a
fost fcut de britanicul Elias Ashmole. Acesta i-a donat cabinetul de curioziti Universitii din
Oxford n a doua jumtate a secolului al XVII-lea. n urmtorul secol, pe baza acestor donaii i pe
cele ale fizicianului i naturalistului Sir Hans Sloane, se fondeaz British Museum. Accesul n muzeu
era gratuit.
n Frana secolului al XVII-lea, dup ce Ludovic al XIV-lea decide s i mute reedina la
Versailles, Palatul Louvre rmne doar un edificiu ce adpostea coleciile regale ale fotilor monarhi
francezi, inaccesibile publicului fapt ce a strnit nemulumiri. Ca urmare a cererilor ndelungate de a
se crea o galerie public, la mijlocul secolului al XVIII-lea, Ludovic al XV-lea accept i expune o
selecie de picturi n Palatul Louxemburg. Dar presinuea continu i ntr-un final se deschide
publicului colecia n galeria mare din Louvre, numit Muzeul Central de Art. Coleciile Louvre-ului
au crescut datorit campaniilor napolioniene.
n Roma secolului al XVIII-lea, Muzeul Capitoline, dei nfiinat cu trei secole nainte (odat cu
donaia unor sculpturi antice de ctre Papa Sixtus al IV-lea), se reorganizeaz i se deschide
publicului. i Muzeul Vatican ofer accesul public tot n prima jumtate a secolului al XVIII-lea.
n Europa central a secolului al XIX-lea, cu precdere n spaiul Imperiului Austro-Ungar,
muzeele ncep s promoveze identitatea naional. Odat cu Revoluia Industrial au aprut i
muzeele specializate n domeniul industriei i comerului. La jumtatea secolului al XIX-lea, n Londra,
Anglia a fost organizat Marea Expoziie. Susinut n Palatul de Cristal, expoziia s-a constituit n
primul trg artistic al lumii de cultur a industriei, setnd un trend pentru viitoarele expoziii ale
aceluiai secol.
n secolul al XX-lea, muzeele capt un nou rol, fiind controlate de stat i supuse viziunii
comuniste i naziste. Astfel, cu preponderen cele din Rusia i Germania devin un instrument de
propagand i ndoctrinare a populaiei prin exponate menite s glorifice istoria naional.
n timpul i dup cel de-al II-lea Rzboi Mondial s-au distrus o parte colosal din patrimoniile
statelor implicate i nu numai.
n prezent, rolul muzeului modern este de a identifica, coleciona prin achiziii, donaii sau
transferuri obiecte care fac parte din cultura artistic de oricare natur sau din domeniul tiinific n
vederea educrii publicului larg. Ele sunt depozite de cultur care asigur administrarea,
documentarea, conservarea i restaurarea patrimoniului. Sunt amenajate i organizate dup o
anumit structur pentru a facilita accesul la informaie, pentru a oferi o experien de cunoatere i
contientizare a valorilor lumii.

Istoria Colectionismului Si Aparitia Muzeului Modern

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Colectionismului Si Aparitia Muzeului Modern

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA COLECTIONISMULUI I APARIIA MUZEULUI MODERN

S-ar putea să vă placă și