,

.
.
_

PUTEREA ARMATA
.
,. ..
ARTA MILITARA
DE LA

. .

INTENEIAREA
PILINCIPATIMIII VALACIIIEI PENg IOW .

DE r
.. . .

N. BA.LCESCU. -

.
-.
.
.

.
..

----""Xittoc.------ .
.

. ,
, .

..
BUCURESCI
_ _

-
,

1MPRIMERIA STATULUI HOTELVL SER13AN-VOD.4 u

- 187 2
.
-
c-f--
_ _VI

www.dacoromanica.ro
 .

WHIM jARMATA
SI

ARTA MILITARA DE LA

INTEMEIREA PRINCIPATULUI VALAHIEI PINA ACUM. :

www.dacoromanica.ro
 ITTEREA ARMATA
SI

ARTA MILITARA
DE LA

INTEMEIEREA PRICIPATULUI VALAHIEI PINA ACUM

I iE

j\T
1 pALCESCU,

Deci i acest neam Romanese pita ail fost dra-

goste in mijlocul lor, Dumnegell Inca ail fost eu
dinrii, ea nu lait cAlcat pre &mil alte limb(
straine, ce all Pent multe vitejii, si ail trAit in
bung, pace.
Radu Greceanu (1707).

BUCURESCI
MPRMERIA STATULUI, MEWL SIERBAN-VODA

1871

www.dacoromanica.ro
 (

0 istofie adevèrat nationala ne lipseste.

Ta clace Inca sub praful Hronicilor i docu-
mentelor contimporane. Nimen pIn acum
-nu s'a Incercat so desgrOpe. Toti câti s'ati In-
deletnicit in scrierea istoriei nu ne-afi dat de-
. cat biografia stapInitorilor. Nimeni nu ne-afi

reprodus cu acurateta institutiile sociale, idei-

le, simtimentele, obiceiurile, comerciul §i cul-
tura intelectuala a vremilor trecute.
Cat de mare trebuinta, Molt am avea, de
o asemenea istorie ! SOrta parintilor no§tri a
pregatit pe a nOstra; institutiile lor sint baza
institutiilor nóstre. Intr'insa mai cu semä am
vedea cä in acele vécuri ce le numim bar-
bare, parincii no§tri adcptara ni§te institutii
:Intemeiate pP piste principiuri pe care pu-

www.dacoromanica.ro
 6

blicistii de .acum ai Europei luminate le gh-

sesc de cele mai rationale. Inteinsa 'am vedea
c. drepturile sfinte ale omenirei aü gasit tot-
d'a-una aparkori inteacesta terra, eh parintii
no§tri le-aU cunoscut, le-au pretuit, s'ati jert-
fit pentru dénsele ; §i dem nu ni le-au lasat
intru tOth intregimea lor, vina n'a fost a lor
ci a grelelor imprejurhri In care s'au aflat;
cad el se luptara viteje§te §i invinsera mai
multe stavili decat am avea noi a intimpina,
déca am avea inima sh urmam pe pasurile
lor.pérh a face un tot din amhnunturile ce
se aflh r6spindite in deosebitele uvragiuri §i
documente, este o lucrare lung& §i anevoe.
Ea cere pe king% alte cualitati o rabdare,
o eruditie §i o agerime de minte ce rar se
pot intélm intr'un acela§ om.
Mhrturisesc Ca sint departe de a lua do- .

rinta'mi pentru studiile istorice ca o dovklä

de talent, ch nu pot, prin urmare a pretinde "It
a fi istoricul tkrei mele. Prin acesth mica
scriere imperfecta in multe priviri am voit
numai sh atilt chipul §i drumul ce ar trebui
a se lua spre a se scrie o istorie, incredintat
find ca curind sari VW' se va rklica §i In-
tre Romani un om, care sh aibh curagiul §i
vrednicia sh t a asuprh'§i acesth Inalth sar-
cina. Omul acela .ar face cea mai mare slujbh
patriei nOstre. Am preferit a lucra institutiile
ostd§e§ti Inaintea ori caror altora, cad aceste
institutii sunt cele mai minunate ce au avut
parintii nostri, cad ele aü fäcut marimea §i
puterea terrei in vreme de patru vécuri, in-
sfer§it caci sunt convins ca terra Romanilor

www.dacoromanica.ro
 7 --

de '§i va lua veo-datä rangul ce i se cuvine

intre popórele Europa acesta o va fi ea da-
tore mai mult regeneratiei vechilor ei insti-
tupi ostä§e§ti.

www.dacoromanica.ro
 LISTA UVINCROR
CITATE iNTR'ACESTA SCRIERE.
-^
Ineeputul infetaturilor bunnlui i eredineiosului Ion Negoe Ba-
sarab BB. care a invfitat pe fiul sari Teodosie. Manuseris in 4.
de la inceputul veacului al XV.
2. Isteria terrii romfinescI 1290-1700, de vel-logofetul Radu
-Grecenu. Manuseris in 4. 1707.
3. Leatopisfitul (Moil romfinesci 1290-1729 de Radu logofetc.-
lul de Divan sin Mihail Ieromonahul Lupeseu manuseris in folio 17-2-0.
4. LeatopisAtul rrii romAnesei 1290-1688, scris de Tudoeie
sin Stoian ot TuliT. Manuseris in 81 1747.
5. Istoria terril romfinesci 1290-1688, scrisi de Costantin CA-
pitanul, Manuscris in 4. 1761.
6. LeatopisAtul rrii MoldoviT 1352-1591. Manuscris in folio.
7. LeatopisAtul terrii Moldovil 1662-1716, seris de Acsentie
' Uricariul. dupfi izvodul loT Vasilie Dub, Tudor Damian s. a.
Manuseris in 4 1716.
8. Natalis comitis universae Historiae sui temporis libri tri-
ginte ab anno 1545-1581, Venetiis 1581.
9. Conspectus Historiae auxilio cum Divino ab anno Valaehiae.
reparatae saluitis 1595, citatA de Enghel, f. 106-109.
10. L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599 in 8.
11. Jacobo Gendero. Turca Pagans; de imperio ottomano ever-
tendo. Franeofurti 1601.
12 Tomasi Georgic,. (Protonatario Apostolico et seeretare del
Principe Sigismondo Battori) delle guerr et Rivolgimenti del reguo
d'Ungaria e della Transilvania consuccesi d'altre parti in Ve
netia 1621 in 4.

www.dacoromanica.ro
 - 40 1

13. Historica relatio de stata Valachiae 1679-168, ciatA de

Enghel, t. 1. f. 109-117.
14. Histoire d'Emeric, comte de Tekeli Cologne 1693.
15. Dlugoss. Historia Polonica Francfort, 1711 in fol.
16. Istuanfius Panonius. Historia regni Ungariae 1724, in fol.
17. Del Chiaro. Historia delle moderne rivoluzioni di Valachia.
Venezia 1718, in 4.
18. Cantemir Demetiius, Histoire de l'impire Ottoman, Paris
1743, 4 vol.
19. Bonfinius .Antonius. Rerum Hungaricarum decades. Lipsiae
1771, In fol.
20. De Raur, général. Memoires hisitoriques et géographiques
sur la Valaehie. Franefort et Leipsie 1778 in 8.
21. Sulzer (Franz Joserh.) Geschichte des Transalpinisehen
Daciens. Wien 1782 3 Bande in 8.
22. Beth len (Volffang de) Historia de rebus transilvanicis ci-
binii. 1783, 4 yd.
23. Engel (Johan Christian von) Geschichte der Moldau und
Wallachei. Halle 1804, 2 BAnde in 4.
24. Encyclopedic méthndinue. Art militaire, 4 vol.
25. lame la Irobtrovii xeiyevreagnsoi rtic BAazias. Viena 1806.
Acest uvragiu anonim se (IA eh este scris de ConstAntin Canta-
cuzino.
26. Ofermov ihovvziov. .10T0eia Vic itcaat "hulas. Viena 1819,
3 tomurl.
27. Stratagemes miiitaires et ruses de guerre. Paris 1826. 2 vol.
28. Bretton. La Rnssie 1813, Paris 4 vol. In 12.
-- 29. Hammer Histoire de l'Empire ottoman, 1838. Paris 12 vol.
in 8.
30. Rocquncourt. Cours Elementaire d'Art et d'Histoire mili-
taires, 1838, 4 vol.
31. Kogalniceano Michel. Histoire de la Valachie Berlin 1837.
32. Heirsoave.
a) Al luT PAtru VOdA, feciorul luI Mircea Voda, 1561. Sp. 4,
b) Al luT Radu VodA, feciorul luT Mihnea Vodii. 1613, Ian. 13.
c) Al luT Leon VodA, feciorul lul Stefan Tomsa. 1630, lan.
d) Al loT Stefan Cantacuzino. 1714, Math 4.
e) Al lui Grigore Ghica II. 1733, Iulie 16.
f) Al loT Grigore Ghica III. 1761. April. 19.
g) Alecsandru Ipsilant. 1775 Dee,
h) Al lui Nicolae Mavrogeni. 1787, Mart 4.
i) MAturia loT Teodor MAnahul de la sehitul FrAcinenii. 1763
Noembre.

www.dacoromanica.ro
11.
 1

I;

. *

**0
.4

PARTEA I.
1.

De la intemeierea principatului p'enil la

. -erea Domnilor fanariotl.
r (1290-1716). - 1

Barbara' a§ecléndu-se pe ruinele impärätiei

Romane, '5i puserd legile §i obiceiurile lijr in
locul institutiilor Romane. Numirea de Ro-
man perise; lumea perduse pinä §i aducerea
aminte a until popor ce ostäpse atatea vécuri;
civilisatia se stinsese, §i acum nu se mai ve-
dea nici urma acelor arte §i sciinte in care
stätuserä slava Greciei §i puterea Rome. Arta
§i institutiile ostd§e§ti care, dintr'un sat mic
facuserä pe Roma capitala universului, peri-
seed i ele cu cele-l-late in micllocul intune-
ricului nesciintei, ce ca uä manta de plumb

www.dacoromanica.ro A
 12

:aphsa Europa. Carp le care ar fi putut lumina

lumea eraii in mfinele popilor.
Inca in vécul XIV. Europa militarh era lip-
sith de ori ce organisare, pedestrimea ei, cu-
nescuth sub numirea de comune 1) ce alch-
tuia de niste ora§ani pro§ti, färä organisare,
Para disciplina, adunati numai in momentul
rhsboiului, schimbandu-se in fie care compa-
nie, abia indatorindu-se la o slujba de trei
IAA la §ase luni, §i adesea pärasind steagul
in puterea rhsboiului, atunci chid trebuia a
se face vr'o mi§care , sail a se impresura
vr'o cetate, ne fiind mai cu sémä de nici
o tréba in bätälii. Puterea armatelor sta a-
tuncea numai in chlärime. Acésta era acea
vestith institutie a cavalerimei;2 institutie fru-
nibs& insä contrarie tacticei ; cad acésta in-
stitutie era a voiniciei individuale, Art nu a
sciintei; cad tactica cere mai MAIM intre-
buintarea glOtelor sail puterea moralh, éra nu
,lucrarea idividualh saü puterea fissich.
A st-fel era p'acel timp starea osta§ascA in
Europa, nimenea nu se &idea cum s'ar pu-
tea dobindi o mai bunh organisare, child
Românii deterä o desllegare acelei vestite
problemi militare, care sth in a dobéndi re-
sultaturile cele mai bune cu cheltueala cea
mai putinh; deslegare la care d'abia duph
cinci vécuri a putut ajunge Europa.

1 Comunele se intocmirfi anta in Francia de regele Ludovic

IV eel gros. De unde le adopt& si 'Jenne II in Engletera, si
Frederic Barba Rosie in terra NemtescA. Rocquancourt: Cons
elémentaire d'art et d'histoire militaires t. I. p. 262.
2 Idem. t. I. p. 293. Encyclopédie methodique. Art militaire j.
4. II. partic. r. 635.

www.dacoromanica.ro
 ;

13 --,

Romanii de la Intemeierea principatuluI lor,

ail simtimt trebuinta ce are un stat de o ar-
math permanentä, armata care se fie gata la
on ce minut a reimpinge pe vajma§ din ori
ce parte s'ar ivi. ET pricepura Inca §i acésta
ca o asemenea armata nu se pOte privi de
cat ca o avan-garda a norodului, i a tot
basul sistemei militare trebue a sta intr'o
Mina intocmire de o numerósä reserva na-
tionalà; pentru aceaa aü organisat ei de la
inceput Armata, Militia, §i rädicarea glOte-
Ior;D incht la din§ii tot Romanul se nästea
cu datoria d'a fi soldat, §i d'a apara statul
la vreme de nevoe, \ 0 and vrajma§ul Mica
pamêntul romansc, tOta terra trebuia s6 fie
In arme.
Fiice ale lui Radu Negru §i Mircea cel
Main, legiOnele Române§ti patru v6curI färä
campionul crescinatatii §i bulevardul Euro-
pa Vecli o cli fatalä and se desfiintara.... in
acea zi... terra era in mainile fanariotilor.
Tuterea armata a Romeingor sta:
I. In osta§ii. sail slujitorii statorniciti cu lent.
(Armata).
II. In catane sail slujitorii de scutéla (Mi-
litia).
III. In radicarea glOtelor.
I.

A_RMATA.
Armata Romanesca a fost cea d'intiiti ar-

www.dacoromanica.ro
1
 N.

14

math permanenta in Europa. Este de creclut

eh' *ea '0' avea Inceputul de la Radu Negru,
care a pus bazul tuturor institutiilor nOstre.
tIstoria ne arath ct Mircea I regula corpul
Dorobantilor care era alchtuit de mainainte. ')
Lui Mircea déra se dh mai cu sémh cinstea
de intemeietorul alginate): Românesti. El inhl-
th §i regulä edificiul inceput de cesi mai de
inainte de el. El fu cel d'lntiiü care se 'MIA-
tisa in Europa cu o armatä permanentä §i re-
gulath care sith urmätoriT Domni ce- desh-
virsi si se mal mari.
. Armata Românésch de la inceput s'a Im-
partit in cete de 1000 Omeni sub un chpitan.
Fie-care céth se silb:Impärtia in clece centurii
sub 'un suta§ in urmä iuzba§a. Fie-care cen-
turie apoi se mai impärtia in clece decurii,
fie-care sub un ceta§. Capul a 500 ce numia
vätav, in vremile noui ceau§2) Ea se alchtuea :
I. De cetele de dorobanti sail neamul do-
robantesc, dupä cum 11 numesc hronicarii
nostri. ET era in num6r de 5000 cruel') sail
1 Este eunoseut Intre staturile acum Infloritóre in Europa
cele d'intiiil ostirT permanente ae fost les compagnies d'ordo-
nance si les tirreus Archers" alcAtuite de Carol VII. regele Fran-
clot 1445 si 1448. Armata RomAnéscA era dérA en mult mai yeche.
2 Greeenu. f. 240. Leatopisetul loT Teodosie sin Stoian f. 210
A luT Rada Lupeseu, f. 134. Hricovul loT Radu Vodi Mitre. Ms-
basa MirceotA 1613 Ian. 13. Historica relatio de stata Vala-
chiae. 1679. 1688. Fotino t. 2. p. 205 6.
3 OstasiT fiind Indatoratl sit plittésett ore ce la capetele lor,
sit impArita In cruel, si hetArlt ca fie-care cruce sit plat
Weft pe an un leusor (leonium, mooed& unguresel de la care ail
rAmas numirea loll la mastru Turcese de 40. parale). Décit ceata
era mai bogatit. se asecla ate unul sail doi ostasl pe cruce;
erA fiind maT corona se punea treT, patru i mai multI. Historica
relatio de stata Valachiae. AcéstA impitrilre in erum att fost nu
numaI la ostasT ci si la companiile negutAtoresd.

www.dacoromanica.ro
 45 '
1000 &ilea §i. alchtuia pedestrimea cea grea
a te'rrii; Fiii urma phrintilor In slujbh.. La in-
ceput era armati cu arcuri §i suIite. La afla-
rea prafului li-sh dete pusci i tunuri.. Capul lor
§-6 niirnia chpitanul cel mare sail chpitanul
Dorobantilor. Fie-care- ceath de o mie Omeni
se comanda de un chpitan mai mic saii sub.
cApitan. ,
2. Chlära§ii. La inceput era multi, érä in
urmä saü imputinat din pricinä ch s5rAci-
sera §i nu se putea tine, avênd multe diet-
tueli. La 1620 era 8000 '):- era. pe la 1679
numai 6000 Omeni. Capul lor era SpAtarul;
crucea lor nu se scie de call' era. 2)
3. 1Io de Ora. Erh§i chlArime sub co-
manda Marcia! Paharnic. Acest corp atat de
vestit, a tinut penh la al XVIII véc.
4. Lefegii in num6r de 1000 Omeni, alchtuia
. un regiment saii céth de pedestrime sub cA-
pitanul de lefegii.
5. Lefegii spdtaralui In num& de 500 sub
comanda ceauplui Spatatesc.
6. VéijAtorii,mn num& de 1000, din care
jurnètate pedestrime, i jurhAtate chlArime sub
chpitanul de VinAtori. )
POnä la al XVI véc trebue sh. fi fost numai
, 500 -iiênAtori, fiind 'ca in hronici gasim p'a-
tunci numirea de Olaf de vinAtori, &A nu
de chpitan. Acesta avea mare importanth fi-
ind instircinat §i cu politia capitaliei. El se
aIegea dintre Omeni insemnati. Négbe Basa-

- 1 Gorgio Tomais, p. 74.

