tul nr.

1. Stiluri etnice. Stilul scandinav

2.1. Etapele dezvoltarii.

Stilul scandinav. Născut în zone friguroase, inspirat de fiordurile reci (golf ingust, intrat in
adancul tarmului), stilul scandinav este un stil foarte grav, dar totodata este un stil democratic,
practic si plin de căldură.
Scurt istoric.Traditia in designul nordic isi are radacinile la sfarsitul sec. XIX cand toate statele
scandinave reflecta propria lor versiune a miscarii Arts&Crafts, bazata cu precadere pe mestesug.
Au existat incercari de aliniere la criteriile impuse de arta industriala.(In anul 1915 ia fiinta Svenska
Sjlodforeningen, structurata pe modelul Deutsche Werkbund).Apogeul designului scandinav s-a
produs la sf. anilor 1950 – inc. anilor 1960 .Tot atunci atinge apogeul concurenta cu designul
italian.

2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.

Stilul scandinav este o simbioză a cinci culturi ale tărilor nordice, precum Danemarca, Norvegia,
Suedia, Islanda şi Finlanda. Influenţat de realitatea economică şi cea climaterică din acest colţ al lumii, stilul
scandinav este astăzi mai modern ca oricând.Este o imagine arelaţiei speciale care există între popoarele
nordice şi natură. El este cunoscut prin caracterul său minimalist, prin stilul său aerisit şi prin formele sale
simple, prin eleganta liniilor aerodinamice , prin materiile prime naturale de foarte buna calitate, fiind
marcat de sobrietate şi maximizarea spaţiului.

2. Ergonomiе: definire și concepte de bază

2.1. Denumire, istorie evolutivă
Ergonomia, fiind o ştiinţă, dispune de un obiect de studiu, de metode şi de tehnici decercetare proprii.
Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie organizarea activităţii umaneîn procesul muncii
prin optimizarea relaţiei din sistemul om-maşină-mediu, având drept scopcreşterea eficienţei
tehnico-economice, optimizarea condiţiilor satisfacţiei, motivaţiei şirezultatele muncii, concomitent
cu menţinerea bunei stări fiziologice şi favorizarea dezvoltării personalităţii.
2.2. Concepte de bază și obiective
Concepte:
 organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiilor din sistemul om-
masina-mediu
 orientarea si selectia riguroasa a factorului uman
 proiectarea echipamentelor in cocordanta cu posibilitatile umane
 crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort
 repartizarea rationala a sarcinilor
 stabilirea principiilor de usurare a muncii
Obiectivele:
 cresterea eficientei tehnico-economice
 optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si a muncii
 mmentinerea bunei stari fiziologice
 favorizarea dezvoltarii personalitatii
 asigurarea unei participari eficiente a omului in munca

2.3. Sistemul „om-mașină-mediu”

Sistemul om-maşină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulţi oameni şi una sau mai
multe componente fizice (maşini, echipamente) care interacţionează pe baza unui circuit
 informaţional, în cadrul unei ambianţe fizice şi sociale, în vederea realizării unui scop comun
(Montmollin apud Iosif, 2001).
Obiectul de studii alergonomiei ilconstituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin
optimizarea relatiei om-masina-mediu avind drept scop cresterea eficientei tehnico-
economice.Optimizarea conditiei de munca concomitent cu mentinerea bunei stari fizice si
favorizeaza dezvoltarea personalitatii.
 Biletul nr. 8
1.Stiluri etnice. Stilil japonez .
2.1. Etapele dezvoltarii.
Arta japoneză cuprinde totalitatea stilurilor artistice, incluzând olăritul
antic, sculptura, laviul și caligrafiape mătase și hârtie, ukiyo-
e, kirigami, ikebana, origami, dorodango, și mai recent manga, plus alte tipuri de opere de artă. Arta
japoneză are o istorie îndelungată, începând de la popularea teritoriului actual al Japoniei, cândva în
mileniul al X-lea î.e.n., până în prezent.

2.2.Trasaturile caracteristice ale stilului.

Stilul de design interior japonez e foarte usor de recunoscut: multe linii drepte, o simplitate
eficienta a decorurilor, lipsa ornamentelor, un minimalism atent construit pentru a ilustra armonia si
echilibrul. Nu in ultimul rand, stilul japonez isi ia inspiratia din natura, de unde si preferinta pentru
materiale si culori organice, pentru lumina si spatii deschise.

