Biletu nr.

1.Definitia notiunii stil.

Noţiunea “stil” provine de la cuvântul latin “stylus” - condei de metal, os, lemn, ascuţit la un
capăt şi turtit la celălalt, cu ajutorul căruia în antichitate se scria pe tăbliţe de ceară. De la acest
cuvănt latin a provenit şi cuvântul “stilou” – toc cu rezervor.
În lingvistică, literatură noţiunea “stil”se utilizează în sensul diferitor sisteme de limbaj,
vocabular : stil oficial, stil usual. Stilul comunicăii scrise. Stilul comunicării orale.
În artă de asemenea se utilizează noţiunea “stil”- “sistem deprocedee şi mijloace artistice,
format istoriceşte şi condiţionat de unitateaunui conţinut ideologic”.

1.1. Datele preiliminarii despre stiluri

Prin noţiunea “stil ” sunt marcate:
- mari epoci, perioade istorice în dezvoltarea artei (stilul romanic, gotic, renascentist, baroc, clasicist,
romantic ş.a.)
- trăsături caracteristice ale artei unui popor (“silul japonez”, “stilul egiptean”, ş.a. )
- trăsături caracteristice timpului, în care au veţuit diverse personalităţi (“stilul Ludovic al XIY”)
- trăsături carateristice unori curente artistice (stilul modern)
- trăsături caracteristice unui gen artistic (stilul romanlui englez)
Trăsături caracteristice ale unui autor anumit, maniera individuală de creaţie a unor mari artişti (stilul
lui Rembrandt, Puşkin, Eminescu, ş.a. )
Principalele stiluri artistice s-a manifestat în arhitectură, pictură, sculptură, interior, design, muzică,
teatru etc.

1.2. Principalele stiluri artistice.

Principalele stiluri artistice sunt:

clasicul elin, bizantinul, romanicul, goticul, renesansul, barocul, rococoul, clasicismul, ampirul,
neoclasicismul, modernul, modernismul, constructivismul.

2. Apartament: ergonomia zonei de intrare

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
2.2. Mobilă și echipamente :
mobilarea si echiparea spatiilor include:
alegerea mobilierului si utilajului, inclusiv si preferintele practice. Holul sa fie un spatiu primitor, in care
musafirii sa paseasca ademeniti de un decor placut. Nu exista reguli in ceea ce priveste decorul holului,
insa pentru a crea un design atractiv si practic.

2.3. Culoarea și lumina

Foloseste culori deschise sau chiar alb pentru peretii laterali si o culoare accent – rosu, portocaliu, violet
– pentru peretele din capatul holului. Aceasta imbinare de culori da senzatia unui spatiu mai larg.
Holurile par intunecate si lipsite de caldura si din cauza ca, de obicei, nu patrunde lumina naturala in
aceste incaperi. Este recomandat, asadar, sa asezi cateva corpuri de iluminat adiacente pe langa cel
principal, din mijlcoul plafonului. Spoturile sunt o alegere potrivita in acest sens
 Biletul nr. 2

1. Stiluri etnice. Stilul scandinav

2.1. Etapele dezvoltarii.

Stilul scandinav. Născut în zone friguroase, inspirat de fiordurile reci (golf ingust, intrat in
adancul tarmului), stilul scandinav este un stil foarte grav, dar totodata este un stil democratic,
practic si plin de căldură.
Scurt istoric.Traditia in designul nordic isi are radacinile la sfarsitul sec. XIX cand toate statele
scandinave reflecta propria lor versiune a miscarii Arts&Crafts, bazata cu precadere pe mestesug.
Au existat incercari de aliniere la criteriile impuse de arta industriala.(In anul 1915 ia fiinta Svenska
Sjlodforeningen, structurata pe modelul Deutsche Werkbund).Apogeul designului scandinav s-a
produs la sf. anilor 1950 – inc. anilor 1960 .Tot atunci atinge apogeul concurenta cu designul
italian.

2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.

Stilul scandinav este o simbioză a cinci culturi ale tărilor nordice, precum Danemarca, Norvegia,
Suedia, Islanda şi Finlanda. Influenţat de realitatea economică şi cea climaterică din acest colţ al lumii, stilul
scandinav este astăzi mai modern ca oricând.Este o imagine arelaţiei speciale care există între popoarele
nordice şi natură. El este cunoscut prin caracterul său minimalist, prin stilul său aerisit şi prin formele sale
simple, prin eleganta liniilor aerodinamice , prin materiile prime naturale de foarte buna calitate, fiind
marcat de sobrietate şi maximizarea spaţiului.

2. Ergonomiе: definire și concepte de bază

2.1. Denumire, istorie evolutivă
Ergonomia, fiind o ştiinţă, dispune de un obiect de studiu, de metode şi de tehnici decercetare proprii.
Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie organizarea activităţii umaneîn procesul muncii
prin optimizarea relaţiei din sistemul om-maşină-mediu, având drept scopcreşterea eficienţei
tehnico-economice, optimizarea condiţiilor satisfacţiei, motivaţiei şirezultatele muncii, concomitent
cu menţinerea bunei stări fiziologice şi favorizarea dezvoltării personalităţii.
2.2. Concepte de bază și obiective
Concepte:
 organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiilor din sistemul om-
masina-mediu
 orientarea si selectia riguroasa a factorului uman
 proiectarea echipamentelor in cocordanta cu posibilitatile umane
 crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort
 repartizarea rationala a sarcinilor
 stabilirea principiilor de usurare a muncii
Obiectivele:
 cresterea eficientei tehnico-economice
 optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si a muncii
 mmentinerea bunei stari fiziologice
 favorizarea dezvoltarii personalitatii
 asigurarea unei participari eficiente a omului in munca

2.3. Sistemul „om-mașină-mediu”

Sistemul om-maşină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulţi oameni şi una sau mai
multe componente fizice (maşini, echipamente) care interacţionează pe baza unui circuit
 informaţional, în cadrul unei ambianţe fizice şi sociale, în vederea realizării unui scop comun
(Montmollin apud Iosif, 2001).
Obiectul de studii alergonomiei ilconstituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin
optimizarea relatiei om-masina-mediu avind drept scop cresterea eficientei tehnico-
economice.Optimizarea conditiei de munca concomitent cu mentinerea bunei stari fizice si
favorizeaza dezvoltarea personalitatii.
 Biletul nr. 3
1 Perioada antică. Stilul Antic Egiptean.
1.1. Etapele dezvoltarii
Egiptului antic cuprinde pictura, bijuteriile, desenele de pe papiruși, sculptura, arhitectura și alte
moduri de exprimare plastică dezvoltate de civilizația din valea Nilul din timpurile preistorice (c.
5.000 î.Hr.) până în momentul cuceririi romane (31 î.Hr.).
Egiptul antic a cunoscut continuitatea istorică cea mai durabila dintre toate civilizațiile
mediteraneene ale antichității. Condiția geografică (regiune izolată datorită zonei deșerturilor și
unificată prin intermediul Nilului), opacitatea față de influențele culturale exterioare, toate acestea
au dat naștere unui stil artistic specific, caracterizat prin continuitate.

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Ca parte componentă a civilizației egiptene, în toate formele sale, arta Egiptului antic este
consacrată în primul rând faraonului, glorificării acestuia, considerat urmaș al zeilor, și are un
profund caracter religios și funerar.
Înca de la început, credința egipteană în viața de după moarte impune ca cei decedați să fie
înmormântați alături de bunuri materiale, în speranța că acestea îi vor fi necesare în lumea de
dincolo. Respectând cu strictețe canoanele impuse de religie, aceasta artă a evoluat încet, fără
transformări spectaculoase

2. Factorii, care determină cerințele ergonomice pentru organizarea mediului

2.1. Factorii antropometrici
a) Factori de variabilitate interni, eriditari: virsta, sexul, rasa, popor.
b) Factori de variabilitate externi sau dobinditi: profesia, alimentatia, sanatatea, actiune fizica si exercitiu.
c) Postura sau pozitia corpului.
d) Modificari naturale pe parcusul zilei.
e) Modificari pe termen lung.
f) Imbracaminte si echipament personal.
2.2. Factorii igienici
3. Factorii psihologici și fiziologici
 Biletul nr. 4
1.Stiluri etnice. Stilul african
2.1. Etapele dezvoltarii.
In timpul și după perioada colonială din seclolele al XIX-lea și al XX-lea, vesticii caracterizau des
caracterizat arta africană ca fiind „primitivă”, termenul folosit fiind și o conotație pentru
nedezvoltare și sărăcie.
2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.
Decorul african este inspirat de natura, de tesaturi colorate si sculpturi din lemn. Animalele au fost
si vor fi intotdeauna o tema centrala, acestea regasindu-se atat in operele de arta cat si pe
majoritatea tesaturilor africane. Animal print-ul se regaseste in randul covoarelor, pernelor,
cuverturilor si a draperiilor. Piesele de mobilier trebuie sa fie realizate din lemn negru, exotic, cu un
design simplu. Materialele organice ca bumbacul, panza, iuta si panza groasa de sac iti vor asigura
texturi specifice acestui stil de amenajare.

