Dorina Cheval Adina Serban

Constantin Dinc Viorel Paraschiv lonut Enache

TESTE de
GEOGRAFIE
pentru GIMNAZIU,
clasa
aV-a
DPH
OIDACTICA PUBUSHING HOUSE
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * "* * * * "* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *.
*******
*************"""** *i,
TEST INITAL
compara ia,
eseul structurat emele logice
sau liber, schemele sau O *****************"*******************"***************************"********"**************************"*"

*********************************************************
de fise.de de la scara cea
problematizarea,
(aritmogrif), precum i modele
lucru. LOPe hrile de mai jos, marcai prin colorare sau ha_urare, spaiul in care träii, localitatea
elementele de joc didactic confer crrii
lucra _i mai micá la scara cea mai mare: continentul, tara, unitatea de relief in care se aflä
elemente de evaluare
moderne un
impo voastr.
Toate aceste
formarea unor
competen e erioare
superio prin eval
analitic pentru Preciza i numele:
prag
continuturilor colare.
dou pagini, este t de un
a.continentului:. sdsennsense*neresesseseesse
Fiecare test, care este proiectat pe suges b. tri. . . essoeseessonsessoeessssgesassesseeseases***sse*
ofere utilizatorilor o gamä
cartografic, menit sä
r c. uniti de relief:.**snnnndO6esssssssases*seeeeeeeeene**
..
_i util suport grafic i este vorba de hri mute, de hári
llustraiile, he ca
larg de situai-problem. .
scheme sau graice (de tipul climogramelor
fzice sau politice, de fotografi,
procentuale etc) sunt clare,
atractive, in
piramidelor de vårst, graDicelor
al elevilor, fiind un real suport
conformitate cu nivelul de vârst _i de înelegere
in evaluarea corect a acestora.
Lucrarea este recomandat
cadrelor didactice i elevilor, fiind deosebit de
util inclusiv pentru elevii care participå
la geografice specifice
concursurile
varstei lor, cu atât mai mult cu cât volumul de fa deschideo serie de patru
titluri, menite s acopere cei patru ani de studiu ai geografiei în gimnaziu.
Prof. dr. Steluta Dan
L. Incercuii litera corespunztoare räspunsului corect:
OPe härti regiunile de campie sunt reprezentate de culoarea:
a. albastr; b. galbena; G.verde; d.maro.
Romania este sträbätut prin partea sudic de paralela de:
a. 45° lat. N; b.55° lat. N; c. 40° lat. N; .4 at.
Cele mai mari densiti de populaie seinregistreaz in:
a. Podi_ul Dobrogei; b. Subcarpaii Moldovei;
c. Campia Romån; d. Dealurile de Vest.
Are origini foarte vechi, find intemeiat de greci, in Antichitate, ora_ul:
a. Bucure_ti; b. Constanta; c. Cluj-Napoca; d. Alba lulia.
Cel mai extinsreliefcarstic_icele mai numeroase pe_teri din tara noastr se gåsescin munti:
a. Fägra_; b. Bucegi: c.Rodnei; d. Apuseni.
in cámpile din Romània, ca _i in cele din partea estic a Europei, vegetajia este format din:
a. påduri de conifere; b. tundrä;
c. step _i silvostepä; d. pa_uni alpine
Continentele Europa i Asia sunt separate de munii:
a. Alpi; b. Carpai: c.Pirinei; d. Ural.
Comisia European _i alte instituii ale UE i_i au sediul in ora_ul:
a. Berlin; b. Bruxelles c.Londra; d.Paris.
O Dupä aderarea Croaiei in 2013, numärul statelor membre ale UE a crescut, find in prezent de:
a. 27; b. 38; C. 28; d. 20.
*****************
***************************************************************************************************************** ****
Teste de ******************************u n mm*********"*** Clasa a V-a 5
geogratie perntru girmnaziu * * * * * * * * * * * *
****
*