2 Historiea relatio de statat Valachiae 1679-1658.
3 Vem Fotino. t. 3. p. 354-7-14. Cantaeuzino. f. 54-5.

www.dacoromanica.ro
. 7' '
 I.

16
,

rab era vataf de vinätori and s'aii ales Domn

la 1513. 1) Radul Vodä Mixnea la 1620 dete
acestui chpitanu titlu turcesc de Aga. 2)
7. Saracen' 500 §i senielnidei 500. A ce§tia
erati alarimea Bucurescilor sub capitanul
Spätaria Cei distil trebuea sh fi meritat nu-
mele ce purtau, cad crucea lor era de 4
Omeni une ori, ér alte ori s'aii urcat §i pénè
la 8 Omeni.
8. Lipcanii 1000 sub Marele Postelnic.
9. Kazacii. 3) 200 pedestrme §i cälärime
sub un)polcomnic. 4) Armele lor erati pupa
§i palo§ul. 5)
10. Pu§ca§ii 500, sub marele Arma§.
11. Aprozn 500 sub un vAtaf. Sub acesta era
un céau§ safi locotenent, peste dIriiY marele
Postelnic.
'12. CpjLjJ.h. casa. 500. ET alcatuiati garda
din nafintru a palatului DomnescA Capul lor
era vataful de copit C.)

13. Curtenil garda calaréta, nu scim de

cat era:
14 Ferentaril, un corn de pedestrime u-
Ora. 1). _
.

1 Istoria *rel. RomAnesei de Constantin cap. f. Radu Lu-

peseu f. 21.
2 Fotino. t. 3. f. 488. ,
3 Nu trebue a socoti. vkiend numirile strAine de lefegit, lip-
canT, cazacl, c acestia erati strAini. Hronicaril ne spun cA el
era ömenT de terrA. Acestia s'ati Intoemit mal tArditi imitAndu-
se dope strAinI, i li s'ati pAstrat en organisarea i numirea.
Acest obiceiti a fost 0 este de obqte n tdt Furopa-
4 Fotino t. 3. f. 356.
5 Tomasi p. 67. .

6 Historica relatio de stat Valachiae 1679-1588 Foting, t. 3

f, 357-14. Cantacuzino f. 54-5 .
7 Dogalniceanu. p. 152 242. ..

www.dacoromanica.ro
 17

10,000 Omeni, i alcatuia pedestrimea cea

grea a prii. Fil .urma parintilor in slujba.
La inceput era armati cu arcuri §i sulite.
La aflarea prafulul ii sh dete pusci §i tunuri.
Capul lor sh numea cdpitanul cel mare sag
ccipitanul clorobantilor. - Fie-care céth de uä .

mie Omeni se comanda de un capitan mai

mic sag sub-cdpitan. ;
2. Caleira,sii. La inceput era multi, era in
urmä s'ag imputinat din pricind ca saraci-
serä §i nu se putea tine, avênd multe chel-
tueli. La 1620 era 8000') érh pe la 1679.
numai 6000 Omeni. Capul lor era spatarul;
crucea lor nu sh scie de cap era.2)
. 3. Ro§ii de *rd. Eräg calärime sub co-
manda-mardui paharnic. Acest corp atat de
vestit, a tinut pOne' la al XVIII véc.
4. Lefegii in numlr de 1000 15meni, alch-
tuia un regiment sail céth de pedestrime
sub capitanul de lefegii.
, 5. Lefegii speitorului in nume'r de 500, sub

comanda ceumlui speaciresc.

6. Vêneitorii in nume'r de 4000, din care
jumätate pedestrime, §i jumatate calarime
sub cdpitanul de veandtori.3)
Pen6 la al XVI vec trebue sa fi fost numaY
500 vfinhtori, fiind a in cronici gasim p'a-
tunci numirea de veltaf de vandtori, era nu

1) Georgic Tomasi p. 74.

2) Historic& relatio de stata Valachiae 1679-1688.
3) Idem Fotino. t. 3. p. 354-7-14 Cantaeuzino f. 54-5.
2 .

www.dacoromanica.ro
 18

de cdpitan. Acesta avea mare importanth

find insärcinat §i cu politia capitalei. El se
alegea dintre ómeni insemnati, NeagOe Ba-
sarab era vätaf de vAnatori and s'ail ales
Domn la 1513.1) Radul von Mihnea la 1620
dete acestuI chpitan titlu turcesc de agd.2)
7. 8eirdcei 500 §i scutelnicei 500. Ace§tia
erail chlärimea Bucurescilor, sub ceipitanul
speitdrid. Cel d'antaiii trebue sä fi meritat
numele ce purtati, cad: crucea lor era de 4
ómeni une-ori, érä alte ori s'ari urcat §i pOne
la 8 ómeni.
8. Lipcanii 1000, sub marele postelnic.
9. Cazacii.3) 2000 pedestrime §i calärime
sub un polcovnic.4) Armele lor eraii pupa
si palo§u1.5)
10. Piqcaii 500, sub marele arma,s.
11. Apro9lii. 500 sub un vital. Subt acesta
era un ceaw sail locotenent, peste dân§ii
marele postelnic.
12. (Jopii din casd 500. ET alcätuiaii garda
din Thuntru a palatului Domnesc. Capul lor
era votaful de copii.6) .
1) Istoria Ord Rorninese de Constantin ciip. f. 46. Radu Lu-
pescu f. 21.
2) Fotino. t. 3. f. 488.
8) Nu trebue a socoti, vildênd numirile strAine de Lefegii.
Lipcani, Cazaci, ott acestia erail strAint Chronicarit ne spun ctt
el eraii &nazi de Ord. Acestia s'ati tntoemit mat tArzifi imith-
duse dupit strAint, i ii s'au pitstrat cu orenizarea i numirea.
Acest obiceiii a fost si este de obsee in lotA, Europa.
4) Fotino t. 3. f. 356.
6) Tomasi p. 67.
6) Historica relatio de stata Valaehiae 1679-1688 Fotino, t.
37 f. 35-14. Cantacuzino f. 54-5.

www.dacoromanica.ro
 =" 19

N. Curtenii, garda calaréta, nu scim de

eat era. ,

14. Ferentarii, un corp de pedestrirne u-

,
01.4.1)
15. Fusta;3ii de care eraa numai 100 subt
Iuzba)sa de fustag. EY purtaii lance.2)
16. liaiducti, chlärime §i pedestrirne, ar-
mati cu shbii i Md.')
17. Calarimea sardarului de mazili, care
se alchtuia de toti boeril e§iii din slujba ce
se numea mazili. Acest corp era forte in-
semnat.4)
18. Tunaril" 500 cu artileria, mai antaia
sub capitanii dorobantesci; érh de la 1655
sub marele arma)9.5)
Numèrul tutulor acestor ostiri trecea peste
30,000, §i in vreme de räsboia tot-d'a-una
se mai mhrea. Aceste ostiri Insa era numai
in Romania mare; cad in Romania mica era
uh deosebith ostire a banului.6)
Banul cfirmuind singur Banatul Craiovii,
§i find Domnului numai vasal, a trebuit sa
alba uh o§tire a sa. Cursul istoriei Inca uh
adeverecla, pentru ch ne aréth :
a). La 1508 pe nisce boeri sub banul
Parvul, §i pentru aceea numitil" Pörvulesci

1) Cogiilnieeanu. p. 132 242.

2) Historiea relatio de stata Valachiae.
3) Radu Lupeseu f. 177. Greethu f. 195.
4) Historiea relatio de stata Valachiae.
6) Idem Fotino. t. 3. f. 356: .

6) C. Cantaetizino I. 56.

www.dacoromanica.ro
 20

r cu ostirile Craiovi, ca gonira pe Mihnea I

§i puserà Domn pe Vladutd.
b). La 1522. Barbul Banul Craiovii cu os-
tirile séle gonesce pe Vlad al VIII.
c). La 1563. Boeril cu ostirile de peste Olt
se saga asupra lul Petru al II.
d). Istoria clice la inceputul biografiei lui
Mihaiti Vitézul, ch el ca Ban al Craiovii avea
uä Wire deosebitä.
e). La 1599. Mihaiii vitézul intrand in
Transilvania, scrise lui Radu Buzescu i ba-
nului Udrea sh mérga si el in Transilvania
ostirile
f). La 1601. Boeril Buzesci cu oscirile Cra-
iorti gonesc pe Simeon Movild.0 .

g). La 1630. Aga Mateiii Basarab cu Ro-

sii de peste Olt se räscóla impotriva lui Leon
Vod6.2) Luand in privire atAt duhul räsbolnic
al Oltenilor, cat i istoria care ne aréth ca
Vlad al VIII la 1522 n'aii putut a se impo-
trivi cu ostirile ce avea, Banului Barbu, pu-
tern incheia ca ostirea Banatulul era destul
de insemnata.
Armata RomanescA, duph cum ud aratardm,
a stat in puterea el peal la 1580. De atunci
pêne- la 1592, Domniile tichlóse ale lui Mir-
cea II, Petru III, Stefan If i Alecsandru
uh desorganisara i uh imputinard. Ast-fel
Mihaiti Viteazul cAnd s'a urcat pe tron aflä
J
1) CoOlnicenu p. 116, 121, 130, 136, 190, 222. v`
5) Leatoriseul luT Tecdosie Stoian f. 89.

ti

www.dacoromanica.ro
 .21

numai vet& 10,000 osta§i. Acest mare ca-

pitan Implini cadrele armatel", nä reforma,
nit disciplinä §i addoga pe lángä cetele de
mai sus, alte done" in calärime : Deli i
Besa Ace§ti din urma eraii de 200 calarett
frunta§i. Mihaiü dete atunci comanda a-
cestor arme lul Stefan Petnahaci Ungurul,
om cu curaj §i vrednic, clice Bethlen, sä co-
mande nisce Omeni ce se Insemnaserä prin
multe vitejii.1)
Mihaiü Voda vazénd despoporarea t6rrei §i
trebuindul soldap, a incepil t a lua cu léfa
Ungurl", Transilvani, Poloni, Gazaci, Shrbi §i
Arnaup. Pilda lui uä urmara §i alp Domni
in urma ; ast-fel Mateiti Basarab organish un
corp de 2000 Särbi, Bulgari, Arnaup; numit
Seimeni2), asemänat cu laniceril Seymoungs
subt un polcovnic. Acest element strein in-
trodus n armata Romanésed aduse mari ne-
norociri.
Autoril, contimpurani lul Mihaiü, vorbesc ----
ast-fel de armata lui: .Slujesc de soldap a-
cestui voevod afarh de Romani, a caror vi-
tejie uä cunosc bine Turcil" din vremea vi-
tézului lor capitan Dracola, mulp Unguri,
TransilvanY, cap-va Arnaup, Greci, Bulgari
§i Sarbi. Are putini pu§ca§1, de care se afla
In lipsk §i TransilvaneniT, caci aceste noróde,
-§i mai cu sémä Unguril se bat mai voios
T 1:7r niqt hi TV a ri l a ;`;.

1)
1,
Pethlen t. 4. p. 365.
t!..nro a- r :

2) Greceanu. p. 121.
. . t'

www.dacoromanica.ro
1
 92 ----

cu Abide, i calari cu sulitele, i cu mare

indräsnélä arät fata la vräjmasi.
, Armata priimea de la stapanire léfä, bra-
nä i vesminte. Sub Mircea cel bätriin tot
soldatul primia pe cli eke- doi bani ro§ii,
earl fac 13 parale. Mateiti Basarab mari
léfa i uà fact' de 8 bani ro§ii; in sfarsit
sub urmätorii Domni ea merse crescénd
penë in vremea Domnilor Fanarioti. Atat
soldatil cat §i oficierii sail boerii aveaii de
la stapanire, pe fie-care cli, mertic de carne.
de pane, de grail sail de meiii si de luma-
nari.2)
Capetele insärcinate cu administratia si a-
provizionarea ostirilor eraii acestia :
Marele clucer care era cvartir-maistru cel
mare al armatei.- El lua bani de la visterie
§i cumOra provizia de pane, yin, orz i fan,
trebuincióse armatei. Avea sub dansul doi
cluceri mai mici: Clucerul de arie care in-
grijia de magaziile. de fan si de orz, i c u-
cerul de pivnita care se ingrijia pentru piv-
nitele cu yin ale armatei. Afara d'acestia
mai avea sub dansul i jigniceri, sail maga-
zieri din boernasi. .

Marele sluger era insarcinat cu aprovizio-

narea armatei de carne si lumnnsdri.
Marele pitar primia proviziile de la 'acesti
de mai sus si le impartia pe la cete.
1) L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599. p. 147 Ja-
cobo gendero: Turca Nisentos. Francforti 1601, p. 149.
2) Fotino t. 3. p. 355. C. Oantacuzino f. 54.

www.dacoromanica.ro
 23

Mare le Otrar era ingrijitor al corturilor

armatei. Avea sub dansul si mid eiirard.1)
,

Capul eel mare al armatei era: Alarele

ipeitar. El avea sub comanda lui imediath
pe top chlära§ii cum si pe lefegii, shrhceil
§i scutelnicei. De la acestia el primia de
fie-care cruce pe an ate un leusor (leonum)
§i un car de fan, care in urrna nu s'a mai
platit in naturh, ci Ii _se da un lea pentru
dansul. Cand un oficier inainta in grad, era
dator sh-I fach un dar. Sphtarul avea un
;tribunal osth§esc, unde se judeca pricinile
)stäsesci.2)
Inch din vremile cele mai vechi, obiceiul
3ra ca Domnul, odata intr'un an, sh fach
eviü, revisth (chutare) armatei §i miliLiei.
ktuncea se rhea §i inhlthri in ranguri.3)
Uhifgrma ostirilor era asemanath parte cu
Ungurilor parte cu a Polonilor, afarä de
itee cete precum dorobantil, §i altii carii
=tali vechia uniformh nationala, hair& va-
lath §i in cap chivere.4) La Pasci däruia
)omnul fie-carui osta uà chivära sati ba-
retä, i uh bucath de postav pentru uniforma.')
-ro§ii de Ora era(' Invesmantacf In rosu.