2. Cerințele de igienă în crearea unui mediu confortabil

2.1. Microclimatul, iluminarea
Microclimatul – complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism
si mediu. Este determinat de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare. Microclimatul este
microambianta mediului dat.
Iluminarea: Exista trei aspecte importante care trebuie luate in considerare: ● ILUMINATUL
FUNCTIONAL - lumina buna si puternica folosita atunci cand gatim sau citim (becuri de zi pentru
o vedere mai clara si lampi ajustabile pentru a directiona lumina) ● ILUMINATUL AMBIENTAL -
sunt recomandate surse mai slabe sau lumini care sa porneasca din perete pentru o senzatie mai
intima si un intrerupator cu variator de intensitate ● ILUMINATUL «INTIM» sau DE DISPOZITIE
- iluminare folosita pentru a crea o anumita atmosfera: adesea o lumina romantica, intima
(lumanarile sunt perfecete pentru a induce o dispozitie tandra, familiara)

2.2. Substanțele nocive și microorganismele

2.3. Variațiile mecanice și iradiațiile
 Biletul nr. 5
1. Perioada antica. Stilul Antic Grec.
1.1. Etapele dezvoltarii.
Chiar și înainte de sosirea primilor greci în zonă, Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere
de artă remarcabil de fin echilibrate și statuete albe, din marmură. Sculptura semiabstractă
din secolul XX este marcată de asemănarea cu cea antică.
O influență de lungă durată a avut civilizația minoică din Creta. Frescele luminoase, decorative ale
cretanilor, olăritul și podoabele metalice au fost adoptate și imitate de populații vorbitoare de limba
greacă, care s-au așezat pe pământul grecesc, în aproximativ secolul al XX-lea î.Hr. În zilele
noastre, această civilizație se numește miceniană, după un oraș din nordul Greciei, Micene, unde au
fost descoperite măști de aur care acopereau fețele conducătorilor sau regilor morți.

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Cunoastem decoratia greaca de interior mai mult din literatura, din imagini de bassorelief, si de pe
desenele de pe vase. Din picturi si resturi de palate. Acest popor a stiut sa-si creeze pt viata
cotidiana o ambianta pe masura gustului si spiritului cei animal. Locuinta antica greaca era
organizata in jurul unei curti, care oferea ochiului o splendida priveliste. Coloane zvelte sustineau
acoperisuri de iedera sau alte plante, sub care se putea sta in zilele calduroase. Pergolele erau foarte
apreciate. Prin iarba se plantau razlet trandafiri, violete, zambile, si izvoare artificiale, sau fintini
arteziene, care umezeau atmosfera. Prin multe porti casa se lega de gradina era creata aproape o
relatie directa cu natura. In interioare erau preconizate bai, piscine, exista mobilier, vase din metal
pretios, sau arama multa ceramica si textil.

2. Culoare și lumină în crearea unui mediu confortabil

2.1. Influiența culorii asupra percepției volumului spațiului
Culorile pale si tonurile de alb pot insenina instantaneu o camera terna, conferindu-i un aer proaspat
si creand o atmosfera luminoasa si spatioasa. Culorile bogate, intense, ca de pilda, rosu-rubin sau
verde-smarald au un efect puternic, dand nastere unui mediu intim, familiar.
1. O vopsire monocroma respecta proportiile spatiului; dar o culoare deschisa da senzatia unui spatiu mai
mare decat o culoare inchisa.
2. Un singur perete inchis la culoare, da senzatia ca acesta este mai aproape. Este o modalitate de a micsora
o incapere prea lunga sau un hol.
3. Un singur perete vopsit in culoare deschisa da senzatia ca acesta este mai departe. Pt aerarea unei
incaperi cubice ce «devine» paralelipiped.
4. Un sol sumbru micsoreaza, un sol deschis mareste incaperea. !!! O incapere mica cu sol sumbru va da
senzatia de neincapator chiar si cu pereti deschisi la culoare !!!
5. Pt a «micsora» o inaltime sub plafon este suficient sa alegem o culoare inchisa pt plafon. !!! De retinut pt
incaperi f inalte... !!!
6. Pt a reduce si mai mult inaltimea sub plafon putem cobora cu aceeasi culoare inchisa mai jos pe pereti.
!!! incaperea va parea mai mare !!!

2.2. Influiența culorilor asupra psihologiei și fiziologiei omului

Este bine de știut că prin intermediul culorilor ne putem îmbunătăți viață, dacă vom ști să folosim
culorile, alegând culoarea potrivită, în funcție de circumstanțele în care ne aflăm. Fiecare culoare
generează un anume tip de emoție și are o anumită semnificație după cum vom vedea în cele
ce urmează, analizând fiecare culoare în parte.
Culorile au puterea de a influența starea fiziologică a organismului uman, procesele psihice
precum și trăirile noastre interioare. Psihologii au ajuns la concluzia că diferitele culori ale
obiectelor de care avem zilnic nevoie au o influență semnificativă asupra stării noastre de spirit și
a modului nostru de viață, cele mai benefice fiind culorile naturii. Fiecare culoare se poate obține
într-o mare diversitate de nuanțe. Culorile închise (albastru, verde) induc în general stări
depresive, cele prea tari (roșu, portocaliu) sunt obositoare, iar culorile pastel (azuriu, roz) creează
bună dispoziție și optimism.
2.3. Rolul și tipurile iluminării
Lumina de tip general-asigura o distributie uniforma a luminii astfel incit sa existe o iluminare
suficienta pentru a desfasura activitati generale.Acest dip de iluminat este asigurat de sursa de
lumina din plafon.
Iluminatul ambiant-ofera o iluminare mai fina, o lumina discreta, ce se foloseste pentru a da
atmosfera unui spatiu sau pentru a face trecerea dintre doua incaperi. Acest tip de iluminat se poate
realiza cu ajutorul luminii indirecte, prin scafe, tavane false mai coborite.
Iluminatul lateral-se utilizeaza in goluri pe pereti laterali pentru a introduce razele in odaie.
Lumina patrunsa prin aceste goluri este idiala pentru suprafetele plane.
Iluminarea principala sau accent ofera o lumina directa concentrata asupra unor elemente
arhitecturale sau decorative, asupra unui punct de interes reprezentat de un tablou sau o
statuie.Aceste scot in evidenta un element din incapere.
 Biletul nr. 6
1. Stiluri etnice. Stilul chinez.
2.1. Etapele dezvoltarii.
Stilul chinez, produsele din ţara exotică (fr.-„chinoiserie”) au provocat un adevărat agiotaj
printre europeni încă prin sec.17-18, când în Olanda şi Anglia erau pe culmile modei obiecte din
porţelan chinezesc şi mobilier tradiţional poleit cu lac.

2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.

Designul chinezesc se remarca prin culori stridente si mobilier si accesorii pline de ornamente.
Piesele de mobilier prezinta modele din lemn sculptat cu detalii vopsite manual si suprafete lacuite
foarte lucioase.Accesoriile urmeaza si ele acest stil dramatic prezentand motive animaliere si bestii
mitologice, precum maimute si dragoni. Obiectele foarte cautate pentru interioarele amenajate in stil
chinezesc sunt recipientele de portelan in culori stridente si vasele de dimensiuni mari, pictate cu
motive decorative complexe, multicolore, sau in combinatii de albastru si alb.Alte elemente foarte
interesante ce se gasesc in astfel de interioare sunt picturile murale, paravanele pliabile sau placile
decorative pe care sunt reprezentate personaje istorice si scene legendare intr-o paleta cromatica
stridenta si intensa.

2. Organizarea ergonomică a încăperii locative

2.1. Zonele de bază ale apartamentului
 2.2. Mobilă și echipamente
Fiecare zona a apartamentului trebuie sa fie dotata cu utilaj si echipament corespunzator
destinatiei acesteia. Mobilierul trebuie sa fie funcional, comod si usor de exploata. Antreul trebuie
sa aiba un dulap, cuier pentru a depozita si lasa hainele si incaltaminte cind se intra in casa.
Bucataria completa cu setul de mobilier specializat, achizitionat din magazinele specializat sau
facut la comanda conform normativelor ergonomice si necesitatilor locatarilor.
De asemenea, bucataria trebuie sa fie dotata cu echipament tehnic de prima necesitatea, precum
frigiderul, aragazul, hota, cuptorul si de asemenea robotii de bucatarie.
Dormitorul trebuie sa fie echipat cu mobila corespunzatoare acestuia,pat, dulap, noptiera.
Blocul sanitar trebuie sa contina cada de baie sau cabina de dus, vasul de closet, chiuveta si daca e
posibil si bideul, ventilator si uscator de prosoape.

2.3. Culoarea și lumina

O paletă de culori în totalitate albă va face un apartament să pară mai mare. Nimic mai fals!
Aceasta este o concepție greșită foarte des întâlnită în proiectarea unei încăperi de mici dimensiuni,
ca de altfel și ideea că mai puțin mobilier va face un apartament să pară mai spațios.În schimb,
plasat cu atenție și folosită cu moderație, mobilierul și culoarea alese pot crea un spațiu cu stil și
primitor, dincolo de mărimea lui minusculă.
Reguli în ceea ce privește culorile pentru un spațiu mic nu prea există cu adevărat. Dar, dacă
doriți ca apartamentul dvs. să arate precum culorile combinate pe eșarfa preferată, dați-i bice!
Obiectivul trebuie să fie întotdeauna acela de a face spațiul cât mai personal și plin de farmec și ca
schema de culori pe care o folosiţi pentru podele, mobilier, pereţi, plafoane, gresie, faianţă sau chiar
ferestre să nu vă facă mai mult rău decât bine. Nu trebuie să obosească, nu trebuie să fie prea
încărcată dar nici prea simplă, nu trebuie să bată la ochi dar nici să plictisească, nu trebuie să fie nici
prea fadă dar nici prea complexă.
Pentru aceasta va fi nevoie să:
1. Alegeți culori aprinse
2. Adoptați accente neașteptate de culoare
3. Creați un perete focal
4. Conectați spațiile cu umbre ale culorilor
5. Să condimentați bucătăria însăși
6. Fiți îndrăzneți în baie
7. Adăugați culori ”călătoare”
8. Lungiți spațiul cu ajutorul dungilor
9. Nu uitați de negru
10. Experimentați cu culorile