***
************************"""****************** *****************************************************"*********'* *
Test inijial
este situat
între planetele: . O *********'**********************************"***********************************ss**tress******************************************************************************************
Venus; d. Venus i Jupite
noastr
planeta iter.
i nSistemulSolar, Venus si Marte; c. Mercur i
V.In lista de mai jos sunt enumerate aspecte care caracterizeaz diferite unitäi de relief din
a. Marte i Jupiter; b.
corecte. Romania.
cu informai solurile
textul urm tor Una dintre a-relief vulcanic, b de aur _i livezi _i podgorii, d- lacuri glaciare, e
-
emisfera.
-
resurse argint, c -
de Ecuator, in
ssnsssessssesse ..
IL. Completai
Continentulnostru
este situat faà
noastr , este.wwwww
De aici, Ro Romániaeexploatmari cele mai format prin increirea scoarei terestre, g- culturi de cereale, h-
fertile, f-s-au resurse
are ie_ireiara al doilea fluviu ca märin
de sare, exploatat în saline,i -populaie numeroasá.
Continentului, la care
Prin Romania curge
de. i n . . . brae, formând. Alegeti aspectele caracteristice fiecrei categorii de relief _i scriei in tabel litera corespun
resurseimportante Inainte de vàrsare,
se desparte **********s***nss
numit ****
. .
din Románia, 2.544 m,
este în Vârftul.. ..din munii. ztoare.
Cea maimare altitudine noastrd este. **********e*********sn,.._i se atlá
din ara
Ora_ul cu celmaimare
numår de locuitori situat Unitti geografice Aspecte caracteristice
in unitatea dereliefnumità. Campile
corect cerinelor de mai jos. Dealurile si podi_urile
Romániei i rspundei
IVAnalizati cu atenie harta
Carpati
dintre
A VI. Romania _i rile vecine au multe trsäturi i elemente geograDice comune. Unele
acestea sunt enumerate mai jos.
E în spaiile libere care sunt rile
Scrieti vecine care au in comun cu tara noastr aspectul
precizat.
Muntii Carpa i.. *******************************************************************************************************************************************
Dunärea. *************************************************************************************************************************************************************
Marea Neagr. essenosenaseoseassenass .nosseosssnnnsenasenassnns**************************************
Clima temperat-continental .. ***********************************************************************************************************************
Religia ortodoxá.
Membre ale Uniunii Europene. ************************************************************************************************* ssssssss
VIL. Analizati cu atenie tabelul de mai jos. El cuprinde temperatura medie anual _i cantitatea
anualä de precipitaii la dou staii meteo din Romània, una situatà la 2.500 m altitudine,
iar alta la 90m.
10 în ce form de relief este situat fiecare
Precizai staie i explicai rspunsul dat.
D Staia
A se este situat într-o zon de. . pentru ca **** *** ********************
7 Staia B se este situat într-ozon de. s , entru ci
PCn
Scrieti pe hart punctele cardinale _i Staia temperatura medie anual cantitatea anual de precipitatii
intercardinale. A 2°C 1.347mm
Precizati: 10°C 553mm
-
numele tärilor vecine cu România, marcate cu:
A ******************************
Observati imaginea de mai jos. Ea se asociaz cu una dintre staile meteo. Cu care? Explicai de ce!
Imaginea se asociaz cu staia:
-numele unitäjilor de relief marcate pehartcu literele:a.. ************************************************************************** *
Explicatia. nssnsssnsse***********************************s*ssse9****************
sssasssssr
numele ráurilor marcate * * * * * * * * * * * * * * " * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
cu numerele:
*****************
1.
******* ****** ssssnaennasssssane***************************************************
-numele ora_elor marcate s unnsana**************************************************
**
. ****sssseen*******s*sas cunumerele:6.. ..
* nsummsen*************************************************** ****
* * * * *geografie
* * * * * * * * * * *perntru
**********************
****** ***********
6 Teste de O********************************************************************************************************************************* **** ** *
Clasa a -a
gimnaziu su
n*********.
***"***** ******
 SINTEZ
PLANET
PÅMANTUL, CA
*******************************************************************"******************************************* .
. . * * * * * * * * * * * * " * * * * * * * * * * * * * " * * * * * . .
* ************************************""*****""***************"*************** *********.****************************************************************************
situat sistemul Solar, la o
în Sist
distant indicate
mårime medie, cardinale (nordul _i sudul find
o planet
de Pentru orientarea pe glob, folosim punctele
P å m â n t u l este
paralelele i meridianele i
-
Sistemul Solar cuprindedemai multe corpuri cere ti, de m rimi
iferite, care gra-
diferite. ea
asteroizi, de capetele axei de rotaie), o retea de linii imaginare
Soare.
milioane km fa
de 150 de planete piticre latitudinea _i longitudinea.
sistem de coordonate geografice
-
acestora, un la
planete, satelii situate in capetele axei de rotaie,
stele (Soarele): Polii geografici sunt dou puncte imaginare
viteazà in jurul unei
90° de Ecuator.
comete i prafcosmic. Ecuatorul este un cerc imaginar, trasat la jumtatea distanei dintre poli, perpen-
ale galaxiei noastre
cele 100 de
miliarde de stele numità dicular pe axa de rotatie a P mântului. Are latitudinea de 0° _i de la el, spre nord i spre
Soarele este una
dintre miliardele de galaxlaxii ale Universulu numite paralele. Meridianele sunt liniile trasate
dintre
aceasta este una
este tot ceea sud, sunt trasate cercuri imaginare
Calea Lactee, iar le cunoa_tem, existä
ist la altul.
perpendicular pe paralele, de la un pol
nu
limite in spaiu i în timp în grade, minute,
Universul, ale crui Latitudinea ne arat poziia unui punct fa
Ecuator, m surat
alcatuit din gaze, cu lumin pronria
secunde. Se determin cu ajutorul paralelelor.
cosmic de dimensiuni mari,
de Meridianul 0° (Meridianul
O stea este un corp
foarte ridicate.
Longitudinea ne aratä poziia unui punct fa
_i temperaturi Soarele are un volum
de 1.300.000 de ori ma Greenwich). Se determin cu ajutorul
meridianelor.
stea de m rime medie,
De_i este o nucleare din interiorul Soarelui sunt ursa
volumul Pämântului. Reactile ale suprafeei Pämântului.
mare decât
Sistem Solar.
Harta _i globul geografic sunt principalele reprezentri accesul la imagini
calduri i lumin întregului ne permite ast zi
Solar sunt mult mai mici i sunt lipsite de lu- Dezvoltarea tehnologiei i a zborurilor spaiale
Celelalte corpuri cere_ti din Sistemul mult mai precise ale suprafeei terestre, obinute cu ajutorul sateliilor
artificiali.
cele mai mari sunt planetele.
min proprie. Dintre acestea, un satelit natural Luna.
graviteaz, de la vest spre est,
-
noastre in plan a suprafeei Pämântului sau a
In jurul planetei Harta este o reprezentare grafic (un desen)