1) C. Cantacuzino p. 41-4. Fotino 3, f. 495, 502, 50:, 508.

Fistorica relatio Valachiae.
'2) Idem Fotino t. 3. p. 473.
3) Neagoe W. dice p. 204: La diutarea din toff aniT, ce
este obiceiti a se face oftilor i gujitorilor, bcerimea i dire-
teniile astéptft cinste i darurl."
4) Istoria 5rei C. Capit. 199. iri b
. g t
I.
5) Fotino t. 3. p. 355.
t
. .

I -mut
.

_ 1

www.dacoromanica.ro
4
 24
Seimenil purtati cépchn ro§u cu manicile
. despicate, in cap barete cu fundul ro§u scos
afarh la nä parte. ET, pentru uniforma lor,
se numéll i rorii straini, spre a se deosebi
de ro§ii de OW)
Fusta§ii aveali uniforma verde ca puciósa.
Copii din cash i lipcanii purtati uniforma
le§dsca.2)
Aceste cete purtati hainh verde, peste hal-
nä 1ncinl cu brill ro§u, in cap bareth cu
fundul r o §u .3)
Istoria ne aréta eh Costantin 1. la 1654
Inve§manta pe capitanii dorobantilor §r ca-
laraOlor cu frengii, cu coftirii si cu atlas.4)
Osta§A aveau multe Privilege sari obiceie
duph cum se clicea p'atunci. Unul din cele .

mai insemnate era ca capetile oscirilor eraü

din drept mhdulari ai sfatului Domnesc $i
al ob§tescilor adundri. Dupa acésta venea
scutirea de dajdii. El nu se scutéii inch de
tote dajdiile. Privilegiul scutirei complecte
la Romani '1 avéti numai robii. De la boer
penè la mo§nean, de la Manastire, preot, .

pOne" la oscén, toti luau parte la contribu-

iile Statuluil Istoria ne aréth, eh osta§ii
1) Fotiuo p. 436.
2) Idem.
Sulzer t. 3. p. 252. 'II. 1... r
- 3) Fotino t. 3. p. 438. Breton t. 3. p. 71. In aeest tom este
tea stampa a unuT osta¢ Roman desinat la Petersburg.
4) Létopis0t1 lul Teodosie Stoian f. 228 si a Radului Lu-
peseu f. 132.
6) Cu tote e4 de la Ineeput boar)) nu primed lefe pentru
slujbele lor, de eat Ore-care clonal de la sub-alternif lor,
eu bite ea el era§ indatoratl sA fae4 ta parte insemnatã In ar-

www.dacoromanica.ro
 25

ridfcati mai mult el haraci impäratesc; cä

Mihnea II la 1585 marl taxa ce plataii rqii
de OM; ea Costantin I la 1654, vrând ai
trage favorul osta§ilor II pläti la un haraci
deplin ; asemenea cä el ertb. dorobantilor §i
calara§ilor clifindritul i oeritul familiilor lor.°)
Osta§ii, cu t6te cal léfa lor era insemnaTV
déra." tot n'ar fi putut intAmpina cheltuelile
Mr, déch in vreme de ra'sboiii nu le-ar fi
fost ertath prada, dupa cum era ertath in
tOte armatele din Europa, §i déch in vreme
de pace nu se intrebuinta cp. la Romani in
lucrhri ob§tesci §i particulire,) precum fa-
cerea de drumuri, fântâni §i a t.2), pentru
care socotim cä erau p1ätii deosebit.
In vreme de pace armata era a§eclatä par-
s '1' '0 /
mate, si s mérg e. la resboiti cu eheltuaa lor ; déra tot pleteail
&Udine pele mai insemnate: Ast-fel el ail path in tot anul ha-
raciul, ploconul bairamului, vdcdritul, bang calului, i oeritul
la trei ant., Asemenea i monastirile. Vistieria fAcea chibzuire
dupit starea fie-eeruia eat se euvine se pletdsee. Constantin ,

Mavrocordat la 1741, prin aetul reformat, desfiintAnd multe drep-

turf ale boerilor IT seuti de. tot de clejdiT precum gi pe manes-
tint Mihaib Raeovite, in anul matador, i Grigorie Ghika la
1748, stricare multe din reform, si se hotara ea board' i mo-
nastirile el pletéseit: ploconul, ajutorinfa, mucareru, vdcdritt4 gti
oeritul in toll "ann. Utmgtorit Domni supuserA pe boor! s4 pli-
theca i dijmdritul, de care IT senti in parte Grigore Ghika,
prin hrisovul de la 1761; Aprilie 19 Constantin Raeovitit IT seuti
de mucareru, i Aleesandru Ipsilant la 1776 hotArA, ea oeritta
se li se ia numal la trel ant, dupe, veehiul obieeid. Ast-fel a ur-
mat pant in vremile mai de Guided. C. Cantaeuzino f. 86, 96,
97. , Vaur f. 108, 114. 117. Hrisovul lui Grigore Ghika
1733, Iunie 16. Hrisovul luT Stefan Cantacuzino 1714 Math 4.
Hrisovul luT Alecsandru Ipsilante 1775 Decembriti.
1) Greeeanu f. 140. .
2) Leatopisetul luT Radu Lupeseu f. 132-364.

www.dacoromanica.ro
 26 .

te in capitalä, parte prin judete. Dorobantil .

Mehl garnizonul capitaleY. El da santinele

care pAziati la pórta din rata a curtel. .

2ustasii pkiati la pórta din dos a cull')

Mara 01" crab a§eclati la Ploesci, Mänesel,
Gerghina i Itusii-de-Vede.2)
Shraceil" i Scutelnicei sedéti in Bucuresci
find chlarimea Bucuresciului.
Aprozii slujéti ca taxidarY i implinitori de
détorii. ET priméti pentru ostenéla lor un
dar in bani ce se numia plata cismelor3)
Copii din cash alchtuiati duph cum am
clis garda din Mantra a palatului Domnesc.
La ceremoniile cele marl,' veitaful de copii
purta arcul i purpura Domnilor. Unul din
copii purta stégul Domnesp, care era de ma-
tase colic, avénd sugravit d'oparte pe sian-
tul Gheorghe, protectorul armatei, si de cea-
altä acvila cu crucea in cioc. Duph ace§tia
veniati toil copil din cask investati lesesce
piqt'and sulite lungi i stegulete cu prapore
de mätase bicolore ; albastru i galben.4) . r
Pu§casii pkiati la temnite. *. ; .

Lipcanii se intrebuintati in trimeteri cu

l
depepri".') , ,
Vanatorii
i.t
se intrebuintati la viinat, si din ,
: :. . . . a. i
6 A i,. .143 .11W14'
:
1) Historica relatio de stata Valachiae.
2) Leatopisetul luT Radu Lupeseu f. 101 qi a hit Teodosie sin
Stoian f. 172. Istoria Orel Rom. de Constantin cap. f. 179.
3) Cogalniceanu f. 72 241. .
r
I) Fotino t. 3. f. 318.
Fotino t. 3. f. 354.
. , LI
1

www.dacoromanica.ro
 27

cele ce -drier se indestula mai AntAiii curtea

Domnésch ; érh rhmh§ita se vindea in tArgul ,

Domnesc in folosul lor si a chpitanului lor.

D'aci a venit c'acest chpitan se fie si ingri-
jitorul targului.1)
Armata RomAnii era supush noel disciplini
strasnice. Neagoe VV. ne aréth eh ostasii
care picati in vini, se pedepsiah, i eh una
din pedepsi era degradarea; era cei ce se
trhgeil din slujha li se fhcea cinste trimiten-
duse a cash cu excorth.2) RomAnii insh ca
tote natiile meridionale prea cu anevoie se
supun jugului disciplinei. Plhcerea pada-
ciunilor mai cu semh avea mare stäpAnire
asuprhle, nu atAta insh ca la cele-alte ostiri
strhine ; chci vedem pe Mihaiü Viteazul când
a intrat in Moldova la 1600 a poruncit sh
impusce pe toy transilvänenii cc se vor
prinde deprädAnd, in vrerne ce pe RomAnT
osAndea numai la bätae.3) Cu vr'o cAti-va
ani mai 'nainte la 1595, Albert Kirali, gene-
ralul romAn, dete uIt pildh de str4nicie mi-
litarà osAndind la mOrte vr'o câti-va ostasi, ,

chci au chlcat
,
capitulatia ce Meuse el ,cu
ceausii Mohamed si Mustafa, pentru inchina-
rea .?n,iti" ;j11 &
j .

In vremea lui MihaiI Vitézul duhul ostäsesc

ajunse
.; Tr
in culmea sa model
( fa't
de credinth1 )i si
'.; nom roe
i tI° &
H ' : `. OM; LI Pt) It.. t NU.; (119
1) Fotino t. 3. f. 488. 1.14'1°4
91) 14414,00 .r 011.1.0.11
2) Neagoe VV. f. 68. 1/ n tm )11
2.) Engel t. 2. f. 248. Itu," 1 -9171 4'-"1 I Inf

4) Hammer t. 7. f. 229. ."

. 4 110 f

www.dacoromanica.ro
 1

28

dragoste chtre capul lor, §i de pietate chtre

religie ; in acele vremi s'a ve'clut osta§ii Ro-
mani la poftirea Domnului lor de a jhrtfi par-
tile lor de led spre a se inzestra cu satul
Costescii, MAnästirea Bistritii, in care se ada-
postiserh cate-va vreme.')
Sórta tèrii Românesci, ca sórth a ori-chrui
stat constituat spre rèsboiti, a fost lipith de
sórta armatei. In cath vreme acéstä armath
a pastrat in inima sa sentimente de disci-
plink néparate virtuti ale unui bun o§tén,
Românii aü fIcut minuni. Sub Mihail). Vi-
tézul disciplina fu mai strapich §i Romania
fu In märire. Pupa ce insä trhdarea din
campul Torda räni Românilor pe eroul lor,
disciplina incepu a schdea, dimpreunh i pu-
terea Statului care era intemeiat pe disci-
plina osta§ilor. Armata intampinh un vrhj-

AeAstii, faptit am gAsit'o arAtatA inteun hrisov a Id Leon

Voclit de la 7138 Ianuariti 15 dat la mAniistirea Bistritil, prin
care Wares. dania satuluT CosteseiT, sat ce Mthaiü Vodkeum-
pArasA de la MosnenT drept 42,000 aspri gata i SI avoid. mo-
nastiriT. Insit and a eumpArat Aposatul Mihaid VodA, acel
sat CosteseiT slice hrisovul, a fost intru esirea luT din Domnia
acesteT tUrT, i all fost atuneT intru multit, strAmtóre i seArbA
din tote pArtile, i intru imputinarea avutiel de keltuialA,
pentru lefile unor osta0 ee era &tuna lAngA Domnia-Sa, a In-
trebat Mihaiui VodA pe totT ace osta0, vrea-vor sA lase pAr-
tile lor de WA sit eumpere acel sat mai sus clis, ca sA fie pen-
tru Dumneclea la sfAnta monastire i pentru pomana DomniT Sele,
erA ace! ostasT atuneT eu glas mare au Vis: sA fie dupA togA-
&Ants dupA voia Domnil Side, pentru sfAnta monastire, ea sA,
fie de 'Marin i ellugArilor de hranA i DomniT Sele intru vee-
nick pomenire, i all fost pentru neputinta DomniT &le i pentru
atAtea nevol ce a avut eu sederea la sfAnta monastire cu ace!
osta0 in eAtil-va vreme.

www.dacoromanica.ro
 29

ma§ invier§unat, in Grecii ce näpädirä in

térh indath duph mórtea lui Mihaiü Vodh.
Tinta lor find a slhbi Statul Romanesc, fi-
resce ch cele d'antéia ale lor loviri ati tre-
buit sä fie indreptate impotriva armatei.
Doue"-cleci ani de domnii strhine, ce all urmat
de la cäderea de pe tron a lui Radu Ser:
ban One' la inhltarea lui Mateiti Basarab
(1611-1631), furh in deajuns spre a demo-
ralisa de tot armata.
Istoria ne-aii phstrat re'spunsul osta§ilor
Romani cätre Domnul Alecsandru IV Ilia§, .

cand acesta '1 ruga sh'l apere de rhscóla,

vestitului paharnic Lupul Mehedinténul : lJä-
ria ta, '1 ail dis, noi nu vom sta cu tine, eh
ai calcat juräinêntul §i ne-ai oprit lefile §i
ne-ai stricat obiceele, cat am rèmas shraci
§i n'avem nici uh armä, chef le-am vandut
pentru nevoile ce am avut de la tine Dómne,
§i acum te seoul de fugi, eh vräjma§ii tel
s'ati apropiati Vräjma§ii Domnului nu mai
era atunci vr5jma§il osta§ilor Demoralisatia
!

ostal§imeT trebuia sa'§i albh efectul sail. Cel

d'antêiti act al el fu revolta chlära§ilor de
la MAnesci, Gergina, Ploesci §i Ru§ii-de-Vede
la 1623.2) De §i acesth resc616 se potoli in-
data prin invingerea rebelilor la Manesci,
dérh pricina ce uä produsese remaind, ne-
disciplina osta§ilor merse crescând. ,

1) Leatopisetul luT Rada Lupeseu f. 98-9, si a lui Teodosie

Stoian f. 166.
2) Greeeanu f. 188 Constantin eApit. f. 179. 3

www.dacoromanica.ro
 30

Mateiii I -Basarab urcandu-se pe tron se

silia a pre-inampina relele ce se ascepta a
isvori din acea siemoralisatie a osta§ilor, El
-se incerch a'i aduce la sentimentele de dis-
ciplinh, '1 ocuph cu rhsb6e, cunoscand bine
ch gandirea la rei '§i are principul sell in
nelucrare §i chutarea lenevirei este mor-
mantul discipline. Insh greti lucru este a --
introduce disciplina cand duph ce odath ar-
mata a perdut'o ! De §i linisci pe soldati,
dérh liniscea lor era in§elätóre, §i prevestia
grozave fortuni. Revolta ascepta numai nä
.ocaOie ca sh isbucnésch, cu atat mai mull&
thrie cu cat mai mult fusese comprimath.
Ocaclia se infhfi§h. Un grec Ginea vistier
mare, se Meuse nesuferit rii prin tiraniile
lui. Revolta era in tote capetile. Ostasii uh
introduserh in fapte. Indath duph vestita
biruinth a lui Mateiii Vodh la Finta, in 17
Maiti 1653, revolta isbucni; Seimenii sträini
deterh semnalul, §i duph dansii se luarh do-
robantii §i cele-alte. Atunci Ora chclu in cea
mai grozavh anarhie militarh, atunci. . . Ind
sh arunchm mai bine un vèl asupra acelor
scene d'o amarh suvenire, care nimicirh pla-
nurile patriotice ale altor Domni vrednici,
§i care ail adus necurmatul räsboiti civil §i
dh.rapanarea fern% Oh! chci nu putem smul-
ge din cartea istoriei nOstre aceste foi scrise
cu sange! !
El prevedea bine .bunul Matein, eh dintr'
.acésta se va strica Ora, cand pe patul sti

www.dacoromanica.ro
V.:1'
I
 31 --
de mórte, auzind urletele turbatilor soldati,
adresa credincioOlor s6i aceste profetice
cuVinte : De acum fratii mei sh sciti cu a-
devarat Ca pentru faptele lor vor sa fiä marl
re'uthti asupra acestii tichlóse de Ora, §i va
sh cazh la mare nevoe, i vor sh phtimesch
raj §i cei buni pentru eel 1'61..0)
Revolta nu muri cu Mateih Vodh. Ea se
prelungi §i mai cu furie inch supt urmAtorul
Domn Constantin I BaSarab. Tichitul Domn
din inchisórea unde'l tinea rebelii, insciinth
pe Domnii Transilvaniei §i a Moldovei sh vie
sal scape. Ace§tia intrand in Ora isbira §i
impinsera pe rebeli la Teléjän in 17 Iuniü
1655 §i téra se mai linisci. 11.5.ma§ita acestor
soldati revolthndu-se din no b. in anul urmètor
in Bucuresci §i Brhila, Constantin I trimese
osciri credincióse §i ii rasipi cu totul oprind
numai pucini dorobanti pe cari ii supuse cu
chpitanii lor Agii, erd tunurile le-ati dat in
ingrijirea arma§ului : Mihnea III organish éra§i
armata la 1658 child s'a ridicat impotriva
portii. Nenorocita isbandh a ace§tii intre-
prinderi, präzile ce mai faceau dorobantiT
§i seimenii aduserä de a se vedea rhsipiti
inch odath de 'Mari in anii urmhtori.
Grigorie Ghica reorganish dre-ce armata
la 1672, cand a insotit oscile Turcesci in
Polonia. El ail straps din tote braslele, cli-
ce un cronicar, calarap, doeobanti, ro§ii
is'
1) Greceanu f. 262. Radu Lupeseu f. 124.