Întreaga amenajare a apartamentelor de mici dimensiuni - de la culori, până la decorațiunile

alese - este, de fapt, o căutare a luminii. Asigură-te că ai parte de suficientă lumină naturală, dar
caută și cele mai potrivite corpuri de iluminat - de la elemente încastrate, la corpuri cu montaj
suspendat - care luminează și colorează blând fiecare încăpere.
Ca și în cazul mobilierului, cea mai indicată alegere o reprezintă elementele care nu ocupă mult
spațiu. Aici se încadrează corpurile de iluminat încastrate, cele montate pe perete, modelele cu
montaj suspendat la înălțimi mici și medii, dar și lămpile și lampadarele tradiționale, cu lumină
caldă, care asigură lumina de veghe și lumina suplimentară.
Spoturile luminoase decorative, o soluție tot mai apreciată în ultimii ani, întâlnită atât în spațiile
comerciale, cât și în interiorul locuințelor, pot constitui o soluție pentru baie, hol sau bucătărie.
Dacă apartamentul este decorat în stil vintage, poți da dovadă de creativitate, inversând rolul
lămpii de exterior, din elemente metalice care îmbină designul clasic cu cel modern și instalând la
interior o variantă asemănătoare, de perete. Alege pentru holul de la intrare sau pentru living o astfel
de lampă de mici dimensiuni, echipată cu LED-uri.
Evită lumina rece și intensă, potrivită mai degrabă pentru spațiile generoase, înalte și pentru
arhitectura industrială și orientează-te, în schimb, spre corpurile de iluminat cu lumină blândă, în
nuanțe calde, în ton cu aerul ospitalier care înconjoară de obicei locuințele de mici dimensiuni.
 Biletul nr. 7
1. Perioada antica. Stilul Antic Roman.
1.1. Etapele dezvoltarii
Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau pre-romanica) ;
apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura, sau romanicul dezvoltat), iar in sec. XIII
incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Pt interiorul stilului roman era caracteristic combinatia de culori indraznete. Gama de culori
include culori vii, saturate, cu o predominanta de rosu, teracota, piersica, flori albe, lavanda, precum
si aurul si bronzul. . Era decorata in forma de mozaicuri pavimentare, cu motive ornamentale
geometrice, florale, sau figurative. Tehnica folosita se numeste Trompe d`oiel, constind in
reprezentarea obiectelor si personajelor intr-un detaliu foarte avansat. Lucrarea creind senzatia
realitatii. . Erau formate din baza cu profil trapezoidal, fileuri de caneuri pe toata axa de sustinere a
coloanei, echinus-loc circular care se umfla spre exterior si are rolul de sustinere a capiteliului,
capitelul si abacus- o placa subtire decorativa de obicei in forma patrata.

2. Cerințele antropometrice în ergonomie

2.1. Cerințele antropometrice față de produse și echipamente

2.2. Influiența genului uman asupra semnelor antropometrice

2.3. Influiența vîrstei omului asupra semnelor antropometrice
 Biletul nr. 8
1.Stiluri etnice. Stilil japonez .
2.1. Etapele dezvoltarii.
Arta japoneză cuprinde totalitatea stilurilor artistice, incluzând olăritul
antic, sculptura, laviul și caligrafiape mătase și hârtie, ukiyo-
e, kirigami, ikebana, origami, dorodango, și mai recent manga, plus alte tipuri de opere de artă. Arta
japoneză are o istorie îndelungată, începând de la popularea teritoriului actual al Japoniei, cândva în
mileniul al X-lea î.e.n., până în prezent.

2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.

Stilul de design interior japonez e foarte usor de recunoscut: multe linii drepte, o simplitate
eficienta a decorurilor, lipsa ornamentelor, un minimalism atent construit pentru a ilustra armonia si
echilibrul. Nu in ultimul rand, stilul japonez isi ia inspiratia din natura, de unde si preferinta pentru
materiale si culori organice, pentru lumina si spatii deschise.

2. Salon: organizarea ergonomică

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile

2.2. Mobilă și echipamente:

Setul minim de mobilier: o masuta de cafea si doua fotoliu si un banchet, o canapea sau sofa, dulap
sectionat care contine carti, jocuri de masa, materiale de scris, echipamente de radio si televiziune
TV, radio, magnetofon) si instrumente muzicale chitara, vioara.
Vizionarea TV este recomandata la o distanta care depaseste de 5-7 ori diagonala ecranului.
Pentru un ecran diagonala de 59 cm, va fi de 3-4 m, cu o diagonala de 43 cm -2.2-3m. Centrul
ecranului trebuie sa fie de 70-110 cm de la podea si un sector de 60-90.

2.3. Culoarea și lumina

Tapiserii cu caractere îndrăznețe definesc o zonă de relaxare într-o cameră de zi cu două sau mai
multe tonuri, în timp ce vopseaua gri a pereților adiacenți creează o zonă de lucru plină de
inspirație.
Adăugarea unor pete de culoare prin intermediul mobilei și accesoriilor îndrăznețe este o
modalitate ușoară de a aduce o cameră albă la viață.
Nuantele calde, pastelate, elegante face o atmosfera deosebita in orice camera de zi, deasemenea
putem alege un perete ca accent de culoare, decoratii,mobilier etc.
De-a lungul zilei, iluminatul din camera ta se schimbă. Dacă analizezi o mostră de culoare pe
timp de noapte, cu lumină artificială, vei avea o impresie diferită față de mijlocul zilei, în lumina
soarelui. Desigur, culorile luminoase vor da oricum o senzație însorită camerelor întunecate. În
spații luminoase, cu ferestre largi, pardoselile întunecate sau chiar negre pot conferi un efect
dramatic încăperilor.
 Biletul nr. 9
1.Stilul Bizantin.
1.1. Etapele dezvoltarii.
Începuturile acestui stil se găsesc in perioada dintre secolele IV-V, in
c a d r u l antichităţii târzii. Se dezvolta in trei etape: secolele IV-VI, VI-XII, XII-XV.In prima
perioada edificiile, in mare majoritate biserici, erau ridicate pe un plan bazilical cu 3, 4
sau 5 nave, preluat de la vechea bazilica romana. Ca o excepţie,
BisericaS a n V i t a l e d i n R a v e n n a , I t a l i a , a r e u n p l a n o c t o g o n a l . C e a m a i
r e p r e z e n t a t i v a caracteristica a stilului este utilizarea mozaicurilor pentru
decorarea interioara, fiindfaimoase cele de la catedrala

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin:
planul cruciform care reiesedin apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi:
pronaos, naos si altar,ultimele doua despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de
bolta arcuită, p r e z e n ţ a u n e i c u p o l e c e n t r a l e r i d i c a t ă d e a s u p r a n a o s u l u i î n c a r e
e s t e p i c t a t H r i s t o s Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu
şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte săracă,
prezentă numaila ornamentarea ferestrelor, uşilor şi coloanelor.

2. Ospătărie: organizarea ergonomică

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Functiile de baza: de servirea mesei, de petrecere a sarbatorilor, alte activitati familiale.

2.2. Мobilă și echipamente

Decoraţie interioară: pardoseală din marmură sau parchet, covoare de tip persan sau mochetă;
pereţi tapisaţi cu materiale de calitate superioară, vopsea lavabila sau semilavabila; perdele din
ţesături fine; mobilier unitar ca stil din materiale de calitate superioară cu număr si formă şi
dimensiuni corespunzătoare caracteristicilor salonului, posibilităti de intimitare şi crearea unui
cadru ambiant prin iluminat individual la mese, decoraţiuni florale etc.
 2.3. Culoarea și lumina
Tonuri usoare, nesaturate sau mixte: nisip, cafea cu lapte, bej, roz, gri-verde.
-se ia in considerare schema de culori complementare.
Gama luminoasa: -starea de spirit pozitiva. Culorile luminoase si albe sunt potrivite pentru
finisarea zonei de luat masa, si texturi ce sporesc luminozitatea: sticla, suprafete lacuite, metal
stralucitor. Aceste solutii de finisare se incadreaza in orice stil.
Evitati in zona de luat masa un contrast rigid de culori negre si cromatice in special rosu,
galben, auriu, purpuriu, fiind considerate iritante creeaza tensiuni psihologice.
 Biletul nr. 10
1. Stiluri contemporane. Post-modernismul.
2.1. Etapele dezvoltarii.
Este un termen si un fenomen care a aparut in viata si cultura din a 2-a jumatate a sec 20.
Post-modernismul a numit tendintele artistice aparute in anii 1960 si era caracterizat prin revizuirea
pozitiilor modernismului si avangard. In a 2-a jumate a sec. 20, stilul modernism si internationalism
erau deja epuizate. Mediul urban a devenit inconfortabil din cauza caselor low-cost, proiectate in
stilul functionalismului rational creind o atmosfera de monotonie in interioare. In anii 1980,
postmodernismul a devenit ca un curs teoretic ideologic care a ajuns foarte rapid in toate sferele
sociale.
2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.
Cele mai importante nume din domeniul designului postmodern includ pe cel al lui Robert
Venturi, Michael Graves, Philip Johnson si Robert A.M. Stern, pentru a numi doar cativa dintre
ei.Stilurile de mobilier care definesc designul post-modern sunt Craft Revival, mobilierul
ergonomic si mobilierul artistic.
Designerul de mobilier post modernist, Judy McKie este cunoscuta pentru piesele realizate in
stil Craft Revival, acestea prezentand motive animaliere stilizate in forme distincte si sculpturale.
Piesele de mobilier expresive si realizate manual pot fi considerate si exemple de mobilier artistic
datorita accentului pus pe forme si imagini frumoase.
Mobilierul ergonomic include piese postmoderne atat
pentru locuinte cat si pentru locul de munca. Dezvoltarea
biroului modern si frecventa crescuta a birourilor de acasa
au dus la necesitatea unui mobilier si spatiu cat mai
confortabil. Liniile acestui tip de mobilier dovedesc faptul
ca stilul poate fi si confortabil.

