Cubismul

Curent artistic inaugurat in Franta, in jurul anului 1907.

Promotorii sai sunt considerate Picasso si Braque. Imboldul, in demersul lor, li-l da
Cezanne, cu propensiunea sa spre geometrizarea formei, si arta primitiva, in special sculptura
negrilor africani.
Exista doua faze in evolutia cubismului si lor le corespund doua feluri de
cubism: analitic sisintetic. La inceput, obiectul pictat de cubisti nu mai este infatisat, ca la
realisti, dintr-un singur unghi de vedere, ci vazut simultan din mai multe unghiuri, fiind prezentat
in consecinta cu mai multe fatete. Imaginea este astfel descompusa in forme poliedrice, la
inceput mai mari, apoi foarte mici, ca sic and ar fi prefacuta, ca o oglinda in tandari. In acest
stadiu, cubistii sunt foarte aproape de abstractionism.
Intr-o a doua faza, incearca sa recompuna imaginea, sa o sintetizeze, de unde asa-zisul
cubism sintetic.
In istoria cubismului tabloul considerat un adevarat cap de serie a fost Domnisoarele din
Avignon de Picasso, 1907. Au urmat panzele celebre ale aceluiasi: Femeia cu evantai, Portretul
lui Ambroise Vollard, Jucatorul de carti, mai multe nature moarte, peisaje s.a.
Pablo Picasso: Domnisoarele din Avignon, Portretul lui Ambroise Vollard, Femeia cu evantai,
Jucatorii de carti.
In paralel, retras la Estaque, Braque executa si el peisaje si naturi moarte cubist, lista de
artisti care adera la miscare cautand solutii asemanatoare largindu-se cu spaniolul Juan Gris, cu
polonezulMarcoussis, cu Gleizes, Metzinger, Survage, Delaunay, Villon, Roger de la
Fresnaye, Duchamp, Lhote, Le Fauconnier, Leger, Picabia s.a. Fireste, unui atat de larg grup
de personalitati ii corespunde o larga paleta de variatiuni, mergandu-se pana la desprinderea de
cubism a unor curente noi ca: raionismul, orfismul, futurismul. Si ca genuri s-au produs evolutii
si diferentieri. Braque a preferat si a excelat in natura moarta, de pilda, iar Leger in redarea
peisajului industrial.
Masa cu pedestal
Georges Braque, 1913
Femeia in albastru
Fernand Leger, 1912
Un rol insemnat in compunerea imaginii l-a avut la un moment dat colajul (bucati de ziar
lipite pe suprafata tabloului) si introducerea unor litere, cuvinte si sintagme. Auster, la inceput,
in privinta coloritului, ca o reactive la fovism (griuri, brunuri, ocruri) in anumite variante si la

diversi pictori, cubismul si-a anexat mai tarziu culoarea vie, stralucitoare, ca pe o component
stilistica de baza. De asemenea, forma s-a sustras si ea geometrizarii dominatoare la inceput,
evoluand spre adoptarea liniilor curbe.
Estetica acestui curent a fost insusita inca de la inceput si de unii sculptori: Brancusi,
Arhipenko, Lipchitz, Zadkin, Laurens etc. In Romania, in afara de Brancusi, care prezidase
la nasterea curentului, reprezentanti au fost M. H. Maxy si Marcel Iancu. Madonna
M. H. Maxy
Taranca cu oua
Marcel Iancu