1.

Definitia
Portelanul este un produs ceramic fin cu structura vitrifiata de culoare alb-cenusiu sau
alb-galbui si translucid.
2.Originea si dezvoltarea portelanului






Portelanul a fost descoperit si folosit in China, unde primii calatori europeni au
admirat materialul alb, transparent, aducand la intoarcere cateva lucrari. A luat astfel
nastere un comert tot mai dezvoltat, chinezii ajungand sa fabrice special pentru
europeni portelanuri pe care Companiile Indiilor le importau in cantitati tot mai mari,
dar insuficiente pentru cererea in crestere.
Dar pentru a compensa aceasta nevoie de importuri masive si in Europa s-au facut
cercetari pentru productia de portelan, in dorinta de a rivaliza cu piata orientala. La
inceput s-a cautat materialul de baza al portelanului, caolinul, din care mesterii europeni
sa realizeze produse similare, poate chiar mai bune. Bottger si Von Tschirnhaus au fost
primii care in 1709 au descoperit primii argila pretioasa. Descoperirea l-a convins pe
August cel Puternic, elector de Saxa si rege al Poloniei sa infiinteze in 1710 la Meissen
prima manufactura de portelan veritabil, numit portelan dur.
Dar ulterior s-a cautat doar imitarea aspectului portelanului chinezesc. Dupa o
perioada de succes a atelierelor florentine, protejate de puternica familia Medici, in
secolul XVI au fost infiintate primele fabrici de portelan fara caolin, numit
conventional portelan moale, care au fost deschise in Anglia si Franta. Dar cel mai
mare succes a fost inregistrat de noua manufactura de la Vincennes-Sevres.


Cum rezultatele initiale erau mai mult decat promitatoare - produsele imitand destul de
bine produsele similare chinezesti - mai multi nobili au format o asociatie in 1745,
obtinand destul de repede autorizatia regala pentru fabricarea exclusiva a portelanului.
Privilegiul a fost reinnoit in 1752, Ludovic XV avand o treime din capitalul noii asociatii.
Manufactura a devenit "manufactura regala" si folosea drept marca insemnele regale. Cu
toate acestea, muncitorii nu aveau doar privilegii numeroase, ci si interdictii, intre care
acea de a nu se deplasa nesupravegheati in afara localitatii si mai ales de a nu divulga
secretele de fabricatie. Din 1756 manufactura s-a mutat intr-o cladire special construita
din Sevres, aflata chiar langa domeniul doamnei de Pompadour, protectoare a
intreprinderii, la jumatatea drumului dintre Paris si Versailles. Cladirea actuala a fost
insa construita abia in 876. In 1759 regele a cumparat manufactura, care de atunci este
in proprietatea statului francez, cu exceptia perioadei 1926-1940.

Manufactura Sevres s-a bucurat de la inceput de succes si s-a extins in permanenta :
a realizat mai multe serii de vase de lux, servicii si piese de sculptura care reflectau
evolutia artistica a epocilor. Manufactura a apelat in repetate randuri la artisti
consacrati pentru a realiza diverse forme si decoratii, stilul rococo fiind treptat
inlocuit de neoclasicism.
Sevres a fost si prima manufactura din Franta care in 1768 a descoperit caolin si care a
eleborat procedeul de fabricare a portelanului veritabil. A fost curand imitata de un
mare numar de intreprinderi construite in zona Limoges si la Paris, care aveau sa ii faca
o concurenta inversunata.

Portelanul de Sevres a contribuit la dezvoltarea artei franceze, fiind unul dintre darurile
preferate de regii Frantei. Manufactura a trecut printr-o perioada critica in timpul
Revolutiei, asa cum s-a intamplat cu numeroase dintre industriile de lux.


Abia dupa instaurarea Directoratului luxul a inceput sa fie din nou cautat si
apreciat. In 1800 ministrul de interne de atunci, Lucien Bonaparte, l-a numit ca
nou administrator al manufacturii pe tanarul mineralog Alexandre Brongniart.
Aceasta avea sa conduca manufactura pana la moartea sa, cu deosebit succes,
reusind sa consolideze starea financiara a firmei, lichidand tot ce era demodat si
stocuri si aplicand o politica de personal foarte dura, prin care erau selectati doar
cei mai buni mestesugari.

Pentru a creste productia si a scadea costurile a renuntat la fabricarea portelanului din
pasta moale si a trecut la cea exclusiv din pasta dura, care avea sa fie folosita pentru
mult timp. A largit enorma paleta de culori, oferind artistilor talentati posibilitatea de a
copia pe portelanuri tablouri celebre din muzeele europene. Nu s-a oprit aici,
deschizand si un atelier de pictura pe sticla care intre 1824-1852 a produs vitralii pentru
curtea regala. Din 1845 a infiintat si un atelier de emailare pe metal, care pana in 1877 a
produs lucrari inspirate atat de emailurile pictate ale Renasterii franceze cat si de arta
islamica. Manufactura Sevres a contribuit decisiv la reinnoirea unor tehnici ce erau deja
cazute in uitare prin atelierul de faianta si argila glazurata, care intre 1852-1872 a
fabricat mai multe piese.