2. Organizarea ergonomică a bucătăriei

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Bucataria este un spatiul de lucru in cadrul unei
locuinte,dar in acelasi timp spatiu de sedere pentru
gospodine. De multe ori bucataria este locul de intilnire al
familiei, in cazul in care locul de luat masa sau gustarile se
aflu in cadru acesteia.
Suprafata minima pentru nisa de gatit 5-6mp, bucatarie 8-
10mp, bucatarie cu loc pentru masa si gustari 8-14mp.
2.2. Mobilă și echipamente
Dulapurile, fronturile de lucru si echipamentul trebuie dispuse in ordinea corecta, pentru a garanta o
munca logica si rapida.La cladiri existente trebuie de avut in vedere instalatiile si racordurile de
gaz, apa si curent. Dulapurile suspendate sau cele laterale sint propice pentru incorporarea
frigiderilor, aragazelor si cuptoarelor cu microunde, la o inaltime confortabila pentru utilizare.
2.3. Culoarea și lumina
Folosirea contrastelor alb - negru sau culori deschise - nuanțe tari este de actualitate, de mare efect
și pune în valoare ambele tonuri. Este de preferat, însă, ca aceste contraste să nu fie agresive, cum
sunt cele între două culori puternice, ci să creeze o tranziție subtilă de la o nuanță, la alta, și, ca
rezultat, o ambianță plăcută și primitoare.
Astfel de contraste se pot regăsi atât în decorarea pereților, cât și în alegerea electrocasnicelor,
ustensilelor de bucătărie și a elementelor de decor.
Folosirea luminii naturale în bucătărie
Un rol important îl joacă alegerea corectă a corpurilor de iluminat, dar, înainte de a ajunge acolo,
este necesar să ne asigurăm că există lumină naturală din abundență. Lumina este un factor esențial
în orice încăpere de lucru, dar are și rolul de a amplifica vizual spațiul.
 Biletul 11
1. Stilul Gotic.
1.1. Etapele dezvoltarii
Arta gotică a apărut în Franța în prima jumătate a secolului al XII-lea și s-a răspândit în vestul
Europei (Anglia, Spania) și centrul Europei (țările germanice, Cehia, Polonia). În România, arta
gotică a pătruns prin secolele XIII-XIV, mai ales în Transilvania (prin monumente) și Moldova
(elemente decorative). Parisul este focarul principal al artei gotice, de unde strălucirea sa se propagă
în întreaga Europă.
Termenul gotic a fost introdus de celebrul arhitect și istoric de artă italian Giorgio Vasari,
biograful celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italieni, în anul 1550.
Goticul evoluează într-o societate de tip catolic, în care credința are un rol important, ceea ce
duce la construirea de numeroase biserici și catedrale.

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Interiorul gotic este bogat in ornamentatie, tapiserii , materiale pretioase mobilier sculptural,
tabouri, mai putin picturi murale, candelabre din fier forjat. In amenajarile interioare, goticul a
revolutionat viziunea spatiala folosindu-se de spatiile inalte, vitralii, dar si de ogive si arce de
sustinere, acolo unde spatiul permitea.
Stil gotic
– ferestre mari, prelungi, acoperite cu draperii pentru a sugera ideea de mister;
– mobilier de dimensiune mare cu diverse elemente metalice;
– paleta monocroma;

2. Dormitoare: organizarea ergonomică

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Asigurarea conditiilor pentru dormire, este una dintre cele mai eficiente forme de recreere si
mijoc de mentinere a sanatatii-sarcina primordiala a locului dat. Zona are nevoie de o izolatie
maxima vizuala, acustica si psihologica. Deseori, in dormitor, in functie de virsta si de nevoile
spirituale ale locuitorilor, in afara de organizarea functiei de somn pot fi organizate functii de
recreere, studiere, privirea televizorului, ascultarea radioului, educatie fizica, etc. In dependenta de
numarul locuitorilor suprafata dormitoarelor poate varia de la 16 la 36 m.p. Iar latimea
dormitoarelor nu trebuie sa fie mai mic de 2,5m
2.2. Mobilă și echipamente
Dimensiunile obisnuite: 90x190, 100x190, 110x200, 160x200. Dimensiunile individuale se
stabilesc in functie de inaltimea fiecaruia la care se adauga 25 cm. De jur imprejurul patului un
spatiu de min. 60cm, mai bine 75cm. In dormitoare pot fi plasate dulapuri incorporate, si dulapuri
pentru haine sau acestea pot fi direct legate printr-o camera separata pentru depozitarea hainelor. Pe
linga aceste spatii de depozitare a hainelor si albiturilor sunt amplasate si noptiere, rafturi de perete,
masa. In dormitor este necesar cel putin o oglinda de inaltimea corpului.
2.3. Culoarea și lumina
Culorile închise sunt o alegere potrivită atunci când folosești dormitorul doar pentru somn,
pentru că ele amplifică producția de melatonină, hormonul care te ajută să adormi și să te odihnești.
Totuși, dacă spațiul tău de lucru se află în camera în care dormi, evită culorile închise. Acestea îți
vor lua toată energia. Alege în schimb culori deschise, plăcute ochiului.
Lumina generală - În primul rând ar trebui să ai o lumină de bază, difuză sau dispersată, ca sursă
primară de iluminare.
Lumina naturală este un avantaj în apropierea dulapului, pentru că vei vedea culoarea exactă a
hainelor atunci când le alegi și când le combini. Atunci când lumina naturală lipsește, poți instala
spoturi în apropierea șifornierului.
.
 Biletul 12

1. Stiluri contemporane. Stilul minimalism.

2.1. Etapele dezvoltarii.
Minimalismul reprezinta, o miscare artistica dezvoltata in Statele Unite ale Americii ca o reactie
la schimbarile produse de catre cel de Al Doilea Razboi Mondial. Desi miscarea minimalista a luat
amploare la inceputul anilor ’50, evidente clare ale acestui stil pot fi observate in operele unuia
dintre precursorii artei abstracte – Kasimir Melevitch. Operele lui Marcel Duchamp pot fi
catalogate, de asemenea, ca surse de influenta pentru viitorii artisti minimalisti.
Asadar, miscarea minimalista a inceput sa ia amploare in jurul anului 1950, continuand pana in
anii ’70. In orasul New York, in jurul anului 1950, artisti precum Donald Judd, Dan Flavin si
Robert Morris imbratisasera expresionismul abstract ca forma de manifestare artistica pe care nu
ezitau sa o redea in picturi deosebite.

2.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Minimalismul este un stil popular de design interior. Fundamentul minimalismului este: linii
clare, suprafete dure si mobilier jos, dar, mai nou, observam muchii mai slabe, mai multe culori.
Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, in arhitectura cat si in
designul interior. Lumina directa, indirecta ,difuza, puncte de lumina care pot mari spatiul, acoperi
un zid, reflecta culorile, lumina anumite obiecte de mobilier sau accentua un anumit traseu.
Deisgnul interior in stil minimalist este auster, rece, profund masculin atit prin linii cit si prin
coloristica. Este caracterizat prin simplitatea liniilor, mobilierului care se gaseste in cantitati minime
in amenajare.

2. Organizarea ergonomică a blocului sanitar

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
In afara de procedurile pentru igiena personala in acest spatiu de asemenea pot fi puse in
aplicare si proceduri cosmetice.
Dimensiunile toaletei nu trebuie sa fie mai mica de:
-La deeschiderea usii in interior – 0.8x1.5m
-La deschiderea usii in exterior – 0.8x1.2m
Dimensiunea baii trebuie sa fie cel putin 1,75x1,5m
In functie de dimensiunile si proportiile corpului uman stabilim regulile de baza pentru crearea
unui spatiu pentru un mediu confortabil si primitor.
Principalele dimensiuni ale camerei oferind o utilizare confortabila in blocul sanitar.
 2.2. Mobilă și echipamente
In baie si WC se prevad urmatoarele: dulapuri pentru prosoape si substante de pentru
curatenie, oglinda si iluminare, boiler, dulap pentru medicamente si pansamente, corp suplimentar
de incalzire, suport pentru prosop de baie si de miini, uscator de prosoape, minere deasupra czii,
suportul de hirtie igienica la indemina pahare pentru periute de dinti, savoniere, suprafete
depozitare.
 2.3. Culoarea și lumina
Ca și în oricare alta camera din casă, iluminatul în baie trebuie sa fie:
 unul general, pentru întreaga încăpere cu plafoniere montate de obicei in mijlocul încăperii, sau cu spoturi de
baie montate pe conturul camerei.
 unul local, funcțional, care sa deservească anumite zone specifice (de ex. iluminat funcțional la oglindă).

Culorile ideale pentru baie sunt cele proaspete, care aduc un aer relaxant şi calm.
Verde şi turcoaz. Acestea sunt cele mai bune culori marine care îţi pot transforma baia într-un spaţiu relaxant, ideală
pentru rutina ta zilnică.
Roşu şi negru. Aceste culori reprezintă o metodă clasică de decorare a oricărei încăperi.
Roşu şi alb. Adaugă nuanţe de roşu în majoritatea elementelor din baie şi echilibreazăle cu ajutorul accesoriilor albe.
Poţi de-asemenea încadra în acest decor elemente negre sau metalice.
Maro şi bej. Pentru a crea o baie simplă şi clasică optează pentru o baie în nuanţe de maro şi bej. Dacă foloseşti gresie
de culoare deschisă baia ta va părea mult mai spaţioasă.
De-asemenea poţi opta pentru combinaţii de culori precum: portocaliu, roz, mov sau bordo.
 Biletul 13
1.Stilul Renasterea.
1.1. Etapele dezvoltarii.
Renasterea este denumirea curentului de înnoire socială si culturală care a aparut în Europa la
sfârsitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea si al XVI-lea. Punctul de pornire al Renașterii a fost
Florența, urmată de alte centre italiene susținute financiar de potentații perioadei.
Notiunea de "Renastere" a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de
către istoricul francez Jules Michelet, de la care a fost preluată de istoricul elvetian Jacob
Burckhardt în lucrarea sa fundamentală "Die Kultur der Renaissance in Italien" ("Cultura Renasterii
în Italia"), 1860.
In Italia, Renasterea cuprinde urmatoarele perioade: Prerenasterea (sec. al XIV-lea), Renasterea
timpurie (sec. al XV-lea), Renasterea deplina ( 1500 - 1530), Renasterea tarzie (sfarsitul sec. al
XVI-lea) si are urmatoarele centre principale: in sec. al XV-lea numeroase scoli locale la Florenta,
Siena, Venetia, Padova, Urbino etc., iar in sec. al XVI-lea la Roma si Venetia.
1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
.
Mobila se adaptează noilor cerinţe şi gusturi, calitatea fiind din ce în ce mai bună.
Soluţiile constructive noi (uşa cu tăblie, îmbinarea în cepuri coadă de rîndunică ascunse,
îmbinarea la 45°) asigură posibilitatea unor noi principii de decorare a mobilei. Astfel, îmbinarea la
45° permite o continuitate a profilelor şi ornamentelor de ancadrament.
Registrul ornamental .Ornamentele cu cea mai largă utilizare sînt cele vegetale : frunza de
acantus, palmete cu volute, ghirlande, coşuri şi cornuri de abundenţă etc.. Ornamentele geometrice
specifice greco-romanilor sînt. reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri,
caneluri semirotunde etc).
Cariatidele, atlanţii, amoraşii, măştile şi figurile groteşti, scenele istorice sau mitologice,
constituie ornamente importante utilizate în decorarea construcţiilor, mobilierului şi altor obiecte de
uz personal. Nu lipsesc nici ornamentele din regnul animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile,
picioarele de leu, solzii etc).
Speciile lemnoase utilizate în construcţia mobilierului Renaşterii au fost : nucul, frasinul,
stejarul, ulmul, bradul, tisa, plopul, pinul şi unele specii exotice, numai pentru intarsii şi incrustaţii.