www.dacoromanica.ro
 32

cum si pe visternicei, spätareI, postelnicei,

vornicei, paharnicel, le-ab fäcut stéguri noui,
si le-ati dat tutulor sulite cu prapore, feluri
de feluri, fiesce care duph brasla lor, i ah
fäcut óste frumósh, atat cat mergend i fa-
and halal inaintea imparatulul .s'aü mirat
si impäratul si top Turcii, de WI ce avea
Grigore vodh frumóse. )1.)
Un chronicar Moldovean laudà mult talen-
tele ostäsesci ale lui Grigore voda, i vite-
,

jia ce ati arhtat Rornanii in aceste campanii

ale Poloniei, si mai cu sémh la biltälia,- de
la L evenz.2) .

La '1673 in tabära de la Hotin seimenii

cercarä uä notia revolta, Grigore Ghika VAT.
cu oscile cele-alte fait supus, au prins pe 80
din cei mai rel '1 ail bagat in butuci, i '1 ail
trimis la ocna; érä pe cei-altI '1 au lasat la
stegui.ile lor schimbandu-le capithniile.3)
La 1688 §erban 11 Cantacuzino cand umbla
sh se ridice impotriva Portia, reformä si
marl armata, urcfind'o la 40,000 Omeni si
38 tunuri marl.) Din rämasitile dorobantilor
intocmi un corp de 4000 talpa i cazaci,
§i '1 dete sub comanda Agii care de atunci
ati luat titlu de Agh de dorobanO, §i s'a pri-
vit ca un general de pedestrimel
;

Istoria Ore de C. Cap. f. 224.

1) ._ 6 ':. .
2) Leatopisetul Orel Moldovel eerie de Acsentie Uricarul f.
2, 3 si 15.
3) Cost. Cap. f. 233.
4) Cantemir t. 3. f. 480. Del Chiaro f. 137. . . ')' .'

www.dacoromanica.ro
 33

Armata atunci s'a impartit dupA arme in

tret divizil marl: Pedestrimea tóta subt Aga,
chlärimea subt Spatar i artileria sub Arms,
garda printului era numal deosebitä subt
comanda CAminarulul a p90
Tälpasii find dupa asemanarea tälpasilor
sa(l a tólpa§ilor Ungurescl, trebue sh fi avut
armele acestora, care era : pusca, pistolul §i
sabia. El eraii inve§mantati cu talare rosii.1)
Si in cap cu chivere.2) ,

t, CAnd tot era gata, cand Romani)" eraii a-

cum sa tragh sabia ca in vremea lui Mihaiti
vitézul, pentru sfAnta pricin4 a independentii
nationale, Serban Voda muri, i cu dAnsul
§i acea vrednica hothrire.
Minunata stare in care §erban Voda adu-
, sese armata, facu ca si sub urmetorul Damn
, Constantin BrAncovénul, téra Românésca sh
urmecle a fi tin stat respectat in Europa.
'Frei impärap marl 10 disputa atuncl alianta
Romanilor : Impäratul Nemtii, Sultanul cu
vestitul conte Emeric de Tekeli.3) si 1.imph-
Tatul Rusil Petru, cel mare.
&Italia de la Cerney din 21 August 1690,
cascigata de Brancovénu cu armata Roma-
nésch si Turcesca, fu cea din urmä in care ,

vechile nOstre legióne se luptara in mare

batälie rfinduita. Aci Românii ii luarä adio
de la slava militara! ru h:12)1 iiuhinu Tien
t 1/ Sulzer t. 3. f. 252,
2) Fotino t. 3, f, 436. ' %It'
3) Histoire d'Enterie einnte de tekeli I.
'

www.dacoromanica.ro
 2 34
Constantin Brâncovénu neingriji in unnii.
armata. El strich multh slujitorime, dice
cronicarul, fäcêndu'i podari prin satele lui
§i ale rudelor luY. ni) "11.W'
Acest Domn cu tOte ale séle bune calitäti,
nu sciu a se folosi de positia sa §i a Tur-
ciei. Aliantele séle cu impäratii Nemtii §i
a Rusii fur& vätämätóre lul i èril, chci el
nu trase sabia la vreme chci uîn minute
marl §i hothrâtóre, duph cum zice Engel,
el n'a §ciut lucra intr'un chip mare §i hoth-
râtoriii ; duhul Jul Mihaiti Vitézul nu r6posase
asupai. 02)
Fanariotii atunci intrigara, §i in doi ani
capetile Brâncovenilor §i a Cantacuzinilor,
acele dou familil mai puternice a tèrii, cä-
dull sub shcurea Otomanä. Fanariotii a-
tunci clobfindirà tronul Românesc.
vuft
Eprul
If. ..-
/L 1.1 1 t ;
,
MILITIA, RADICAREA GLOATELOR.
Radu Negru viind In téra-RomAnésch gh-
si aci deosebite chpitänaturi pe care de §i
le supuse sie§i, dOra tot le phstra intocmirea
bor. Ast-fel trebue sh fi fost organisarea din
läuntru a terii pOnè in vremea lui Mircea I,
care imphrti Ora in judete, &And la fie-care
. t "I
Leatopisetul lul Mt& Lupeseu f. 164. . , .
_
2) Engel t, I. f. 379.

www.dacoromanica.ro
 35

numire duph riul cel mare ce trece printr'

insul.
El tintind a organisa tot statul ostä§esce,
impArti judetele in chpitenii de uh mih 6-
meni, fie-care supt un chpitan. Acesti ch-
pitani aveati putere administrativä, judech-
torésch §i ostä§ésch in judete. La Cfimpu-
Lung i TArgovisce fiind ora§e capitale ale
chpitanul cArmuitor purta titlu de dvor-
nic.i) i, .

apiteniile erati, in nunAr de opt-spre-clece

numai in Romania mare, precum urméza :
In judetul Slam-Ramnic, trei cApitanii :
Foc§anii, Tradista, Mänsienii Cea d'Antelti .

din aceste cApitänii era mai insemnata, §i

se numia, Ucäpitänia cea mare a Foc§anului
de margine. Ea a avut in urmh i jumOate
de Thin. Rämd§ith din acésth apitänie s'a
mai tinut ph() in vremile mai de curAnd,
§i s'a numit (Bucisca§10 §i tuiulei Buciuc2.)
In judetul Buzeli uà chpitänie a utArgului
Buaului.D
!. In judetul Prahova chpithnia (Ploesciuluio.
- In judetul .DAmbovita chpithnia capita-
nilor TArgoviscii.
In judetul lalomita trei c6pitanii: .Lichi-
reset, Stelnica §i ora§ul de foci».

-!!
In judetul Ilfov trei chpitänii : . Ciochnescii,
Oltenita '§iv Gergita».
i
riv
I 1
Ki '
T

I 'NI 1, .4 ` :FT q i. i
-; ixIto
I) Cantacuzino f. 62. TI4'60 . r
2) Fotino T. 3. 1. 350 " ' 7 w)l'ai

www.dacoromanica.ro
 ---- 36
I In judetul Vlascii dou6 capitänii : Odiboe
§i Daial.
' In judetul Musiel §i judetul Arge capi-
tania , ora§ului Campu-Lungn. qhffr
In judetul Oltu done capitänil: Slatina §i Uda.
In judetul Teleorman capitänia oRo§iilor,
_ de-Vede., rl I , .? I i )24410
In Romania-mica carmuitor Banul, eraii
deosebite capitänii, din care cea mai insem-
nata era a Cernetului, §i se numia ea §i a
Foc§anului: Capitänia cea mare a Cernetului,
de margine.1) Räma§ita din acéstä capita-
nie s'a tinut pOne' la 1830.
Ace§ti 18,000, catane sail slujitori de
scutélä din Romania-mare, precum §i eel
din Româniamica, nu primiail MM. ci se
scutiati de ore-care dajdii. EY eraii organi-
say osta§esce, §i impartit1 ca §i armata in
centurii §i decurisi, §i se numia mai in de-
osebi : cazaci Martaloci i cazaci Catarag1.2)
In vreme de pace ei ereati indatorati sä fach
garnisóna ora§elor §i a targurilor §i sa. pA
zésch pe rand marginele (granite1e.3) In
vreme de rasboill slujian., sub marele Spa-
1) Cantacuzino, f. 56. Historica relatio de statu Valaeldae.
2) Baur f. 69. Fotino t. 3. f. 357. Sulzer t. 3. f. 353.
3) Paza granitilor din vechime era forte strapied. Inteun
hrisov a ml Petru Voda. feciorul lui Mircea Voda din anul 7069,
Septembriii 4 se area ea in vremea lui Mimeo Voda. ,,Voicu
cu ceta0i lui, i cu aJT Romani din Potel fiind pazitori la mar-
ginea Dundrii ea sa nu treed pribegi sad alçI fricatori de rele,
erit el n'ad pdzit marginea bine dupd legea veche, 0i ad trecut
pribegi printr'acel loe, i pentru acestii vita a lor le-ad luat
Pdtrapu Voda trei ugubini."

www.dacoromanica.ro
 37

t
tar..) Uniforma lor era aibastrd.') Deosebit
d'aceste cdpitänii erati,multe sate de catane
organisap érAfi ostä§esce färä WA, avand
numal"- óre-care scutiri. Aceste catane din .

sate aveati cap pe ate un boer.. A st-fer

eel de sub dvornic se .numjaii 0 dvornicei :

eel de subt spiitar, ; cel de subt

postelnic, 0 postelniceP ; cei de subt vistier,
0 vistiernicel; eel' de subt paharnic, phhär-
nice)) ; Cei de subt comis, ;0 comisesio, sd.3)
In vreme de rAsboill erati in activitate subt
cApitAniile lor, érh in vreme de pace §edéti
pe la casele lor cAutAndu'i de lucru cam-
pului. D'aci a venit proverbul atat de mult
cunoscut in Ora Romandsch §i téra Mol-
doviV) 0 de la armä la mph..
Acésta a fost militia sail Landverul OHL
,

La uh Arebuintä neapäratä., saii cand pa-

tria era in primejdie sä chiernia 0 rAdicarea
glótelor. Jupanii (boerii) atuncl cu feciorii
lor ca nisce domni feodali se redicail cu
e banierile lor §i slujitorii lor ca sh.apere mo- -
sia (patria) amenintatal semenea tot no-
9V14
14 I) Baur .f. 56. . r,
2) Sulzer t. 3. f. 252, 'WTI
0) Cantaeuzino f. 57. Fo-
Historica de statu Valacbiac
tino t. 3. f. 368.
4).Organisatia puterii armate a Moldovii a fost asemenea ea
a Orel Romfinesci, eu prea putinfi deosebire. Vedi Cantemir
descrierea Moldova."
6) CA, boerii eraS nisee Domni feodali slujind Ia resboiii cu
cheltulala lor, nit martial's.. i Georgio Tomasi (cap. 3. f.
37) care fiind seeretarul printului Sigismund Batori, a trebuit
sit cundsch, bine pe Romani i institutiile Ion. jboiari, dice el,
sono nobili difendo obligaii a proprie spege ,a la guerra."

www.dacoromanica.ro
 = 38 =
rodul era indatorat ca sh rädice in arme
subt comanda boerilor si a capitanilor mii-
bor.')
In nici ud Ott ca in Orile Romanesci a-
céstä generalä armare nu s'a intamplat mai
de multe on. Invederat este a cu uä a-
semene de minunath organisare ostäsésa,
Ora la trebuintä putea pune in picióre §1
100,000 Omeni. Nimeni dera nu se va mai
,.mira acum and va vedea in istorie pe Ra-
dul VIII la 1538, in acele vremi de dispopo-
rare, a pregati ua armata." de 80,000 ómeni
spre a O. trimite in ajutorul lui Ion Zapolia
printul Transilvaniei, impotriva Sultanului
Suleiman!) Pe Mircea II la 1550 a intAm-
pina pe pretindentul la tron, Radu Ilie, cu
80,000 osta§i si 36 tunuri.3) Pe Alecsandru
II la 1577 a merge impotriva Moldovenilor
c'o armath de 40,000 &ilea') ; Pe Mihaiit
IVitOzul a intra in Moldova la 1600 cu 50,000
osta§i ;5)
Ce materie durerósh de gandire, Romanii
inca din vécul al XIV, pe and tOth Europa
era cufundath in barbarie, avea nisce insti-
tutu cu care in acele vremi ar fi ajuns uä
nape puternich in Europr, déa unirea ar
, 4 if g HtJilft 1.
, 4 1
.1 /kW I

1) CogAlniceanu t. 1. f. 241. .". IhJ ,it A019hii

I' 2) Engel t. 1. f. 215. ' ,,
3) Natalis Comitis universae sui tempores libri trighita ab
alio 1541-1581. Venetii 1531.
4) Leatopisetul treT MoldoviT (1352-1591) f. 300. 1.
5) CogAlnieeanu f. 206. uc

www.dacoromanica.ro
 39

fi domnit intre dan§ii! Fie ca rhthcirile ph-

rintilor nostri sh ne slujiasch de pildh; pre-
cum virtutile lor de indemn! Fie ca sh nu
uitam d'aci 'nainte, ca unirea face puterea
staturilor §i prin urmare fericirea lor.
ItY.1 CF)1.0 II
B
". , aunt
:it hi) .o.tf HI.

I tr ARTA MILITARA LA ROMANI )

. IN ACEA EPOCA.