schimbäri poziiei fa de Soare _i de Påmântul, în fiecare noapte vedem, de Globul geografic este reprezentarea
Din cauza
unei poriuni a acesteia, dup ce a fost mic_orat.
Lunii (adicã o altä poriune luminat a ei fazele Luni). fiind tridimensional, redä _i forma planetei.
-
pe Pämânt, o altà infäi_are a
cea mai precisä a Pämântului, pentru c,
din
Atractia gravitaional a Lunii produce la suprafaa oceanelor mareea, compus Ambele folosesc semne i culori convenionale pentru
a reprezenta elementele din
dimensiunile reale se nume_te
flux _i reflux realitate. Raportul care arat de câte au fost mic_orate
scar de proporie.
Caracteristicile de corp cosmic ale Pämântului (forma, mi_crile, magnetismul i de coninut (häri
Härtile difer în funcie de scara lor (la planiglob pån la plan) i
gravitatia) au urmri foarte importante in viaa noastr de zi cu zi. generale sau hri tematice climatic, politic etc.)
Magnetismul terestru ne protejeaz de vântul solar, ne permite orientarea cu
Pentru a reprezenta formele de relief, sunt trasate curbe
de nivel, adic linii _erpuite
toate altitudine.
ajutorul busolei, ghideaz psärile în timpul migrailor. Gravitatia menine care unesc toate punctele care au aceea_i
obiectele pe suprafaa terestr.
S0 bU 90 120 150
50 120
o formä sferic,
Pamantul are puin turtit la poli _i bombat la Ecuator din cauza
rotirii in jurul axei propri. Principala consecin a formei sferice este scderea tempe
raturii de la Ecuator spre cei doi poli.
AU
Påmântul desfå_oar, in acela_i timp, dou mi_cri: mi_carea de rotaie i migcanee
de revoluie.
Mi_carea de rotaie se realizeaz in jurul propriei axe, de la vest la est i za
24de ore (o zi). Axa de rotaie nu are o poziie
Urmárile acestei mi_cri sunt: vertical, ci este înclinata spic
-alternanta zi/noapte;
-modiicarea orei pe glob;
variaia temperaturii de la zi la noapte;
-
-apariia fortei centrifuge, care determin u_oara
poli _i bombarea la Ecuator);
tirea lk
aplatizare a planetel (tur
Mi_carea de revoluie este
informå de elipsá, dureaz 365 mi_careaîn jurul Soarelui, de la vest spre est, orbit
axa de
rotaie este permanent
de zile _i 6 ore. Din cauza
acestei mi_cri plicà
_ia laloi sia 50 120 90 60 30 30 60 90 120 150
.
noptii se modifc de-a înclinat, se formeaz anotimpurile,
lungul anului. iar durataa zilei s
onnnnna*sessnesnes**********************************************snnneeannne
Teste de Clasa a V-a 9
geografie perntru qinnaru *********
 PÅMANTUL (ORP (OSMI
***************************************************************"******************************************* .
***************************** ****************
corect: O***************enns***************eseesnsee*******sssss**********************************************************************************************************
r spunsului
LIncercui i
litera corespunzätoare IL. Lista urmâtoare cuprinde denumiri de corpuri cere_ti. Selectai (prin subliniere sauincer
Pämântului
m soar : d. 6.900 km.
Raza medie a b. 6.371 km;
c.3.671 km; cuire) termeii care se refer la corpurile cere_ti care alcátuiesc Sistemul Solar.
a.671 km;
alc tuite din cap i coad,
care graviteaz in jurul Soarelui pe orbite foarte
pe orbitas planet, stea, centura de asteroizi, planetá pitic, gaurá-neagr,
Corpurile cere_ti cometa, satelit, meteorit, praf cosmic, pulsar
alungite, se numesc:
C. asteroizi; d. sateliti. Desenul demai jos reprezint cele mai importante componente ale Sistemului Solar, a_ezate
a. comete
b. meteoriti in ordinea fa de Soare.
situat planeta: -scriei in spaile punctate numele fiecrui corp ceresc reprezentat de hgurä.
Cel mai aproape deSoareeste c. Saturn; d. Jupiter.
- indica i, scriind pe desen: o planet interioar (teluric ), o planet exterioarä (gazoasá), centura
a. Terra; b.Venus
solare cad perpendicular pe: de asteroizi, o plar itic, o stea.
pentru c razele
noapteasuntegale,
La echinociu, ziua i b.Cercul Polar de Nord;
a. Tropicul Racului;
d. Ecuator.
c. Tropicul Capricornului; ********************** ******************
* ******"1***********|
***********************
la poli din cauza:
Pe Pämant, cel mai frig
este
b. miscarii de revoluie;
a. mi_cari de rotaie; d. gravita iei terestre.
c formei sferice a planetei;
.Stelele cãzätoare" sunt de fapt:
C. planete; d. sateliti.
a. comete; b. meteorii
orizontale cu räspunsurile corecte ivei obine pe verticala A-B denumirea
I,Completai spatile
_tintei care se ocupd cu studiul corpurilor cere_ti. ** ************** ********************** ********************** ********************** **********************
IV. Analizai cu atenie cele patru desene.
A c
O Precizati care este desenul care redä corect atàt directia de inclinare axei, cât _i sensul in care
se realizeaz mi_carea de rotaie a Pmåntului.
Desenul corect este . *********************e*
Explicai alegerea fäcut. **sasssassas***sss***s**************** esassesasosaessesasnsssasnessensensseaseensssnsseansse
10 L ** **********************ssaanseu**ssaasssssassesss*esse********************eesenessesesousssesesas*ssseasoenosunssassesse
O corp ceresc de form feric, fär lumin proprie, care orbiteaz în jurul unei stele.
Ráspundei la intrebarea .Cum ar f pe Pämánt dac nu s-ar produce miscarea de rotatie?
instrument optic folosit pentru observarea corpurilor cosmice. precizand trei urmåri ale acestei situaii imaginare.
cea mai mare dintre planetele Sistemului Solar.
drumul pe care il parcurge un corp ceresc, gravitând in jurul unui alt corp ceresc mai mare.
moment astronomic, produs primvara sau toamna, îin care ziua nsnsnesnansesusnasesnusamsusssesssssssssesesesesesee******sn**** essoeesasesesaansuauesosasesasanososoaeoa
cel mai apropiat corp ceresc de Pämânt. _i noapte sunt egale.
***ssass*sseasesssess*sssssssns************************************easssansesssoseasosssenssssssesessesssseanan sssesssss
mai mici decåt planetele, cu dimensiuni care variaz
foarte mult, aceste corpuri cereyu
gsesc, in principal, intre orbitele planetelor Marte _i
sunt numite i .stele cu coadä. Jupiter. **Ss*ssesssusass*ssssss8ssss*sssessssses************************************esseease*sssenensassnussssssoseensseanssoeanss s
Luna este un astfel de corp ceresc (plural).
tot ceea ce existä, ale crui margini nu le
******* re*ennnnann**
cunoa_tem. *********************************************************************************************************************************** *************.*
0 Teste de **************************************************************
geografie pentru gimnaziu *******
Clasa a U-a
 * * * * * * * * * * * * u*asms te* * * * * *"* * * * * * * * * * * * * * * * *"* * * * * * * * as a a *****************
****
Pamantul- corp cosmic
se produc
in emisfa-
ra nordic,in -----*--*******
care
O ******neaesss****************************eeesss*ssoessnoen*osssssnonne..ossenenoooo*eenneoossoeeeeseoseren****************-***
cu informajile
a s t r o n o m i c e
punctate ate Cu
****
A red
principalele
evenimente
Completa i
spaile
cerute. VIO Analizai cu atenie desenele de mai jos, pentrua completa corect textul care urmeaz:
Desenul a
P mántului.
Ziua, adicà timpul scurs de la rásáritul pånd la. ************************************
SOGrelui, dureazá mai mult in
de revolu ie