Alexandre Brongniart s-a dovedit nu doar un bun administrator si om de afaceri,
dar si un artist cu gust. A continuat politica ce adusese succesul manufacturii : sa
reflecte gustul epocii fara a ceda in fata extravagantelor, apeland la cei mai buni
artisti si meseriasi ai vremii.

Produsele manufacturii au adoptat prin urmare, rind pe rind, severul stil neoclasic al
Primului Imperiu, apoi placutul eclectism al Restauratiei, inspirindu-se atit din arta
chinezasi a Orientului Mijlociu, cit si din Renasterea italianasau germana. Trasatura lor
caracteristicaera imbinarea ornamentelor de aur si a micilor cartuse pictate cu miniaturi
policrome, faraa respecta intocmai formele astfel decorate. In cea de a doua jumatate a
secolului al XlX-lea directorii au fost in primul rind savanti care au avut, drept
colaboratori, tehnicieni excelenti. Ferindu-se sa participe la miscarea de industrializare
din ce in ce mai accentuata, care caracteriza fabricile ceramice ale epocii, Sevres a
adoptat totusi mai multe procedee noi cum ar fi - turnarea si calibrarea; a introdus
imbunatatiri tehnice - cuptoare cu doua etaje, ceasuri fuzibile care permit sa
se controleze temperatura in interiorul cuptoarelor si, mai ales, a pus la punct o
nouapastacare se ardea la o temperatura mult mai joasa, ceea ce permitea, in acelasi
timp, o paletade culori mai bogatasi mai bine gradata precum si glazuri noi, arse sau
cristalizate. Formele si ornamentele au continuat sacorespundaprincipalelor tendinte ale
artei decorative contemporane; uneori, intilnim la aceeasi piesacontributia artistica a
tuturor tarilor si a tuturor epocilor.




Compozitiile au inceput safie mai bine adaptate formelor pe care le decorau si
repartizate mai armonios; influenta creseindaa artei japoneze nu a facut decit sa
intareasca aceasta tendintta introducind, in acelasi timp, o stilizare a florei si faunei,
care avea sa domine perioada urmatoare.
Existenta manufacturii a fost pusa in pericol de trei ori - 1848, 1871, 1891; ea a putut fi
salvata de fiecare data, numai cu pretul unor reforme afectind conceptiile sale estetice
sau organizarea administrativa.

In decursul secolului al XX-lea manufactura a stiut saoglindeascacu fidelitate artele
decorative contemporane: dupa compozitiile in tonalitati armonioase, bazate pe
ornamente florale si curbe sinuoase caracteristice stilului Art Nouveau , care a triumfat
cu ocazia Expozitiei Universale din 1900, ea a adoptat formele, decoratia geometricasi
culorile vii ale stilului Art Deco care a inflorit cu prilejul Expozitiei Internationale din
1925, inainte de a evolua catre forme ceva mai greoaie si motive decorative in care isi
gaseau locul motivele zoomorfe si antropomorfe.