Lipsa isvórelor nu ne &LA a cunósce cu

de amhruntul tactica ost rilor Romfinesci.
Leatopisitile nóstre cuprind prea putine bä-
garY de sémh asupra ace§tii materii; autorii
strhini §i mai pucin, Neagoe Vodh este sin-
gurul autor care ne dh ore-care deslu§iri.
Este prea de creclut ch RomAnii sh nu fi
fost mai 'napoi de cat cele-alte natii Euro-
pene in arta militarh. In al XIV , XV
. ,

5i. al XVI véc scóla re'sboiului era in Wile

Dunärii de jos , Ungaria, Transilvania, Serbia,
Romania §i Moldova. Provedinta scosese 6-
[peril marl in aceste locuri ca sh apere cre-
,tinimea amenintath. Mircaa cel bbitran ,
[On Huniad, cavalerul cel alb al Romania')
Dan al III, Stetan cel bun §i mare al Mol-
dova Vlad epe, Mihaiü Vitézul, tOte a- ,

1,
rfne.ff . ni, ' rti`)
Ast-fel se numise Huniad de contimpuranii set e mines t
III eh. XIII.
, , 4.

www.dacoromanica.ro
 i0
;)il .1
ceste geniuri inalte care lupta tot-d'auna unul
impotriva a clece, trebuia s aibh ore-care
temeinice principe de arta militarä, care nu e
alta de cat : d'a . invinge u111-:, putere mai
Toiriffic,a
mare cu alta mai mica.
Istoricii deosebitelor némuri lama talen-
tele, iscusinta, vitejia acestor chpitani marl si
rézhmul ce ei au dat crestinätätii. Bonfinie
dice de Dan III Dracula. Ca era un barbat .1

Anzestrat cu mare virtute i capitan prea

vitéz in ori-ce r6sboiti, care cu putine astir)",
prin marinimea i intelepciunea sa i prin .

inalta virtute , a soldatilor sei, a sUstinut

färä vre-un ajutor strain re'sbOiUt TUrCilOr
peste parerea tutulor, care raSboia abia pu-
16a top' crestinii impreunä sä sustie, i aa
facut atata de§artare a provintiilor sale prin
necurmatele r6sb6e, incat abia aim retries ,45,
meni Ca sh lucreze campurile.1)
Dilly istoric Polon, contimpuran lui Ste-
fan cel bun al Moldovei descriind faptele
stralucite ale acestui print, se pornesce d'un
nobil entusiasm i striga: 0 barbat, vred-
nice de mirare! cu nimic mai pre jos de
cat generalii Eroici de carii noi atAt ne mi-
ram, care in vremile nOstre, dintre top printii
lumii mai 'ntêiii ai raportat uä biruinta atAt
de insemnath asupra Turcilor. Tu esti cel
mai vrednie duph judecata mea, caruia se
cuvine sa i se dea domnia i comanda a
. Tv- , 1,, 3, y
1) Bonfinius decade III lib. 6. p. 471.
.1,n7: ni

www.dacoromanica.ro
 44
.
tóth lumea §i mai ales vrednicia de gene-
ral improtiva Turcilor duph invoiala, both-
rarea i .decretul tutulor cee§tinilor, läsand
pe cei-alti impärati si printi catolici sä se
tiivAlésca in lenevire, desfranhri sati in re's-
boe civile.1) I .

Istuanfle, istoric Ungur dice de acelasi,

Fost-a -Stefan in tóth viata sa un om prea
insemnat pentru §tiinta disciplihei militare
§i 'pentru faptele r6sboinice cele slfivite; chef
dintre toti vrsajma§ii cu carii s'a luat la arme
a e§it biruitor c'o virtute §i c'o vitejie vred-
.UTL
nich de mirare, scl.2)
In sfar§it Engel dice de Mihaiti Vitézui Sh
truncam drage ion pe morméntul until print
thman care intereséz4 istoria lurnei ; i el
lucrat, §i puternic a lucrat spre a im-
)ranci barbaria turcésch despre cele-alte
iarti ale Europiii
Sh nu ne parä acurn cu mirare deck des-
ife unele pärti a artel- militare, vom vedea
ea Românii aveati mult mai bune principe,
de cat aveat pe vremea de atunci Nemtii,
Francezii §i Anglezii.
Armele Romanilor atht ofensive cat §i de-
fensive; erau cele obicinuite p'atunci : arcu,
lancea, sulita, securea, sabia, paloul, mäciuca
haina de fer, scutul, pavka scl. In resbOele

1) Dlugoss, Historia regui Poloniae lib. XIII. l

Istuanfius panonius, Historia regni Hungariae lib. IV.
3) Engel t. I. f. 268.

www.dacoromanica.ro
 -= 42
nationale se 'slujiaii §,i cu cósele. Dupa afla-
rea prafului se slujirh cu puscile §i tunurile.
Intrebuintarea acestor arme se urea la slat.-
1 §itul vécului al XIV; Românii iubiati prea pu-
tin aceste arme, §i se slujiati mai bucuros
cu sabia §i sulita, mai cu shah chlhrimea
lor din care o mica parte numai primi ar-
mele cu foci Ast-fel chlhiimea Románésch
incepu a se deshvAr§i, in vreme ce calarimea
Europe adoptand armele cu foc se depärth
de menirea ei, carea sth in iubire §i lupta
cu arma alba, era nu in pu§chrire, §i se in-
thrzie multh vreme deshvar§irea el.
Socotesc cä chlhrimea la Romani trebue
sh fi fost de doug feluri : grea )3i zOrd, find
ch adesea vhz pe cronicari a face deosebire
intre chlärimea ce se bätea in linie §,i e go-
nacii cu caii u§ori., carii se intrebuintail spre
a lumina mar§ul o§tirilor §i a lua in Or&
pe vräjma§i. , .,
Chlärimea u§órh avea cal mid d'ai tèrei;
sprinteni §i lull ca fulgerul, el shriail in fuga
mare parae, ripe §i. fail a se teme de
vràjma§i, ii da hart din tote phrtile arhthn-
du-se §i fächndu-se nevhduti la tot minutul.2)
Nu este adevärat duph cum aii dis unit,
a.' Românii avOii mai multh chlärime de cat
pedestrime. De §i firea natiei §i positia t6rii

1) Leatopisetul lo1 Radii Lupeseu f. 116 i a ha Teodosie

Stoian f. 208. i ;
CogAloieénn f. 115.
. .1 .1 .t 19103.

www.dacoromanica.ro
'
 43

care e mai mutt campie poveluia pe Ro-

mani mai mult spre chlärime de cat spre
pedeatrime ; insh simtind imnortanta pede-
strimei, tot-d'auna acésta a fost mai flume-
rOsh in armata lor. Georgio Tomasi, mhrtu-
risesce §i el ch Bomânii avéti mai multh pe-
destrime de cat chlärime.1)
; Pedestrimea, acésth armh a bhthliilor,
duph cum a numit's. Napoleon, era despre-
With in Europa, cana ttomâniT simtirh im-
porta* el i organisarh pedestrimea lor.
Ea era armath cu sulip §i se randuia in
falange) sari glóte adanci, de unde a ve-
nit §i expresia . a se ingloti o§tirile ce ap
de des se intfilnesce in scriitorii no§tri cei
vechi. Cronica ne arath ca la 1448 in ocam-
pii RighT. (Cosova) unde Huniad cu Ungurii
§i cu Românii aü inut uh bhthlie crunth cu
sultanul Amurat, pedestrimea Romanesch §i.
Ungurésch impresurath din tote partile de ch-
lhrimea Turcésch sta frumos ca un zid de .

petra tare ; era turcii, adaogh cronicarul,

vkand aceasta incepurh a face me§te§uguri;
and se loviati cu cre§tinii ei indath da do-
sul; deci cre§tinii IT gonia, pi'pi strica fireyul,
érh turcii se intorcea i. OKA a se tocmi
strica multi din cre§tini.3)

1) Tomasi f. 74. . . t i
2) Natalis comitis universae Historiae sui temporis libi tri-
ginta, ab anno 1545-181. Radulphus ublinplanitem veni sua
copias ii duas phalanges divisit." , p
3 ) Leatopisetul lut Teodosie sin Stoian I. 39 si 40.

www.dacoromanica.ro
-v t
 44

Cele d'antkiti bucati d'artilerie numite in

[ Europa Bombarde, la Romani se numiati,
1 Bcdimezuri. Aceste find prea marl dupa o-
biceiul d'atunci cand s'ati fhcut altele mai
midi; s'aii dat acestora numirea de tunuri
spre a se deosebi de cele marl carora s'an I
pastrat vechia numire.9 4--
Artileria la Romani a fost mult mai in
buna stare de cat la cele mai multe nemuri.
L'aceste, tunurile find prea marl, capetele .

nu puteaii nici nu §tiaii a le schimba posi-

tia d'antdiii, §i ast-fel de multe ori ajungéti
a fi nefolositóre in batalii ; pentru aceea in
Europa scaclu mull artileria §i incepu a sh
intrebuinta mai cu sémä in isbirea §i apa-
rarea cetätilor ; éra in Wahl' d'abia figura
ate dont, trei tunuri. Ast-fel a urmat peng
in vécul al XII.9) Tunurile Romane§ti erg'
mai midi') de r.aceea erati mai mobile si
se putéii. trage tot folosul dintr'insele. Pu-
tine pilde póte gasi cine-va in analele os-
ta§e§ti de uh ispravä mai bunii, de cat aceea
ce dobandi Mihaiti Vitézut la bätälia de la
Calugareni (1595, August 13.) El a§eza doa
tunuri in a§a buna positie In cat prapädi tóta
aripa drépta a armatei turce§ti. Fapta este
vrednica de 'Vita aducerea aminte !

I) Leatopisetul lui Radu Lupeseu f. 204. . T ionelo I

2) Rodquaneourt t. I. f. 2 Pi liff1,1.1 las thie:
3) In planurile din eartea luI Georgio Tomasi se vgd tunurile.
Romitnegi i Moldovenestl tdrate mita de dui cal, in vreme
ce cele Impitritte;iff sunt titrate de patru cal% in

www.dacoromanica.ro
t It 1
 45 ---

. Putine idei strategice a trebuit sa fi avut

Romanii, din pricind ch nail avut teatruri
marl de lucrdri. Romanii nail iubit r6sboiu1
de cuprinderi (la guerre de conquettes) ;
. ,

numai sub Mircea i Mihalii Vitézul ei aU ,

fost concheranti. Misiunea lor era sh apere
téra i crestinfitatea ; cele mai multe a lor
asbóe aft fost defensive in politica, de si
ofensive ostäseste. ET sail rèsboit mai mult
in téra lor, in Bulgaria, Transilvania si Mol-
dova, si intr'aceste numai Mircea i Mil mai
sail intins mai departe.
Nävälirea insh a lui Mihaiii Vitézul in Tran-
silvania la 1599 ne infhtiséza un plan stra-
tegic, bine combinat mai d'inainte. II6sboiul '
defensiv socotindu'l ca uh parte a strategiei
sail a politica re'sboiului s'afi adus la cea
mai mare perfectie de Romanl ; Ora avènd
Inca Wary destule muntOse i phduróse a-
juta mult nä aphrare nationalä. De ate ori
un vrsajmas puternic navalia in tera, top lo-
cuitorii ampfilor pustiati orasele i satele,
si se strangéii, cu turmele i bucatele lor la
munti, a carol. intrare era apäratai atat prin
naturh cat i prin fortificayi.,.Batranii, mue-
rile si copii se odihnéti in munti, Ora junk(
luau armele, -se formati in cete i da harts
vrAjmasilor. Armata Wei sta ascunsä in .

paduri, ferindusä d'a se m6sura in bätälie

generald cu glótele ,vràjmasilor, multumin-
du-se al' hartui, a:1" thea liniile de comuni-
catie, a'i coprinde proviziile, al aduce prin

www.dacoromanica.ro
 46
urmare fOmete, §i a'l sili sh parasésch téra
fhrh de ispravh, sati a'l trage in locuri grele
§i necunoscute de dânsul, unde plätia scump
indräsniala ce a avut d'a chlca tämântu1
Romduesc. Cu acest chip Ora scria in maY
multe rânduri de ordele Unguresci i Tur-
ce§ti, ce o ameninta sh o Cotropésch.
1.- Chipul cu care se Jupta Romanii, Ii vhz a-
semenea cu chipul cu care Tit-Liv ne arath
ch se luptati Romanii. Este de crezut ca
traditia sh ne fi phstrat arta militarh a strh.-
mo§ilor nostri. Organizatia armatei pe cat
o cunOscem §i despärtirile ei in cete, cen-
turil §i decurii, sint curat Romane.
Neagoe Voevod in cartea sa, capul u des-
pre randuiala re-sbóelor ne arath cum se
Iuptaü Romanii: VrAn.d sh e§1 la rsboift im-
protiva vrAjma§ilor, clice el ântéiii, sh ran-
,
due§ti Omeni sprinteni ,si indrhsnep, cum
este obiceiul, érh duph a doua sh vie tabhra
cea mare, Irish sh nu fie departe una de al-
ta, ci aprópe, pentru eh de se va intampla
vre-o primejdie, strejei d'antêiii, sh vie sh
se amestece in cea de a doua, era de se
va vedea eh §i a doua se birue§te de vräj-
ma§i, sh póth ajunge ca sh vie sh se ames-
tece in tabära cea mare, ch stréja cea d'an-
tithe §i cea d'a doua este inima a tóth Ostea,
ce trebue sh se ferésch forte tare sh nu
cazh in primejdie pricinuind sphimantare ta-
berei cele marl, ch fiind strhjile thria o§ti-
rilor de va vedea tabhra sträjile nebiruite

www.dacoromanica.ro
 -.47

se va indarzi i cu aceea veti birui pe vräj-

masii vostri.01) Comparatiile fie-care acestea
cu aceea ce zice Tit-Liv in c. VIII. s. 9 0
yeti vedea asemänarea.
Trebue insh a insemna ch Neagoe voevod
se slujasce cu clicerile : ustreajä, tabärä, cea-
th», ca sh esprime aceea ce in clioa de as-
thcli numim .linie de bäthlie ; asa la fata
192, el clice : céta Antdia 0 a doua, i céta
cea mare, in loc de strejh Ant 'dia si a doa
ci 2tabara cea mare.»
Mai la vale, adaogh,Neagoe voevod u La
rasboiul hOrtuitoF; sprintenimea sh nu ésh
inainte sa dea harth, ch nu sunt de nici un
folos ci inch infrico§ézh ostile ce numai sh
se adune top in frunte0.2)
La fata 488 Neagoe voevod da fiului sti
o lectie de politica militarh, zicAndul: ch
biruindu-se de vrajmag, sh nu ésh gall din
Ora ci sh §éza pre hotare in locuri ascunse
unde vor fi prietini d'ai lui, pentru eh vraj-
masul nu sh va putea tine mult in Ora, ci
se va intórce, érh pre Domnul ce va fi adus
ii va läsa fOrh o5ti, atunci sa pornesch asu-
peal' cu óste.
Dup'aceea ii povatuesce eh, ca un general
nu trebue sh se espue la batalie i sa nu
stea unde va fi temeiul ostilor i rèsboiului,
cO vraima5u1 acolo Ii va indrepta tunurile,
J ,

1) Neagoe voevod f. 186.

2) Neagoe voevod f. 186.

www.dacoromanica.ro
 48

ci cu päzitorii trupului ski), sä se asecle

intre a doua si a treia Ma, d'aläturea o--
tilor, §i d'acolo sh caute la re'sboill')
In sfarsit Neagoe voevod povhtueste ce
maSuri trebue a lua la rasplatiri, cum trebue
sh se pomenésch sufletele celor morti in
rsboiti pe la sfintele biserici, ca sa vadh
top §i sa se indemne. Cum nu trebue sh
rasplatésca numai pe boeri, sail pe rudeniile
lui, sail pe cel ce-i vor fi dat mith ca sal
laude. Ci si pre shrac (nenobil), clice el,
dach e vrednic i harnic §f§i va 'Astra dre-
gatoria cu cinste, a mai bun 'y este sii- ,

racul cu cinste, de cat boerul cu ocara..