urma
misc ri *******************
desenul. ceea ce inseamná cá ne afläm in anotimpul. In schimb,in desenul.
******************************
Echinoctiulde..
martie este mai lung timpul dintre apusul soarelui _i un nou rásárit, deci este anotimpul. *******************************
20 sau 21
durata zi/noapte..
Explicati, marcánd rspunsul corect _i complet, care este cauza care face ca, de-a lungul
anotimpu..
anului, soarele s nu rsar la aceea_i or:
****************
a. mi_carea Påmåntului in jurul axei proprii
anotimpu.
b. forta de atracie gravitaional a Pámàntului
Solstiiul de c. miscarea de revoluie si inclinarea axei de rotaie
**********************esenssss d. mi_carea Pmântului în jurul Soarelui
21 sau 22
Solstitiul de decembrie
cea mai scurtä
21 sau 22 iunie w *
cea mai scurta
Apus
5 V
Apus
anotimpul. ************sasnstes***s
**********
anotimpul-
Rasárit
************etsssss*
Echinoctiul de N
22 sau 23 septembrie Räsårit
********
durata Zi/noapte..
VIL. Scrieti în dreptul fecrui desen ce fenomen astronomic reprezint, explicànd, pe scurt, din
Si la urmarile ei pentru emisfera ce cauz de produce fiecare.
la mi_carea de revoluie
a Pämantulu
Desenul B se refer ca emisfera
c, deizileleilunile
calendaristice
sunt aceleai pentru
Luna Pamànt
sudicã.Tinandcont de faptul
astronomice se petrec
inversat, completai
desenul cu informaile cerute
nordic, evenimentele
Echinoctiul de . *********as*****
20 sau 21 martie
durata zi/n0apte. *****************
anotimpul.
***********ssssess************assss* Eclipsa de **********************************************************************************************************************************************************************
anotimpul. *******"
se produce din cauz c********e***s*ssnae*ssssnssa***************************************************************************************************************
..
Solstitiul de ***s*******s******sssse*********s****************************************e*s*ssssss************************************************************************************************
Solstitiul de ******snsesn
21 sau 22 decembrie Pämånt Luna
|21 sau 22 iunie
cea mai scurtä cea mai scurta
anotimpu. anotimpul.*******ssns*sstsssssets**********
Eclipsa de.
Echinociul de . **************************************************************************************************************************************************************
22 sau 23 septembrie
**BRR"*********ts**se
se produce din cauzc:..
**************************************************************************************************************************************
durata zi/noapte .
******************************************************"*****************************************************"************************************************************************
*sestenenn**************************************************************************************** u ************** ***************************************************************************************************************************************
12 Teste de geogratie pentru 9imnaziu
Y***************
Clasa a V-a 13
 REPREZENTAREA SUPKATL!LI
ssatsnusssss *********************************************"*********** *****4**s. ****
diferite nte ale globului geoq
elementa
"***********.
indicate, prin sageßi, ************************************************************************
sunt O***************************************************************************************.
***
urmåtoarele
LPedesenele
c o r e s p u n z t o a r e .
cãsute
denumirile
Precizati coordonatele geografice ale punctelor marcate pe hartá.
Scrietiin De exemplu: A 60°N 10°E
e Marcati pe hartá urmätoarele puncte, respectànd pozitjia indicatá de coordonatelegeografce
FO°40°E, G 20°S 20°E, H 60°N 110°V
Calculati:
a. diferenta de latitudine intre punctele A _i H . essesssssno** o*** nan****************************************
b. diferenta de longitudine intre punctele A _i H. ******************************************************************* eous
c.pe cate grade de longitudine se desfásoar continentul Africa..
Precizati:
LL,Completai defini ile urm toare: a. pe ce continente se afl punctele:
situate. ,
sunt dou puncte imaginare
0Poli geograhci trasat la jumtatea distanei dintre..
.. ********
cercul imaginar b. doua puncte situate in oceane. sssrn****************************************************************************
Ecuatorul este semicercuri imaginare,
trasate de la.. ***ss*********************"**
C. numele continentelor _i numele oceanelor traversate de Ecuator:
Meridianele sunt
trasate paralel .. cu ******************************
cercuri imaginare
0 Paralelele sunt
********************************************* * 1** ****************************************************************************************************
care au aceeasi
care unete punctele
o linie _erpuit, ****sssstt
00 curbà de nivel este
************************************************************************************************************************************************************************************
d. numele continentelor _i numele oceanelor sträbtute de Meridianul 0°:
cerute.
LI. Scriegi in spaile punctate informaile *****************************************************************************************************************************************************************************
meridianul de . .
meridianul de .. punctul P este situat la
VFigurile A _i B reprezint dou fragmente de häri care redau altitudinile reliefului prin
curbe de nivel principale - linile groase _i prin curbe de nivel normale- linile subtiri. Diferenta de
intersectia paralelei de.. altitudine intre douä curbe de nivel succesive este de 5 m.
Cu meridianul de ...
meridianul de. 25 50 75 100 125m
paralela de.* *
paralela de . 3 7 5
350-
2020 40 60
40° paralela de . . .
60 400
O
C400
IV. Exercitile urmátoare se refer la harta de mai jos.
80NTTT
/0'N
60°N+
S0°NH Analizai harta A_i räspundei la urmätoarele intrebäri:
40°N
30°N+ Ce valori de altitudine au curbele principale desenate pe hart. ***************************************************
20°N Care este diferenta de altitudine dintre douä curbe
principale succesive?
10'N *****************
Analizai harta B_i räspundei la urmtoarele intrebäri:
10'S Ce altitudine are punctul H? .
20°S ************************************************************************************* **
30°S Ce altitudine are punctul
40°S+ G.n
Ce diferenä de altitudine este intre punctele H G
50°s _i
60°S LL Care dintre punctele G H este
i situat cel mai vestic
180'V1S0V120'V 90V 60V 30°V 0° 30'V 60°V 90°V 120°V
Care este distanta real, pe teren, intre punctele H _i G? scara (folosii graficä)
* * *Teste
* * * * * *de* * *geografie
* * * * * * * * * *pentru
* * * * * * *gimnaziu
*************** *******" 150'V
. .
80°V
2 ****** ssssssss ******* **************
Clasa a V-a 15
 **** ******************************************************************************************************************* ***************************s ********sttteren*****sotesstssnoprososnss*******ooroesso