Manufactura nationala Sevres este astazi o intreprindere de Stat, subordonata
Ministerului Culturii care, dupa ce satisface comenzile oficiale, are posibilitatea de a-si
vinde produsele clientelei particulare si publicului. Ca si in trecut, manufactura
executasi decoreaza produsele sale dupa procedee tehnice traditionale, exclusiv manuale.
Se intervine mecanic numai la prepararea pastei si a emailurilor. Aceasta perfectiune
este datoratain special inaltei calificari a personalului tehnic: modelator in adincime,
modelator de volume, retusor, modelator in ghips, preparator de culori, emailor, pictor
decorator, creator de modele, sculptor, gravor cu daltita, litograf, montor-cizelator,
pictor de fonduri, decalcator, tragator de fire, auritor, slefuitor, lustruitor de metale,
preparator de paste, manipulator de cuptoare si moara- acestea sint meseriile care
contribuie la realizarea pieselor, fiecare intervenind cu o grijadeosebitain succesiunea
operatiilor, in vederea unei finisari desavirsite. Conservator al artelor ceramice, focar de
cercetare, loc privilegiat pentru dialogul intre artistii de astazi si cei mai buni
specialisti ai portelanului, Manufactura Nationala de la Sevres, a carui statut de
manufactura de stat o pune in afara unei activitati pur comerciale reprezinta o institutie
cu totul aparte in lumea contemporana.
Noi distingem gresie, porelan cu temperatura de ardere real peste 1300 C, de
culoare alb pur, aproape nici o porozitate, duritate mare suprafata de joc astfel nct s
nu fie zgriat de oel, porelan i ofert, cu temperaturi de ardere mai mici de 1300 C,
mai puin zgomot i mai puin aspru. Proprietile mecanice sunt conferite de portelan
de la structura sa este format din cristale de mulit i compoziia clasic este de 50%
caolin, cuar i 25% feldspat 25%, cu variante de porelan chinezesc i porelan de
Sevres, respectiv, mai srac i mai bogat caolin. Printre portelanuri diferite de pe
pia, exist porelan opace, a declarat biscuiti, obinute pentru gtit direct de mod la
1400 C, fr ptur; portelan taxei chimice, capabil s reziste la schimbri extreme
de temperatur, obinut prin scderea procentului de siliciu i creterea alumin,
porelan pentru utilizri inginerie Electric, ca de exemplu izolatoare, cu amestecuri
similare celor din vasele de porelan, dar cu nlocuirea lut caolin i, pentru aplicaii la
frecvene foarte nalte, cu adaos de talc (hidrat silicat de magneziu) .Porelan licitaie are
o rezisten slab pentru care este modelat n obiecte de grosime relevante, n scopul
de a crete rezistena mecanic, are avantajul de a fi capabil de a utiliza decoratiuni in
culori diferite, datorit temperaturii joase de ardere. n portelan Romn precoce (Bone
China) nlocuirea feldspat cu cenusa de oase care conin fosfat de calciu, pentru a avea
vitrificare a aluatului n 1300 C.
Porelan Pasta greu este originara din China. Deja n timpul dinastiei Han (206 BC.-220
AD.) Chinez artizani ceramic fabbricarono geamuri (protoporcellane), care au unele
caracteristici ale portelan reale. In secolele urmatoare sa dezvoltat treptat, pentru a
ajunge la compoziia pastei tipic din caolin, cuar i feldspat. Primii adevrai portelan
alb sunt perioada T'ang (618-907), perioada de dinastia Sung (960-1279) aparin
artefacte a cror frumusee este att n formele sale eseniale i elegana sobr a
decoraia n relief, att n splendoarea punte email. Cu Mongol Yuan dinastiei (1280-
1368) au fost introduse n China, minerale utilizate pentru colorarea portelan albastru
cobalt, tipic acestei perioade. Prima mprai Ming a dat un impuls decisiv la arta de a
fonda celebra fabrica de portelan Ching-TE-Chen, de producie, meninnd n acelai
timp cea mai porelan de calitate Sung i decorarea caracteristic albastru i alb al
perioadei precedente, a ajuns la un " perfectiunea tehnica de exceptie cu portelan
smaltuita in diverse culori, aa-numitele "familii" (verde, negru, roz mai trziu).
Decorare a constat vartejuri cea mai mare parte fanteziste de flori i frunze, pasari si
figuri umane plasate ntr-un peisaj. Fabrici importante portelan aprut n Coreea,
Persia, iar din sec. XVII, n Japonia, unde a distinge porelan albastru i alb de Arita,
care Imari colorat, porelan Kakiemon frumos, culoare alb-lptos, smaltuita in diverse
culori (rosu-portocaliu, iarba verde, albastru-violet, galben narcisa, aur ), decorat cu
pictura elegant si delicat, care ocup doar o parte din fundal alb. n Europa, prima veste
a unei fabrici de porelan (activ n centrul Tingi) a fost dat de Marco Polo n
milioane de euro lui. Dup el, multe alte state europene navigatori i misionari descrise
pe larg de produse, fr, ns, a fi capabil s descopere secretul compoziiei sale.
ncepnd din sec. XIII a nceput a fi importate ceramica, n secolele urmtoare de
obiecte de porelan transportate pe strzile din Est au devenit mai numeroase, i a
devenit mai mult i mai mult n via dorina de a imita. Spre sfritul secolului al. XV,
studii pentru a intelege ceea ce structura de porelan past tare i ncearc s imite au
fost luate la Veneia i la instanele din Lodi, Torino, Ferrara, Pesaro, dar nu au avut
succes. Produce, prin urmare, s-au limitat s imite aspectul porelan oriental
transferarea decoratiuni de pe gresie. Primele rezultate pozitive au fost avut la fabrica
florentin fondat de Francesco Medici I de ", n cazul n care, n 1575, Bernardo
Buontalenti i Flaminio Fontana elaborat o reet de baz de cristal de stanca, nisip i
pmnt de Vicenza bogat n caolin cu care au obinut o pseudoporcellana , a spus
"portelan Medici". Cu aceast past a fost turnat cesti, farfurii si sticle decorate cu
motive florale orientale de gust, n albastru-cobalt sau mangan, apoi acoperite cu o
vopsea Piombifera. Chiar i n Frana, s-au desfurat n timp de cercetare febril, dar
primele rezultate au fost obtinute dupa un secol: porelan prima past moale (Pate
tendre) de Louis Poterat din Rouen sunt, de fapt, care dateaz din 1673. Fabricarea de
acest lucru, cu toate acestea, a supravietuit o singura copie atribuibil cu certitudine: o
portamostarda legat n argint si decorat cu un strat de arme n albastru de cobalt.
Moale porelan de past, format dintr-un amestec de lut i material alb sticlos, difer
de cea a aluat tare chineze, precum i pentru compoziie, de asemenea, pentru procesul
de gtire diferite: n timp ce chinez, dup ce au fost stropite cu vopsea, fierte piesele
lor o dat la temperaturi foarte ridicate, francez folosit o pre-gtite la temperatur
joas i apoi aplicate fereastra lichid pe biscuiti, fixndu-l cu un buctar al doilea la
chiar mai mici. Aceasta tehnica, chiar dac nu ar putea duce ntr-un punct de oel
rezistent la pasta, cu toate acestea, a permis un decor n culori delicate, care nu ar avea
ndurat temperaturi mai ridicate. n prima jumtate a secolului. XVIII au aparut peste
tot n fabrici pe teritoriul francez in mai multe, care specializate n producia de past
moale-portelan, care Mennecy, Saint-Cloud, Chantilly i Vincennes. Secretul din porelan
tare n Saxonia a fost n cele din urm descoperit de ctre Johann Friedrich Bttger,
celebru alchimist la serviciul de Augustus al II-lea alegtorului Strong, care, n
colaborare cu fizicianul i matematicianul E. W. von Tschirnhaus a reuit s produc o
gresie rosie, tare si lucios, fcut din lut i feldspat coapta la temperaturi ridicate.
Bttger dat seama c nu a fost suficient pentru a nlocui alb, cellalt cu caolin zgura
rosie pentru a obine un coninut mult mai cutat dup porelan dur. Cuptoare de
prima s-au implantat in Albrechtsburg Castelul n Meissen n 1710, dar a trebuit s-i
petreac amcora mai muli ani de experien nainte de a putea pune pe pia produse