Ased area o§tirilor in granduiala bathlie»,
era ast-fel : pedestrimea precum: dorobantii,
Lefegii, Vinatorii, Seimenii, la mijloc (cen-
tru) ; la corpu din drépta sari aripa drépta,
sit aseza Chlära§ii, Saraceii, Scutelnicii. La
,4corpu din stanga sail aripa din stanga : »
Ro§ii de terra, cazacii, haiducii, §cl. La re-
servä eraii capitanii miilor i militiile bde-
rilor. Acésth a§eclare la re'sboiti nu era tot-
d'auna statornich ; nu numai positia locului
.§i iscusinta generalului, dar chiar i firea ar
1 melor Ii silia s'o modifice, duph cum istoria
ne arath inteatatea Intamplari.
Istoria ne dä forte putine relatil despre
rinduiala bataliilor. )) Din cele ce avem ni
sit invederézh : eh mai multe batalii, érä mai
. r . t, ,A
1 ) Neagoe voevod f, 190. o .( it .`) I I alre,'

www.dacoromanica.ro
1
 49

cu séma ale lui Mihaiii Vitézul, Serban I §i

Mateiti aunt metodice, ca Orandulala ob-
'hal ea- intrebuintat mai des, éra la »batalia .

de la Dude§tiD (1631) sa Intrebuinta nranr

duiala concava : ch Romfinii cunoscusera din
vreme importanta positiilor fire§ci la rgsboiii,
cum §i Intrebuintarea reservelor. SA dove-
' dim clisele nóstre printr'o aruncatura de
ochiti asupra unei batalii.
«Naha de la Mane§ti (1550), intre Radul
Ilia§ §i Mircea al III, este cea mai veche
despre care istoria ne-a pastrat daturi. Ea
se deosibe§ct : I. Prin nepotrivirea puterilor
amhAlnr part12,1(Mircea avea 80,000 osta§i,
iffWeind *ce Radul abia avea 12,000). 2
Prin intocmirea a dotal. falange ce Radul
facu din arma la 3. Prin intinderea ce el
dete frontului sett spre a'§i ascunde maimi-
cimea numerica. 4 . Prin atacul la vreme ce
el facu celor-alte randuri, cand. vaclu pe cel
d'antelti in neoranduiala. Tote aceste in-
tocmiri ale lui Radu, 11 Men sa triumfeze
, de rivalul sät1.1)
.. Naha de la Calugarenio (1595 Aug. 13)
este cea mai stralucita (loved. despre vite-
jia §i sciinta militarä a românilor. Generalul
cel mai istet al veacului de acum n'ar putea
L face nisce dispositii mai bune, de cat acele
ce facu Mihaiü Vitézul. Cu 16,000 luptatori,

t) VezI deserierea aeestil bataliI In Natalis Comitis univer

sae Historian sui temporis; libri triginta ab anno 1646-1681.
4

www.dacoromanica.ro
,
 50

el invinse uh armath de 200,000 Omani. In-

tr'acésth vestith bätälie insemnäm dispositiile
urmaióre : I Mihaiü trage pe vizirul Sinan
pa§a intent' TO6 strimt, unde acesta nu-T pu-
tea pune impotrivh de cat 12,000 lupthtori,
§i prin urmare tóta glóta armatei 'T fu ne-
folositóre. 2. Vedem pe al nostri nävälind
agupra turcilor, a fi reimping, a se ralia §i
a nhvhli de isnOvh. Singlira name acésth
impregiurare dovedesce nä arth, §i nä arra
inaintatä. 3. Mihaiii *Oh 2 tunuri in a.§.a
bunh positie in cat prhpäde§Ce tóth aripa
drépth a armatei turcesci: 4. Minunata isbire
ce vitézul. chpitan Kocea, cu mai pucin de
400 chlhreti, Mat asupra armatei turcesci
lutind'o pe la spate §i faschiränd'o, in vreme
ce Mihaiii o isbia in front')
TurCii, clice un autor vechiti descriind
acésth While, se luptaii ajutbrati." de multime
§i de numen, românii de thrie §i ihdräsnialh.»
(Turci pugnabant adjuti multitudine et nu-
:mero, Valachi fortitudine et audacia).2)
La Mina de la Sibiu» (1599.0ctom. 28),
vedein pe Mihaiii a da randuelit sOle de M.-
thlie uh positie oblich; atacul se fhcu numai
asupra aripei sthnge §i centrului. RoMânii la
inceputil perduserh Walla §i se rhschira-
1_ :. :

.*

1) Engel t. 1. f. 236. Hammer t. 2. 604. Coeiceanu (

f. 151.
2.) Conspectus Historiae Valachiae atailio cum divino ab anno
reparatae: salutes 1595.

www.dacoromanica.ro
 51

sera, child Mihaiü isbutesce a'i ralia, nava-

lesce cu iutélä asupra TransilvAnenilor birui-
tori, §i le smulge biruinta. Acestä bätälie e
cea d'Antaiti unde istoria pomenesce de in-
trebuintarea reservelor. Transilvänenii nu
sciurä a o intrebuinta p'a lor la vreme, de
-aeeea le maps biruinta. Mihaiti se folosi mai
bine d'alui.1)
La obätälia de la Mirislo (1600 Sept. 8),
ved.em pe Mihaiti a'§i acoperi flancurile, a§e-
cländuli armata intre riul Marus §i un del.
El avu nesocotinth d'a päräsi acéstä minu-
path positie, §i de a lua in gónä pe transil-
vanenT, carY se trAsesärä pe Dees; ast-fel el
cazu in cursa cel-o intinsese generalul Basta
§i perdu acesta bhtälie insemnatä, cea d'fin-
tail in care fu biruit.2)
La bätälia de la Toroszlo (1601 August
.2), armata românescä §i impärätesch era a-
§eclatä intend positie forte bund pe un deal,
Sigismund Battori, cu o arinath de dime ori
mai mare, era a§eclat pe alt deal oposit; nä
chin* deosibia ambele armate. Mihaiti stä-
In nelucrare §i ascepta ca vrA§ma§ul sä vie
sal lovesca. Cand. acesta se coboria pe mun-
te, Mihaiti 11 träsnesce cu artileria sa. Neo-
rhnduiala vrAjma§ului crescand in trecerea
ILA prin cam*, Mihaiü i Basta se folosesc

1) Bethlen t. 4. f. 384. qi urmAtórele. CogAlniceanu facia

, 198tr.
2) Cogalniceanu f. 211. Enget t. I. f. 261. t.

www.dacoromanica.ro
 52 =
d'acest minut priincios §i faC o isbire atat
de iute in cat i other& moo ómeni, in
vreme ce el' nu perdura de cat 300. Acésta
fu cea mai din urma biruinta. a Eroului §i
una din cele stralucite.0
La batälia de la Petersdorf.. (1611 luliti
12), transilvänenii isbira centru armatei nés-
tre. Pedestrimea nóstra putin numerósa se
sparge curand, Walla era pierdutä, cand
§erban I, numal cu ajutorul chlärimei, rein-
tocmi lupta §i casciga ua biruinta stralucith.2)
La batalia de la DudesciD. (1631 Octom.
26), Ro§ii de Ora, earl' eraU in aripa stanga,
isbiti de -Mari se deschisera §i 'I luarä in mij-
loc. Lupta se atita atunci grozav in aripa
stanga. Ea se comunica in urma la pedes-
trimele din centru. De' cinci ori pedestrimea
romanéscä fu reimpinsa de pedestrimea mol-
doveana 0 de cinci ori ea navali de isnóva.
In acésta batalie ca §i in cele mai multe, pe-
destrimea s'a luptat improtiva pedestrimer
§i chlärimea improtiva calarimei. 3)
Taberile ingradite (les camps rétranchés),
eréa cunoscute de romani Inca din veacu
al XV. La bätälia de la Kosova vedem pe
Xuniad a'§i ingradi tabara. Ingradirile se fa-

Memoires Chronologiques pour servir a l'histoire univer-

Belle de l'Europe, depuis 1600 jusqu'en 1716. t. 1. f. 16.

2) Clog4hd lean f. 268.

8) Fotino t. 2. f. 172-4.

www.dacoromanica.ro
r
 53

ceati cand cu §anturi cAnd cu care legate si

umplute cu 'Anent.
Isbirea si apararea era in aceea-§i
stare de pruncie ca §i in tótA. Europa.
La 1595, vedem mush o§tirea romAnéscA
si transilvanä a se purta la impresurarea Tar-
govestii duph 6re-care principuri Päcênd §i
§anturi acoperite (foss& couverts), spre a
se apropia de ziduri. 1)
Cetatile tèrrei eraii : Giurgiu, Braila, ora§ul
de Floci, Thrgovistea, Bucurescii, cetatea
Negru-Vodh, Poenarii zidith de Tepe§ VodA,
Domaica.9) Teleafla §i Cräciuna. Acesta din
urmh o luarä moldovenii dimpreunä cu ju-
detul Putna la 1473. 3) ,
. La 1544 turcil coprinserh BrAila, Turnu si
Giurgiu pe care le tinura p'en6 la 1830. .1
La 1659 Georghe Ghica I, din porunca Sul-
tanului, darama tOte cetatile.
Afard de cetätile de mai sus, mai eraii multe
alte cetätui care apara inträrile muntilor si
vadurile Dun Arii. Ruinele acestor .cetktui se
r.
. .
. . .

1) Cogalniceanu f. 157. G. Tomasi in cartea sa are un ta-

bloti care aratit armia crestinéseA sosind inaintea TAr-
govestet AcestA eetate este in facia planulut pe deal;
erestinil yin de la nord-est, 0 ail 0 &plat u4 baterie care
pupa,resee eetatea, Tureil fug spre thsArit, unde se v6d
tunurile i bagagiurile lAsate de dAnqii. Avant-garda clá-
rêt4 a crestinilor se veds in luptit eu arier-garda tureilor.
Osta0i români ea si eel transilvanl se v6d purtitnd came
cu pane marl; eitaretiY port euirase.
0,
2) Engel t. I. f.154.
3) Leatopisetul, Orel Moldovil (1352-1599. f. 138).

www.dacoromanica.ro
,

54

vkl. inch §i in diva de astacli p'alocurea.1)

Orh§anii eraü insarcinati cu apararea ce-
tatilor2), de aceea nici n'a progresat mult
acéstä ramurh a artei militare. Muntii §i stu-
fósele paduri ereaa cetatile favorite ale Ro-
mfinului, §i el scia bine sa le apere pe acele.
Acésta a fost arta militara §i intocmirea
puterel armate la romani. Despre bunatatea
acestei intocmiri, vitejia §i sciinta românilor
pot marturisi 76 de campanii, din earl 19
impotriva turcilor, 15 impotriva moldoveni-
lor, 13 impotriva transilvânenilor, 15 civile,
6 impotriva polonezilor, 5 impotriva unguri-
lor, 1. improtiva bulgarilor §i impotriva gre-
cilor, 1 impotriva cazacilor. In aceste cam-
panii salt dat mai mult de 80 Wahl rgnduite,
de care in 75 armata românésch, aü fost

1) Mara din multe ruinurl de cetAti care dupA, materialul lor

. se ved a fi elAdite din vremea Romanilor, sunt multe altele
ce se vM a fi maT noel, ass:
La Rtisboeni pe hotar din susul satului Porcescil din drdpta
Jiului, se afll i acum uA cetAtue.
AltA cetAtue se aflA din jos de satul BArlescii d'astAnga apit
Alta drA, in dreptul satului BrAdescii d'astAnga JiuluT.
La casa albA Mug& Kitciulesel. d'astAnga apiT se aft& nine;
asemenea si la satul Kremene Sud Gorzi, la gura BalasuluT in
Jill, Ia satul RecariT d'astAnga Jiului, la satul MuereniT intro
O1te i maT sunt rAsipuri de uA cetate pe care tAranil o nu-
mese: cetatea muerii .
Pe Niajlov de la vale de satul Krevedia s'a gAsit uA zidire
ruinate ce -.rani! numese cetatea feteT."
Pe apa ArgesuluT in Plaiul ArifuluT MITA aeest rig pine as-
tit-di stint zidirl de cetate, ce se dice a fi a lab Neagoe Voi-
vod. Alto cetittui se maT gAsesc la Orvenca i Bozoreanca in
judetul Teleorman, i altele.
CogAlniceanu f. 243.

www.dacoromanica.ro
 ,

55

partea principalä, éra in 5 ca aliatä, §i mai

multe lupte deosebite.
Genera Ili eel' mai vestiti ce au comandat :

armatele romanesci, afarrt de Domnii Mircea

I, Dan III, Vlad Tepe§, Radu de la Afumati,
Mihaiü Viteazul, Serban I §i Meek' I; ati fost:
Dan nepotul lui Mireea, Zavisie Negru, Radu
Buzescu, Banu IVIihalcea, Banul Manta, Far-
ca§, Albert Kyrali, Banul Udrea, Baba Novak,
George Race §i altii.

r
r4
r

}r

.1

't

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II.
, I. \
Puterea armata de la a§ed,area Domnilor fana-
rio# pinit la Regnlament.
. 1716-4832.)
.Dioa de 10 Februarie 1716 fu o cli de do-
lin pentru Romani ; in acea cli Nicolae Ma-
vrocordat, cel d'ântditi Domn fanariot, se
urea pe slavitul tron ilustrat de Basarabi.
Fanariotul pricepu bine ca puterea Ito-
manilor era in institutiile lor ; de aceea nici
nu intarclie a sapa acele institutil, spre a pre-
gati némului s o lungä domnire. El a§ecla
temeliile sistemei ce trebue a se substitua
in locul constitutii nóstre, läsand la urm6-
torii sei, insarcinarea de a le desvolta §i a

www.dacoromanica.ro
.3 I ti
 57 --
le consfinti. Dovadd despre acésta ne da
insup Constantin Mavrocordat, clicând in ac-
tul reformei de la 1741, ch. : u La acéstä re-
forma el a urmat invetaturilor pärintelui sai
Nicolae voevod."
Inca in cel dInteiii an a domnirei sale, '
Nicolae Mavrocordat imputina mult armata
§i militia. Duph dânsul Costantin Mavrocor-
dat la 1739 desfiinth de tot vechia organi-
sare militarä a Ora'. Din armath el 'Astra.
numai 120 tälpag §i ali ably' cazaci, la care
le plätia ate trei lei pe lund; érh pe cel-
l-alp ostag ii desfiinth de tot, supuindul in
randul dajnicilor de ob§té. Garda lui o
alchtui de vr'o chte-va sute de turd §i ar-
.

nauti; De asemenea strich pe säteniT numiti

spätära postelnicei, vistiernicei, pähärnicei,
scl, cum §i chpithniile de pe la judete, luand
§i cfirmuirea judetelor din 'liana capitanilor
§i dand'o ispravnicilor. Din militie el opri
numai 1620 de slujitori, pentru slujbele din
läuntru.4)
eAcóstä stricare a armatelor, clice gene-
ralul 'Bauer, inceputh de tatal, §i shvAr§itä
de fiul, slain de tot statul ; nu numai ca ea
grain covar§irea projectelor Porta läsand
tara Românésch in capricia el, färä temere
de contraclicere saii de revolth, dar ea es-
puse inch tara la supärärile turcilor §i mai
-
, ' r. , q ".
1) Bauer f. 69 Potino t. 3 f. 489, 352, 358. r-4. Cantacu-
zino f. 57, 63. CogOnicénu f. 331.