2. Camera pentru copii: organizarea ergonomică

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Pentru amenajarea odaii copilului de dorit de pastrat pentru el senzatia de libertate si accesibilitate
la toate obiectele din odaie.
Se clasifica in:
- 0-2 ani
- 3-7 ani
- 7-16 ani
 Pentru copil si oaspeti, ca sa nu se loveasca de masa sau pat tebuie de lasat treceri libere intre
60-80cm, sau 100 ideal ar fi.
Este de dorit ca geamurile odaii copilului sa fie la sud, sau sud-vest, odaia pentru copii este
prevazuta pentru realizarea diferitor functii:
- zona de somn
- zona pentru joaca
- zona pentru dezvoltarea intelectului
- pastrareea lucrurilor necesare
- instalarea zonei sportive
- miscarea activa a copilului pe parcursul zilei ocupa numai putin de 50 % din tim
Senzatia de liniste depinde de: finisjul peretilor, forma patului, orientarea corpului( cit de posibil
capul spre nord), pozitia fata de lumina( nu linga geam) si fata de usa ( cu vedere la usa. In cazul in
care sunt mai multe paturi , este importanta pozitia lor relativa:

2.2. Мobilă și echipamente

Mobilierul pentru copii necesita siguranta, trebuie sa fie din materiale ecologice pure, nu
trebuie sa aiba detalii ascutite, slefuite si netezite.
Unghiul optim de percepere a suprafetei verticale este de la 0-30(grade)
Unghiul maximal de la 30(grade) in sus, 40 in jos de la linia orizontului.
Cea mai buna percepere vizuala este in limita 30(grade) de la podea in sus, in aceasta zona trebuie
expusa toata informatia vizuala.
In raza unghiului 30-60(grade), zona neclara de percepere a formei, pentru precizie este necesar de
a conentra privirea.
Pentru copii intre 3-7 ani dimensiunile pentru mobilier sunt:
Patul: 70-80x150-170 cm
Dulapul: nu mai inalt de 180 cm, iar adincimea 45-50 cm
Scaunul: 26.5-29 cm
Masa: 44,5- 48 cm

2.3.Culoarea și lumina
Culorile calde stimulează de obicei mintea si energizeaza corpul. Cu ajutorul lor, spatiile mari
devin calde si primitoare. Cu toate acestea, ele nu sunt deosebit de relaxante, astfel încat acestea nu
sunt recomandate pentru a fi folosite in camerele copiilor foarte energici.
Comparativ cu culorile calde, tonurile reci de obicei, au un efect calmant asupra corpului si a
mintii. Sunt folosite in design-ul de interior deoarece creeaza spatialitate si confort. Cu toate
acestea, nuantele intunecate, ar trebui utilizate cu moderatie, in amenajarile interioare pentru a evita
crearea unei atmosfere sumbre.
 Corpurille de iluminat trebuie sa fie din materiale care nu sunt nocive pentru copii; produsele
alese nu ar trebui sa aiba margini ascutite, sau componente care se pot demonta usor.
Este necesara o sursa de lumina principala care sa ilumineze toata camera. Corpurile de iluminat
sa fie inchise, astfel incat copilul sa nu priveasca direct in bec.
Pe langa iluminatul general, se recomanda si o lumina de accent, sub forma unor veioze sau lampi
pentru lectura de seara. De asemenea, si masuta sau biroul la care copilul lucreaza este necesara o
lumina suplimentara sub forma unei lampi
 Biletul 14
1. Stiluri contemporane. Stilul high-tech.
2.1. Etapele dezvoltarii.
Arhitectura high-tech, de asemenea este un stil arhitectural care a apărut în anii 1970. Mai exact,
termenul de high-tech a fost lansat odată cu lucrarea “High Tech: The Industrial Style and Source Book
for The Home”, a autorilor Joan Kron şi Suzanne Slesin în 1978. Stilul high-tech se foloseşte mai ales
în arhitectură şi în designul de interior. Acesta este cunoscut şi ca modernism târziu sau expresionism
structural, încorporând elemente industriale high-technology, iar după 1980 arhitectura high-tech a
devenit şi mai greu de distins faţă de cea post-modernă.

2.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Gama coloristica: In acest stil domina culorile pure si specifice. Culorile principale sunt: negru, sur,
alb, culorile suplimentare sunt rosu, verde, galben si albastru.
Formele: High-techul se difera cu linii drepte, forme clare, deseori executate din metal. Unele
modele de constructii high-tech par reci si foarte tehnice.. Obiectele au proportii ideale, decorul este
redus la minim, iar spatiul folosit, la maxim.

2. Organizarea ergonomică a locului de muncă în biroul casei

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Cel mai important aspect este amplasarea biroului tinand cont de spatiul pe care il ai la dispozitie.
Ideal este sa ai o camera destinata unui birou. Dar exista si locuri in alte incaperi care pot fi potrivite
pentru includerea unui birou.
O sufragerie incapatoare poate fi incaperea ideala pentru amplasarea unui birou de lucru. Trebuie
doar sa te gandesti care este cea mai putin circulata parte a sufrageriei. Daca exista o bibloteca, iar
langa aceasta poate fi facut loc pentru birou, profita de acest spatiul. Asezand biroul aproape de
biblioteca, vei avea la indemana toate cartile si documentele de care ai nevoie si va fi mai usor sa le
pui inapoi atunci cand termini de citit.

2.2. Mobilă și echipamente

Într-un spațiu de lucru ai nevoie de două piese obligatorii: biroul și scaunul de birou. Optează
pentru un birou suficient de mare ce îți permite să așezi calculatorul la o distanță corespunzătoare de
ochi și care în același timp îți oferă spațiu și pentru celelalte lucruri de care ai nevoie pentru a putea
lucra. Un scaun ergonomic și confortabil își va dovedi valoarea în timp – nu vei avea dureri de
spate, dureri de cap, probleme ale coloanei, spatelui sau gâtului. Spațiile de depozitare sunt esențiale
în păstrarea unui mediu plăcut și bine organizat. Alege piese de mobilier cu sertare sau rafturi,
evitând astfel dezordinea în spațiul de lucru. Casetiere, dulapuri sau etajere, piesele de mobilier cu
rol în depozitare își vor dovedi utilitatea în biroul de acasă.

2.3. Culoarea și lumina

Culorile reci precum nuantele de albastru, verde sau violet, sunt pasive in natura, creand senzatia
de departare. Acestea nu distrag atentia si nu deranjeaza, fiind alegerea potrivita pentru un birou de
acasa. Tonurile reci te ajuta sa te calmezi, si sa te linistesti.
Culorile calde, precum tonurile de rosu, galben si portocaliu, sunt culori active facand incaperile
zugravite in aceste culori sa fie mai intime si primitoare. Sunt foarte indicate pentru spatii de creatie
si pentru persoane care cauta stimulare in mediul de lucru. Tonurile calde, mai tacute, functioneaza
mult mai bine decat cele indraznete si stralucitoare in spatiile de birouri.

Este perfect dacă biroul se află lângă o fereastră. Pentru un efect mai bun, în cameră trebuie surse
de lumină diferite, precum un candelabru, lămpi de masă şi lămpi de podea.Dacă biroul este
poziționat la fereastră, laptopul sau monitorul trebuie să fie cu spatele către fereastră, pentru ca
soarele să nu bată direct în ecran.Pentru zilele înnorate, pentru orele în care muncești după lăsarea
soarelui folosește lumini care să redea cât mai fidel lumina naturală. Așează-ți pe birou o lampă și,
dacă ai o sursă de lumină pe tavan, ai grijă să nu fie poziționată chiar deasupra calculatorului.
 Biletul 15
1. Stilurilel Barocului.
1.1. Etapele dezvoltarii
Stilul baroc își are originea în opera maeștrilor italieni Caravaggio și Carracci de la
sfârșitul secolului XVI și cunoaște apogeul în secolul XVII. Difuzarea în restul Europei se
face în faze succesive, în partea estică stilul manifestându-se relativ târziu, în secolul XVIII.
Stilul baroc nu s-a propagat rapid, cronologia diferă în funcție de regiune. Dacă la
Roma, stilul își face apariția la sfârșitul secolului XVI, în statele vecine se transmite după
1600. În Europa de Vest, stilul baroc își face apariția la sfârșitul secolului XVIII și domină
până târziu în 1910. Din dorința de a diferenția etape în evoluția stilului baroc s -au
concretizat trei: o perioadă timpurie între anii 1590-1625, o perioadă de apogeu între 1625-
160 și o perioadă târzie între 1660-1725..
1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
Caracteristicile barocului sunt liniile curbate si neregulate, ornamentele supradimensionate si
materialele scumpe. In ceea ce priveste paleta cromatica, trendul actual inglobeaza culori agresive,
puternice, precum rosul aprins, fucsia, mov si, mai ales, pe cele metalice. Asadar, accesoriile in
nuante de auriu si tonuri patinate trebuie sa completeze imaginea de ansamblu.

