www.dacoromanica.

ro
 EMANOIL HAGI MOSCO

Boerii lui Mihai Viteazul

In jurul unei improvizatii
istorico-genealogice ,

. 4.'

(Extras din Arhivele Olteniei No. 43-44) 1.

-; / _ .
4
.
l

'

: 7
r

s-

.
' t"

SCRISUL ROMANESC/CRAIOV A
I.- 14712.
. ; .
;
www.dacoromanica.ro
ly

. ,
 , . . ", .
lc ' 1 ,' r . ry
-
'

r .\ ' e
..-- Boerii lui Mihai Viteazul -.
In jurul unei improvizatii istorico-genealogice

,.:- Nu sunt din aceia can scriu, marginindu-ma mai . ., ,

mult la dobandirca de cunostinte prin cetit, urmarind ceia
ce se scriu de altii in domeniul istorico-genealogic. Uneori, -,
t 4: totusi, la cetirea inexactitatilor pe care unii improvizati in
aceasta materie le impartasesc cu seninatatea nestiintei,
,',._ simt nevoia imperioasa sa arat cat de daunator poate fi
acest sistem de vulgarizare a neadevarului care contribue
r; ,t la intunecarea stiintelor asupra trecutului nostru, destul
- de nesigur i fard asemenea contributii.
:.. . Cine voeste sa aduca un nou aport, dada inainte de a .
scrie nu se docuthenteaza in deajuns asupra subiectului cc .,!
trateaza si nu is cunostiinta de tot ceia ce s'a scris in . .
materie, lace opera inutild, reeditand lucruri ce s'au do-
vedit a fi gresite i, implicit, induce pe cetitor in eroare.
Chestiunea nu se pune in cazul cand se aduc arguments
noui pentru a combate, pe temei de dovezi sigure, asertiu-
nile facute de altii. .,
-, Domnul Th. Holban, in Arhiva" din Iasi anii XXXV
1928-, .No. 3-4, si XXXVI 1929, No. 1-2, publics un studiu f
asupra boerilor lui Mihai Viteazul, cu aratarea ca lucrarea .
a fost cetita in Seminarul de lstoria Romanilor al Univer-
., sitatii din Iasi, ceia-ce ii da un caracter de prelegere ofi- ,
ciala. . . .

Marturisesc ca rar am putut vedea o asemenea con-.' .,

.,
fuziune de personagii si o asa pronuntata lipsa de spirit ,.
'. critic in identificarea lor. Faptul ca autorul este moldovean
nu-1 indritueste s nu cunoasca ce s'a scris asupra Dom-
nuiui muntean si asupra boerilor sai. Socotesc ca, de as
scrie despre boerii lui ,Stefan cel Mare, as cauta sa cetesc
tot ceia-ce s'a publicat, mai cu seams de catre moldoveni,
-asupra acestui Domnitor. D-1 Holban n'a procedat astfel
si a ignorat lucrari importante, unele chiar recente.
Nu ma voi .ocupa de partea anecdotica si istorica a I,
lucrarii, fiind conforms cu cele expuse in obicinuitele ma-
nuale de istorie, ci de comentariile pe care autorul le face. ,

. Domnia-sa, in nota la pagina doua a studiului, zice ca

boerii erau b creatiune a primilor domnitori si, pentru a .,
-arata ca erau impartiti in categorii, se sprijina pe Tunusli, ...
,

.
spunand ca titlurile boerilor erau diverse si anume: de la
Banul cel mare la Clucerul cel mare se numeau credin-
ciosi; cei de clasa II-a si zapcii se numeau
, boerii nostri, ,
iar cei mai mici precum si capitanii de afara, slugi dom-
mesti. .:
. .

'. 4

,
,

_
Domnul Holban greseste de doua ori. ''' :',.:
f
. , ,,,
I, ,

.
, i
.
-id/ awww.dacoromanica.ro .. 3
..l .
-
.. ,r ''..t4! if/ "'V --C;`,1 47- '' '''' ; t .; , pt...0,,,'" '4
,
 r; .
`;..27. 4.
' t
. .
-'.
Mai intai, nu este exact ca boerii" ar fi fost o creatie::
a primilor Domni. In primele timpuri, calitatea de boer,,
adeca de nobil, nu era legata de ocuparea vre-unei drega-
torii. Erai boer gi fard dregatorie. Numai dela reforma lui..
Constantin Mavrocordat, dela 1739 incoace, epitetul de
boer a fost rezervat exclusiv dregatorilor. Aga dar, D-1
Holban trebuia sa spue boeriile' iar nu boerii").
A doua card greete D-1 Holban cand proecteaza asu-
pra epocei lui Mihai Viteazul, spusele lui Tunusli, recte
Banul Mihai Cantacuzino, care scria Istoria Tarii Roma .
neti la 1775, fratii Tunusli fiind numai editorii ei de mai
tarziu, la Viena. Numai dupa Constantin Mavrocordat s'au
fixat formule ne varietur" cu care Domnul se adresa hoe-
rilor = dregatori de diferite categorii: boerilor mari sau
veliti, boerilor de a 2-a trepta sau vtori, i boernasilor.
Pentru epoca anterioara nu cunosc nici o cronica sau alta
lucrare tratand despre asemenea nuanfe protocolare, iar
documentele, dinpotriva, arata ca nu exista in aceasta pri :
vinta nici o norma fixa.
In sprijinul celor de mai sus, voi city cateva cazuri
luate din actele privitoare la moia Baleni, ocina de basting ,
a boerilor Baleni, unul din cele mai vechi neamuri ale
- tarii, inruditi prin sange cu Basarabii2).
La 1451, Vladislav Vvd. intarete moia Rusii.3) lui:
Jupan Mihai spatar i fiului sau Stan".
La 1463, Radu Vvd.: lui Jupan Mihai i fiului sau"..
La 1468, acela Domn: credinciosului boer, jupan Mihai
of Rui care se trage din neam mare si statornic". . ,
La 1496, Vlad Vvd.: Boerului Domniei Meale jupan "
Mihai vel Spatar".
' La 14... (ultimele cloud cifre lipsesc), Vlad Vvd. sin Vlad.
Vvd. (Vlad Calugarul): dregatorului din casa Domniei
Meale jupan Mihai".
La 1501, Radu cel Mare: cinstitului boer unchiului.
Domniei Meale jupan Gherghina vel Pared lab").
.
,; La 1502, acela catre acela: cinstitul i indreptatorul. 1
Domniei Meale jupan Gherghina Parcalab".
La 1570, Alexandru Vvd. sin Mircea: Slugii Negrea
Portar". .,
,,
-: 1) cf. C. Giurescu. Despre Boeri.
. 2) parte din documente sunt .publicate intro lucrare, ignorata corn
'.,.: pled, pe langa altele, de D-I Holban, i foarte importanta privitor la boeria_
munteana : Genealogiile documentate ale famiilor boereti, de Stefan D. Gre- ?
cianu, Buc. 1913, 2 vol. 1, 2. Altele In lucrarea lui I. C. Filitti : Arhiva G. -
Gr. Cantacuzino, superficial compulsata de D-1 Holban. - .
,< N.

3) Vechia move de stramo0e a ,Balenilor. -_ - .

4) Gherghina, Parcalabul cetatii Poenari, din neamul Balenilor a ca-

, ruia sora Rada, in calugarie Samanina, a lost sotia lui Vlad Calugarul i mama,
.
lui Radu cel Mare. , ,. ,
, 1.. '
. , Iv,: 1 , s
.
4 : www.dacoromanica.ro
-
0 s YN..14.7-
 , '. f ..
' !.1:
: I.,.
. /
; 1 : : I. .
' q J

1 '
La 1587, Mihnea Vvd. sin Alexandru: cinstitului dre- . _
-. gator jupan Patru fost vel Logofat". .

La 1606, Radu Vvd,: cinstitilor dregatori si dantai '7 '.',

sfetnici ai Domniei Meale si mai cu seams din casa Dom-
niei Mele jupan Radu Buzescu vel clucer si jupan Preda".
La 1617, Alexandru Vvd. sin Ilia: boerului Ivasco *:
ce au fost vel arma".
La 1618, Gavril Movila: cinstitului dregator jupan F
Ivaco vel vornic". ., .
La 1620, acela catre acelas: lui jupan Ivasco ,vel- *,

Vornec". ,

La 1626, Alexandru Vvd. sin Radu: slugii Gheorghe --:

si lui Patru, fii lui Ivasco vel Vornec". -- ,
. La 1635, Matei Vvd.: cinstitului boer Ivasco vel '-- .,..
Vornec".
La 1638, acela: boerului jupan Gherghe postelnic".
.- La 1673, Grigore Ghika: boerului Gherghe biv vel .

.: Ban Baleanu' -

La 1683, Serban Cantacuzino: credinciosului boiari- - . .

nului Domniei Mele Mihai Cantacuzino biv vel Spatar"5). _:_,.,.

La 1689, Constantin Brancoveanu: cinstit si credincios .
boer al Domniei Mele Mihai Cantacuzino biv yel Spatar"9.
Insirarea actelor ar putea fi nesfarsita, dovedind ca nu `'''
exista ceia ce s'ar chema un protocol neschimbat privitor !
. la titulatura boerilor la epoca aratata de D-1 Holban. Voi
s2 da totusi: Inca trei acte ale unuia si aceluia domnitor catre :', ; 'i
, Viteazul, din care se va vedea ca Domnul, fara sa tie
unul i acelas boer de clasa I-a, cu putin Inaintea lui Mihai ".: -,

socoteala de afirmarile D-lui Holban, harazeste zisului boer

fie-care din cele trei titulaturi de mai tarziu ale celor
trei clase7). . . , , .

1570 Iunie; Alexandru Vvd. sin Mircea: slugii mele ..-

lui Coressi logofat"; ,
1572 Iulie, acelas catre: cinstitul boer at Domniei ,

mele Coressi logofcit". .

\
'- 1577 Martie, acelas catre: boerului Domniei, mele jupan
Coressi vel logofat". . .
.
,
Sa trecem la partea genealogica. . :
..
La pag. 19 din An. XXXVI (1929) No. 1 al revistei,
"_

D-1 Holban spune in nota ca Dumitrasco Obedeanu, mare

capitan in vremea lui Radu Serban, fiul lui Ion din Alberti, '
care va ajunge mare Ban al Craiovei, cum este in docu-
mentul din 7 Mai 1617, este altul decal Dumitru Banul
. ,, Boer batran, sfetnic important al lui Mihai", ba spatar, ba
paharnic, ba vornic. Tot D-1 Holban, in alts parte, arata t
,

5) si 6 Acte mosia Colentina, inedite. Propr. Nicolae Al. Ghika. $ .0.

7) St Nicolaescu, Diaconul Coressi si familia sa, in Revista pentru
Istorie, Arheologie si Filologie, X 1909 p. 284-7.
0 -- .
z... : N.,,
' ; `
: $
e .. :'
" '
i,
www.dacoromanica.ro
#i- .
,
t
,,, ' ' ,5
'
'
Y..-
'"
V t.. 1
 7.

. .
I 1 -
pe acest. Dumitru ca ban in acelas an 1617, odata deer I

cu Dumitrasco Obedeanu. Dupd D-sa, ar urma ca la aceiasi, ,

data sa fi fost doi marl. Bani de Craiova. Desi exists
cazuri chiar de triumvirat in Bailie, in epoca tulbure dintre
J. - 1589-1601, cum voi arata mai departe, Bania olteana nu se
gaseste insa nici ()data dublata ca parcalabia de cetate sau .,
, , , cea de tinut in Moldova. .

In cazul de fats, faptul ar fi cu atat mai putin posibil - 1 .7

cu cat uhul dintre acesti doi Bani nici nu exists decat in

imaginatia D-lui Holban, si anume: Dumitrasco Obedeanu. ...

r,
Sa vedem de unde a aparut acest Dumitrasco buclu-
, -,-
. casul. .
, .
,
,
J,0-,, Exists la 1590 un Tatul din Albesti avand fii pe: Du-
i trasco capitan, Alexe, Iane capitan si Conda, tofi din Al-
', i besti, neavand nimic comun cu neamul Obedeanu. Con-
', fuzia provine din faptul ca Alexe are un fiu Gheorghe,
.' capitan la 1650 si ca, contimporan cu acesta, la 1667, tra-
ieste un alt Gheorghe, logofat, mic, soful unei Vilaia din
'' Obedin, fiica postelnicului Preda Paianu. Aceasta, avea
de zestre mosia Obede dela bunica ei paterna Stanca Bra-
' deasca din Obedin. Sotul ei, Gheorghe logofat, este ince- ,...
. patorul neamului boerilor Obedeni, iar fiul for Petre si-a .v , ,s;
zis Obedeanu dupd mosia de zestre a mamei sale. De : . -c-'

alt -tel, daca D-1 Holban cetea mai atent lucrarea la care ,,,,,,-
se refers (Iorga, St. Doc. IV p. 21-23 nota), evita con- -
fuzia. . . .

Daca ast-fel, un Dumitrasco Obedeanu nu se intalneste

nici macar ca boer in sec. XVI sau XVII, cu atat mai :
putin a putut el fi Ban mare la 1617, cum vrca D-1 Holban.
D-sa spune ca sub Radu Serban, la 1602, traia un mare E.

capitan Obedeanu care, mai tarziu, cum e in documentul . --,

';<. din 7 Mai 1617", va ajunge mare Ban. Deci, data Baniei --`' -,

este cel mai tarziu la 1617, caci este exclus ca acel docu-
...- ment sa profetizeze ce se va intampla cu acel Dumitrasco. .-i' ,i
capitan peste aceasta data. . .

Confuziunea pe care o face D-1 Holban este groso-

.

i .

lana. Documentul pe care D-sa se intemeiaza trebue sa fie ', ,

,

la 1718 .
cel publicat in colectia Hurmuzaki 8), si anume raportul.
serdarului Barbu Brailoiu in timpul ocupatiei austriace:
una suta de ani dupd Radu Serban
spune: am fost la Craiova cu gandul de a prinde pe
in care '.'s;
Ban 0 pe un boier insemnat N. Obedeanu", si mai departe:
, .

;
dar acegia i trecusera de partea cealalta". Este lim-
pede ca raportul se refers la cloud persoane diferite: :

una, Banul; cealalta, un boier insemnat, N. Obedeanu.

Asa dar, nici macar nu este vorba de un Dumitrasco Obe-
I.
,
8) Hurmuzaki. VI, p. 168.

6 , .
www.dacoromanica.ro
; , .
11 ,?' tt;
 , .e

,.,. deanu, ci de un Nicolae Obedeanu, i nici acesta n'a fost

k Ban 9). .
1

Ori-cat i-ar place D-lui Holban sa daruiasca persona- ,' r-

giilor din studiul d-sale ani de viata cu nemiluita, cred ca .:

,
.

3 depaete on -ce limits cand face Ban, la 1617, pe un Dum:

tra*co Obedeanu inexistent i-1 lass in Banie pang. in
1718, un veac terg and din cronologia Banilor cam :

vreo treizeci asemenea dregatori. Intai, am crezut ca nu

inteleg ce cetesc, dar dupa mai multe recidive, am inteles
ca D-1 Holban nu intelesese ce a cetit. ,: ,1-
,.,
..:
La pag. 207, An. XXXV in nota 4, d-sa deplord ca nu a A

, putut sa. consulte cele cloud numere din Convorbiri Literare,

cu articolele D-lui Iorga: Istoria lui Mihai Viteazul. Evi- ,
dent ca este regretabil, i la randu-mi nu pot decat sa '
deplor aceasta lacuna, dupd cum deplor ca nu a cetit pe .
I,y
.J I"
C. Giurescu, Despre Boeri", acea luminoasa lucrare unica .: ,
in materie, i ca numai incidental citeaza pe Xenopol. -. ,

Acum sa luam in fir pe fie-care dintre dregatorii lui

Mihai, din 'studiul D-lui Holban.
Preda Buzescu. Era din Cepturoaia. Mama sa, Maria, .,
era fiica lui Giura logofat din Staneti. Apes se explica cti- .,
:
toria for dela Staneti, prin femei. Nu este aceasta funda- r.
fiunea neamului Buzetilor, ci Manastirea Caluiul-Roma-
nati, inceputa de Vlad Banul i frafii sai, Balica spatar i I.:
Dumitru parcalab, boeri din Cepturoaia, i sfarita de ,

Preda i frafii sai la 158810). ,

t,,
Este exact ca Mihai a avut nevoe de frafii Buzeti >-Y.

,.. fie relevat , la urma nu au avut o purtare tocmai

cari,
frumoasa fata de Domnul lor. Se poate chiar sa fi dat bani
',' cu imprumut lui Mihai, fiind boeri cu stare mare; dar in
ceia-ce privete calul bun", acesta nu era un imprumut, .,
ci probabil impozitul in natura i destul de greu pentru -
acele timpuri, pe care Domnitorul it percepea in vechime
la o intarire de moie sau la o danie: i a dat Domniei .
mele un cal bun". Uneori boerul, din mila domneasca, era ... i
scutit de acest bir, precum se poate vedea din documentul
citat mai sus din 14... (intre 1482-1495 Martie 9) dela . -.
Vlad Vvd. Calugarul, catre Mihai spatarul din Rui, la ci. ,

intarirea moiii Rui: i Domnia mea le-am iertat calul""). ''

Uneori, chiar intre particulari, la schimb sau cumpa-
ratoare de mo0, calul era unul din mijloacele de plata
intrebuintate. Intr'un document din 1603 Decembre, se
' Vorbete de cumparatoarea pe care o face Tatul, pos- .-.

...,. telnic din Lazuri, dela soru-sa Stanca sotia lui Calota:
i a cumparat Barbuleti pe 3.000 aspri si doi cai buni"").
9) Greala a fost relevat5 de I. C. Filitti in articolul: Banii i Caima-
camii Craiovei, publicat in Arhivele Olteniei, Anul III no. 13.
10) cf. Stefulescu. Tismana, editia II-a p. 67.
11) cf. Arh. Cant. op. cit. p. 18 doc. 94.
12) acte inedite mosia I.azuri din Dambovita. Propr G. D. Florescu. ,

www.dacoromanica.ro
1. 7
 ,
..
.,
, '. . ' tri ", ' 1 I ..
. ..
l - ' %.
, ,
_

.
. ,
., _-
Mihalcea Banal. Bra grec. Poate din Braila, cum spune :-,, - :
D-1 Holban, dar nu din Patarlage (Buzau), neputand fi si--: .. ,,

,
:1.

-
ragea
las nume ,
dintr'o parte si dintr'alta. Numele sau de familie era Ca- -' `
nu stiu sa fie Inrudit cu neamul domnesc de ace-
si nu i se cunoaste statal. A fost agent de
negof al lui Mihai. Apare ca Ban al Craiovei la 1595,
apoi la 1598 Impreund cu Ca lota gi Udrea,' la 1599-1600
. - cu Ca iota $i Rat 13), iar la 1601, numai cu Udrea.
.
D-1 Holban face o confuzie regretabila Intre doi Mi- .
.:*
halcea. Unul este Banul lui Mihai, batran, de oarece, cand
moare spanzurat la 1601, era in varsta de 71 ani14), si -

altul este Mihalcea din Badeni si Patarlage, din neamul

. boerilor Candesti, care nu a fost niciodata Ban ci numai
) .
vtori vornic la 1627, traind Inca la 1631..., 30 de ani dupa
., ce a fost spanzurat I Banul Mihalcea, grecul, nu are tats .

... , cunoscut. Mihalcea din Patarlage, romanul, este fiul lui

Neagoe, vel stolnic la 1601, si al Cap lei din Badeni. '''
1

Banul Mihalcea a fost casatorit cu Marula si a avut

,. copii pe 'Patrasco, zis of Cocoresti, pe Preda sofia lui z .

, Radu. Buzescu, pe jupanita Mihnea i pe Maria calugarita,

sotia lui Badican spatar din Greci (Buzau) si Sarata 15). .:
'
'

,
,

Iane si Tudor, dovediti la 1596, sunt nepoti lui Mihalcea,

:',,v Iii lui Iorgu sau Gheorghe, unul si acelas, -- nu doi indivizi,
, ... . cum crede D-1 Holban Inchis la Brasov, frate cu Mi- .

halcea.
'-: lane Banal"). Si act D-1 Holban contopeste trei boeri
- Intr'unul, cu singura scuza ca, de data aceasta, doi din
' ei sunt Bani de Craiova. Unul este epirot, altul este Canta-
, cuzino i celalt Catargi. lane epirotul, unchiul lui Mihai .-
7 Viteazul, frate cu mama -sa Tudora (Maica Teofana), apare '_.,
. ca Ban de Craiova Inca dela 1587, aproape neintrerupt pana
la 1593, cand Ban este Mitrea i ispravnic chiar Mihai, viito-
rul Domn. -..- .

.
Jane, vistierul si Banul din poema lui Lampros, nu
poarta pecetea cu vultur bicefal, ci este Banul lane epi-
k
,
, rotul; unchiul lui Mihai. lane cel cu vultur bicefal in
'
" pecete, este Cantacuzino, care a staruit la Poarta pentru
,s' ca Domnia sa fie data lui Mihai: In sfarsit, Ianache Banul
- .
;,
Catargi este -acela. despre -care poema 4-tti Matei al Mirelor, ..
,
. ... ... .4...
t .%
13) acte inedite in. carnetele St. D. Grecianu. . .
, .
-' 14) cf. chiar articolul D-lui Holban la pag. 220 din Arhiva XXXV. , .
- .. 15) Privitor la aceasta boeroaica, exists un act din 1634, tulle 15,
despre un foarte interesant proces ce avusese loc in a 2-a domnie a lui
Radu Voevodprobabil Radu -Mihnea, pentru ca a omorat cu mana ei doi ?
tigani ills urma a parat la domnie pe Stanciul log. Cepariul, zicand ca a
furat 1000 ughi aur. S'a dovedit mincinoasa si cu greu a fost ertata de -.
Domn. S'a calugarit apoi. Arh. St. Mitrop Buc. doc 1, pach. 179.
. 16) cf. lucrarea lui 1. C. Filial: Arh. G. Gr. Cantacuzino p.,XX1II si
lucrarea aceluias : Mama si sotia lui Mihai Viteazul, in Convorbiri Literare, -',..
anul LIII, 1921 p. 9, rau inteleasa de D-1 Holban. - . .,
7 . ',
,. 4 _.. i
, ,1 I. t , t Pa.
8 . - ' l
www.dacoromanica.ro
-' . . ... : f
. I , , s '; f
:,- 11-' ^ - ti ...'*,....,1 m - . . wAN"..-r,
.
.4.10 : . 'L. % 4.1V:41' ''.
 la 1618, spine ca. se trage cieiOre strahuni rarnura ad
buns radacina", ceiace nu se potriveste de loc cu origina
umila, ce acelas izvor atribue lui Iane epirotul. Asertiunea
(pag. 221) ca lane era ruda apropiata cu Patrasco Voda,
imi pare ca nu este la locul ei. Asemenea inrudiri, de la
main gauche", se tanuiesc. .

Iane Banul epirotul, era mort la 1603 17). Iata de ce

nu mai Joaca rol pans la 1624, spre mirarea D-lui Holban.
Iane din documentul din Februarie 1617, publicat de Ste- '-
fulescu, este lanache Catargi, Ban al Craiovei la 1614-
1615 si 1618-20.
Vorbind de rudele Doamnei Stancai, D-1 Holban, ii
da ca frafi pe: Dragomir postelnic, Tudor postelnic si pe
Mara. Ori, acesti doi din urma si Inca unul, Radu (ginerele
lui Patrasco cel Bun) omis de D-1 Holban, sunt copii ai
Neacsai Calugarita si ai Radului din Dragoesti, vel -lqgo-
fat 1564, taiat la 1568. Nu insist asupra zadarniciei de a
vorbi despre Chirca de Cretulesti, tatal (1) Doamnei
Stancai, personagiu inexistent chiar in genealogia D-lui Em.
Em. Cretulescu. Sa-mi ingadue D-1 Holban sa-i arat ca se
contrazice singur. D-sa, pretinde ca aserfiunile documentare
ale D-lui Filitti din recentul sau articol privitor la neamul
Doamnei Stancai sunt simple presupuneri, si is drept bune
pe ale lui Stefulescu 18), care nu sunt intemeiate pe docu-
mente. In acest caz, daca Stefulescu nu greseste si daca
inteadevar Stanca ar fi fost fiica lui Radu din Dragoesti
si a .Neacsei, cum ar fi putut fi in acelas timp si fata
lui Chirca inexistentul ? - .
Puf in simt critic nu ir strica.
Udrea Banul. Privitor la aceasta importanta capetenie
, de caste a lui Mihai, adaog ca a mai fost si Hatman si
Parcalab al 'Sucevei in 1600. In nota, la pag. 222, D-1
Holban spune ca Udrea Banal era frate vitreg cu Badea
postelnicul si adaoga ca Badea era fiul lui Patru Ba-
leanu19). Daca Udrea era fiul lui Patru dupa cum afirma
D-1 Holban atunci Radu Clucer si Patru Baleanu fiind
frafi (vezi mai jos), prin ce inrudire incestuoasa Udrea
si Badea ar fi frati vitregi ? De alt-fel, chiar D-sa, la
pag. 224, vorbind de testamentul Banului Udrea, ii da
ca frate pe Badea postelnic. Udrea, cu sofia sa Musa,
nu a avut copii. In August 1598, fiind Inca vel Armas
chiar in acest an devine mare Ban , prin testamentul
ce face isi imparte averea intre sotia sa, fratele sau Badea
si soru-sa Grajdana. Badea era din Baleni, Marcesti si
17) lorga, Studii si Dec. V, pag. 292. '

18) Doc. Slavo-Romane relative la Gorj, p. 293.

.

19) Trimiterea la Arh. Cant. p. 25 arata Ca D-sa nu a cetit doc. 112

din 7140 (=1633) Nov. 10 sau, ce ar fi mai rau, nu l'a inteles.

1 www.dacoromanica.ro 9
' 4
 r
1. f v r
N.
,

Leurdeni, posteinic 1618 si trala incd la 1642. 6raidana a 1,

fost casatorita de cloud ori. Intai cu Badea of Greci gi
t Sarata, al doilea cu Leca spatar, probabil Rudeanu, mort
ucis la 1615. Udrea Banul din Marcesti era fiul lui Radu
clucer din Baleni si al Mariei fiica lui Badea Izvoranu,
I deci nepot de frate nu fiu al lui Patru din Baleni,
fratele tatalui sd"ti Radu, al Doamnei Voicai sofia lui Pa-
trasco Vvd si Inca a ase frati proprietari in Baleni, Sla-
tioare, Togozeni. Udrea a mai avut o sorb Zamfira, sofia
lui Hrizea portar. Intru cat Udrea nu vorbeste de ea in
testamentul lui, s'ar putea ca la data aceia sa fi fost moarta.
In nota, D-1 Holban zice ca, D-1 Al. Lapedatu nu este
bine informal i ca D-1 Bajenaru nu a controlat izvoarele
asezand moartea lui Udrea taiat de Simeon Movild
' inaintea lui Julie 1601 si anume in Martie. D-1 Holban ad-
mite data de Julie. De ce nu ar avea dreptate D-1 Iorga,
cand zice ca Udrea Banul a fost taiat in Mai 1601 ?"). Ce
departe suntem intre o gresald de cloud luni, in fixarea
datei uciderei lui Udrea, i cei 30 de ani de supraviefuire
ai spanzuratului Mihalcea I Ce sa mai spunem de suta
de ani A baniei fanteziste a lui Obedeanu ?
Nucetul din Dambovita, ctitoria veche a Balenilor, a
fost cladit de Gherghina, Parcalabul faimoasei cetati
Poenari, cumnatul lui Vlad Vvd. calugarul, la sfarsitui '
sec. XV. Gherghina insa, nu a purtat numele de Baleanu,
dei stfamos al Balenilor. Numele apare pentru intaia
oars purtat de Patru vel logofat Baleanu, fratele Doamnei
Voicai i al Radului clucer (tatal lui Udrea), in sec. XVI.
Calota Banul. Nu este frate cu Dobromir, cum crede
D-1 Holban. Acel presupus frate al lui Dobromir, tot Ca-
iota, era numai sluger la 1586. Prima sofie a lui Calota
banul a fost Stanca din Lazuri, care a fost si sotia lui .,
- Borcea, logofat din Bucsani la 1592, iar a doua, a fost
Calea fiica lui Danciu vornic din Brancoveni, sora lui
Matei Basarab. Calota Banul mort la 1610, este Bozianu
nu cum s'ar putea crede Pardianu dovada facand'o
faptul ca Vintila i Calota II, Bozieni, copiii sai, au fost
frati de mama cu copiii lui Borcea din Bucsani, printre
cari Avram postelnicul dela 1620, fiii Stancai din Lazuri.
Calota face parte din acel triumviral al Baniei Craiovei in
timpul lui Mihai, intre anii 1598-1600.
Gheorghe Rat. Privitor la el adaog, cum am mai aratat,
ca in afara de 1600, a fost si in 1599. Ban impreund cu
Calota Bozianu i Mihalcea Caragea.
Dumitru Banul. D-1 Holban nu poate identifica nici pe
acest mare dregator, si dupa sistemul contopirii ce-i este
drag, confunda doi panes la trei indivizi inteunul singur.
.

20) St. Doc. IV, p. V. -

10 www.dacoromanica.ro
1 fd
D-sa spune ca Dumitru, Banul mic din Mogosesti si Bra-
nistari, este altul decat Dumitru Banul din studiul d-sale.
De asta data, D-1 Holban, tocmai cand era s nimereasca
identificarea unui personagiu, o inlatura. Dumitru ban
mic Mogosescu, si Dumitru Banul sunt unul si acelas. Con-
statarea ce face D-1 Holban, ca Dumitru vornicul train
la finele anului 1596, nu-1 poate indritui sa conteste uci-
derea lui de catre Mihai ca partas la rascoala din 1595-6,
dupa cum relateaza unele izvoare ", printre care citeaza
si pe 'Iorga: St. Doc. V. 643. Intr'adevar nu este nici o
mirare; ca si La Pa lice, Dumitru vornicul putea fi in
vials cu doi ani inainte de uciderea sa in August 1598.
De alts parte, la pag. 22, D-1 Holban spune ca Dumitru,
fiind ertat de Domn, si-a continuat slujba in jurul Dom-
nului sau pang la moarte". Aceasta fraza insemneaza ca
Dumitru a slujit pang ce a murit, si in acest caz, Dumitru
a murit cel mai tarziu la 1601, cand Mihai este ucis. Totusi,
la pag. 20, D-1 Holban spune ca si sub Ilias Voda la 1617
se intalneste ca Ban. Ar fi iarasi un caz de supravietuire.
In realitate, Dumitru vel vornicul din 1597 al D-lui Holban
este Dudescu cel taiat de Mihai. Intr'un document din
acest an 2t) figureaza atat Dumitru Banul ban mic
atunci cat si Dumitru vel vornic Dudescu.
Cat despre Dumitru care supravietueste, si-1 aflam ca
ban sub Ilias Vvd., el este Dumitru Mogosescu, acelas care
la 1597 nu era decat ban mic, si a devenit Ban mare de
Craiova deabea intre 1616-18, tocmai 15 ani dupa moar-
tea lui 'Mihai Viteazul. Cu sofia sa Maria nu a avut copii.
Ea, fusese maritata intai cu Valcu logofat of Fianca, au-
torul comun al Gradistenilor celor vechi si al Barcanestilor,
Mogosesti prin mostenire. Dumitru Mogosescu traia Inca
la 1632.
Continuand, D-1 Holban arata ca. Dumitru vornic din
Epotesti si Hotarani este altul decat Dumitru din studiul
d-sale. Nu pot preciza, dar s'ar putea prea bine ca tocmai
acesta sa fie Dumitru vornicul lui Mihai. Inteadevar, un
document 22) vorbind despre el, zice: Dumitru vornicul din 4-3
timpul lui Mihai Voda23).
Ce relatiuni pot insa exists intre Dumitru logofatul
de origina sarba din 18 Martie 1547, nepot lui Bojidar, cu
sfetnicul de sub Mihai? Nu-si da seams D-1 Holban pand
unde poate merge verosimilul, ca sa nu cads in ridicol ?
Vel logofatul 'dela 1547 potrivit teoriei D-lui Holban
21) Privitor la mosia Calugareni-Vlasca, inedit. Propr. Warthiadi.
22) lorga, St. Doc. V, p. 180 Doc de la Radu Vvd. din 1622.
23) cf. si Lit. si Arta Rom. 1907 p. 568. Doc. din 1618 de la Gavril
Movila, in care este vorba de ,Dumitru biv vel` vornic, care au vandut, in
zilele lui Mihai Voda, mosie in Epotesti. Acest Dumitru este, cred, gresit
identificat de cgtre Generalul Vasiliu Nasturel cu Dumitru Dudescu cel taiat
de Mihai, I

www.dacoromanica.ro 11
,
11 ]!
 r
1-s,

(vezi pag. 27, XXXVI) ca clreggforli Inalfi erau batrani

trebtial sa fie atunci cam de 40 ani si deci sub Ilia Voda,
la 1617, ar fi slujit Inca la venerabila varsta de 110 ani 1 :
D-1 Holban, la pag. 18, mai spune ca la 1587 Iulie 8,
Dumitru Banul era vel logofat, iar in nota 3, la pag. 19,
spune ca Dumitru vel logofatul dela 1587 este altul. Cand
vorbeste exact D-1 Holban ?
t
Ivasco Baleanu. Obsesiunea contopirei continua. Acest
important boer, care apare tocmai la 1630 ca mare Ban
al Craiovei, nu figureaza cu rost printre boerii lui Mihai.
Dar, macar de ar fi exacte cele spuse despre dansul. D-1
Holban ii da drept tata pe 'Dragomir vornicul. Acest Dra-
gomir vornicul nu a existat nici odata in neamul Balenilor.
Ivasco Baleanu era nascut la 1575, a fost vel vornic la
1617, vel Ban la 1630 si era mort la 1638. Elina fiica lui
Draghici din Margineni nu era sofia sa. Aceasta Elina,
- fiica lui Udriste din Margineni, era sotie, la 1568 cand
Ivasco Baleanu nu era nascut , a omonimului sau Ivasco
Golescu, cu care-1 confunda D-1 Holban. Sofia lui Ivasco
Baleanu a fost Sofia, fiica lui Gherghe din Magureni. A
avut 4 copii, nu doi, si anume: 1) Gherghe, boer care a
jucat un rol important; comandant al rosilor la Colentina
la 1630 tsi la Dudesti la 1633, sol la Poarta la 1654, robit
de Tatari in Moldova la 1659, vel Ban al Craiovei la
1662-3 si 1665-9 si caimacam al Orli la 1674; 2) Patru,
capitan 1660, soful Elinei din Cornateni; 3) Maria, sofia
lui Vasile, spatar din Greci si, 4) o alts fats, sofia lui
Dumitru Buzinca vel clucer la 1639, sarb de origine. Cat
despre Tudoran, dat drept fiu al lui Ivasco Baleanu, D-1
Holban iarasi face confuzie. Acesta este Tudoran, postel-
nic 1587, vel sluger la 1589, soful unei Eufimia, nu Finea,
si fiu al lui Ivasco Golescu vel vornicul, ctitor la Vieros.
mort la 1584, omonimul lui Ivasco Baleanu. Cum ar fi
, putut acesta din urma, nascut la 1575, sa alba la 1589
in varsta de 14 ani un fiu vel sluger, casatorit? Pu-
tina aritmetica elementary aplicata la date, descurca ches-
tiunea.
Ca Ivasco Baleanu si tatal sau Dragomir nu au jucat
rol sub Mihai, cum arata D-1 Holban, nu trebue sa-1 mire;
caci acest 'Ivasco in timpul Domniei lui Mihai era In
varsta *dela 18 pang la 25 ani, iar Dragomir nici nu a existat.
Mai departe, D-sa spune ca la lupta dela Jilistea data
Intre Petru Voda, fiul Doamnei Kiajna, competitor la
scaunul Moldovei, si Ion Voda cel Cumplit, detinatorul
. lui, Ivasco Baleanu a intervenit ca sa-si scape Domnul si
ca in lupta a cazut Albu clucerul, fratele lui Ivasco.. -
Aceasta lupta 'de epopee, fala boerimei vechi, este cunos-
cuta, dar Ivasco Baleanu este cu totul strain de ea, pen- , .

tru motivul ca atunci, la 1574, el nu era Inca nascut I

www.dacoromanica.ro
.

12 ,. .
 Ivaco Golescu, omonimul sau, este .acel boer viteaz; iar
Albu clucerul, tanar de 23 ani, sotul Irinei fiica lui Milo
Vvd., este fratele sail, care moare pentru Domn i este
Ingropat cu mare pompa la manastirea Viero, ctitoria
. neamului sau.
Ivaco Baleanu a fost fiul lui Patru, vel logofatul din
Baleni dela 1587, fratele Doamnei Voical a lui Patraco
cel Bun.
Hrizea banal. Regretabila confuzie I. i urmeaza cur-
sul. Daca, cum incepe a spune D-1 Holban, Hrizea nu a
jucat rol sub Mihai ceia ce de altfel este exact , de-
ce 11 trece printre boerii acestui Domn? Armaul Hrizan
trimis la 1599 de Mihai in Ardeal, nu poate fi Hrizea
viitorul Ban, ci este probabil Hrizan din Barbateti, pos-
telnic Inca dela 1595. Nu am gasit nici un Hrizea vistier
al lui Mihai, dupa cum afirma D-1 Holban, iar daca ar
fi existat, nu s'ar intelege cum de nu ar fi jucat nici un
, rol, vistierul fiind unul din cei mai importanti boieri.
In timpul domniei lui Mihai Viteazul, dela sfaritul
lui 1593 pans la 1600
meon Movila, Radu Mihnea ,
data dela care tronul pribeagului
Voevod trece dela Domn la Domn: Nicolae Patraco, Si-
la vistieria Tarii Romaneti
se perinda urmatorii boeri: Pangrati, Statache, Teodosie
(Rudeanu), Andronie i Stoica 24).
Hrizea din tstudiul D-lui Holban era dela Balteni,
ctitor al faimosului schit din jud. Ilfov. Il gasim vistier la
1621, vornic la 1628, vel Ban la 1631 i la 1634-7. Hrizea
vel logofatul din 1617, nu este Hrizea viitorul Ban, ci acel
Hrizea sau Hristea, grec din Rumelia, despre care vor-
bete Matei al Mirelor i care este taiat de Alexandru
Ilia in a doua domnie, aa ca era mort la 1629. Spre .
u limpezirea confuziei, voi arata ca nu lirizea Banul, cum
zice D-1 'Holban, este tatal cronicarului Radu Popescu,
ci Hrizea Popescu Caridi, vel vistier la 1669, mort ucis de
Serban Vvd. Cantacuzino la 1680, l inteadevar ginerele
lui Gheorghe Baleanu, fiind sotul fiicei acestuia, Maria.
Acest din urma Hrizea, era fiul lui Gheorghe Caridi vistier,
mort i el ucis la 1655 25). D-1 Holban mai adaoga ca
Hrizea din Popeti era fiul lui Oprea logofat din Maneti.
24) Acesta este faimosul Stoica sau Stoichita vistierul, gresit aratat ca .

Riosanu. El este de o potriva unchiu al lui Milos logofat din Parau, stra-
mosul Riosanilor si al lui Stoica din Urdari (varul bun al lui Milos) si un-
chiul lui Gheorghe vornic din Sardanesti i fratelui sau Paraschiva Cepleanu,
iarasi veri ai hp Milos. Stoichita este din Stramba, mosia de zestre si de
cumparatoare a sotiei sale Dochia fiica lui Pastravan, si ctitor Impreuna cu
sotia, la 1603, al M-rei Stramba. Milos este fiul lui Badea din Paraunu
Paraieni, si probabil al unei surori a lui Stoichita. cf. Stefulescu : Stramba
p. 92-97 si Gorjul Istoric p. 455.
25) Acest Gheorghe Caridi are de sotie pe Sofia Popescu, fiica lui
Staico vornic, stranepot lui Staico, vornicul lui Radu Paisie. Avea mosia
Popestii de zestre; de aci luarea numelui de Popescu de catre Caridi.
. www.dacoromanica.ro
If .
.
t
13
-.. Ar -.
.rt ' .- '. 5
 ; 'r
r ' e:
Alta confuzie. Acest Oprea logofat a fost fatal lui Hrizan
din Barbatesti, postelnic Inca la 1612, soful Frujinei -7- a
doua sa sotie fiica lui Hrizea vornic 28). .

0 simpla socoteala de varsta scotea pe D-1 Holban

. . din impasa. Daca Hrizea Banul ar fi fost acelas cu Hrizan
armasul, trimis al lui Mihai in Ardeal la 1599, in varsta,
sa zicem, numai de 25 ani, la ce varsta ar fi putut avea ,

fiu pe Radu Cronicarul Popescu, care se calugareste, fara

a fi prea batran, la 1722, un veac si un sfert mai tarziu? 27)
Pe de alta parte, stiut este ca Hrizea vistier Caridi Po-
pescu, ginerele lui Gheorghe Baleanu si tatal cronicarului,
moare tale la 1680 28). Ca sa fie acelas cu armasul dela
1599, ar insemna ca era trecut de suta de ani cand a fost
ucis I
Hrizea Banul a avut de sotie pe Gherghina, fiu pe
Udrea si fiica pe Alexandra, sotia lui Dumitrasco vel vis-
tier din Bogdanei.
Cudor Banul. Confuzia Isi urmeaza cursul cu persis-
tenta. Documental din 1643 citat 29) zice: Vilaia sotia lui
Dumitrasco din Spineni si fiica lui Tudor Rudeanu' (fara
titlu de boerie). Acest Tudor Rudeanu, boer 'din Curti-
soara, a fost logofat mic la 1599, postelnic mic la 1606 si
vel sluger la 1620. Cum putea fi tot el Ban mare sub Mihai
la 1600, cand avem triumviratul aratat, compus din Gher- ,
ghe Rat, Mihalcea Caragea si Calota Bozianu ? Totusi,
s'ar putea ca Tudor de care vorbeste D-1 Holban sa fie
acelas cu Tudor mare Ban de Craiova tocmai la 1611-13, .

intre Preda Buzescu si Ianache Catargi, si pe care fai-

mosul document al Buzestilor it numeste: ,.Tudor Saitan
carele au fost Ban in vremea lui Mihai Voda", ceiace insa
nu insemneaza ea si atunci a fost Ban mare.
Altul. este Tudor la care se refers D-1 Holban. Acesta V.

este din Vladeni. logofat la 1600 si deci nu Ban"), Tudor,

marele logofat din 1555 este iarasi altul, neputand fi tot
el logofatul mic dela 1585 si comisul dela 1593, care la
randul lui este iarasi altul.
Tudor vel logofatul din 1555 ar putea fi Tudor din
Manesti, Orboesti si din Bucov, sotul Stanei din Bucov,
Langa Popesti-Ilfov exists mosia Careda. Nu stiu ce legatura sa fie intre
aceasta si neamul Caridi. Acte inedite propr. Serban G. Cantacuzino. Co-
municare G. D. Florescu. i /
. 26) cf. St. D. Grecianu, op. cit. II, arbore Barbatesti. r '
27) cf. Schitul Balteni, de I. Popescu-Bajenaru, p. 80.
28) Capitan la 1664, spatar la 1666, vel vistier la 1669. Cum putea fi
tot el armasul de la 1599 si tocmai 65 ani mai tarziu Capitan? Adaog ea
insasi trimiterea D-lui Holban la lorga St. Doc. XXI dovedeste ca d-sa nu
a inteles ca acolo este vorba de Balteni. Tot astfel trimiterea la Liter. si
. Arta Rom. p 568, 1907, pentru Hrizea este gresita. .. t
29) Arh. Olteniei 1927, p. 426.
.'
. 30) Iorga, St. Doc. V, p. 680, . - , .1` :
I
- I
t-, ,.
..)
www.dacoromanica.ro
. 1. '... 4

14
 -
trek vistier 1543, vel logofdt la 1556, ucis la. 1568, fratele lui
Dragomir vel spatar 1543, vel vistier la 1556-64 si el din
Manesti, Orboesti si Tarbaceni").
Trecem la Vornici.
Dragon?' ir Vornicul. Nu este Bdleanu. Dupa cum am mai
spus, nu exists printre boerii acestui neam nici un Drago-
mir, la nici o epoca, fie vornic, fie cu alts dregatorie.
In afara de gresala de a nascoci personagii fictive, si aci
se iveste aceiasi confuzie de indivizi, precum si longe-
vitatea neobicinuita de care se bucura boerii lui Mihai
Viteazul, astfel cum D-1 Holban ii infatiseaza. Dragomir
din 1554 de sub Patrasco Voda, este Dragomir vistier din
Manesti, Orboesti, fratele lui Tudor logofatul din Manesti,
cum am aratat mai sus. Dragomir din studiul D-lui Holban
este altul, vornic in 1568 si 1580, sotul unei Maria $i fatal
lui Patru clucer 32). Dragomir spatarul pe care D-sa it
constata in doc. din 1599 nu poate fi identificat nici cu
Dragomir din Manesti, nici cu Dragomir vel vornicul dela
1568. . I

Daca Dragomir vornicul din studiul D-lui Holban ar

fi acelas cu Dragomir vel vistier de sub Patrasco Vvd.
i ar fi murind abia sub Radu Mihnea pe la 1615, am
avea iarasi un boer dregator apropiind suta de ani. Dar
este ceva mai curios. D-1 Holban zice (pag. 27), ca. intre
1618-1620, deci cativa ani dupa ce murise, Petru Voda
Movila (sic) 11 cheama sa-i ceard oare care relatiuni privi-
toare la Mitropolia din Ardeal.
Daca, cum zice D-1 Holban, Dragomir vornicul este
nepot lui Dobromir Banul, dece nu-1 identifica cu fratele
Doamnei Stancai, stiut fiind ca Banul Dobromir nu a avut
. decal un singur nepot purtand acest nume, gi acela a fost
Dragomir, fratele Doamnei Stancai? 33) Nu pot intelege sen-
- sul inrudirei: Dragomir este nepot de matusa lui 'Stroe
Buzescu". Relev ca D-1 Holban greseste cu 10 ani in minus,
asezand data Baniei lui Dragomir la 1633. Ce ar putea .

spune D-nii Al. Lapedatu si Bajenaru, cicaliti pentru doua

luni, si Inca acelea nesigure I
Mai trebue mentionat, conform comunicarei ce o face
D-1 Holban, introducerea in cronologia Domnitorilor mun-
teni a unui Domn Inca necunoscut (vezi pag. 24 si 27 din
studiu).
Este vorba de Patru Movila, domnind intre anii 1618-
1620. Stiu ca a existat un mitropolit al Kievului la 1633
cu acest nume, al carui portret l'am vazut la manastirea
v
31) Acte inedite. '
32) cf. Revista Istorica VII, 1921 p. 218 *i C. Giurescu op. cit. p. 58. ,
33) cf. articolul: Ctitorii de la Plaviceni Olt, de I. C. Filitti,In Arhivele
Olteniei 1927, No. 32-33 p, 266.
www.dacoromanica.ro
15
 . ,. .