EEE

OOONON

. u d a n Etaga-

Straprioare

O. *******************************************************************.*************************************enanenanee*..... * * * * * *
 GIOBUl I HAkIA ****"*****°****** *
***************
**************************** ...

*
**
care
se
refer la hart
saur
/si la
in dreptul deser
globul geografic. ***
scriei,
*************""*"********************************************sittussdssttsnsse*** ****sesse*settssan*******************************************************
enun uri
_iscri
LCititi cu
aten ie
u r m á t
enunturle

o
care

a r e l e
definesc
harta
rafic.
corespunzàlor IL. Imaginati o cáltorie care så înceap la Meridianul 0° _i så
se termine la Meridianul de
180.
traseul cálátoriei sá
Calatoria poate incepe la orice latitudine, dar trebuie sá respecte conditia ca
geograk
*****
Selecta i
corect
selectat
definesc
globul
enunt care
comune se desfä_oarä
fie doar pe uscat. Prin ce continente _i în ce emisfere (latitudinal i longitudinal)
fhec rui
numärul
lafelsi incazul
enunturilor
scriei
care
sunt
trásäturile
ärii _i globului
desenatmaijos,
>Procedaji cälätoria?
scar de proporie.
>In
dreptunghiul
micsorat
dupá o
dupå #*D0s0s*********************************************** sstsusesse* ss *sse *************************************************************************
terestr *********"**setssss********************************************sedssgee4 s s **********************************************************************************
suprafa a
Reprezint
O
Redã forma plantei. ******************************************************************
*************************************tssssssssssdeun **roeree e n**
conven ionale.
culori
Foloseste
semne i ***************************************** ********sss ***snseessssares*ssesesess***********************************************************************************
grahcä in plan.
**********s*ssssesss****************************** ss* ***************************************************************************************
reprezentare
Este o
**************************s****************************************** s *************************************************************************************************
Redä
inclinarea axeiderotaie meridiane. * ******a*s**sssssesse************************************* nsos
*********************************************************************************************
numite paralele i ***********************************e*s**sssss**********************s s**********************************************************************************************
reea de
lini,
Folose_te o P måntului. ****************************s******************************ssssnssuse*********ussusssse*****************************************************************************************
suprafeei
aproximativ a
reprezentare
* * * * * * * " * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * e * s s s s s s s * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Este o terestr .
din suprafaa e*sssssseees*ees**********************************************************************
doar o poriune **********essssssess******************************** suoosoese **nseseseu
Poate cuprinde *************************************************************************** ****************************************************************************************************
exactä.
Pämántului cea mai
Este reprezentarea
terestr.
intreaga suprafa IL. Harta urmtoare prezint traseul celei mai lungi cäi ferate din lume: Transsiberianul.
Cuprinde, obligatoriu,
NizhnY Novgorod
zan
******************************************** ************************* **
am oCEANUL
Yekatennbru
PACIRC
************************************"**** Yúman
a******ssss***sos*e***
**************************°
*********************"
Ovoaoirk
*****************************
*************'********** **

Krasnaya Bajkal
Habarorovak
****************************************** Kazakhstan
******************°*****"********
yanka
Ulan-dy
China
**************************"************************"********"****
***********"******** * ********"***
**** ******
***********"******
Mongolia dvos
China Ulan-ator
*****************"********"***************"**************"******** s ***********
********** *
* ********

***********t*t"
*************""*******"******""************************* **********"***
****************in **************
*******
Analizand cu atenie harta, completai textul cu informaile corecte obtinute de pe hart.
****************************************"**************************************************** ********************** Transsiberianul incepe pe continentul .
oprestein ora_ul. ***********"
. aflatpecontinentu...****************************ssssee t rmulOceanului
*************************************"* *** "**************** ************ *******
******** ******
**********************************
. Latitudinal, intreaga cälätorie se desfä_oarà in emisfera.***** orssssseessnes1Oar
***************************************************"*************** *****"****
****°*** * ** ******

******** *****"
longitudinal, in emisrera.. soases"*
****************************.***********.*************.**********************sssneunosnsn*nenannssssso. ....... ********
12 Teste de************************************************** Clasa a V-a 19
qeografie pentry oimnnzi
* * *
m ****
*****" *
 REPREZENTAREA ORIZONTULUI
ONTULUI loCA
LoCAL ***********************.
******
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * " * * * * * * * * .

********
* *

************ns
u r m t o a r e l e

exerci i!
i
rezolva i
L= 25 m il= 10 m. Este înconjurat
Fitimici
cartograD
dreptunghiular ,