2. Ergonomia mediului de viață a persoanelor în vârstă și cu handicap

2.1. Evidența necesităților fiziologice a oamenilor în vîrstă și a celor
cu handicap
1.Persoane cu handicap:
- persoane cu desabilitati motrice(membrele superioare)
-persoane cu dificultati vizuale
- pers cu dificultati auditive
- pers. Cu handicap mintal su cognitiv
- pers cu handicap psihic
- pers. Care datorita bolii au capacitati fizice si senzoriale diminuate
2. Persoane aflate in handicap temporal si ocazional
-persoane accidentate in perioada de recuperare
-persoane aflate in situatii speciale femei insarcinate, persoane care transporta copii in carucior sau
in brate
- persoane care transporta obiecte
3. Persoane in virsta
2.2. Organizarea mediului, accesibil pentru persoanele cu handicap
Primul obiectiv in proiectarea, construirea si administrarea mediului accesibil este:
- satisfacerea diverselor nevoi ale tuturor participantilor si utilizatorilor ai acestuia. Deaceea
ergonomia isi depune acordul sau in prelucrarea recomandarilor pentru reabilitarea
oamenilor cu capacitati reduse de munca si formarea mediului ce nu reprezinta pericol in
incaperi publice si organizarea cailor de comunicare.
- Capacitatile fizice senzoriale si mintale variaza de la persoana la persoana, cu toate acestea
anumite diferente pot fi stabilite cu virsta sau conditii sociale pot fi de la nastere sau pot
rezulta din accidente sau boli.
- Abilitatile mintale, apacitatile mintale includ, acele procese care au loc in mintea unui
individ (cunostinte, gindire, cunoasterea, invatarea si memoria)
Pentru a asigura un mediu functional pentru majoritatea persoanelor,toate mijloacele de
comunicare trebuie sa aiba impact imediat, si sa fie usor de inteles.
Imbatrinirea aduce cu sine declinul abilitatilor umane in acest sens mediul bine construit poate fi de
mare ajutor.
Avem nevoie de un diametru de rotire 1,40-1,50 pentru a face o rotire deplina cu caruciorul.
Nivelul ochilor (scaunul cu rotile) pentru:
- Barbati imobilizati- 1130, 1120, 1320
- Femei- 1050, 1150, 1250
Atingerea verticala ( cind mina este ridicata in sus)
- Batbati- 160, 170
- Femei- 146, 155
Nivelul oblic sub unghi.
- Barbati: 1500-1600
- Femei: 1400-1450 (de la podea)
Nivelul scaunului
- Femei/barbati: 480-530 mm
2.3. Blocul sanitar pentru persoanele cu handicap în cărucior (obligator fara
prag)
 Biletul 16
1. Stiluri contemporane. Stilul Retro “60s-70s” .
2.1. Etapele dezvoltarii.
Termenul derivă din prefixul latin “retro”, însemnând “în spate, în timp trecut, ceva retrogradat şi
reeditat”. Acest stil ia avânt după perioada celui de-al doilea război mondial, când ţări ca Germania,
Franţa şi Anglia hotărăsc să ajute dezvoltarea industriei producătoare de mobilier, cu scopul
reînvierii locuinţelor şi implicit a oraşelor. Cu sprijinul financiar acordat de guverne, decoratorii şi
arhitecţii vremii lansează un aflux de idei noi, concepte avangardiste şi prototipuri de piese de
mobilier, care marchează momentul în istorie şi îi consacră.
2.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
Caracteristicile principale erau piese de mobilier cu forme neobisnuite, cu linii drepte sau curbe si
foarte lustruite, prin figuri grafice in decor, uzoare geometrice in textile, tapiterie, covoare, si tapete.
Materialele cele mai utilizate erau cromul, sticla, plasticul si lemnul. Paleta de culori era formata
din culori vii, dar si combinatii dintre culorile neutre si tonalitatile vii. In interior se foloseau atit
piese de mobilier stationare cit si cele foarte mobile.
In Stil retro era elaborate cel mai bine in incaperi ca salon, dormitor, bucatarie.Din plastic se faceau
scaune, mese, plafoane la lampi. In top era folosirea combinatiei alb-negru, rosu-alb, galben si alb.
In holuri si saloane se punea parchet cu desen de bradut. Pardoselile erau acoperite în perioada
anilor '50-'70 cu linoleum în carouri. Din living-urile retro nu pot lipsi covoarele care au printuri
interesante, geometrice, în culori puternice. Începând cu postere care reprezintă dive ale
cinematrografului, până la televizoare retro.

2. Organizarea ergonomică a locului de muncă în oficiu

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile
Astazi este tot mai mult sustinut conceptul de organizare ergonomica a muncii pe fiecare loc de
munca, organizare ce asigura o munca continua si cu alta productivitate, usura acelasi timp
eforturile fizice si psihice.
Una din principalele probleme ale organizarii ergo-nomice a muncii o constituie pozitia corecta a
corpului in timpul lucrului. Stabilirea unei pozitii corecte de munca inseamna pentru personalul din
birouri adoptarea unei pozitii cit mai aproape de pozitia naturala a corpului in pozitia sezind.
 2.2. Mobilă și echipamenate
Criteriile care se folosesc in proiectarea meselor, birourilor si a scaunelor de lucru, sunt:
- inaltimea mobilierului de lucru; h 680-840 mm
 - largimea si adancimea spatiului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii care
urmeaza sa fie asezate si prelucrate pe suprafata de lucru, precum si de cantitatea de materiale si
obiecte ale muncii cu care se lucreaza intr-o unitate de timp;
Indiferent de pozitia operatorului este necesar ca axa vederii sale sa fie perpendiculara pe
suprafata pupitrului de lucru. Ca urmare daca lucreaza in pozitie ortostatica, inaltimea pupitrului
trebuie sa fie mare, iar inclinatia suprafetei sa fie la 30°.

Criteriile ergonomice specifice scaunelor ce intra in doatarea locurilor de munca sunt:

- inaltimea platformei de la sezut la sol sa poata varia intre 360 si 480 mm, cu posibilitati de
reglare in functie de inaltimea persoanei care il utilizeaza si de inaltimea spatiului de lucru ;
- latimea medie a platformei de sezut sa fie de 400 mm, iar adancimea de 420 mm pentru
femei si de 450 mm pentru barbati;
- spatarul sa fie curbat pentru a adera la forma spatelui, dand senzatia de stabilitate si siguranta
;
- scaunul sa fie reglabil si pe verticala si pe orizontala etc.

2.3. Culoarea și lumina

Iluminatul la locul de munca poate fi împartit în 4 categorii:
1. Iluminarea ambientala este data de obicei de o sursa de lumina montata în tavan (tub
fluorescent). Uneori este singura sursa de lumina la locul de munca.
2. Iluminarea cu ajutorul lampilor de birou.
3. Iluminarea directionata este de obicei asigurata de surse de lumina orientate în jos, sau de
lumini "de urmarire".
4. Iluminarea naturala provine prin geamuri, usi sau pereti de sticla.

Cromatica. Rosul stimuleaza activitatea, dar si mania sau rebeliunea, astfel ca nu este indicat in
spatiile in care lucreaza echipe. Portocaliul poate fi asociat cu caracterul informal si poate fi
folosit intr-o zona comuna de conversatie sau intr-o sala de sedinte. Datorita faptului ca poate
actiona ca un veritabil tranchilizant, rozul este indicat in mediile de lucru cu grad ridicat de
stres, cum ar fi call centerele.
Verdele este considerat a fi o culoare relaxanta, astfel ca el este indicat pentru mediile in
care oamenii invata.
Culorile birourilor ergonomice se aleg si în functie de coeficientul de reflexie. Astfel se
recomanda vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de reflexie ridicat, însa mat, pentru a
împiedica stralucirea. Pardoseala sa aiba un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se
recomanda culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% pâna la 50%. Pentru masini de
scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej).
 Biletul 17
1. Stilul Rococo
1.1. Etapele dezvoltarii.
Rococo este un stil arhitectural, decorativ, artistic şi de design interior care a fost
generat în Franţa secolului al XVIII-lea, dar care s-a răspândit ulterior în întreaga Europă şi apoi în
cele două Americi, mai ales în ceea ce se numeşte America latină, adică în ţările de limbă spaniolă
şi portugheză.
Numele rococo provine din francezul rocaille (scoică) şi cel italian barocco, adică de
sorginte baroc.
După Franţa, stilul Rococo a sedus curând şi alte medii de cultură europeană.
Săvârşind o stăpânire de 72 de ani, Ludovic al XIV-lea moare în 1715, iar în Paris apar noi
"protectori". În noul context istoric, apare şi o nouă tendinţă artistică, inspirată de o societate
dedicată confortului şi plăcerilor personale. Astfel, nobilii francezi părăsesc Versailles-ul după 1715
pentru viaţa "la oraş". Hotelurile pariziene vor deveni curând locul de naştere a stilului "Rococo".

1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.

Stilul rococo a generat o abundenţă de obiecte folosite în decorarea interioarelor,
având forme curbe, sinuoase, feminine, ce exprimau o graţioasă senzualitate.
Interioarele rococo au ornamentarea bogată. Astfel, interioarele rococo prezintă
similar faţadelor clădirilor timpului,
- pereţi pictaţi şi ornamentaţi (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereţilor),
- mobilier impozant, masiv şi elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici şi medii,
oglinzi de diferite dimensiuni, tapiserii în ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate şi,
evident, picturi în ulei de diferite dimensiuni.