remarcabile din punct de vedere tehnic i artistic. Meissen a primit la nceput un
impuls considerabil de J. G. Herold, care a creat stilul pictura original, i ulterior de J.
modelator J. Kandler care a insuflat n marile sale figurine de plastic de sensibilitate. Ali
productori germani au ncercat s fure formula secret a coruperea meteugari din
Meissen; reuit prima Du Paquier, director al fabricii de la Viena, iar apoi a emigrat
secrete n ntreaga Europ. n timpul unei cltorii n Germania, veneian Francesco
aurar Vezzi convins Arcane (aa cum au fost numite meteugari care tiau "" secret ",
care este secretul de fabricaie portelan) Foamea de a renuna la fabricarea Du Paquier
i urmai n Veneia, unde n 1720 au deschis prima fabrica de porelan italian, caolin a
fost furat din Saxonia ca amidon de dantel, dar a descoperit n curnd nelciune i
interzis importul. Pentru aceasta s-au adugat la dificultile financiare pe care forate
nchiderea cuptorului dup numai apte ani. Dup mijlocul secolului Hewelcke soi, de
la Meissen, fondat n Veneia-o fabric care utilizeaz caolin din pmnt de Vicenza.
Apoi bancher Geminiano Cozzi obinut privilegiul de a deschide propria afacere, care a
devenit foarte nfloritoare, n ciuda faptului c, n concuren cu producia de Pasquale
Antonibon Nove (Bassano). n nordul Italiei, n Vinovo (lng Torino), a fost activ o
fabric care a angajat muncitori de la Strasbourg. La Torino, n fabrica de Rossetti, care
sa bucurat de protecia lui Carlo Emanuele III, incepand de la 1743 a produs specimene
bune n plus fa de aragaz porelan. n Napoli, Ferdinand IV de Bourbon a fondat
Fabrica regal din Portici, care a produs oferta de porelan pn la nceputul secolului
XX. XIX. O cabin de du, marchizul Carlo Ginori plantat ceea ce mai trziu a devenit
Richard-Ginori ceramica companie nc activ. n Frana, portelan greu a fost produs
doar n a doua jumtate a secolului al. XVIII laboratoare la Strasbourg, mai trziu a fost
fabricat n Niderviller, Limoges, Paris i la Svres. Din urm, datorit eforturilor depuse
de Madame Pompadour, a devenit regal fabrica si a prosperat pn n ziua de azi. Chiar
i n Germania de producatori nmulit, fiecare ncercnd s obin protecia nobililor
i a alegtorilor. Carl Theodor din Palatinat, de exemplu, a sprijinit activitile
Frankenthal, arhiepiscopul de Mainz a fost protectorul Hchst, sub naltul patronaj al
Printului Maximilian III din Bavaria au crescut fabricii Nymphenburg i sub cea a lui
Charles I al Brunswick a fost fondat fabricarea de Frstenberg, i, n final, Frederick
cel Mare protejat fabrica regala de la Berlin. n Anglia, cu excepia a dou fabrici, una n
Plymouth i Bristol la producerea de porelan dur, toate celelalte societi (Bow,
Chelsea, Derby, Worcester, Liverpool, Swansea, etc). Struiau n porelan pasta moale.
Uzine pentru producerea de porelan au fost construite n Elveia (Zurich i Nyon),
Belgia (Tournai), rile de Jos (n Weesp i Haga) din Rusia sa bucurat de o anumita
faima Imperial fabrica din Sankt Petersburg, la Moscova i la Arkhangelskoie. n stilul i
porelan teme decorative produs n secolul al optsprezecelea, n centrele de cele mai
renumite din Europa reflect, dei cu diferite stiluri, de gusturile tuturor marcate de
graia i elegana formei rococo. Cele numeroase piese de vesel sunt n mare parte
decorate cu motive florale, insecte, peisaje, scene pastorale Arcadian, subiecte exotice,
doamnelor mici i cavaleri, cu culorile lor strlucitoare face Materie chiar mai valoros
rafinat. Spre sfarsitul secolului, stricte neoclasice preferate decoratiuni din repertoriul
greac i roman: palmettes, rozete, frunze de msline alternat cu teme rzboinice,
cum ar fi lupte, trofee, cai, uniforme, etc. Expresia cea mai tipic a produciei de
porelan a fost manifestat, ns, n fabrici de plastic din sculptori diferite calificai
modelat statui i grupuri izolate de mai multe cifre (dansatori, shepherdesses,
doamnelor n crinolina si peruca nsoite de cavaleri galant), modelate dup pictura de
Boucher, Watteau, Chardin, i remarcabile pentru micarea, harul culori capricioase,
strlucitoare care au creat efectele delicatesa deosebita pe fundal alb, strlucitor aluat.
Mtile de dell'Arte Commedia, la fel ca n unele serii de caricaturi, figuri de muzicieni,
ceretori, rani, i n personajele cele mai variate ale folclorului naional, o imaginaie
nenfrnat i fericit este exprimat adesea prin caracterizri unice. Lucrrile de J. J.
Kandler, activ n Meissen, de exemplu, nu pot fi confundate cu cele ale lui Anton
Grassi din Viena, iar cifrele de Johann Peter Melchior n Hchst cu creaiile cu adevrat
insurmontabile, F. A. Bustelli, care a lucrat n Nymphenburg, sau pe cele ale lui Iosif
Gricci, Capodimonte modelat mai nti i apoi s Retiro Buen. Pasiunea pentru portelan
a ajuns la punctul de a face acest construi camere ntregi cu un material rafinat: unul
facut celebru pentru palatul de Portici (Napoli, Museo di Capodimonte).
Portelan apartine grupului de ceramic i prin ceramic se neleage orice obiect care
este construit cu un coninut de argil cu privire la sau direct cu lut.
Materialul ceramic poate fi grosier sau fin, iar aceast diferen depinde att de
alegerea materialelor care metoda de funcionare, precum i temperatura de ardere la
care este supus articol fabricat. Aparin produsele ceramice fine, de la ceramica la
porelan.
Portelan: E produsul cel mai important i valoros al familiei de ceramica: baza pentru
compunerea caolin este cunoscut n China nc din antichitate i n Europa doar n
1700. Principalele componente pentru a obine amestecul de portelan sunt caolin 50%,
cuar i feldspat la 25%.
Principalele caracteristici ale Chinei sunt duritate (n ciuda fragilitii sale portelan este
mai greu dect un oel obinuit) i transparena (transluciditate). Aceste dou rezultate
sunt obinute dup prima ardere a amestecului la 980 C i ardere a doua la 1400 de
grade Celsius. Smal care este aplicat pe biscuii i, astfel, nainte de ardere a doua este
aceeai compoziie de aluat n sine, dar cu proporii diferite de elemente. Unul dintre
marile avantaje ale acestui produs este lipsa de "imbatranire".
O varietate de portelan este foarte important pentru "Bone China" oase de portelan sau
animale la fel ca n compoziia sa sunt plasate cenua de oase (fosfat), care, ca un
procent de 45/47%, cu 33% i 20% caolin amestec feldspat ofer o culoare filde
foarte delicat, o transparen unic i luminozitatea nu fie atins de portelan
tradiionale.
"Jasper" este un tip de portelan pe care l-au facut celebru in lumea numele de
Wedgwood. Aceast producie se face cu sticlos neglazurate vitrificate, care pot fi
colorate cu ajutorul de oxizi speciale in diferite culori, inclusiv negru i care este foarte
potrivit pentru portret i fundalul s scutiri albe de inspiraie clasic. Jasper este
rezultatul a mii de experimente, toate nregistrate de ctre Josiah Wedgwood. Cel mai
fascinant dintre toate piesele de aceast linie, se joac Barberini sau vaza Portland, care
a devenit un simbol al obiectului n sine Wedgwood.
Argintar masini din Florena
Este un porelan dur deosebit de potrivit pentru gtit mncare pe foc in bucatarie
cuptor pe gaz, electrice sau, compuse din aceleai materii prime de portelan normale,
dar cu proporii diferite. Are o rezistenta mai mare soc termic, dar flacr direct este
cu siguran recomandabil s se foloseasc opritor flacara retinei.
Aceast ceramic se coace la o temperatur de aproximativ 1.400 C. Caracteristica sa
caracteristic este colorare (ars), care se obine cu un spray de pictur i dubl
coacere ulterioar ntr-un nchis (de gtit treia)