2. Salon: organizarea ergonomică

2.1. Funcțiile de bază și dimensiunile

2.2. Mobilă și echipamente:

Setul minim de mobilier: o masuta de cafea si doua fotoliu si un banchet, o canapea sau sofa, dulap
sectionat care contine carti, jocuri de masa, materiale de scris, echipamente de radio si televiziune
TV, radio, magnetofon) si instrumente muzicale chitara, vioara.
Vizionarea TV este recomandata la o distanta care depaseste de 5-7 ori diagonala ecranului.
Pentru un ecran diagonala de 59 cm, va fi de 3-4 m, cu o diagonala de 43 cm -2.2-3m. Centrul
ecranului trebuie sa fie de 70-110 cm de la podea si un sector de 60-90.

2.3. Culoarea și lumina

Tapiserii cu caractere îndrăznețe definesc o zonă de relaxare într-o cameră de zi cu două sau mai
multe tonuri, în timp ce vopseaua gri a pereților adiacenți creează o zonă de lucru plină de
inspirație.
Adăugarea unor pete de culoare prin intermediul mobilei și accesoriilor îndrăznețe este o
modalitate ușoară de a aduce o cameră albă la viață.
Nuantele calde, pastelate, elegante face o atmosfera deosebita in orice camera de zi, deasemenea
putem alege un perete ca accent de culoare, decoratii,mobilier etc.
De-a lungul zilei, iluminatul din camera ta se schimbă. Dacă analizezi o mostră de culoare pe
timp de noapte, cu lumină artificială, vei avea o impresie diferită față de mijlocul zilei, în lumina
soarelui. Desigur, culorile luminoase vor da oricum o senzație însorită camerelor întunecate. În
spații luminoase, cu ferestre largi, pardoselile întunecate sau chiar negre pot conferi un efect
dramatic încăperilor.
 2.2
2.3. Cerințele igienico-sanitare
Utilajele şi mobilierul tehnologic din dotarea unităţilor alimentare trebuie sa fie:
 confecţionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune (neferoase, uşor de
curăţat) care :
o să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale
alimentelor cu care vin în contact ;
o să nu favorizeze contaminarea microbiana;
 prevazute cu suprafeţe netede, fără locuri de reţinere a reziduurilor alimentare;
 ergonomic amplasate, astfel încât, să fie usor accesibile operaţiunilor de demontare pentru
aplicarea periodica a masurilor de curatare si dezinfectie;
 întreţinute în permanentă stare de funcţionare;

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea prelucrării şi preparării corespunzătoare a

alimentelor, impune unităţilor de alimentaţie publică sau colectivă sa aiba din construcţie toate
compartimentele necesare realizarii unor circuite funcţionale:
 sala de mese;
 camere de pregatire a preparatelor culinare;
 spaţii de păstrare a alimentelor
o materii prime,
o semifabricate,
o produse finite,
o ambalaje etc
 anexe social-sanitare
o grupri sanitare pentru consumatori si personal,
o vestiare pentru personal
o boxa de gunoi
Aceste spaţii vor fi proiectate şi amplasate ca să permită desfăşurarea fluxului tehnologic într-un
singur sens, evitându-se încrucişările între fazele insalubre şi salubre ale alimentelor.
Circuit functional – compartimente :
1. Sala de mese – destinata consmului mncarurilor de catre clienti
a. va avea asigurat minim 1,2 m2 pentru fiecare loc de m a s ă ;
b. c e l e l a l t e d o t ă r i v o r f i c e l e p r e v ă z u t e d e r e g l e m e n t ă r i l e l e g a l e .
i. P e r e t i , p a v i m e n t e ;
ii. T a m p l a r i e / m o b i l i e r ;
iii. V e n t i l a t i e / i n s t a l a t i i d e c l i m a t i z a r e
iv. I l u m i n a t ;

2 . Camerele de pregatire a preparatelor culinare s u n t c o n s t i t u i t e d i n :

a. Bucătării :
i. pereţi impermiabilizaţi cu faianţa, vopsele speciale,(înălţime de 1,8 m);
ii. paviment prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare.
iii. daca unităţile de alimentaţie au un singur spaţiu de producţie destinat
bucătăriei :
- se realizează simultan p r e p a r a r e a , fierberea sau
coacerea alimentelor ;
- s e v o r f o l o s i d o a r m a t e r i i p r i m e / p r o d u s e agro-
alimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.
iv. in unitatile lipsite de spatiu pentru organizarea separata a bucatariei (snack-bar, pizzeria
etc) – preparatele culinare se pot executa in sala de consum, cu obligatia:
- amplasarii ergonomice a echipamentelor si mobilierului ;
- asigurarii permanente a curateniei;
 - dotarii cu mijloace de ventilatie naturala/mecanica corespunzatoare
b . s p a t i i a n e x e - d e s t i n a t e prelucrarii preliminare a alimentelor (curăţare, spălare,
tocare), cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.