2. Ergonomia locului de lucru la calculator

2.1. Selectarea individuală a mobilei

birourile pentru calculator, un accesoriu pe atat de simplu pe atat de util atunci cand lucram in
fata laptopului sau sistemului tip desktop.
Inaltimea biroului –pozitia bratelor trebuie sa formeze un unghi de 90 de grade cu trunchiul tau
atunci cand se sprijina pe blatul biroului.
Etajere –Altfel etajerele se pot dovedi utile pentru a depozita recizite si produse de birotica la
vedere sau pentru a plasa monitorul la o inaltime ceva mai mare, pentru a-l aduce la nivelul ochilor.
Inaltime reglabila – este o functie pe care o cauti cand vrei sa fii singur ca blatul biroului este
perfect orizontal pe o podea care nu este plana sau pentru a inalta biroul dupa preferinte. Astfel il
reglezi pentru o pozitie corecta cand lucrezi sau pentru a baga scaunul ergonomic sub birou.
2.2. Poziția ergonomică a părților corpului uman
2.3. Amplasarea monitorului computerului
Monitorul Monitorul ar trebui poziţionat astfel încât utilizatorul să nu fie obligat să aplece capul
nici în faţă nici în spate şi nici lateral pentru a vede ecranul. Unghiul monitorului trebuie ajustat
astfel încât să împiedice reflectarea oricărei surse de lumină. Luminile exterioare câmpului de lucru
ar trebui stinse şi folosită lumina locală de tip veioză. Caracterele negre pe fundal alb sunt cele mai
puţin obositoare. Se recomandă utilizarea monitoarelor cu rezoluţii bune care să asigure claritate
caracterelor. Ecranele ar trebui curăţate frecvent de praf pentru a asigura claritatea imaginii.
Reglarea: - monitorul nu trebuie să fie fix, ci să permită ajustarea (răsturnarea şi pivotarea); -
să fie pe cât posibil plat pentru a minimiza problemele de focalizare. Utilizarea - distanţa optimă de
ochi este de 45-60 cm. - partea superioară a monitorului ar trebui să fie poziţionată la nivelul
ochilor, dar nu mai jos de 15 grade de acest nivel. Dacă este mai jos el trebuie aşezat pe un suport
stabil care să permită respectarea acestei cerinţe
 Biletul 18
1. Stiluri contemporane. Stilul Pop-Art “50s-60s”.
2.1. Etapele dezvoltarii.
Provine de la englezul Pop art ca prescurtare de la „popular art”- arta disponibila oricarui,
pop-lovitura. Este un curent artistic aparut in anii ’50 in Marea Britanie, dar si-a atins apogeul in
anii ’60 in SUA. Ca reprezentanti principali ai stilului au fost: Robert Rauchenberg, Roi
Lichtenstein. Dintre designerii actuali care implementeaza in proiectele lor stilul Pop Art este Karim
Rashid.
2.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
Gama de culori: In acest stil sunt amestecate diferite culori si facturi. De obicei se folosesc
culorile aprinse, mai mult acide sau accente viu colorate pe un fundal alb.
Mobilierul: trebuie sa fie contemporan, in culori aprinse, mobilierul din plastic si scaune clasice
cu finisare grafica. Spatiul din interior trebuie sa fie maximal liber. Toate dulapurile trebuie sa fie
incadrate in pereti. Mobilierul care era flolosit trebuia sa fie unicat, cu forma neobisnuita si culori
aprinse. Canapele rotungite, pufuri, mese, in locul elementelor de mobilier din lemn se foloseau cele
din plastic.
Décor: afise si postere cu reproductia lui Andy Warhol. Desene care se repeatau, puteau fi de
aceeasi dimensiune sau dimensiuni diferite, figurine din plastic. Deasemenea erau foarte actuale si
detaliile din crom si obiectele hand made.
Corpuri de iluminat: un atribut important era lumina de neon, sau light-boxurile, iar celelalte
corpuri de iluminat trebuiau sa aiba o forma neobisnuita.
2. Organizarea ergonomică а barului
2.1. Funcții de bază și dimensiuni
Indiferent de tip, profilul si categoria unitatilor, amenajarea,organizarea lor interioara trebuie sa
asigure un flux ergonomic optim pentru circulatia clientului, a personalului precum si pentru desfasurarea in
bune conditii a activitatilor de produere si servire.
Pentru ca un consumator sa se simta bine intr-o unitate de alimentati publica, un rol important, placut se
poate obtine prin folosirea unui mobilier confortabil amplasat ergonomic.
Intrarea in unitate prin hol sau antreu indeplineste 2 functii:
1. Inrare-iesire
2. Loc de intilnire

Intrarea poate fi direct din strada sau din holul hotelului. La unitatile de categorie superioara intrarea se face
prin holuri dotate cu spatii de asteptare, garderoba si blocuri sanitare.

2.2. Mobilă și echipamente

Grupurile sanitare trebuie proiectate conform normativelor:
1. Compartimente cu cabine speciale, (fete/baieti) si dotate cu minim echipament (wc, lavoar, uscator
de miini).
2. Garderoba unitatilor de calitate superioara dispune de spatii amenajata, amplasata, mai aproape de
spatiile de intrare.
3. Sala specializata din cosiderentele functionale trebuie sa fie confortabila si usor de exploarat
 4. Sectia bar asigura executarea comenzilor facute de chelnez u toate sortimentele incluse in meniu,
sint necesare conditii de depozitarea marfurilor racirea lor, uscatoare de fructe, tejgheaua, rafturi si
utilaje

2.3. Cerințele igienico-sanitare

Utilajele şi mobilierul tehnologic din dotarea unităţilor alimentare trebuie sa fie:
 confecţionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune (neferoase, uşor de
curăţat) care :
o să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale
alimentelor cu care vin în contact ;
o să nu favorizeze contaminarea microbiana;
 prevazute cu suprafeţe netede, fără locuri de reţinere a reziduurilor alimentare;
 ergonomic amplasate, astfel încât, să fie usor accesibile operaţiunilor de demontare pentru
aplicarea periodica a masurilor de curatare si dezinfectie;
 întreţinute în permanentă stare de funcţionare;
Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea prelucrării şi preparării corespunzătoare a
alimentelor, impune unităţilor de alimentaţie publică sau colectivă sa aiba din construcţie toate
compartimentele necesare realizarii unor circuite funcţionale:
 sala de mese;
 camere de pregatire a preparatelor culinare;
 spaţii de păstrare a alimentelor
o materii prime,
o semifabricate,
o produse finite,
o ambalaje etc
 anexe social-sanitare
o grupri sanitare pentru consumatori si personal,
o vestiare pentru personal
o boxa de gunoi
Aceste spaţii vor fi proiectate şi amplasate ca să permită desfăşurarea fluxului tehnologic într-un
singur sens, evitându-se încrucişările între fazele insalubre şi salubre ale alimentelor.
Circuit functional – compartimente :
1. Sala de mese – destinata consmului mncarurilor de catre clienti
a. va avea asigurat minim 1,2 m2 pentru fiecare loc de m a s ă ;
b. c e l e l a l t e d o t ă r i v o r f i c e l e p r e v ă z u t e d e r e g l e m e n t ă r i l e l e g a l e .
i. P e r e t i , p a v i m e n t e ;
ii. T a m p l a r i e / m o b i l i e r ;
iii. V e n t i l a t i e / i n s t a l a t i i d e c l i m a t i z a r e
iv. I l u m i n a t ;

2 . Camerele de pregatire a preparatelor culinare s u n t c o n s t i t u i t e d i n :

a. Bucătării :
i. pereţi impermiabilizaţi cu faianţa, vopsele speciale,(înălţime de 1,8 m);
ii. paviment prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare.
iii. daca unităţile de alimentaţie au un singur spaţiu de producţie destinat
bucătăriei :
- se realizează simultan p r e p a r a r e a , fierberea sau
coacerea alimentelor ;
- s e v o r f o l o s i d o a r m a t e r i i p r i m e / p r o d u s e agro-
alimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.
iv. in unitatile lipsite de spatiu pentru organizarea separata a bucatariei (snack-bar, pizzeria
etc) – preparatele culinare se pot executa in sala de consum, cu obligatia:
- amplasarii ergonomice a echipamentelor si mobilierului ;
- asigurarii permanente a curateniei;
- dotarii cu mijloace de ventilatie naturala/mecanica corespunzatoare
b . s p a t i i a n e x e - d e s t i n a t e prelucrarii preliminare a alimentelor (curăţare, spălare,
tocare), cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.
 Biletul 19
1. Stilul Empire.
1.1. Etapele dezvoltarii
EMPIRE („imperiu") este etapa finalã a clasicismului, numit stilul lui Napoleon I, care tindea sã se
înconjoare cu luxul împãraþilor romani. Este o miscare in design, aritectura si arte decorative
aparuta la inceputul secolului 19. Stilul isi ia numele din perioada cand Napoleon I conduce
Franta, perioada cunoscuta si ca "Primul Imperiu Francez" si intentiona sa idealizeze
conducerea lui Napoleon si statul Francez.
1.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
Ornamentele dominante sînt cele sculptate în ronde bosse (cariatide, atlanţi, capete şi picioare
de lei, sfincşi), dispuse pe elementele de susţinere, precum şi ornamentele aplicate-realizate din
bronz cizelat şi aurit. Pe suprafeţele plane se folosesc pentru ornamentare embleme cu arme şi litera
N lucrată în bronz aurit, înconjurată cu ornamente sub formă de coroniţe. Lezenele şi picioarele sînt
decorate cu palmete sculptate în relief plan sau realizate prin încrustaţie.
Mesele rotunde sau ovale au plăcile susţinute pe picioare sub formă de coloane cu secţiune
rotundă sau prismatică, consolidate prin legături sau plăci inferioare.
Dulapurile şi comodele au suprafeţe plane cu lezene sub formă de coloane cu secţiune
prismatică sau rotundă, iar picioarele sub formă de labă de leu. Suprafeţele plane sînt împodobite cu
palmete, ghirlande, cununi de laur, figuri de sfincşi etc.
Speciile lemnoase utilizate sînt cele traditionale (paltin, cireş, frasin) şi exotice (mahon
roşcat, abanos, lămîi).
2. Organizarea ergonomică a cofetariei
2.1. Zonele de bază
Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o capacitate de 20- 60 locuri la mese in
care se desfac produse de cofotarie-patiserie: prajituri, fursecuri, cozonaci, bomboane, specialitati
de patiserie, inghetata si specialitati de inghetata, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse
specifice micului dejun, diferite sortimente de bauturi alcoolice fine pentru consum la domiciliu.
Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de alimentatie publica
sau in complexele hoteliere.