www.dacoromanica.ro
 58

cu sémä a locuitorilor din vecinhtatea Dunhrii,

vrAjma§ii el cei mai ne'mphcap. ET atunci
fäcea necurmat preumbläri prin érä scotand
daruri de la Domn, deprädand pe shraci,
fhcêndu-se in acea vreme stäpani pe tot co-
mertul, caci numai ereaii brate armate ca
sh pedepsésca aceste fart de legi.1)
Este de insemnat cä, reforma lui Mavro-
cordat intru cat a coprins dispositii regu-
lamentare §i de un interes mai secundar,
s'a primit si s'a inthrit de ob§tésca adu-
flare ; érh desfiintarea puterei armate n'a
incuviintat'o nici un Roman, de aceea nici
ch se aflä trecuth in actul de reformh.
Le phsa greti Romanilor sub fanarioti, le
phsa cu mult mai gra' caci nu avéti nici o
carierh spre a'§i desvolta talentele lor ostä-
§e§ci; de aceea de cate ori vr'un chpitan
mare se ivia in Europa, Romanii alergah cu
glóta ,sub stégurile lui. Ast-fel multi romani
se deosebira in armata lull Carol XII, regele
Sveciei2) ; Ast-fel mai in urma multi Romani
slujiaii in armata lui Frideric-cel-mare, re-
1) Bauer.
2) Analele ostasesci ne-an 'Astral o fapta indrasneta a until
ostas Romfin, din vremea cand Carol al XII se bite& in Po-
Ionia cu Polonezii i RusiT. La 1706 un capitan Roman slujind
in armata regelui Carol XII, apropiindu-se de un oras al Po-
Ionic! prin care trebuia si tréea, an eu durere ea trupele ta-
mini sint aeolo forte numerOse. Cum Jail acOsta stiinta lasa
pe at sill, in urmit Indupleca pe un Sved ce-I iritovArasia sit se
lase sit'l lege II dnce legat cot la cot la garda orasului spuind
cit este si el 'din armata Rusesca i cit in drumul lola OM
vr'o eati-va SvezI, pe care 'I ati taiat oprind numai pe acesta
ce '1 vud, pe care-I aduce la colonelul sAIl. Acesta tabula se

www.dacoromanica.ro
 ,

59

gele Prusiei, intre care Radul Cocórä ce era

Hotnot si Tudor din Bogdane§ti.1)
Alecsandru Ipsilant, singurul Domn fana-
riot, cdruia suntem datori recuno§cintä pen-
, tru imbunatdprile ce a facut, reorganisä la
4775 vechile rema§ite din armath, mai a-
dgogind §i alp slujitori.°)
P'atunci puterea armath se deosebia in
.slujitori din nauntru §i slujitori din afarh.
Cei d'ântéiii era : ,
100 Lefegil sub un cäpitan.
100 Lefegii sub vel-céu§.
400 Seimeni, sub ba§-buluba§a.
50 Catane sub un capitan.
100 Pompieri sub doi chpitani.
400 Scutelnici. sub 8 chpitani de margine
50 Poterasi, sub un cäpitan.

primeste prea bine. Rusil serbézA in tote chipurile acea mica

biruintA, i biruitorul se strecOrA binisor dupl ce 's1 a flied tOte
observatiile trebuinciOse. Impregiurarea acesta indArzeste pe sol-
datiT lift, el se pune in eapul lor, s'apropie de oras, intrA lOsS
staviTh gAsesee pe vrAjinasi beti i imprAstiaff, i dupit ce a
trecut sub ascutitul sabieT pe top ail' 1-aft esit inainte, ésA
fr a fi gonit prin pOrta din potrivA : (stratagemes militaire et
russes de guerre, Paris t. 2. p. 225).
1) 1ntre hrisOvele monastirel Arnota am gAsit o mArturie din
anul 7271. (1763) care incepe asa :
EA Teodor monahul de la schitul FrAgineni care pe mirenie
m'am chemat Tudor din satul BogdAnestifi episcopid, adeverez
eu mesa scrisOre a mea, data la mAna sfintieT sale pArintelui
Stefan egumenul sfintei monastiri Arcota si la tot soborul sfin-
teT monastirl, precum stt se stie c fiind eil in rAsmiritii, ratan&
Impreunh' cu altI tovarAst, si fAcendu-se in Ora acesta pace,
noT am mers in Ora Brandiburgului fiind acolo rsmiri i Im-
preunndu-m eh cu un Radu CocoarA ce ail fost Hotnot, 'mb-a4
spus cA fiind el aiel in tell, pl. 1
2 ) Hrisovul liii Alecsandru Ipsilant 1775 Decembrie.

www.dacoromanica.ro
 60

Ace§ti top eraü sub spàtarul ; éra sub

"-

$..
aga era :
120 TAlpa§', sub chpitanul dorobantilor.
120 Cazaci, sub polcovnicul Bucure§cilor:
120 Cazaci sub polcovnicul Targove§tei.
120 Slujitori sub stégul Agii.
500 Slujitori cu trei-cleci chpitani.
Slujitorii din afard era in num6r de 3144
sub 78 chpitani. El ca §i mai 'nainte erki sub
comanda spatarului, §i strejuiati marginile.
Cele 78 capitänii era urmhtórele :
In judetul Slam-Râmnicul 8 capitänii : FOG-
§anii, Gradi§tea, Mänsinenii, Ramnicul, Co- r

misóea, Varte§coi, Belciugata, Unturósa.

In judetul Buzai, uä chpitänie a tArgului
Buz6u.
In judetul Säcuenii 3 capitanii : Märginenii,
Gheghenii §i slujitorii judetului.
In judetul Prabova, o chpitänie a Ploe-
§tilor.
In judetul Ialomita, 6 capitänii: Lichire§tii,
Stelnica, ora§ul de Floci, Garbova, Slobozia
si Phdurea judetului. .

In judetul Ilfovol, 7 chpitänii : Ciocäne§tii, ;

Oltenita, Gergita, Podul Pitarului, CäpAcenii,

Obile§tii, Phdurea Judetului.
In judetul Dambovita, 3 capitänii : cazacii
.

Targove§tei, Flore§tii §i Balenii. . I

In judelul Vla§ca, 8 : chpitänii : Odiboe,

Daia, Ghe§tii, Chlugarenii, Baciu, podu Dóm-
nei, Capalegu §i Puciul Talpii
fn judetul Teleorman, 6 capitänii : Marta-

www.dacoromanica.ro
C. 'te
 61

logii judetului, Zmicea, Ru§ii de Vede, Ba-

laciT, Camansul i Cioctine§tii BordiT.
In judetul Mu§cel, 2 chpitänii: Calie§tii gi
Slujitorii judetului.
In judetul Arge§, 4 chpithniT : Lovi§tea
Pite§tii, Vànätori i Padurea judetului.
In judetul Oltul, 7 chpitänii : Slatina, Uda,
§erbhne§tii. Masa, Gurguiul, Catanile Sla-
, tinei i Slujitorii.
In judetul Romanati, 4 capitänii : Cara-
calu, Saluzu, Podu Bal§u, Catanile Cäldra§ilor.
In judetul Valcea, 4 chpitänii : Slujitoril:
Ramnicului , Vandtorii, Catanele Poterii §i
Catanele Marcu.
In judetul Doljifi, 3 capitänii : .doh ale Po-
terei §i una a Slujitorilor Judetului.
In judetul Gorjiii, 4 capitänii : a Slujitorilor,
a Meciltiilor, a Vanatorilor §i a Haiducilor
predati.
In judetul Meheding, 7 capitänii : a Pla-
iului, Cernetii, Calafatu, Giamlanita, Bogoci,
Bodita.:§i slujitorii judetului.')
Top slujitorii, atat din nauntru cat §i din
afar& slujia cu saptamana. Cel carii nu mer- .

géti la randul de saptamana, platiati späta-

rului sail agisi o leitä. El ereit in cea mai
prOstä stare, §i nici nu merita a se numi
osta0.2)
. Pe arnauti, Ipsilant 'I-a luat sub comanda

. 1) Cantacuzino f. 320-326.
2) Baur f. 81-87.

www.dacoromanica.ro
 62

, lul imediath. El a armat, mai ânteiii pe os-

ta§i cu pupi cu baionete, pe care le a adus '
de la Viena prin un preot ltalian.9
Chpeteniile din afarä se mai inmultirh in
urmh, §i se intocmi .0 ate o polcovnicie de
fie-care judet.
La 1787 Nicolae Petre Mavrogheni thcu
ore-care imbunatatiri in o§tire hothrind §i
lefile ,slujba§ilor, §i precurmând abuzurile ce _

1 se introduseseral . .i
Atunci acei slujitori se deosebird In A-
sboiul cu Nemtii, §i mai cu sémh in luptele
de la Sinaia i Cozia. .

Duph Mavrogheni i aceste inceputuri de

o armath schclurh mult. Dorinta românilor
d'a avea o armath regulath in piciOre nu se
putea invinge ;- ast-fel la 1802, el '§y cerura
de Domn pe Constantin Ipsilant, numai cad
acesta le-an fagaduit eh va intocmi vechea
organisare militarh. Fanariotul vacléndu-se
Domn '§i rata faghcluinta.
1 In sfar0t anul 1821 veni. Atunci in Ora
se manifestä una din acele mi§chri energice
care ark junetea popOrelor, §i dorinta lor
.de proph§ire. Duhul nationalitätii se de§tepth
I §i Românii scuturarh jugul fanariotici ce un
véo intreg 'II apash. Grigorie Ghika puse te-
' melie armatel Române§di, organisand trupul
h .de panduri. Ace§ti. panduri dimpreunh cu
1) Sulzer t. 3 p. 258.
2) Hrisovul lul Mavrogene pentru breasla spAtArieT 1787
Martie 4

www.dacoromanica.ro
 63

volontiril se deosebirä forte mult in rhsboiul

din urmh al Ru§ilor §i mai cu sémä la BM-
le§ti, Ciré§à, Schela-Cladovii §i Calafat.
k
f

It.
Puterea armath sub regulament.
In sffir§it veni clioa când se resturnh re-
forma fanariotich, §i redobAndiedm o parte
din vechile nOstre institutii.
Regulamentul recunoscu cele trei 0/.0, al-
chtuitOre unei bune organishri ostä§e§ci : ar-
` mar& militie §i rAdicarea glOtelor ; aplica-
rea insh ce a fäcut, nu pOte aduce isprava
doritä.
00§tirea permanenth , sub nepotrivitele
numiri de ustreaja pamântenesch §i militie ph-
mânfenéscä s'a alchtuit la 1830 de due arme:
pedestrime §i chlärime. Ea se imphrti in trei
escadróne. "
regimente, fie-care de doue' bataliOne §i done
'I

Batalionul se alcatuesce de patru compa-

nit compania Qe doue plotoane §i plotonul
de §ase despärtiri.
Escadronul se alchtuesce de patru ploto,
rite, §i plotonul- de §ase despartiri.
Batalionul §i escadronul ca unitäti de pu-
tere coprindea la inceput : cel d'antAiti 586
Orneni; §i cel d'al doilea 190 Omeni cu ofiz.
earl impreunä. . - I
. -1 ,d

www.dacoromanica.ro
,
 (

64

0§tirea se comanda en chef de marele

sphtar, ajutorat de un stat-major.
Strängerea osta§ilor se face prin cons-
criptie §i intrare de buna-voie. Invoirea de
a pune nm in loc, astä mèsura demoralish-
tore armatelor, este autorisata de legiuiri.
Conscri0i, duph legiuire, trebue sa se tragi.
cu sort!. Acésta mantuitóre mèsura IAA a-
cum inch nu s'a indeplinit.
Nimeni nu se póte ptimi In slujba de cat
In vIrsta de 20 IAA la 30 aril. .

Privilegiurile cinurilor de jos, sunt : ca fa-

milia soldatului sa fie scutith de dajdie cata
vreme va sluji el; 6ra slujind trei termini,
atunci dobândesce dreptul acesta de scu-
tire pe viata.
Imbracamintea soldatului, dupt trecerea
din slujbh, ramane a lui, precum i calul la
cabaret.
Cinurile de sus n'aii alt privileghl de cat,
eh slujind trei anT intr'un rang, sh alba, e-
§ind din slujba, drept la un rang mai sus.
0§tirea a incercat 6re-care prefaceri de
la alcatuirea ei IAA acum, escadrOnele carl
la 1835 se unisera intr'un regiment deosebit,
la 1843 se redusera pe jumnate, §i se de-
tell drag in administratia colonelilor de pe-
destrime. Acum o incercare de un an de
clile a fost destul, spre a elate cä calarimea
nu p6te merge bine, de cat avand adminis-
trarea el deosebitä.
La 1843, spre a se Implini-reductia facuth

www.dacoromanica.ro
 65

in chlärime, vi in cordonavi 6110 se mari

numgrul soldatilor de pedestrime, i bata-
lionul ajunsh se fie de 800 ómeni dart de
oficihri.
La 1844, se mai adhogi uä atreia armh :
artileria, alchtuith pana acum de vase tunuri.
Acésth armh 'a primit inch uh organisare
hothrätóre. Asemene se legiui a se intocmi
§i uh companie de pompieri.
Efectivul ovtirei acum este peste tot vi in
complect de 5608 ómeni, din care: 4869 ci-
nuri de jos in pedestrime vi 574 in chlärime,
126 oberi-ofiteri in pedestrime vi 20 in ch-
lärime, vi in ambe arme 18 stabi-ofiteri.
De vi n'ar putea cine-va invinovhti acésth
ovtire in privinta manuirei armelor vi a evo-
lutiilor, dar este inch primitóre de multe im-
bunätatiri. Ava instructia oficerilor ce e ne-
ingrijith, duhul ostävesc eel lipsesce, cer
uh mare luare aminte a carmuirei. Intocmi-
rea unei fol ostävesci care sh se dea in ma-
na oficihrilor, érh mai cu shah intocmirea
unei scóle ostavesci speciale in care sh se
formeze atat oficihrii pentru cate-trele arme,
cat i un trup de ingineri, sunt de neaph-
rath trebuinth. Acesth scólh ar costa putin
in privinta minunatelor folóse ce ar aduce.
eMilitie». Institutiile chrora se cuvine nu-
mirea, de mil4ie, la noi sunt: jandarmii vi
cordavii cu potecavii."
Trupul cabaret de jandarmi, chrora s'a
dat vechia numire de dorobanti, s'a intoc-
5

www.dacoromanica.ro
 66

mit la 1832. Insärcinarea acestul trup este

sh implinésed slujbe langa partea adminis-
trativa, i spre a sluji de reservä oscirel a-
sigurAnd liniscea obscésch de bantuirile fa--
cator lor de rele. Hc !nal _
Dorobantil se impart in chprhrii de 40
Omeni. Trel de aceste chprarii slujesc ne-
curmat pe lânga sub-carmuitorii judetelor.
Numèrul lor este intreit i fie-care se aflä in
slujba cate 10 dile pe Luna, de inthm-
plari estra-ordinare. , ;Jo(
Asupra dorobantilor de pe 1tngä cdrmuiri
se oränduesCe un tist care se alege de car-
muitorul judetului d'impreunä cu proprieta-
ril, locuitoril al acelul judet, §i se intaresce
de Sfatul administrativ.
. .