,
gucevita, de nu ma inset ctar nu stiam ca inmate de a
imbraca rasa calugareasca sa fi domnit aci. , 1

,,. Cernica Vornicul Stirbey". Nu tiu pentru ce D-1

Holban l'a botezat ,Stirbey". Un Cernica vornic, ascen- ,.
dent prin femei al boerilor Stirbei celor vechi, exists sub
Mihai, dar nu se chiama Stirbei. I se zice din Anini, Sa-
cueni i Serbaneti. Cat despre inrudirea sa cu Mihai,
fiindu-i ginere, cum precizeaza D-1 Holban, sa-mi fie in-
gaduit s nu o cred. Aceasta este o mistificare. Totui, ar
fi interesant de cunoscut argumentele. In afara de Nicolae-
. Patraco, de Florica, sotia lui Preda slugerul din Greci,
copii legitimi, i de Marula, bastarda Tudorei din Taroor
i sotia lui Socol vel clucer din Cornateni, nu tiu ca Mihai
Viteazul s fi avut alti copii, fie chiar din flori. , '-
La Iorga (St. Doc. V, p. 624), se face o confuzie
de persoane. Este o grepla de a identifica pe Cernica
vornicul fard nume de familie, cu postelnicul Stirbei, fara
nume de botez (Hurmuzaki XII). Sunt doi indivizi deose-
biti. Postelnicul Sti bei ar putea sa fie: Tudor Stirbei
ot Izvor postelnic la 1614. Cernica vel postelnicul din
1553 34) al lui Patraco cel Bun, este lard alt cineva. '

Cernica vornicul aratat mai sus este ascendentul

prin femei al Stirbeilor, i iata cum. Acel Tudor Stir-
bei ot Izvor are drept a doua sotie pe Maria, fiica Dra-
'. gului logofat i a Calei, fiica acelui Cernica vornic, care
nu este Stirbei. El, frebue sa fie acel vornek Chernika"
misionarul din 1604 in Ardea135). Intru cat Cornica vor-
nicul mai traete i la 1616 36), deci nu moare la 1611, cum No

spune D-1 Holban, este mai mult ca problematic s fie

acela cu vel postelnicul din 1553, cad ar fi fost lards un
4
moneag de o suta de ani. .
Vorbind de acest Cernica, D-1 Holban zice ca nu are
multe tiri privitoare la dansul. Totui, afirma ca era un
intim al Domnului, fiindu-i ginere; ca era batran sub
Mihai al carui postelnic era, fiind Inca din 1553 postelnic
mare; ca tot el este Vornicul din 1601 i vel logofatul din
1611.
. Mihai Voda se nate la 1557. Ce varsta sa fi avut atunci ,
marele postelnic Cernica, aflat in aceasta mare drega-
torie cu patru ani Inaintea naterei viitorului sau socru? :1

D-1 Holban ii tainuete varsta. Voi acorda lui Cernica '

aceasta dregatorie la varsta de 30 de ani37), greind
34) Doc. din 7 lanuarie 1553, la care se refers D-1 Holban, publicat
de Elie Nicolescu In Liter. si Arta Rom. 1904, p. 457. .

35) cf. lorga, St. Doc. V, p. 625. Tot aci se poate vedea ca vaduva
. lui Cernica se numeste Kiajna si ca nu se pomeneste de inrudirea ei cu Mihai.
- 36) Arh. G Gr. Cant. Doc. 661, p. 207.
37) cf. chiar studiului D-lui Holban p. 27. XXXVI nota 5 fine, unde
zice: is'a observat ca boietii cari ocupau functiuni inalte erau batrani, iar
cei tinerichiar rude de Domni fiind puteau ajunge cel mult postelniceii.
'",
16 www.dacoromanica.ro . a'
a .1

I SI
 A

- b7,k` , o's

,
' volt in minus, Cernica nedatorind o asa inalta slujba in- ,
rudirei domnesti Inca neexistente. Deci Cernica, nascut
fiind la 1523, la 1557 avea 34 de ani. De alts parte, dupe ' ,
D-nii St. Nicolaescu si I. Sarbu, izvoare cunoscute D-lui
Holban, Mihai se casatoreste cu Stanca, fiind Inca ban
. -de Mehedinfi, pe la 1588. Sa zicem ca viitoarea presupusa

,
,r
k- , , sofie a lui Cernica a fost primul copil nascut. S o cu- ,

nunam cu Cernica la varsta frageda de 12 ani minimum ,_

.
- de admis adeca la 1601, tocmai in timpul tragicului
sfarsit al sbuciumatei domnii a lui Mihai. Ce varsta avea .
',.
Cernica la casatorie? 34 ani la 1557, cu Inca 44, de atunci
Dana la 1601, fac 78 ani. Voinic postelnic, dar lasciv is,
batran si amorali parinti1 .

D-1 Holban, 11 mai prezinta pe acest boer si sub alt , ,

,
foarte urat aspect. D-sa, it face partizan devotat al lui
:

.
' Radu Serban. Zice ca acesta, la 1601, trimite pe Cernica
nu arata unde in calitate de biv vel vornic sa apuce
tronul". Va fi avut acest boer calitatea de vornic, dar mai
avea, potrivit celor aratate de D-1 Holban, si pe aceia de : '
,
._

.: ginere al lui Mihai. A lucrat deci impotriva socrului sau

Mihai Voda si impotriva cumnatului sau Nicolae-Patrasco
Voda, ca sa ajute pe socrul acestuia din urma. Complicate
politics 1 . . ,

Ivan Vornicul. Si aci confuzia persista. Ivan din stu- '

.diu, boer al lui Mihai, nu este sotul Margai. Aceasta
Marga nu este fata unui Matei necunoscut. Este fiica lui
._, Matei din Caracal, Ban, cazut in lupta dela Boiani in , '
1560, nepot al Banilor Craiovesti si al lui Neagoe Voda,
, si sofia lui Ivan Postelnicul, care nu poate fi boerul lui
Mihai pentru motivul ca., la 1587, cand Marga isi face s'I,
testamentul, el era mort. De altfel nu putea fi la 1570 vel
, logofat si la 1587 postelnic 38). Ivan, stolnicul de sub Mircea
'' Ciobanul, este evident iaras altcineva decat Ivan vel lo-
gofatul D-lui Holban. La 1571, avem un alt Ivan, stolnic, si
la 1570 un Ivan vel logofat, deci doi boeri deosebiti "3). ,
!i - Mai exists un Ivan logofatul din Pitesti, zis Norocea,
vel logofat la 1567, sotul Stand, fiica lui Mircea Ciobanul
. .i un Ivan Baleanu, sluger la 1583. Un alt Ivan 40), din Rada, I.
, , vel logofat la 1590, este probabil frate cu Tudor din Cur-
y tisoara si din Ruda, luat drept Tudor Banul de D-1 Holban.
JP:
. .
Petru Vornicul. Si aci stint nevoit sa ma repet zicand
. .ca Patru vornicul nu poate fi fiul lui Dragomir Baleanu A

., inexistent. Mai mult chiar, Patru vornicul nu este Baleanu.

- ' Dace Petru vornicul a avut fiu pe un Dragomir, ceia ce se
_ poate, in schimb Patru Baleanu nu a avut nici un fiu .

i
38) Liter. *i Arta Rom. 1907 p. 563. ,..
';
''.. .." 39) Arh. Cant. op. cit. Doc. 511 i 588.
40) cf. lorga, St, Doc. V, p 680. ..
, : .,
1 , -, : I
' ,
.N'
: .-S,
.. L. - 1 ', . (
2 -
.
N. .. .
www.dacoromanica.ro 17
P
 .. -, ' ,

.
I
'
,1
i
',
, . ,
J f
..
.
-, .

.
.
,

Dragomir, acest nume, cum am aratat. mai sus, neexis-

tand la nici o epoca in neamul Balenilor. . -, ,.,

,.
Patru spatarul din 1588 nu are nici o legatura, fie cu . -.
::,
Patru vornicul, fie cu Patru Baleanu. Este spatarul Petre '
Richiacana intre 1585-90. S'ar putea ca dansul sa fie acel
::
Peter spatar gran gladifere" din lista solului imparatesc
Joan de Marini Pauli la 1594. Pietre de Bagliani gran
logotate" de pe aceiasi lista, este inteadevar Patru din
Baleni, ban mic la 1582, vel logofat la 1587, batran" zice s'
un document la data aceasta. Cum ar putea fi tot el ar-
4
masul din 1607 ? Acest Patru vel logofat Baleanu, diferit 4'

.,
t de Patru vornicul D-lui Holban, este fratele Doamnei
.% : Voicai, $i primul purtator al numelui de Baleanu. A avut
fii pe: Ivasco vel vornic la 1617; pe Patru iuzbasa 1617, .,.
,R. ban mic 1620; pe Dumitru din Baleni 4i Slatioara, clucer
,$ t "' la 1618 si, poate, pe Stanciu postelnic din Dalga 1631.
,;
Cristea Vornicul. Pentru a nu perde obiceiul, D-1 Hol-
ban contopeste mai multe persoane intr'una singura. Iarasi
avem un Mathusalem. Baca acest boer este mare vistier .

, in 1583 deci nu copil, caci o asemenea dregatorie im-

portanta nu se incredinta de cat unui om copt si moare,
nu de batranete, ci ucis la 1618, ar fi avut la aceasta data
aproape o 'sub de ani, daca admitem ca fusese vel vis-
, tier la 35 ani. .
,

Cristea spatarul din 1613-14, este Carstea sau Cristea

Grecul, rumeliot, care nu este vornic sub Mihai, .ci tocmai
In 1615 41), si este taiat de Alexandru Dias, dar nu la
1618, cum zice D-1 Holban, ci tocmai in a doua domnie a
acestuia din urma, intre 1627-28 42), iaras trecut de o suta
de ani, daca tot el ar fi marele vistier dela 1583. ,
. Mitrea Vornicul. Privitor la acest dregator, constat
cu parere de rau ca D-1 Holban este de rea ,credinta,
A Pentru a da un temei uneia din inexactitatile insirate in
studiul d-sale, si cuprins de dorinta de a prelungi, cu
on -ce chip, viata dregatorilor lui Mihai Viteazul, cari,. .

/, dupa parerea d-sale, trebuesc neaparat sa fie centenari,

ca Si cum Mihai ar fi fost un Antonie Voda din Po- .

, 4
pesti stand mai mult locului pune in sarcina
,__ D -lui. ;

'1
Filitti o enormitate.
Vorbind de Mitrea Vornicul, spune cal gaseste pitar
Inca din 1540, intr'un document publicat de acel autor
in Arhiva Cantacuzino 43). Documentul la care se refer% ,
D-1 Holban este din 28 Noemvrie 7149. Daca, dupa atata
41) cf. Arh. Cant. op. cit. pag. 206 doc. 658-659 si Matei al Mirelor
In Tesaur 1862, p. 343-5.
42) In colectia documentelor inedite St. D. Grecianu se gaseste a.
find in care se arata ca, Alexandru Ilias a fost nevoit sa plateasca lui Sken-
der Pasa, pentru uciderea lui Carstea Vornicul, 40.000 de galbeni. . , ,
,
. 43) ci. Arhivak XXXVI p. 114. ..
:
,.: )
t-` ,. ,
,
18 ''.1 7- www.dacoromanica.ro
..,...,
.. ,..
S; i ll s t
 v
a,.
,
'' k
,
i " , r I j. ""
.
, 1::':1 '
. .,
,
r .2
, 1.,,, ,

zapaceala, nu am uitat sa socotesc, leatul de mai sus in- ' '

, :.
,. - seamna .1640, adica sub Matei Basarab Vvd. Eroarea este .i
numai de 100 ani. Dar ce socoteste un veac fata de eter-
..: ,.. nitate 1 . . ,
.
.. . . .
, . . Mitrea, pitar la 1635, a lost din Stanesti si Malureni,
I
,,
si era mort la 1650. Sot al unei Neacsa, a avut copii pe: .' i
'',''' 1;
Dumitru clucer, mort la 1657, ucis de dorobanti, sotul Stan- i
cai din Petresti, pe Albu clucer si pe Ion spatar ot
Bora 44). .

S nu se supere D-1 Holban daca-1 contrazic, dar Mi- 1

trea vornic nu a fost Grecianu. El era din Hotarani (Ro- :
manati) unde, Impreuna cu sotia, a cladit la 1583 un schit,
restaurat de Matei Falcoianu la 1698 si devenit de atunci
ctitoria acestui neam de boeri45). Vistier 1576, vel vornic ...
1578-95, fiu al lui Dragomir din Curtisoara, Mitrea a
N fost casatorit cu Neaga fiica lui Vlaicu vistier din Rumceni .4
I. si Cis lau 1523, si n'a avut copii cu ea 46). Aceasta Neaga era,
..-'-.. dupd mama ei, din Sahateni, Tatarai, Greci (Ilfov) si din .,
c
alte parti. Mosia Grecii, proprietatea Neagai, a trecut ,
., mai tarziu prin cumparatoare Ia Papa, ce s'a zis de atunci -,...
din Greci. Acest Papa vistier din Greci, logofat 1619 si .:
'',' vornic, care era mort la 1632, nu a fost tats lui Preda -, ;
z. Floricoiul", cum crede D-1 Holban, nefiind nici ruda cu
e147). Era fiul lui Fiera logofat si al Stanei din Bucsani,
si a fost incepatorul boerilor de astazi din Greci-Ilfov. In , '
c-- ceiace priveste pe Preda Floricoiul" ginerele lui Mihai -, ,

Viteazul, el nu a -fost nepot al lui Mitrea vornic, cum zice ,,_ i.

D-1 Holban, i nici ruda cu el. Postelnic la 1612, vel sluger
!' la 1619, era fiul lui Radu din Cepturoaia si al Calei Ca-
lomfirescu i boer din Grecii de Buzau, zisi si din Sarata,
din Alberti i alte locuri. Nu a avut frate pe Draghici
din Greci, nefiind nici cu el ruda. Acest Draghici vistier
din Greci, mort ucis in rascoala Seimenilor, era fiul lui -,-
, Papa de mai sus. In afara de aceste trei neamuri de boeri ,
z-

Greciani, mai trebuesc deosebite Inca alte doua: Grecianii

din Oltenia si Grecenii din Moldova. Confuzie dezastroasa ,
peste tot. ...

,
Chisar Vornicul. Prima intrebare pe care D-1 Holban
.1,
pune (pag. 117, nota 1), este aceia, daca nu cumva
$i -o
Cesar" vornicul i logofatul din studiul d-sale nu ar fi
acelas cu Chirica sau Kirka, fiul unui Tudor postelnic
44) Acte inedite privitoare la mosia Malureni, Colectia 1. 1. C. Bratianu. ,
Comunicat de I. C. Pelrescu. . .( .
. 45) Diet. Geografic al. Rom. III p 745. .
.
46) I. C. Filitti. Schitul Aninoasa-Cislau i neamul Doamhei Neaga,.
' in Revista Arhivelor I, No. 2 p. 219. - .

_ . 47) Nici in vastul material documentar rams de -la Stefan D. Gre-

cianuinca inedit i cunoscut mie, in cele 29 carnete cu fife privitoare
la boerii din Greci, nu se gasete afirmatia acestei magulitoare inrudiri. .- ",.-

.
-
,
'..: , r, - .,,
... .
www.dacoromanica.ro
' f
.
.
19 -,
d. .

V_
I- , ' .
, . ....
 ,.., - ,,
.,, .. .1 1 :s
tr0
.

.t t i.
:".
T mort in 2 Mai 160148). Tot, d-sa insa, ocupandu-se de
?
Chisar Vornicul, spune ca el a fost in fruntea razvra- ,"

.., titilor din 1596 contra lui Mihai Voda i ca, prins de acest .- t` .,''
Domn, a fost taiat dimpreuna cu fiul sau. Aceasta ar
,

.,:
insemna ca, dupd ce a fost taiat in 1596 data la care, .

,- , chiar in studiul D-lui Holban, Chisar dispare din docu-

ts mentele pe care le citeaza , a ramas liber, nesuparat,
cinci anj de zile, i a lost 'din nou ucis de Mihai la 1601,
, data cand pribeagul Domn iii perduse pans si tronul. . .
- Impotriva acestei ipoteze, in afara de faptul inadmisibil '. , :
ca marile dregatorii de logofat i vornic, pe care le avu-
, -
sese Chisar, sa nu figureze pe piatra lui mormantala,
mentionandu-se ca singurul lui titlu de glorie acela de :
a fi fost fiu de postelnicel, se mai opune i faptul, ca '
'-. numele de Chisar este unul, i cel de Chided sau Chirca
:
altul. . .

Cat priveste numele de Chirca, el este foarte frecvent i

tot in neamul Rudeanu, incepand dela Chirca vel comis

la 1577 si mort la 1691, dar pe care mi-e greu sa-1 identific
, cur Chirca din inscriptia pietrei tombale, de oarece nu
poarta acolo nici un titlu. ,
Chisar vornicul din studiul D-lui Holban trebue sa
fie: Chisar ot Leutesti (Saac), spatar 1575, sluger 1576,
..,., -: vel logofat 1583, vel vornic la 1587, probabil din neamul
.
, .. boerilor Rudeni.
Adaog ca acel Cristea vornicul, la care se refers nota 5
.

.,. dela pag. 207 din XXXV, nu poate fi altul decat acest
Chisar vornicul. , - :
.. . Dan Vornicul. Arat dela inceput ca acest boer nu ;..

face parte din divanele lui Mihai Viteazul. La 1587, Dan

era vistier mic i ctitor la manastirea Marcuta. In colectia
Stefan D. Grecianu exists un document din 1617 in care
se spune ca, jupan Dan logofat, mort la data documen-
tului, a fost, inainte de 1593 sub Mihnea Vvd. cladi-
torul manastirei Colentina. S'ar putea ca aceasta manastire '
Colentina s fie chiar Marcufa, care este asezata langa
, ,-
s
.
- apa Colentina.
. , Acest Dan Danilo vici a fost vel logofat la 1602, sub
Radu Serban, i, inteadevar mai tarziu vornic. Ca atare,
nu trebue socotit ca facand parte dintre boerii lui Mihai.
La 1610 traia vaduva lui, Vladaia49). Ei au fost parinti
Mariei sau Marulei, prima sotie a lui Hrizan postelnic din
Barbatesti, unul din cei confundati de D-1 Holban cu ,
Hrizea Banul, $i ai sotiei lui Dragusin, ban, de Hotarani.
Nica Vornicul. Iarasi confuzie de persoane. Nica boer
batran in vremea lui Mihai" nu este acela cu Nica vel
48) cf. Arhivele Olteniei 1923, p. 449. tombola transcrisa de
D-1 Virgil Draghiceanu
- 49) Acad. Rom. Hotarnicii, vol. VIII.

20 www.dacoromanica.ro
.
.41 j'+ 0 S -PrtnN.,i1,
 ,
)' .

, logofat de sub Ilia Vvd. Primul nu face parte dintre

-,\ boerii de divan ai lui Mihai, si nici nu a fost vornic. Acel
Nica hoer batran" este Nica, vel armas din Coiani
.

-. 1585, sotul Mariei din Coiani, aceasta fund fiica lui Neagoe ,
vel Ban de Craiova 1563 si mama lui Serban paharnicul
4 din Coiani, viitorul Radu Serban Voda dela 1602. Nina.
vel vistier intre 1594-1610 si vel logofat intre 1613-1(8
este grec, soful unei Patina, cu care avu copii, ctitori in
1614 la ProdromtC0). El a jucat un rol important ca vel
'.. logofat sub Domnii posteriori lui Mihai Viteazul, si nu -
stiu s fi fost vornic cand-va. Documentul, citat de D-1
Holban, din 1602 Aprilie 19, in care Nica este gasit
cu dregatoria de vornic de altfel singura data cand d-sa
it mentioneaza cu acest titlu nu exists la trimiterea ce o
face d-sa, in Revista 'storied' 1925, p. 223. Acolo este vorba
de vanzare de panza si de vaci la anul 1825.
Vintila Vornicul. Ca sa nu ramana mai pe jos de
ceilalti dregatori infatisati, acest ultim dregator din stu-
diul de pang acum al D-lui Holban, contopeste si el, .
in fiinta lui, cati-va Vintila diferiti. ;.
Daca, cum spune D-1 Holban, Vintila Vornicul nu este
intalnit decat o singura data in domnia lui Mihai,
la 1595, cand iscaleste in calitate de clucer tratatul cu
Sigismund, nu se intelege dece este mentionat printre
-

vornicii acestui Domn.

Acest Vintila clucer nu poate fi acela cu ceilalti
Vintila contopifi din studiu. In Hurmuzaki XI pag. 837,
. se vorbeste 'de un Vintila clucer, sol domnesc in Ardeal,
, la 1589. S'ar putea ca el sa fie clucerul din tratat, ca unul
care mai fusese in misiune in aceea parte. ..
In 1602 Aprilie 6, in zapisul de vanzare al mosiei
' Josteiu159, figureaza ca martori: Vintila Ban de Corna-
. teni si Vintila postelnic din Cornafeni. Cine sunt acestia?
. In diata sa din 1627 52), Necula paharnic din Cornafeni
vorbeste de tatal sau: Vintila Ban din Cornateni, de mosul ,
sau Vintila vornic din Cornateni (acesta ctitorul bisericii
dela Cornatel-Dambovita53) si de Draghici postelnic, var
primar al sau si fiu al lui Vintila clucer 54), care era mort
la data aceia. Evident ca acest din urma Vintila nu-i poate
fi unchiu lui Necula de cat ca sot al surorei tatalui sau,
tot Vintila, ban din Cornateni. Daca i se zice din Corna-
50) cf. I. C. Filitti op. cit. p. 221.
51) Acte inedite Cornateni, la St. D. Grecianu. '1 ' %.
' ''' ....1
1 . :
'..- _-

52) Acad. Rom. doc. 104 I XCIV. .

.
'
53) Data insa de 1596, admisa de N. Iorga, 1nscriptii II, 277, mi se pare
greu admisibila ; ctitoria trebue sa fie mai veche. . .

54) Acesta este Vinti1 clucer din 1617 Dec. 14, citat in Filitti, Arh. i
Cant. p. 20.
.,;.
7
www.dacoromanica.ro
- 1 21
r.
 44.

teni, aceasta se datoreste faptului ca era sot de Cor-

nateanca.
lath deci un Ninths clucer la 1617, odata cu un alt
,Vintila, vornic la 1616 Fevruarie 16. Acesta din urma,
postelnic inic in 158), vel logofat la 1614, vel vornic
1618-22, este din Clatesti, cumnatul lui Radu Bidiviu si fiul
lui Stan din Clatesti, vel spatarul dela 1577, ctitorul ma-
nastirei Cataluiu. El este Vintila vel vornic ce au fost
. Boer mare i puternic in domnia intaia a lui Radu Mih-
nea", cum zice Matei Basarab. la 1642 56). Acesti boeri din
Clateti sunt incepatorii neamului Corbeanu.
Cu acest dregator se sfarseste inirarea de pana acum
a boerilor lui Mihai, in cele trei numere ale, revistei Arhiva"
din Iasi. D-1 Holban a adunat fie peste file, dar fara a
'. avea spiritul critic de clasare. Pentru d-sa, on -care boier,
purtand numele de Dumitru, Dragomir, Ivasco, s. a. m. d.,
existand Intre 1550 si 1620, indiferent de ,dregatoria ce
exercita, este unul si acela individ. De acolo, contopirea
a 3 pana la 5 boieri intr unul. Cat priveste nascocirea
altor boeri, s'a Intemeiat pe izvoare invechite57), astazi fA

. rectificate prin lucrari necunoscute d-sale. M'am oprit de

. a mai releva alte inexactitati si confuziuni, de teams, ca la ,
randu-mi, sa nu ma mai pot descurca in haoticul amestec
ce este studiul D-lui Holban. D-sa zice ca studiul va avea "
urmare. Daca si restul lucrarii va semana cu ce iii-a
oferit pana acum, este de dorit, ca elevii d-sale sa uite
' cat se poate mai de graba prelegerea facuta, cautand A

a-si procura lucrarile nesocotite sau rau Intelese de D-1

Holban, scrise de altii in legatura cu acela subject.
,
Aci deschid o paranteza, abatandu-ma Intru cat-va
dela subject.
In acela numar 2 din vol. XXXVI, din Arhiva, D-1
r Holban incearca sa faca o recenzie a lucrarei D-lui G. D.
Florescu, Divane Domnesti din Muntenia in sec. XV". Ne-
putand comenta cele scrise in aceasta lucrare meritorie i
importanta, fiind Inca unica in materie si care complec-
teaza pe aceia a lui Stefan D. Grecianu: Sirul Divanelor .
Domnesti in sec. XVI", D-1 Holban agrementeaza critica
d-sale cu aprecieri nedrepte si can voesc sa fie ironice.
Negasind .ce spune, releva lucruri mici, ca bungoard:
ipoteza emisa 'de D-1 Florescu, si aceia cu semn de Intre-
--r bare, ca Sahalod ar putea fi acelas cu Socol ?, si cauta sa
ridiculizeze fara nici un rost pe autor. Spune ca pentru
variatii de stil, cari se repeta cam des", D-1 Florescu,
cand nu este sigur nu afirma si se muItumeste sa spund
poate fi identificat" sau nu cred a putea fi identificat"
55) cf. St. Nicolaescu, Doc. Slavo-Rom. p. 294.
, 56) cf. Radulescu-Codin, Dragoslavele, p. 26, 30.
.,, 57) de preferinta Octav G. Lecca.
. .,.
I . , . ,

..ON '
22 v s.
,..-
www.dacoromanica.ro
Y - '...,
.,
1 , .Z.1 ,i '
 IQ
T : 4. 1

. .
e r 14

[
.
. A

$i califica aceasta terminologie de solutie eftind . i fares '

pericoi' (pag. 157 recenzie). . .. ,.
Dupa socotinfa mea, acest mod al D-lui Florescu de a .r
prezenta o chestiune nesigura este corect i $tiinlific. Daca .

D-1 Holban intrebuinta, in expunerea d-sale, acelas sistem

si nu afirma inexactitafi nedocumentate, daces nu nascocea -:
Inrudiri fanteziste, data nu dadea fiinta unor indivizi ima-
ginari, facea mai bine, si in acest caz nu putea fi cenzurat
D-sa a preferit o solutie mai put in eftind ca aceia adoptata ,
de D-1 Florescu, dar mult mai periculoasa. , , .
Ma intreb, ce ar fi spus D-1 Holban in cele 83 de pa- --
gini ale iucrarei D-lui Florescu, care imbratiseaza un ,

secol intreg si intunecat, dat fiind ce a spus privitor numai .,. -

la 8 ani de domnie a lui Mihai Viteazul.
,
Concluzia ce se poate trage privitor la lucrarea D-lui
Holban, este urmatoarea: Din 10 Bani si 12 vornici, soco- ;
,'.:. titi de D-1 Holban ca boieri ai lui Mihai Viteazul, in. afara ,

de 3 Bani: Preda Buzescu, Udrea Baleanu i Gheorghe 1 .

Rat, i un vornic, Danciu din Brancoveni, can poarta nume
.,!. de familie, deci erau greu de confundat cu alfii, D-1 Holban
: nu a identificat pe nici unul din ceilalti 18 boieri. Mai
mult chiar, i-a incurcat cat a putut si a atribuit domniei
lui Mihai boieri can nu au fost dregatori de ai lui.
1 . Munca irosita in zadar i dovada unei usurinfe de
neertat in lucrari. L.
,
,
:.
., , .
.. .
,

...

.- . Emanoil Hagi Mosco.

: 1

9, r
' ... / rf r
... .1, 1 ,.. I
:
to

ft. ;
1

. s. e,
I

If

F ,1

www.dacoromanica.ro
I 23
,
www.dacoromanica.ro