Dincolo de frumusetea incontestabila a obiectelor din portelan, interesanta ramane
istoria acestui material care a fascinat si a inrobit multe destine. Tehnica si arta
prelucrarii portelanului s-a obtinut pentru prima oara in China si a cunoscut mai multe
perioade de dezvoltare. Chiar de pe vremea dinastiei Sun, portelanul a inceput sa fie
pictat, pentru ca in secolele XVII-XVIII, portelanul chinezesc sa cunoasca o mare inflorire
artistica. Este vremea cand se impun portelanurile roz, verde si negru.
In Europa a fost adus de marinarii portughezi care vindeau piesele chinezesti pentru o
greutate egala de aur. Pretul foarte mare al obiectelor din portelan chinezesc a starnit
curiozitate si nevoia de a rivaliza cu piata orientala. La inceput s-a cautat materialul de
baza al portelanului, caolinul, din care mesterii europeni sa poata realiza produse
similare, sau poate chiar mai bune decat cele chinezesti. Primii care au descoperit argila
pretioasa (1709) au fost doi mesteri cu numele Bottger si Tschirnhaus. Descoperirea l-a
convins pe August cel Puternic, elector de Saxa, sa infiinteze in 1710, la Meissen, prima
manufactura de portelan veritabil, numit portelan dur. Ulterior, dupa indelungi cautari,
portelanul de Meissen si-a capatat personalitate avand chiar caracteristici proprii. Un
portelan veritabil de Meissen are monograma albastra A.R., doua sabii incrucisate si un
maner de bici. Portelanul de Meissen este cunoscut si sub numele de portelanul de Saxa.