2.2. Мobilă și echipamente

Constructia, instalatiile, dotarile si servirea sunt diferentiate de la o unitate la alta, in functie de
categoria unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse si inventarul, utilizat la
executarea unor comenzi, mobilierul pentru clienti (mese-scaune), fara a pierde din calitate, poate fi
executat in gabarite mai mici (blatul meselor mai redus si mai jos, taburetele, scaunele sau
canapelele corelate dimensional cu mesele).

2.3. Cerințele igienico-sanitare

Utilajele şi mobilierul tehnologic din dotarea unităţilor alimentare trebuie sa fie:
 confecţionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune (neferoase, uşor de
curăţat) care :
o să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale
alimentelor cu care vin în contact ;
o să nu favorizeze contaminarea microbiana;
  prevazute cu suprafeţe netede, fără locuri de reţinere a reziduurilor alimentare;
 ergonomic amplasate, astfel încât, să fie usor accesibile operaţiunilor de demontare pentru
aplicarea periodica a masurilor de curatare si dezinfectie;
 întreţinute în permanentă stare de funcţionare;

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea prelucrării şi preparării corespunzătoare a

alimentelor, impune unităţilor de alimentaţie publică sau colectivă sa aiba din construcţie toate
compartimentele necesare realizarii unor circuite funcţionale:
 sala de mese;
 camere de pregatire a preparatelor culinare;
 spaţii de păstrare a alimentelor
o materii prime,
o semifabricate,
o produse finite,
o ambalaje etc
 anexe social-sanitare
o grupri sanitare pentru consumatori si personal,
o vestiare pentru personal
o boxa de gunoi
Aceste spaţii vor fi proiectate şi amplasate ca să permită desfăşurarea fluxului tehnologic într-un
singur sens, evitându-se încrucişările între fazele insalubre şi salubre ale alimentelor.
Circuit functional – compartimente :
3. Sala de mese – destinata consmului mncarurilor de catre clienti
a. va avea asigurat minim 1,2 m2 pentru fiecare loc de m a s ă ;
b. c e l e l a l t e d o t ă r i v o r f i c e l e p r e v ă z u t e d e r e g l e m e n t ă r i l e l e g a l e .
i. P e r e t i , p a v i m e n t e ;
ii. T a m p l a r i e / m o b i l i e r ;
iii. V e n t i l a t i e / i n s t a l a t i i d e c l i m a t i z a r e
iv. I l u m i n a t ;

4 . Camerele de pregatire a preparatelor culinare s u n t c o n s t i t u i t e d i n :

a. Bucătării :
i. pereţi impermiabilizaţi cu faianţa, vopsele speciale,(înălţime de 1,8 m);
ii. paviment prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare.
iii. daca unităţile de alimentaţie au un singur spaţiu de producţie destinat
bucătăriei :
- se realizează simultan p r e p a r a r e a , fierberea sau
coacerea alimentelor ;
- s e v o r f o l o s i d o a r m a t e r i i p r i m e / p r o d u s e agro-
alimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.
iv. in unitatile lipsite de spatiu pentru organizarea separata a bucatariei (snack-bar, pizzeria
etc) – preparatele culinare se pot executa in sala de consum, cu obligatia:
- amplasarii ergonomice a echipamentelor si mobilierului ;
- asigurarii permanente a curateniei;
- dotarii cu mijloace de ventilatie naturala/mecanica corespunzatoare
b . s p a t i i a n e x e - d e s t i n a t e prelucrarii preliminare a alimentelor (curăţare, spălare,
tocare), cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.
 Bietul 20
1. Stiluri contemporane. Stilul Retro “60s-70s” .
2.1. Etapele dezvoltarii.
Termenul derivă din prefixul latin “retro”, însemnând “în spate, în timp trecut, ceva retrogradat şi
reeditat”. Acest stil ia avânt după perioada celui de-al doilea război mondial, când ţări ca Germania,
Franţa şi Anglia hotărăsc să ajute dezvoltarea industriei producătoare de mobilier, cu scopul
reînvierii locuinţelor şi implicit a oraşelor. Cu sprijinul financiar acordat de guverne, decoratorii şi
arhitecţii vremii lansează un aflux de idei noi, concepte avangardiste şi prototipuri de piese de
mobilier, care marchează momentul în istorie şi îi consacră.
2.2. Trasaturile caracteristice ale stilului.
Caracteristicile principale erau piese de mobilier cu forme neobisnuite, cu linii drepte sau curbe si
foarte lustruite, prin figuri grafice in decor, uzoare geometrice in textile, tapiterie, covoare, si tapete.
Materialele cele mai utilizate erau cromul, sticla, plasticul si lemnul. Paleta de culori era formata
din culori vii, dar si combinatii dintre culorile neutre si tonalitatile vii. In interior se foloseau atit
piese de mobilier stationare cit si cele foarte mobile.
In Stil retro era elaborate cel mai bine in incaperi ca salon, dormitor, bucatarie.Din plastic se faceau
scaune, mese, plafoane la lampi. In top era folosirea combinatiei alb-negru, rosu-alb, galben si alb.
In holuri si saloane se punea parchet cu desen de bradut. Pardoselile erau acoperite în perioada
anilor '50-'70 cu linoleum în carouri. Din living-urile retro nu pot lipsi covoarele care au printuri
interesante, geometrice, în culori puternice. Începând cu postere care reprezintă dive ale
cinematrografului, până la televizoare retro.

2. Organizarea ergonomică a restaurantelor

2.1. Zonele de bază
Sunt unităţile care oferă consumatorilor un, bogat sortiment de preparate şi băuturi servirea se
face de către personal de specialitate cu înaltă calificare restaurantele clasice sunt amplasate de
regulă în oraşe în zone de interes turistic în staţiuni, balneoclimaterice!

2.2. Мobilă și echipamente

Decoraţie interioară: pardoseală din marmură sau parchet, covoare de tip persan sau mochetă;
pereţi tapisaţi cu materiale de calitate superioară, vopsea lavabila sau semilavabila; perdele din
ţesături fine; mobilier unitar ca stil din materiale de calitate superioară cu număr si formă şi
dimensiuni corespunzătoare caracteristicilor salonului, posibilităti de intimitare şi crearea unui
cadru ambiant prin iluminat individual la mese, decoraţiuni florale etc.

2.3. Cerințele igienico-sanitare

Utilajele şi mobilierul tehnologic din dotarea unităţilor alimentare trebuie sa fie:
 confecţionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune (neferoase, uşor de
curăţat) care :
o să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale
alimentelor cu care vin în contact ;
o să nu favorizeze contaminarea microbiana;
 prevazute cu suprafeţe netede, fără locuri de reţinere a reziduurilor alimentare;
 ergonomic amplasate, astfel încât, să fie usor accesibile operaţiunilor de demontare pentru
aplicarea periodica a masurilor de curatare si dezinfectie;
 întreţinute în permanentă stare de funcţionare;

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea prelucrării şi preparării corespunzătoare a

alimentelor, impune unităţilor de alimentaţie publică sau colectivă sa aiba din construcţie toate
compartimentele necesare realizarii unor circuite funcţionale:
 sala de mese;
 camere de pregatire a preparatelor culinare;
 spaţii de păstrare a alimentelor
o materii prime,
o semifabricate,
 o produse finite,
o ambalaje etc
 anexe social-sanitare
o grupri sanitare pentru consumatori si personal,
o vestiare pentru personal
o boxa de gunoi
Aceste spaţii vor fi proiectate şi amplasate ca să permită desfăşurarea fluxului tehnologic într-un
singur sens, evitându-se încrucişările între fazele insalubre şi salubre ale alimentelor.
Circuit functional – compartimente :
5. Sala de mese – destinata consmului mncarurilor de catre clienti
a. va avea asigurat minim 1,2 m2 pentru fiecare loc de m a s ă ;
b. c e l e l a l t e d o t ă r i v o r f i c e l e p r e v ă z u t e d e r e g l e m e n t ă r i l e l e g a l e .
i. P e r e t i , p a v i m e n t e ;
ii. T a m p l a r i e / m o b i l i e r ;
iii. V e n t i l a t i e / i n s t a l a t i i d e c l i m a t i z a r e
iv. I l u m i n a t ;

6 . Camerele de pregatire a preparatelor culinare s u n t c o n s t i t u i t e d i n :

a. Bucătării :
i. pereţi impermiabilizaţi cu faianţa, vopsele speciale,(înălţime de 1,8 m);
ii. paviment prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare.
iii. daca unităţile de alimentaţie au un singur spaţiu de producţie destinat
bucătăriei :
- se realizează simultan p r e p a r a r e a , fierberea sau
coacerea alimentelor ;
- s e v o r f o l o s i d o a r m a t e r i i p r i m e / p r o d u s e agro-
alimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.
iv. in unitatile lipsite de spatiu pentru organizarea separata a bucatariei (snack-bar, pizzeria
etc) – preparatele culinare se pot executa in sala de consum, cu obligatia:
- amplasarii ergonomice a echipamentelor si mobilierului ;
- asigurarii permanente a curateniei;
- dotarii cu mijloace de ventilatie naturala/mecanica corespunzatoare
b . s p a t i i a n e x e - d e s t i n a t e prelucrarii preliminare a alimentelor (curăţare, spălare,
tocare), cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.