cu
de o
******
0 clädireare
formà
latura de
50 m. dlanul curti _i al clådiri, respectand urmåtoarela
_ia
cune
formå de påtrat,
cu
planul curii
demaijos,
Desenati
in spaiul 10m;
va fi 1 c m = E-V;
-Scara
deproportie orientat pe direcia
cdädirieste latura sudic;
a
-latura mare se afl pe
îin clädire este plantat
un copDac pac;
la intrarea
-usa de de clådire,
distan
u_i, la10m interiorul curi
voasträ.
-
in faa este la alegerea
clädini in
-
amplasarea
1 cm = 10m
L. Astäzi, Mihai a avut urmtorul program:
Dimineata a mers la scoalä. Dupå cele patru ore de curs, s-a dus la clubul sportiv, unde a
la antrenamentele de baschet. Imediat dup antrenament, a plecat in parc, unde s-a
participat
intdlnit cu prietenul lui, Matei. De aici, s-a intors acas.
Folosind schita de maijos, rezolvai urmtoarele cerinte:
in cât timp ajunge Mihai la coalá. El merge pe jos, iar distana dintre _coalä i casa
Calculati
lui, dupå cum se poate msura i pe schiä, este de 1 km (consideräm c viteza medie cu care se
deplaseaz este de 4 km/or).
Care este cel mai lung drum pe care ka parcurs? Dar cel mai scurt?
Ce distanta parcursin total Mihai (in cm _i în m)?
L Analizai cu atentie planul din pagina aläturatä _i rspundei la urmtoarele întrebäri:
*************aaanu*sassasasssussssssseses**************asasassassasnusoasoasassnnnsnsansensonsessssas
O Pece latur se aftä u_a de intrare a casei situat cel mai
vestic. casäes
In ce parte (punct cardinal sau
a. Dealul.
intercardinal) a planului se afl urmtoarele elemente:
b. So_eaua....
* *********"**"******"***stsses
C. Podul.. Scoal
In ce parte se afä grädina
fa de râu?
parc
0Ce lungime, pe plan i
pe teren, are drumul de la cas pån la dealul din spate
Lungimea pe plan.
a.
...
b.
Lungimea pe teren:
Ce lungime i club sportiv
egale)
ce
låime au, in metri, curile celor trei case?
(se considetd
a. Lungimea. .
b. Lätimea. Scara: 1 cm = 200 mn
20 ****************************************************
Teste de "*
Clasa a V-a 21
geogratie pentru gimnaziy m
***************"
**********************************
 RELICTUL PÅMAÄNTULUI SINTEZA
2
s s *********************
*************
****
dintre
la Soare i cea mal
mare
planet telu
planetà de
Pamantul a
treia
chimice
naturale, prezintà
o st
tructur interna format
d
O ********************************************************ters*********.
*********************************-**********-**onrennnn
akdtuit din de
elmente
Dupå mårime _i genezá, formele de relief se clasificá in trei mari categorii:
concentric:
a. forme de relief
tre invelsun
dispuse
elemente gele
cu propriet i tice,
magnetica
este solid planetare sau macroforme continente _i bazine oceanice,
akdtuit din b. forme majore de relief sau mezoforme, dezvoltate
a nuceul la pe cele planetare (munti, gropi
abisale etc.);
u_oare ca nucleul, este sl
la exterior;
nterir i vdscos elemente mai olid la partea
akdtuità din c. forme minore de relief sau
microforme, dezvoltate pe suprafata formelor majore
mantaua
superioarà, stenosfer;
numit _i asten aceasta din
inenoard s
váscoasd la partea
1oo e
temperaturi între 600 °C si (väi, pe_teri etc.).
materie topità, cu aflatä in Continentele sunt forme de relief
acdtuità din muagm) planetare sau macroforme, constituite pe
scoartá
depiasare lentà continuà: mai groas, de tip continental, cu altitudini de
s peste 0 m, delimitate de oceane prin linii
mai groasa sub continente i mai subtire
b oceane sinuoase, numite tårmuri, _i având o pondere de 29% din suprafata terestrá.
cscoarta
epreintà terestrà
sportul litosfera,
solid al vieii pe Terra; prezinttrei înveli_uri sau päturi:«:granitic, Bazinele oceanice sunt macroforme sau forme de relief planetare, constituite domi
bacabc si sedimentar, in domeniul continental, i dou ubinveli_uri: bazaltic i sed nant pe scoar de tip oceanic, sub nivelul general de O m, care delimiteazá continentele
in domeniul oceanic.
prin tmuri _i avànd o pondere de 71% din suprafata terestrá.
mentar
Sarta terestrà este alcàtuità din minerale ubstante naturale, omogene Tarmul, linia de contact dintre continente i bazinele oceanice, are un traseu sinuos
naturale ale
mineralelor).
fizico ce pune in evident mai multe
hmk dominant solide) i roci (asociaii articulai: capuri/promontori, istmuri, peninsule, golfuri,
Mineralele se caracterizeazä prin proprietai hzice (duritate, densitate, cul stråmtori, insule i arhipelaguri.
uloare,
gust miros transparenà-opacitate, forma cristalelor _.a.) i prin alctuire chimicá di
tà elemente native, sulfuri, såruri, oxizi _i hidroxizi). Formele majore de relief ale continentelor sunt
a. munti, cu înlimi frecvente peste 1.000 m:
Rocie se dasihcà dupå genez in trei mari categori: magmatice (formate prin so
Ol-
dhcarea magmei in interiorul scoartei sau la suprafata acesteia), metamorfice (formate pin lanturi muntoase, formate prin incretirea scoartei, caracterizate prin creste i
vårfuri ascuite, versani puternic inclinati _i cu suprafete foarte mari
stalizarea roclor existente la temperaturi i presiuni mari în interiorul scoartei terestresi (ex Muntii
Alpi, Munti Carpai, Muntii Caucaz, Muntii Himalaya, Muntii Anzi);
apà mioane de ani, scoase la suprafa prin încreirea scoarei) _i sedimentare (formate masive muntoase, formate prin increirea scoarei i
pn procese de eroziune, transport i acumulare în timp indelungat). erodai ulterior de factorii
externi, cu versani abrupti, culmi nivelate _i altitudini frecvent sub 2.000 m
(ex: Muntii Mcinului, Munti Pådurea Neagrá, Muntii Ural, Muntii
Scoarta terestrà Apalachi);
este fragmentat in pläci tectonice care, dup dimensiuni, se munti vulcanici, formai prin depunerea _i solidifncarea lavei i a cenu_ii vulcanice
cashcà in tvei categori: caracterizai prin patru elemente distincte: con, crater, cos i vatra vulcanulur pot
a. majore sau macropläci (Eurasiatic, American, Pacific, African, Antarcticas f activi (ex: Etna) sau stin_i (ex:
Munti Climani, Gurghiu, Harghita);
indo-Australian) b.dealuri, caracterizate prin culmi rotunjite _i cu inálimi frecvente sub 1.000 m:
& medi sau
mezopläci (Nazca, Caraibilor, Arabä, Somalez, Filipinelor s.a.); formate prin increirea scoartei la marginea munilor (ex: Subcarpai):
cminore sau micropläci
(Transilvano-Panonic, Moesic, Pontic, Moldoveneasca formate prineroziunea podi_urilor de ctre apele curgåtoare (ex Dealurile Arge_ului):
C.podi_uri, caracterizate prin poduri aproape netede _i cu ináltimi variabile:
Deplasarea lentà a magmei sub forma unor cureni formate prin sedimentare i înálare (ex: Pod. Getic, Pod. Moidove):
sarea plàaio tectonice in
în astenosfer determina oep formate prin eroziunea unor
direci diferite cu viteze de 2-12 cm/an. Astfel, intre muni vechi (ex: masivul Dobrogei de Nord);
fomeaz contacte tectonice de tip rift _i subducie. Riífturile sunt plau d. campii, formate prin acumulare de sedimente, avànd
suprafete netede,
ScOaregenerate rupturi pe toatd y ime3 tale sau slab înclinate _i altitudini sub 300 m. orizon
de presiunea magmei, prin care aceasta urcdin astenosfera, se pune
solidhicà pe marginile
iftului, formånd continuu n cu
formareacruste oceanice, plåcile scoart oceanic noua. nd la Formele majore de relief ale bazinelor oceanice:
formarea tectonice se
deplaseaz in sensuri opuse a. platforma continental
làrgirea oCeanelor (Riftul (intre 0 _i -200 m), formata prin inundarea fostelor
lacui tectonice (Rtul Atlantic, Riftul
Indian), dar _i la unor
campii litorale dupå topirea ghetarilor i cre_terea nivelului márilor i al oceanelor
se subduc Est-African). Pe laturile
opuse riftului, plcile
formared
(coboará tectonic) sub tectoniceet b.abruptul/taluzul/povârni_ul continental (-200-3.000 m), format pe scoarà
formand magmå nouá. plåcile tectonice
Subducia genereaz fosecontinentale, topindu-se
continentalà, face trecerea spre fundul oceanului;
montane Anz), antui c. câmpia abisalä sau fundul oceanului (-3.000-6.000 m), formatá
arhipelaguri vulcanice Japonia, oceanice (Groapa lp pe scoarà
Releful
Filipine, Indonezia), seisme?* anis Oceanicà prin expansiunea fundului oceanic in rifturi;
d. gropi abisale sau fose oceanice (-6.000-11.033 m), formate prin
reprezintà ansamblul
actpunea simultanà i continuà a formelor
factorilor interni (incretirea
Scoar
terestre, format
nice, ru
prin
subductja
suprafetei scoarei plåcilor tectonice
vucanism, seisme) agmatism e. dorsale oceanice, lanuri de muni submarini formate prin solidiñcarea magmei
ghetari, màri _i oceane,a factorilor externi (precipitai,
i
pe marginea rifturilor.
plante i animale, vânturi, varidy
22 Teste de yetur afie om).
Clasa a V-a 23
pertru gimnaziu ******************* *********** *****
 ******