Deschise fiind multe manufacturi, portelanul a devenit un mod de viata al celor care
cautau sa-i descopere alte valente. Astfel, cel mai mare succes l-a avut manufactura
fondata la Vincennes (Franta) deschisa in 1740 apoi mutata la Sevres unde a devenit
proprietate regala (1759). Aici, datorita unor mesteri iscusiti, au fost confectionate flori,
vase ornamentale, servicii de masa, statui si multe alte lucruri deosebite. Obiectele de
Sevres se disting prin culori delicate si stralucitoare, dar si prin glazura pura. Portelanul
de Sevres a contribuit la dezvoltarea artei franceze. Si astazi, cand este intreprindere de
Stat, specialistii de inalta calificare de la Sevres decoreaza produsele dupa procedee
tehnice traditionale, exclusiv manual. Doar pentru prepararea pastei si a emailurilor se
intervine mecanic un dialog veritabil intre artistii care dau viata si culoare obiectelor
de portelan ce poarta marca Sevres.

Nici Anglia nu a ramas mai prejos. Fabrica de portelan din Worchester, infiintata in
1751 de John Wall, producea seturi de cafea sau ceai, cani, boluri. Lutul amestecat cu
cenusa de oase a fost introdus pentru prima oara ca material la Worchester in jurul
anului 1800, iar in 1820 acest material era marca industriei de portelan englezesc.
Desi la inceputurile existentei sale portelanul s-a folosit doar pentru obtinerea vaselor
ornamentale de tot felul si a serviciilor de masa, datorita proprietatilor deosebite astazi
se intrebuinteaza in domenii multiple. Este folosit ca izolant termic si electric sau este
intrebuintat ca izolator in tehnica pentru producerea obiectelor necesare in laboratoare.
Printre tipurile de portelan de arta am putea aminti: portelanul dur, portelanul moale
numit si portelanul natural sau englezesc si portelanul artificial numit si francez.
Puritate, luminozitate, exclusivitate pentru multe dintre obiectele realizate de-a lungul
timpului de cei care au indraznit sa inventeze si sa creeze adevarate opere de arta din
portelan.
3.Fabricarea si prepararea pastei
Manufactura Sevres foloseste mai multe tipuri de pasta, potrivit destinatiei pieselor care
urmeazasafie executate: pasta dura, foarte rezistentala socurile termice, care serveste la
fabricarea pieselor pentru servicii; noua pasta, din 1882, intrebuintata atit pentru piesele
de sculptura lasate faraglazura(biscuit) cit si pentru piesele decorative cu culori
sclipitoare; pasta alba, pusala punct catre 1965 care este rezervatapieselor ale caror
principale calitati sint stralucirea si albeata.
Pasta se prepara in moara prin amestecarea intr-un mediu apos a materiilor prime care
au fost in prealabil sfarimate, macinate si cernute. Barbotina astfel obtinuta poate fi
turnata direct sau trecuta printr un filtru-presa din care iese sub forma de calupuri,
care se depoziteaza in pivnite. in momentul utilizarii ele sint faramate, apoi omogenizate
pe o banda rulanta sau intr-un creuzet.

4.Fasonarea srutrungiria si finisarea
Aceste procedee se folosesc la piesele cu sectiune circulara si se lucreaza in doi timpi: o
prima ebosare permite sa se obtina cu aproximatie forma dorita; ebosa, care, dupa
uscare este reluata la strung pentru a fi adusa la forma definitiva cu ajutorul unor mici
cilindri metalici numiti "tournassins ".

5.Modelarea si retusarea
Se folosesc pentru sculpturi si garnituri (ciocuri, toarte, apucatori, etc). Modelatorul
preseaza in tipare un disc de pasta(coaja), pentru a forma diferitele elemente ale unui
ansamblu. Prin uscare pasta se contracta, ceea ce permite scoaterea ei din tipar.
Diferitele bucati sint apoi asamblate conform modelului original; detaliile sint finisate si
fiecare imbinare este retusata manual cu grija.



6.Turnarea
Se aplica pieselor cu forme neregulate sau de mari dimensiuni. In tipare asamblate se
toarna pasta lichida care se contracta in timpul uscarii. Pentru a impiedica deteriorarea
pieselor foarte mari se face vid in jurul tiparului sau se introduce aer comprimat.

7.Emailarea
Dupa ce piesele fasonate sint uscate, cele care urmeaza sa fie ornamentate se trec
printr-un foc numit "de desmortire" destinat sale dea destula soliditate pentru ca sa
poata fi manipulate si emailate.
Emailarea se executa prin imersie intr-o baie de email sau prin insuflare.

8.Arderea
Temperatura de ardere depinde de tipul de pasta; cea mai ridicata fiind aceea a pastei
dure care se arde Ia 1400C. Deoarece pasta sufera un inceput de topire este important
sa se examineze cu grija starea de rezistenta a pieselor inainte de a le pune in cuptor. In
afara de aceasta, arderea provoaca totodata o contractare care reprezinta cam a zecea
parte din dimensiunea initiala. Manufactura foloseste astazi cuptoare semiautomate care
functioneaza cu propan.
Dupa arderea la temperatura inalta, materia poroasa si amorfa devine stralucitoare,
sonora si translucida, fiind adecvata ornamentarii cu glazuri pentru fond sau culori
pentru decor care se aplica intr-unul sau mai multe straturi sau care pot fi arse la
temperatura variabila, dar mai joasa-numindu-se atunci "culori de foc mic". Decoratiile
sint, in general, pictate cu mina sau in cazuri exceptionale, transpuse litografic.

9.Aurirea
Aurul poate fi folosit singur sau pentru a completa o decoratie policroma. Se
aplicaultimul pentru case arde la temperatura cea mai joasa. Frizele si motivele repetate
sint gravate cu daltita pe o placade cupru; tragerea pe hirtie speciala de copiat se face
pe o presapentru gravura, incerneluita cu un amestec din praf de aur si negru de fum;
decorul astfel copiat pe piesa este apoi retusat si reincarcat cu aur praf. Motivele lineare
si alte ornamente sint aplicate cu mina libera. Dupa ardere aurul trebuie lustruit,
adica frecat cu o piatra dura pentru a-si dobindi intreaga stralucire. Gratie acestor
operatii succesive care necesita, fiecare in parte, o perfecta stapinire a unei meserii de
inalta specializare si o mare indeminare, piesa este in sfirsit terminata.

10.Descrierea portelanului
In functie de natura si proportiile materiilor prime si dupa natura fondului principal,
portelanul poate fi moale sau dur.
Portelanurile moi au un continut ridicat de fondanti si se obtin la o temperature de
ardere relative joasa, adica sub 1300C. Astfel glazura este mai putin dura, prezinta
transluciditate, grad de alb admis mai mare. Se utilizeaza pentru articole fine de menaj
si articole decorative de arta.
Portelan moale a fost dezvoltat pentru prima oar n Florena, el a aprut n Europa de
dou secole nainte de solid. Adesea numit Medici portelan sau artistice.
Dar astzi, putei auzi un nume de genul "porelan frittovy", implicnd metoda de
fabricaie. Portelan moale, din care cea mai mare parte a produselor de art, mai
transparente dect solid, dar rezistena sa de cldur este mult mai mic. Comparativ
cu hard - farforor moale mai clare, mai alb, mai moale si "melodic". Cel mai simplu
mod de a distinge porelan moale dintr-un solid, n cazul n care v inei un cuit
pentru glazura. Solide astfel de experimente barbare nu vor afecta, dar glazura moale se
va sparge. Portelan moale este destul de sensibil la schimbrile rapide de temperatur,
fac din el un amestec de materiale sticloase care conin nisip, nitrat, sare de mare, praf
de copt, furnizarea de alabastru, care ofer o mai bun "translucid" porelan, dar n
acest caz, cu toate acestea, puterea si caldura portelan rezisten redus la 2 ori.
Portelan moale este de mai multe tipuri: feldspat, mic frittovy i oase. Portelan pasta
moale a fost pentru prima dat n 1575, n Florena, i mai trziu - n Frana n secolul
al 17-lea, n Rouen. Aceast descoperire a permis francez de a produce un porelan
magnific. Din englez n producerea de porelan moale alturat mai trziu i au
nceput s foloseasc un tip de buna pasta moale. n cutare de noi reete portelan n
Anglia au fost descoperite alte dou tipuri de past moale-portelan. Unul dintre ei - un
os.
Portelanurile tari se caracterizeaza printr-un grad de alb mai scazut, transluciditate
buna, glazura dura, stabilitate termica si chimica buna.
n funcie de compoziia i temperatura de ardere n mas distinge porelan dur, care
este tras la o temperatur de 1350-1500 C. Porelan dur, spre deosebire de caolin
moale are mai mult de 36% sau mai puin din feldspat-la 28%.
Acest tip de portelan numite greu, deoarece se distinge aceast calitate - greu. Acesta
este opac, are zharosoprotivlyaemostyu. Atunci cand este atinsa d un sunet pur i
profunda. Porelan dur - o mas omogen, alb n eroare concoidal i fin. Const
din dou componente principale - caolin i feldspat. Caolin - zgura pur, topirea, gras
i foarte plastic, feldspat, coroborat cu mica alba - de asemenea, relativ uor s se
topeasc, conine cuar, mic var, nisip alb sau. Portelan greu depinde de ceea ce este
proporional caolin i feldspat.Mai mare masa de caolin, mai greu este topit si mai greu
se obine produsul.Masa rezultat se frmnt porelan dur, este supus la mcinarea
fin i uscat pn la un material plastic aluat-o stare asemntoare.
Elemente finite ars de dou ori, mai nti cu nici o glazura de la 600-800 grade C, apoi
glazura - la 1500 de grade C. Utilizarea de mlastini sau pegmatite feldspat. Uneori,
pentru a spori transluciditate suplimentar adugat dolomit, calcit. Porelan filmat masiv
glazura. Glazura subire de var, fr Spar felul, astfel nct produsele rndul su opac,
lptos-cremos. Dar soiurile mai comune acopere glazura complet transparent de var.
Glazuri i masa din portelan const dintr-o substan, dar n proporii diferite.
Datorit acestui acestea sunt conectate i nu glazur s resping sau coaja mai.
Porelan dur, care este concediat fara glazura, numit "biscuit".
Dupa fondantul utilizat deosebim 3 tipuri de portelan: feldspatic, feldspato- calcic,
magnezic.
Furnizorii nostri, producatori de renume mondial in lumea portelanului investesc
permanent in cercetare astfel obtinand permanent calitati superioare de portelan,
rezintenta ridicata la zgariere si folosinta indelungata alaturi de un aspect extrem de
placut. Combinand aceasta cu realizarile designerilor premiati pe plan mondial aveti o
imagine a produselor din portelan comercializate de Leida Impex.



1.Definitie
2.Originea si dezvoltarea
3.Fabricarea si prepararea pastei
4.Fasonarea srutrungiria si finisarea
5.Modelarea si retusarea
6.Turnarea
7.Emailarea
8.Arderea
9.Aurirea
10.Descrierea portelanului







http://farforushka.ru/tverdyj-farfor/

http://farforushka.ru

http://www.porcelana.gr

http://www.sapere.it/enciclopedia/porcellana.html

http://www.mian.it/porcellanaguida.htm
http://ru.wikipedia.org
MINISTERUL EDUCATIE SI STIINTEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI
FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA


Lucrare individuala
La obiectul ceramica si sticla
A efectuat: st. gr. DIN-102
Tulbure Cornelia
A verificat: lector
Carp Mariana





Chisinau 2012
Portelan Italia
Mobila
de
Carlin,
cu plci
de
porelan pictate de Dodin
Portelan englez

Bijuterii din portelan

Portelan olandez
Papusa din
portelan
Portelan cinezesc











Flori din
portelan
cololrat











Portelan moale

Portelan tare