Casele dorobantilor se scutes de capitatie

§i recrutatie. El primesc léfa un len pe di
pentru cele 10 dile ce se aflii in slujbh in-
tr'ud lima; chprarii primese Cate un len si ju-
m6tate pe cli, i tistil 100 lel pe lima. Ca-
pitatia §i léfa lor care la inceput se plätia
din casa reservel Vistieriel, de la 4834 se
plätesce din cutiile satelor. Acéstii me'surä
a fost pricina cea mai de capitenie din care
a saracit §i s'a inglotit in datorii acele cutil,
in cat astd-clI numal sunt in stare a intam-
pina cheltuelele lor cele mai neaparate.
Dorobantil sunt indatorati sa slujesca ch-
150, armati §i investati intr'ud uniformil cu
cheltuiala lor.
Num6rul dorobantilor din bite judetele

www.dacoromanica.ro
 67

Principatulul este acum de 4,362. El ar pu-

tea alciltui ostirei reservä minunatd, i ar
fi putut implini scopul intocmirei lor, dacd
s'ar fi indeplinit buna dispositie a art. 11
§i 13 a legiuirei de la 1831 i a art. 4 §i
9 a legiuirei de la 1834, coprinzätóre: ca
acesti dorobanti s5 se alégà mai cu prefe-
i,*$ rire dintre soldatii e§iti din slujbd, sä se de-
priqd neincetat la arme, i sä le aibh bine
ingrijite, pentru care sa li se fach revisie de
dime. ori pe an de un tramis intr'adins a
ministerului din Iduntru. .. rfiuts
Cordonaii i potecaii" s'aii intocmit la
1834 spre a str5ju, sub privigherea ostirei,
piketurile i potecele ce se and intre punc-
turile de distante strajuite de Wire, care
sunt mai cu sérna, carantinele i cantórele va-
mii. Toti sätenit dajnici de pe margine, in
stare de a purta arme, de la värstd de 20 aril
pOne" la 50, sunt datori de se intocmesc in
cete de cate §ase ómeni, i fie-care céth
slujet,ste pe rand cAte nä sdptdmAnd.
Strdjuirea unui piket se da la120 famihi
Indatoririle satelor ce sunt insarcinate cu
paza unul punct sunt:
1. D'a avea tot-d'a-una patru ómeni inar-
mati spre paza acelui punct i cAte duoi
väIai cu imbracdmintea i hrana de la sine.
2. D'a avea luntrele trebuincióse pentru
plutirea pe Dundre, cum t5i de a clädi ca-
sele trebuincióse spre adapostirea strajuito-
rilor. nrJui39o,,I in firm 11191

www.dacoromanica.ro
 -- 68
Privilegiurile cordona§ilor ca §i a poteca
§ilor sunt : scutirea de recrutatie §i de da-
rea dorobantilor.
Nurnèrul cordona§ilor §i a poteca§ilor se
urea la 1842 la 39,859 familii; la 4843 s'a
facut uh reductie de vr'uh cate-va sate marl
departe de margine.
Acestä institutie bunt in principiii, insh
rIPs aplicata, a avut un efect cu totul d'im-
protivh de ceea ce se ascepta. Saks ca shtenii
nu s'ati deprins la manuirea armelor §i la
slujba osta§ésca, ca sa póth ast-fel a nu mai
avea trebuinth sa aiba necurmat osta§i pe
laugh dén§ii, §i prin urmare sh upreze sar-
cina o§tirei ; dar sub administratia trecuth,
ail ajuns intr'o stare a§a de ticalósa, in cat
dreptatea cere a nu se mai inthrziea radi-
carea acestei grele sarcini d'asupra-le. Ua
organisare mai bunk dra mai cu semä in-
tocmirea unui trup de oficieri graniceri, ar
fi putut de mai 'nainte schpa §i pastra a-
césta institutie, care ar fi marit atat de mult
mijlócele nóstre osta§e§ti. Acest adeve'r simtit
de top. silise pe chrmuirea trecuta a nigh-
dui cal va desflinta; dera in de§ert ascep-
tara atata vreme, caci este in sórta tutulor
chrmuirilor vicióse a fagadui multe §i a face
putine, a stingheri ori ce propa§ire, a apasa
§i a impila poporul, in loc de a'l realta, real-
tandu-se §i ele impreunä cu dénsul.
In sfar§it principiul radicärei glótelor" se
recunoscu in dispositiile proectului nog din

www.dacoromanica.ro
 69 .
anul 1832 care clice: cä la intamplare de i-
vire de talhari, sätenii sh se rhdice cu totii
ca sh'i gonésch Oa 'I vor prinde sail ii
vor ucide. Nedeprinderea locuitorilor cu ar-
mele face acéstà mèsurä mai mult ilusOrä;
0 de multe ori un judet intreg in picióre
nu póte face nimic la cinci; §ése Mimi bine
inarmati.

III
Illeheere.
Am ve'clut organisarea ostsa§ésed cea veche,,
am vèdut §i pe cea noua. Este invederat eh
acésta nu póte implini telul ei, ce este, d'a
ne da uh bund apärare nationalä; cii o§tirea,
care mai nici odath nu e complectä ';) rhs-
phndith in tóta téra, n'ar putea intimpina o
isbire iute i flit' de veste ; ch dorobantii
ast-fel cum sunt, nu pot sluji de reservä na-
tionalä; eh tinerea unui a§a mare num6r de
dorobanp este inch prea impovärätóre lo-
cuitorilor ; cii institutia cordona01or §i pote-
ca01or e perduth 0 nu se mai póte indrepta
0 a aduce vre-un folos Trebue ore sal
perdem din vedere ch starea orientului se
face din ce in ce mai -nesigurfi §i mai ne-
,

1) poirea i aeum are lipsA de 636 Omni pAnA la complect;

la acest num& sg, se mai adaogii, eel bolnavl al eArora num6r
e destul de insemnat, eel slobozig en vole, si se vor gAsi forte
putint sub stegurT.

www.dacoromanica.ro
 70

odihnitóre, i ca o slabd barierd ne desparte

de dinsul ? In starea acésta slaba in care
ne aflärn, nu suntem ore in primejdie ca vr'o
cate-va sute de pasvanti sä ne facd érd0 a a
puca drumul pribegiei? 0 asemene stare Ore e
.de dorit ? i cat n'am fi de vinovati de nu
am prevede'o din vreme spre a o lecui?
Este déra de neaparata trebuinta a pur-
cede cat mai in graba spre o reformare a
organisatiei nOstre ostd§eti, o reformare
care sa ne cbizä.51uesca mai bune temeiuri
de aparare. Spre acésta nu e trebuinta a
face inoire deosebitä in legiuirea ce avern.
Principiile fundamentale sunt recunoscute de ,

regulament, n'avem de cat sä le dam o mai

buna aplicatie. ,' ;f
Marirea otinei numal ca nu ne-ar putea
folosi nimic, ci Inca ar fi o nenorocire pen-
tru Stat. Otirile permanente aii indoitul
defect d'a Ii prea costisitOre i d'a rapi färä
fOlos atatea brate agriculturei i industriei.
Pe langa acésta mijlOcele nOstre nu ne ar
erta a tine in piciOre o qtire atilt de nu-
merósä pe cat am avea trebuinta. Till
speranta nOstra este dar in organisarea re-
servelor nationale. ifr. -,

Puterea Statului nu sta in armata activä

ci in reservele nationale ; acest adeve'r acum
este in de obOe simtit, §i tote puterile Eu-
ropei '§i aii organisat reservele lor. Franta
gardele nafi,onale ; Austria Prusia i tOtii Ger-
,01 011, 1.'4 1

www.dacoromanica.ro
 71

mania, Landvera ; Svetia, Landvera §i armata

indelta §i Rusia, coloniile militare.
Din tote sistemele militare ce ecsistä, in
clioa de acli, in Europa, cea mai bund §i
mai rationalä e a Prusiei.
Puterea armatä in Prusia se imparte :
1. In armata de linie. t: 197 b d
- 2. In Landvera de Antelul ban. 4.1blitu
,

3. In Landvera de al doilea ban.

4. In Landsturm sail rädicarea glOtelor.
In Prusia este lege generald ca" tot Pru-
sianul fArd exceptie trobue sh .slujéscal sati
in armath sail in Landver. Niminea nu póte
dobandi vre-o slujbh de nu'si va fi plätit
mai lintein acéstä datorie.
Armata de linie se alcdtue§le; 1-iil. din re-
crutatia fäcuth in fie-care an dintre tinerii
de la 20-25 ani; al 2-lea, din volintirii ce se pri-
mese si la '17 ani; al 3-lea. de aly volintiri
carii slujesc numai un an rind cer voie cä
se vor arma §i echipa cu cheltuéla lor. A-
céstä clash coprinde mai in deosebi pe ti-
neril de familie care ail stare §i chrora se
dä ast-fel inlesnire de a se pläti de inda-
torire d'a sluji, push asupra tutulor cetäte-
nilor. A semenea fac i tinerii carii se both',
rase pentru alth carierd. Peste trei ani a-
ce§tia tree in Landver5 ca ofiteri.
Terrnenul slujbei este de 3 ani. Oamenii
din armata de linie dupd ce aü slujit 3 ani,
se mai tin de armath doi ani, §i se numärd
in reserva de r6sboiti (Kriegsreserve.) In

www.dacoromanica.ro
 72

vreme de rèsboili el sint hotarap sh intre

indata in corpurile lor spre a le complecta.
Duph trecerea acestor dol ani, el infra in
Landvera de 1-iul ban, unde se tin pini vor
veni in virsth de 32 ani.
Bazul institutiilor militare ale Prusiei este
Landvera.
Landvera de 1-iul ban este hotärata in
vreme de rèsboiii. a ajutora armata activh
sari in Ora sail afarh ; in vreme de pace
fie-care §éde la casa sa, afarh de vremea
consaintita esercitiurilor.
Landvera de 1-iul ban se alcatue§te de
top tinerii de la 20-25 ani, care nu slu-
jesc in armath, §i de tóth populatia de la
25-32 aril. -
Oamenii din Landvera de 1-iul ban se a-
dunk de doh ori pe an pentru esercitiuri :
primavara §i tómna ; cele eantéiti tin 8 clile,
cele d'al doilea tret saptamani.
Landvera de al doilea ban se alcatue§te
de top ennenii" e§iti din armata activh saü
din Landvera de 1-iul ban, coprincrend tóth.
populatia de la 32-39 ani". Ea este menith
in vreme de re'sboiii a ocupa cetatile, sail
duph imprejurarli a inthri armata. Fiind-ch
ómenii care o alchtuesc ati slujit in armath
sail in Landvera de 1-iul ban, ea nu se e-
serséza de cat in cete mid pe la casele sale
§i prea rar se adunh. ,

Landsturmul ecsistä numai cu numele, §i

e chemat numai la o intamplare de o nava-

www.dacoromanica.ro
 73

lire estraordinarii. El se alcatuet,te de tog

ómenii care nu sant copring in armath §i
Landvera pinh in virstä de 50 ani, §i de
tineri de 17 ani, in stare sh porte arme. In
vreme de pace Landsturmul póte a se in-
trebuinta in ore-care imprejurhri, pentru pa-
strarea lini§tei din nauntru, el se forméza
atuncea in companii orä§ene§ti in ora§e, §i
companii tèräne§ti in tera.
Unitatea de putere a Landverei este ba-
talionul. Ocolurile (Creise) sunt ast-fel im-
partite C9 sh dea un batalion i un esca-
dron §i sub-ocolurile o companie. In vreme
de pace statul plate§te léfa in regimentele
de Landverh, numai la Statui-maior fie-ch-
rui batalion de 1-iul ban ; §i la fie-care corn-
panie de 1-iul ban, un feldvebel, un maga-
zieri §i doi sub-ofiferi. In fie-care escadron
de 1-iul ban un ofiter, un vahtmaistru i trei
sub-ofiteri. CeT d'al duoilea ban nu primesc
nici o léfa. Ofiterii Landverului de 1-iul
ban in timpul de esercitiuri, primesc léfa.
Oamenil din Landvera nu pastrécla uni-
forma la ei. Hainele, arniele, §i eele-alte se
depun la locul de capetenie a fie-chrui ocol,
tot batalionul avand o magazie deosebitä.`)
Indrasnesc a spune aid idea fundamen-
talli a unei organishri osta§e§ti, care s'ar cu-
veni mai bine nouè, care avem numai o
1) Yedi pentru ma malt& deslusire serierea generaluluT Ca-
raman: Essai sur l'organisation Militaire de la Pruse. Paris
1831. .

www.dacoromanica.ro
 3

74

Oita defensiva. 0 supuiii meditatiilor Ome-

nilor cunoscatori spre a desvolta i a o
desavar§i.
Ea ar fi:
A declara ca tot Romanul fard esceptie
se nat5te cu datoria d'a fi soldat al patriei,
de la 20-60 ani. Acéstä glóta a populapeT .

s'ar imparti in treT categoril.

Cea d'antéia s'ar alcatui de omen! de la
20-30 ani. In timpul de pace ar face in
ora§e slujba de garda nationala, adica ar
imparti cu o§tirea strdjile deosebitelor po-
stud. Cei de pe margini ar imparti aseme-
'nea cu o§tirea strajuirea hotarelor. La tre-
buinta estraordinarä ea ar putea fi purtata
in tot intinsul Orel la tote punturile ame-
nintate..
A doua categorie s'ar alchtui de Omen):
.

de la 30-45 ani. Ace§tia vor fi intocmal

ca Landvera de al doilea ban in Prusia: se .

vor aduna mai rar §i nu vor putea fi pur-

tall la trebuinta de cat in ocolul judetu- ,

lusf lor.
A treia categorie ar coprinde pe eel be"-
trasni de la 45-60 ani. ET nu vor putea a
se mi§ca din satul lor In lipsa celor-aly §i ,

vor ingriji : pentru politia satului §i implini- .

rea poruncior stapanirei. Aceste glóte s'ar

imphrti in legióne §i cohorte.
In toy anii s'ar face in fie-care judet e-
sersicii: primhvara o saptamana §i tOmna doh'.
0§tirea va da in ocolul ce ocupa, ofiteri §i

www.dacoromanica.ro
 = 75

sub-oficeri inviitatori; ace§ci unindu-se cu

sub-oficerii §i soldatii e§iti din slujbh din
care se afla in tote satele, ar face ca invetatura
sh fie cu inlesnire §i grabnich. In timpul a-
celor adunari fie-sare va priimi indestularea r-

léfa gradului sü dupd tariful o§tirei. Spre

a se acoperi acele cheltueli, sphtarul ar slo-
bozi (ar congedia) in toy aniY cu voe pe
la casele lor un num6r hotarat de sub-ofiteri
§i soldati, pe ate patru sail ése luni.
Uniforma n'ar fi neapäratä.
Polosurile ce am dobandi adoptand o a-
semenea organisare ar fi nepretuite: I. Via-
ta, averea i lini§tea cethtenilor §i a Statu-
lui ar fi ocrotite de bantuitile uneltirilor de
reii §i a nävälirilox de care am putea fi a-
merintati. 2. Numerul o§tirei ar putea a se
micsora mult §i am avea atat o economie
mare de bani, cat i s'ar Intórce agricultu-
re atatea brate ce sunt rhpite. 3. Nume-
S
rul dorobantilor s'ar putea inch imputina o-
prindu-se numai o a treia parte pentru sluj-
ba administrativh. 4. Poporul din tote cla-
sele ar ca§tiga mult moralice§te, caci intro-
ducand placerea armelor mai cu sémh intre
tinerii ora§elor, §i obcinuindui la o vlath
militara §i activa vom goni lucsul §i desfrh-
närile care degeneréza caracterurile, inmoae
curagiurile i preghtesc robirea popórelor.
5. Agricultura nóstra ar ch§tiga Inca, caci
esperiinta de tote clilele §i istoria ne arath
pe natiile militare a fi §i cele mai munci-

www.dacoromanica.ro
 76

tore. In sfAr§it sh nu Within §i vNul politic,

ca o nafie rèsboinica i unita, ori cat de
mica va fi, n'a fost nici odath biruith i nici
cä va fi; i mai cu séma sa luam aminte
acea macsima a political rasboiului, ea un
stat chiar d'a duoa MAW pOte ajunge ar-
bitru cumpanei politica, cand va sci a arun-
ca la vreme uh greutate intr'acea cum-
OM."

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro