1.

Caracteristici generale
Mobila este destinata sa mobilize locuinte, spatii social-administrative, comerciale, hoteliere, de invatamint, etc. Mobila trebuie sa fie conceputa in concordanta cu destinatia, functia si spatiul pentru care a fost creata. Fiecare piesa de mobilier este destinata sa satisfaca una sau mai multe functii. In primul caz piesele de mobile sunt unifunctionale, iar in cel de-al doilea caz sunt multifunctionale. Caracteristica functionala a mobilei reprezinta o caracteristica de baza si se concede in strinsa corelatie cu functiunile locuintei. Mobila produsa pentru mobilarea locuintei se poate clasifica in urmatoarele grupe: Mobila pentru pastrare (depozitare) formata din corpuri destinate pentru pastrarea hainelor, obiectelor gospodaresti, cartilor, lenjeriei, obiectelor de toaleta. Ca mobile de pastrare se concept: dulapul, biblioteca, noptiera,toaleta, comoda, bufetul, vitrina, etajera, lada pentru asternuturi, etc.

Mobila pentru sedere si pentru odihna destinata pentru sustinerea corpului omenesc si pentru odihna este:taburetul, scaunul, scaunul cu brate, fotoliu, canapea, patul, si divanul. Acestea pot fi tapitate cit si ne tapitate.

Mobila pentru servit si lucru este destinata servirii mesei, pregatirii hranei, studiilor, activitatilor de birou, masa de sufragerie, pentru televizor.

In secolul XXI sa dezvoltat foarte mult domeniul ce tine de mobile. Astazi multe firme de mobile ne pun la dispozitie o multime de modele de mobila pentru toate buzunarele si pentru toate gusturile. Mobila moale o gasim in diverse combinatii de materiale, pentru diverse destinatii, si cu un design intersant si de bun gust.

2.Obtinerea mobilierului
Obtinerea mobilierului cuprinde mai multe etape: Debitarea- aceasta operatie reprezinta un grup de operatii prin care se obtin repere cu contur rectiliniu sau curbuliniu, prevazute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrarile anterioare. Debitarea lemnului masiv se realizeaza prin mai multe operatiica; insemnarea, sectionare, retezarea, tivirea, spintecarea si decuparea.

Prin debitarea unui numar limitat de repere pierderile la debitare sunt mai mari si de cele maii multe ori nu pot fi folosite industrial fiind considerate deseuri si pot fi folosite doar ca combustibil.

Sectionarea cherestelei este operatia de taiere a cherestelei perpendicular pe axa longitudinala a piesei. Operatia de sectionare se executa la ferastraie circulare tip pendula, ferestraie circulare radiale, simple sau duble, etc.Ferastraiele circulare de retezare sunt prevazute cu transportoare cu role libere pentru asezarea si deplasarea scindurilor la sectionare. Cele mai ferastraie circulare pentru retezare sint ferastraiele de tip pendula. Aceste ferastraie sunt construite pe principiul pendulului, avind discul circular montat deasupra sau sub masa de lucru. Spintecarea cherestelei este operatia de taiere a cherestelei parallel cu axa longitudinala a piesei. Spintecarea poate fi spintecare la latime, cind este perpendiculara pe fata scindurii, sau dulapurilor, si spintecarea la grosime, cind taierea este perpendicular ape cant.Pentru operatiunile de spintecare se folosesc ferastraie circulare cu avans manual, cit si cele cu avans mechanic. Pentru o productivitate sporita se recomanda ferastraiele circulare cu avans mechanic. Decuparea. Pentru decuparea pieseleor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se foloseste ferastraul panglica. Taiere se face dupa o prealabila insemnare a materialului folosindu-se sabloane. Prin insemnarea cu sabloane se face o selectionare a materialului si se asigura o mai economica utilizare. Sabloanele sunt prevazute cu adaosuri de prelucrare. Indreptarea suprafetelor se executa la o masina de indreptat, la care se formeaza prin rindeluire o suprafata plana, care reprezinta baza tehnologica pentru operatiunile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant sau numai pe o fata, urmarindu-se obtinerea suprafetelor plane si perpendiculare intre ele. Rindeluirea la grosime se executa dupa indreptarea prealabila a unei fete si a unui cant. Prin aceasta operatie se realizeaza precizia geometrica a sectiunii, prin fete paralele si perpendiculare intre ele, precum si precizia dimensiunilor in limitele abaterilor precise. Retezarea la lungime. Operatia de retezare se executa dupa operatiile de rinduire pe fete si conturi care asigura baze de asezare precise (prelucrate). Operatiile de retezare se executa cu urmatoarele tipuri de ferastraie: ferastrau circular dublu, ferestrau circular universal de timplarie, ferestrau circular cu pinza inlindabila. Cepuirea este operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de diverse forme si dimensiuni, pentru imbinari fixe sau demontabile ale elementelor din lemn masiv. Imbinarile in cep si scobitura se folosestela construirea ramelor, in constructioa mobilei din cadre, etc. Prelucrarea cepurilor si scobiturilor se face la masina de cepuit si scobit simpla, care prelucreaza cepul la un cant al piesei, sau masina dubla de cepuit si scobit, care executa intr-o singura trecere cepuri si scobituri la ambele capete ale pieselor. Burghierea si scobirea. Operatiile de burghiere si scobire se executa la masini de burghiat, la masini de frezat cu lant si la masini de daltuit. In constructia mobilei, o larga raspindire o au si scobiturile rotunde, folosite pentru imbinari de cepuri rotunde. Frezarea. Prelucrarea la masina de frezat normala cu ax vertical: la acesta masina se executa operatii de prelucrare eelementelor liniare sau cubilinii. Prelucrarea reperelor liniare se face cu

ajutorul riglei de ghidaj, iar a reperelor curbe cu ajutorul inelului copier si a dispozitivelor de copiere. Prelucrare la masina de frezat cu ax superior: prelucrarea la masinile de frezat de sus se face cu freze cu coada, al caror diametru nu depaseste 30 mm. Slefuirea reprezinta operatia de prelucare prin aschiere, cu granule abrasive si care se executa pe fete si acnturi pentru eliminarea asperitatilor de la operatiile anterioare. Daca la celelalte operatii de prelucrare prin aschiere se urmareste modificarea formei si dimensiunilor, la slefuire se urmareste imbunatatirea calitatii suprefetelor, adica reducerea rugozitatii in limitele valorilor cerute la finisare. Rugozitatea suprafetelor slefuite este data de marimea urmelor lasate de granulele abrasive care patrund in lemn pentru detasarea aschiilor. Cu cit granulele sunt mai mari cu atit si rugozitatea este mai mare. In cazul slefuirii, rugozitatea este exprimata de valoarea medie a neregularitatilor, urmele granuleleo abrazivului de pe suprafata prelucrata. Asigurarea rugozitatii la slefuire reprezinta principala conditie care poate fi satisfacuta prin operatia de slefuire care se imparte in: slefuire grosiera si slefuirea de finisare. Finisarea cuprinde grupul de operatii prin care suprafetele sunt innobilate cu pelicule de lacuri si vopselesau sunt oprite cu folii de materiale plastice prin finisare, suprafetele devin rezistente la actiunea agentilor fizico-chimici si la dereglari mecanice , aspectul si valoarea estetica a acestora imbunatatindu-se. Dupa natura materialeleor folosite si tehnologia aplicata mobile poate fi finisata transparent sau opac. Finisarea transparenta formeaza pelicule care evidentiaza desenul, textura si culoarea naturala sau modificata a lemnului. Finisarea opaca formeaza pelicule prin care structura, desenul si culoarea lemnului sunt acoperite cu substante peliculogene si pigmentare. Un alt procedeu folosit pentru finisare este pulverizarea lacurilor sau pulverizarea pneumatica cu ajutorul aparatului numit pulverizator. Tapitarea propriu-zisa. Materialele de umplere pentru tapiterii constituie stratul dintre materialul de sustinere sic el de acoperire ce asigura forma si elasticitatea tapiteriei. Materialele de umplere executate in utilizarea tapiteriei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa fie rezistente la uzura Sa nu se macine Sa nu produca praf Sa nu aiba miros Sa fie bune izolatoare de caldura Sa se prelucreze usor Sa fie ieftine Sa asigure o elasticitate sporita

Clasificarea materialeleor de umplere: Vegetale: iarba de mare, calt de in si cinepa, iarba de padure, panusi de porumb, fire de palmier, cocos, sisal, vata industriala, scame de bumbac. Animale: parul de ovine, parul de porcine, parul de calabine, parul si fulgii de gaina, lina si deseurile de lina. Sintetica: poliuretanul, placile spongioase, policlorura de vinil expandata, placa gumificata de par si fibre vegetale. Din materialele de umplere de origine vegetala, raspindirea cea mai mare o au fibrele de palmier si cocos, utilizatte sub forma darcita sau impislita sau sub forma de covor. Dintre materialele de umplere de natura sintetica, cauciucul spangios, poliuretanul si parul gumifiat, se utilizeaza cel mai mult pentru fabricarea tapiteriei moderne. Tapiteria se mai poate face prin materiale de legatura care se impart in doua grupe: Pentru fixarea si legarea elementelor de sustinere de cadre Pentru fixarea si legarea materialelor de umplere, acoperire si decorare. Materialele de legatura din prima grupa sunt: cuie, cuie scaba, agrafe, capse, cirlige, sfoara, etc. Materialele de legatura din a doua grupa sunt: sfoara de cinepa, ata din fire de in sau cinepa, ata de bumbac pentru cusut, tinte din tabla, capse, cuie albastre, cuie decorative si banda de lipit.

3. Piata mobilei
Pe piata mobilei se remarca 38 de saloane, targuri si expozitii internationale specializate pe mari sectoare si peste 1400 de prezentari de esantioane, seminarii, congrese, sesiuni. In unele tari ca Germania locuinta are un rol important, reprezinta personalitate si stil si decorarea cu mobilier se face meticulos. Statisticile arata ca Germania schimba mobila la 7 ani, Spania la 20 de ani, America de 7 ori in viata. Piata mondiala a mobilei se caracterizeaza din urmatoarele elemente: 1.Calitatea totala a mobilei este situata pe primul plan si preocupa in mod deosebit pe producatorii de mobila. Produsele de mobila trebuie sa respecte anumite cerinte de calitate prevazute in normative pentru a le face competitive pe piata mondiala, si anume: cerinte estetice, functionale, siguranta si securitate, de protectia consumatorului, limitandu-se anumite emanatii de substante toxice, anumite valori ale rezistentelor mecanice care sa asigure securitatea, anumite valori privind inflamabilitatea. 2.Managementul calitatii mobilei trebuie astfel realizat incat produsele sa fie superioare calitativ, iar standardul sa aiba un rol important. 3.Sortimentul este foarte diversificat ca modele, materie prima, finisaje. Dizainul mobilierului european este in atentia creatorilor, este in relatie cu functionalul si in continua schimbare. 4.Modelele si marcile de mobilier sunt protejate. Exista un birou european al marcilor care stabileste legislatia europeana ce trebuie respectata. 5.Marketingul este fundamental in promovarea produselor pe piata, trebuiesc studiate gusturilor, cerintele ergonomice, de confort, finisajul si diversitatea materiilor prime si

auxiliare. 6.Pe piata mobilei se constituie tot mai mult grupuri mari in cumpararea de mobila sau producerea de mobila. Ele se axeaza chiar pe un tip de mobilier. Piata mobilei europene este dominata de cca. 50 grupuri mari de intreprinderi cu cifra foarte mare de afaceri. 7.Comertul cu mobila ramane regionalizat deoarece costurile de transport si depozitare sunt mari si cerintele consumatorilor relativ regionale. 8.Exista o tendinta in moda si dizainul mobilei: -se remarca folosirea pe langa speciile de lemn valoroase si a altor specii ca mesteacan, artar, anin, cer, plop; -culoarea mobilierului difera de la an la an. Predomina culorile oranj si galben; -aparitia si dezvoltarea mobilierului biologic (BIO MOBEL): -folosirea unor finisaje netoxice; -folosirea unor perne pentru tapiterie numai din cauciuc natural; -folosirea unor materiale textile supuse unor finisaje ca: antimicrobian, antimurdarie, neinflamabile.

Mobilierul pe piata U.E. Mobilierul este coordonat de asociatia europeana a producatorilor de mobila. Exportul de mobila este de cca.15,5 mld.ECU, iar importurile de cca. 14,1 mld.ECU. In domeniul exportului pe primul loc este Italia (1/3 din exportul U.E.) -;exporta mobila tapitata, scaune, mobila de birou, sufragerii. Locul 2 Germania -; Exporta mobila de bucatarie, mobila tapitata si ..... In privinta importului primul loc il ocupa Germania -; importa 35% din totalul pietei mobilei U.E. Locul 2 Franta cu 1/3 din totalul mobilei tapitate. Locul 3 Italia cu parti de mobilier. Piata SUA - se caracterizeaza prin folosirea urmatoarei structuri: -41% mobila din lemn; -28% mobilier tapitat de sedere; -17% saltele, somiere; -10% mobilier din metal; -restul alte tipuri. Se utilizeaza pentru lacuire lacuri nitrocelulozice si catalitice. Mobilierul pe piata din Romania Mobilierul este din lemn masiv si cu dimensiuni mai mari. In 1989 Romania se situa pe locul 11 in lume in exportul de mobila cu o pondere de 3% si locul I intre tarile din S-E Europei. In 1991 situatia se schimba datorita reducerii volumului de masa lemnoasa si starea utilajelor mai precara (factori specifici). Din 1991, mobila creste ca pondere la export, dar nu a atins niciodata nivelul anului 1989. Creste continu pana in 1998, cand se inregistreaza o scadere influentata de: -scumpirea de 2 ori a cherestelei; -scumpirea de 2 ori a produselor de finisare; -scumpirea de 3 ori a produselor chimice de finisare; -cresterea tarifului la energie; -materia prima de calitate este exportata, iar pentru productia mobilei ramane calitatea cea mai redusa. Mobilierul pe piata R.M. Potrivit estimrilor, volumul pieei este de aproape 90 mil. USD, conform rezultatelor pentru anul 2007 Ritmul de cretere a pieei este n medie de 20%

 50% din producia intern este fabricat la comand Moldovenii sunt dispui s scoat din buzunar aproape 7 000 de euro pentru rennoirea mobilierului, n funcie de mrimea casei Frecvena de rennoire a mobilierului este de o dat la cinci sau apte ani Piaa de mobil din Republica Moldova a nregistrat n ultimii ani o cretere medie anual din dou cifre, fiind favorizat, n principal, de dinamizarea pieei imobiliare n ultimii ani a fost dat n exploatare un numr semnificativ de case de locuit, precum i de sporirea gradului de accesibilitate a creditelor bancare de consum. n anul 2007, piaa de mobil din RM a cunoscut o cretere semnificativ. Potrivit datelor furnizate de Biroul Naional de Statistic, volumul produciei industriale a constituit 319 mil. lei (cca. 28,5 mil. USD), n cretere cu aproximativ 5% fa de anul 2006. n acelai timp, exporturile au fost evaluate la cca. 30 mil. USD. Aceast diferen ntre volumul de producie i exporturi este explicat de specialiti prin deosebirea de raportare a unor operaiuni economice. De exemplu, din Ucraina sunt importate pri neasamblate pentru mobil, care n R. Moldova sunt asamblate i exportate drept mobil. Aceste activiti nu sunt incluse n statistica privind producia de mobilier, ns, totodat, sunt reflectate n statistica exporturilor, deoarece mobilierul este exportat cu eticheta Made in Moldova. Mobila fabricat la comand deine o cot de circa 50% din totalul produciei interne. ,,O mare parte din clieni i propun ideile novatoare, culorile i design-ul, n funcie de parametrii casei sau ai biroului, afirm Corina Savin. Printre companiile mari productoare de mobil se numr fabricile Viitorul, ICAM-Super, Stejaur, Nord-Mobila, Creator, Ergolemn i Casa Modern, Confort, Almira, etc.

Cei mai importani distribuitori de materii prime (lemn, esturi, accesorii pentru confecionarea mobilei) sunt: Tofan-Prim, Bestil-mobila, Macbor. Factori pozitivi de influen pe piaa de mobil * Construcia de noi locuine; * Extinderea creditelor de consum. * Interesul tot mai mare pentru locuine spaioase; * Numrul cstoriilor; * Migraia intern a populaiei;

Cuprins
1.Caracteristici generale Mobila pentru pastrare Mobila pentru sedere si pentru odihna Mobila pentru servit si lucru 2.Obtinerea mobilierului Debitarea Sectionarea Spintecarea Decuparea Indreptarea Rindeluirea Retezarea la lungime Cepuirea Burghierea si scobirea Frezarea Slefuirea Finisarea Tapitarea propriu-zisa. 3. Piata mobilei Mobilierul pe piata U.E Mobilierul pe piata din Romania Mobilierul pe piata R.M.

Ministerul Educatiei si Stiintei al Republicii Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Urbanism si Arhitectura Catedra Design Interior

Practica de constructii

Tema: Mobila moale

A efectuat st. gr. DIN-102 Tulbure cornelia A verificat:lector Cebanita Ilie

Chisinau 2012

Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/56130536/Ate-Stat http://en.wikipedia.org/wiki/Upholstery