O * ** * * * * * * *
******************************* * **** ***
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

OOONNO

O**********
 FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRU**********
*****************************"********** *************
2
**************
*
**
i ormele majore ale
**********************
desenul de

*
maijos,
sunt
reprezentate
schematic
jefului, enumerae O *******************"********************************************************************************.**o***.*...****.******************************************************
LIn
***
în lista urmàtoare:
continentalä,
fosä (groap abisalä), i, dealu dorsalä,
munti
Tinand cont de sensul de mi_care a plácilor indicat prin ságeti, precizai ce tip de contact se
cámpie, podi_,
platform
continental, cåmpie abisal (fundul oceanulu realizeaz in urmtoarele cazuri (subliniai varianta corectä):
versant (abrupt)
a. intre Placa Sud-American
2.000 m _i Placa Africaná: divergent (se indepárteazá)
750 m convergent (se ciocnescd;
200 m 800 m b. intre Placa Eurasiatic _i Placa Pacificá:
0m divergent (se indepärteaza)
-200 m convergent (se ciocnesc;
c.intre Placa African _i Placa Eurasiaticá: divergent (se indeprteazå)
Convergent (se ciocnesc);
4.000 m Precizai ce continente _i/sau oceane se suprapun plcilor tectonice majore, dupå model:
Placa Indo-Australian include: continentul Australia, o parte din continentul Asia cea mai
i
s00 m mare parte din Oceanul Indian.
Placa Eurasiatic.. *************************************************************************************************************** *** *** **
fiecrei forme de relief denumirea corespunztoasa
Placa Antarctic. ******************************************************************************************************************************************
Scrieti in spaiul liber dreptul
din
PlacaAfrican.. ****************************************************************************************************************************************************
Raspundeti la umätoareleintrebäri: Placa Pacifc ****"*****************************************************************************************************************************************
care fac legtura dintre continent i bazinul
a. Care sunt cele dou forme de relief oceanic!
oea
************sssossasssa***sssssaaaa**sssaassssn********e************* .......
mai mari adancimi?
b. Cum se numesc formele de relief cu cele
*******************se*s*ssesnes****************************************s* nee.
**********
Precizai dac urmtoarea idee este adevårat sau falsä. Explicai de ce.
D
Cea mai mare parte areliefului planetei nu este vizibil..
*** *********e*********************ssssessseee************************************************sanenen
L Cititi cu atentjie propozijile urmátoare i precizai dac sunt adevrate sau false: G
Formele de relief de cele mai mari dimensiuni, numite i forme planetare, sunt continentele
bazinele oceanice. IV.Pe desenul de mai jos sunt indicate, prin sågeti, cele dou tipuri de contact intre pläci
tectonice.
Asociai fiecare dintre enunurile urmätoare cu una dintre cele dou situai (scriei în
Mi_carile magmei din manta, sub forma unor cureni, sunt cauza formrii i deplasárii pläcilor càsuta corespunzåtoare numärul enuntului ales).
tectonice.
O se produc cutremure puternice
Cele mai puternice mi_cri seismice (cutremure) se se produc cutremure slabe
produc în zonele în care plåcile tectone
se
deplaseaz una spre alta i se ciocnesc. se formeaz lanuri muntoase prin cutarea i înälarea
scoartei
Erupti vulcanice se pot produce doar in zonele in care se formeaz lanuri muntoase subacvatice rezultate din întärirea lavei
de alta. se placile tectonice îndepärteaza u se produce fenomenul de subducie
se produce fenomenul de expansiune a fundului oceanic
Marile lanturi muntoase ale se formeazå scoar nou prin intrirea lavei de o parte _i de alta a riftului
procese de increire i înältare a
continentelor, precum Anzii, Himalaya, Alpi, $-au t prin
scoarei terestre. se consum scoar prin topirea marginii pläcii tectonice intrat in manta
O Continentele se
suprapun pårilor cu cele mai mici
grosimi ale scoartei teresre
IL. Pe harta urmåtoare sunt sunt marcate cu
Pacifc, litere mari plcile tectonice Jroasiatica
Indoaustralian, Antarctic, African, Nord-american, Sud-americana. majore
Scrieti in dreptul fiecrei litere
h m
umo
denumirea plåci tectonice corespunzåtoare.
**stsnssss****************sesnssst**** .
******* ********* a******** ******************** ****************"
***************** ********"sssssanesne e***************
**********************
******** **********
26 * *Teste
* * * * * * * * *ge0gratie
* * * * * * * * * * pentru
* * * * * * * *gimnaziu
********************* *******
O *******
de ********************************************************************************************************************************************** **** **
***************** **************
Clasa a V-a 27
 *******************

************************************************'*************************** ***********************
*

*******************'********

D D

O***********************************************
. .... .... **************...*************.*******************************
****************** *****
* * **
** * * * *
****************************************"*******

(D

**********

O********
 IINLIY ILlUR
AL CON
RELEFUL MAJOR OCEANCE
2 2
Imaginea de
de relief

$I AL
maijos
(mezoforme)
urmàtoarelor cenine:

BAZINEIOR
redà
ale
curba
hipsometricà
continentelor i
a lerrei - u n profil
bazinelor ocean

tic prin formelenmajore

sintetic
eanice. Pe baza acesteia
råspunde
ldentificati formele derelief marcate cu cifre de la 1 la 4.
resssesssssseesssssasasssusensssansassusessssansas*sseeasssanssssseesssssars*ssseesasssasessssaanosssneesusseenenns**********************o****************
Pentru fig. 1, numii formele majore marcate cu literele M, D i P. precum _i formele minore
sau microformele de relief marcate cu cifre de la 1 la 4.
mi oe met
nuossssenesuosssssss*nnssossssssnnnesse*sssssaresannsossssseu nssssssessoes**reeennosss***********************************************
AC
Pentru fig. 2, numii formele de reliefmarcate cu cifre de la 1 la 4.
875 m Pentru fig. 3, precizai microformele de reliefmarcate cu cifre de la 1 la 3.
Aldtudinea medie a uscatului
usanosasesesanusesasoasnosesesesoasasoasssoessasaasusaasesoesesesasenoesesnesesason**********ssansnsun**eeneass*************
8CD Pentru fig. 4, numii elementele (formele de relief) marcate cu cifre de la 1 la 3.
Om
200 m
Ocean (71%6)
IT. Numiti formele majore de relief marcate cu cifre de la 1 la 5 pe imaginea de mai jos.
adâncimea medie a oceanului 3.794 m
uscat (29%)
scoara continentalä (599%) ScOarta oceanic (41%)
%DIN SUPRAFAA GLOBULU
Numiti mezoformele continentelor marcate cu litere de la A la D. IV. Pe harta de mai jos identificai munii marcai cu numerele 1 12, podi_urile marcate cu
Numiti mezoformele bazinelor oceanice marcate cu cifre de la 1 la 4. literele A- M _i càmpile marcate cu literele a - m.
Precizati muni cu cel mai inalt vàrf _ioceanul cu cea mai adânc groap abisalä.
ldentihcai douà mezoforme ale bazinelor oceanice dezvoltate pe scoar continentalä
LImaginile demai jos, marcate cu cifre de la 1 la 4, redau formele majore de relief ale conth
nentelor. Pe baza acestora räspundeí urmätoarelor
cerine:
2
h
V.Stabiliti relaia de coresponden intre formele majore de relief ale continentelor _i geneza
acestora:
Munti Acumulare de sedimente
w.w Munti vulcanici
Podi_uri
Increirea scoarei terestre
Depunerea _i solidificarea lavei
Acumulare de sedimente sau eroziunea unor munti vechi
Dealuri
Campii Increirea scoarei terestre sau eroziunea podi_urilor
4 O************m*anr********************************************************************************************************************* .*.. .
32 Teste de **enennsene********************************************* mssuusnnsu *****"******" Clasa a U-a 33
geografie pentru qirmnariu *********************
 RELEFUL
EIEMENTELOR RELIEFULUI
ORIZONTULUI
LOCAL, REPREZ
DIN
REPREZZNTAREA
ORIZONTUL loCAL
2 LDesenul de maijosredä
schematic
i

formele majore
aspectul, precizai
in care dintre

atului.
de relief ale uscatu
cele
forme de reli
O ******************************************************************
IL ORealizai o scurtdescriere
termenit: vale, versant, râu.

**se***se.** ****...... ...

geografic a peisajului din imaginea de mai jos, incluzànd _i
*.ooo..oo-o* *************************
vedere
altitudinea
incãsua
c corespunzätoare)
Avánd in numele localiti
voastr (scriei
localitatea corespunz toare
afä conven ionald
culoarea ei de reliel.
aleaså respectànd
Colorati cãsua 2.000 m
1.000 m
750 m 800
200 m
0m
de forme de relief minore care oot
IL. Imaginile urmätoare cuprind
exemple intalnite in
pester, min, chei.
Romania. Este vorba despre: albie, plaj,
in localitatea voastr sau în apropiere, precizand l
Selectati-le pe acelea care se gásesc de relief.
itera
denumirea formei
care corespunde imaginii, precum i
*******************a*ssssseses*ssesuoua*********""*******"*******"*****************************
*****
*********t
** *a***sse********s*s*******ne******************"***********************************
*****
*****
A B
****************sesssasa**ass*sassaen***sssssssss**************sesssnsans*ssnesssnsss*sssesssesese*sssenaenen nneeneaeeseee
***asasansaesasassasaaaa*sssaasssssenssss***ss********asseeu*sesssesssesu sssseesssose m
*********s**sssse********************************************************************************************************************************************************************
*
ussmms ss ************************ee*** e*****************************************************************************
* s * s* **************************************************************a**********************************************************************************
D
Precizati douà motive pentru care satul din imagine a fost amplasat in acea pozitie.
n s *****************************************************************************************************************9 mn
****************************************************************************************************************************************
'
*snorsnnneden********************************************
34 Teste ***************************************************************************************************************************************************************************s **.
geogratie pentru gimnaziu mm m
***********
* * * * * * * * * * * * * * * * * **
****
****
Clasa a V-a 35
 saea **mmss se********************************************************* ****"******"**********
************
3
ATMOS/ERA
Páåmântului. I mai
cel
continuu exterioral u_or de cunoy
Atmosfera
terestrà este
în care ne

înveli_ul
desfå_ur m
activitatea de
zide zi. Aerul
cule de
care
praf, ap, in
formeazà atmosler, mare preocupare pentru noi toi, cánd omenirea are un impact tot mai mare asupra inveli_ului
de càtre
om, se adaug
particule
diferite desfásurate zi de zi, prin diferitele forme de
si intuit de gaze
incolore, la
care
etc. stnig, de aer al Pámântului prin majoritatea activitáilor
este un
amestec microorganisme
poluare (industrial, de circulaie, agricolá etc).
cristale de gheaä),
agregare
(vapori
atmosfera au
densitate mic,
, nu sunt omogene, sunt dis
circa
use in stratu DEFINITIH:
Garele care
compun
continu
inamic.. Dou gaze dein
dinamic
Atmosfera inveli_ul exterior alcátuit din gaze al Pámàntului, care imbracá forma
=
aflå îintr-o dac dein împreunä o
pe
verticala i se
Celelalte gaze
componente,
chiar
dere redu acestuia.Principala proprietate fizicá este dat de presiunea aerului, care determiná starea
a2otul i oxigenul. existenta vieii, cum ar fi dioxidul
Jul dde carbon
foarte mare pentru vremi _i pentru intervale mari de timp, clima.
din total (1),
importan
au o odat cu se altitudinea,
scade in raport cu erea fortei de Vremea =comportamentul factorilor _i al fenomenelor din troposferá, la un moment
Densitatea gazelor componente dat, pe anumit spaiu. Vremea se poate modifica de mai multe ori pe durata
un unei zile,
atractie a Pamântului. vànturi,
10000 km in functie de dinamica elementelor climatice principale: temperaturá, precipitai,
este cea care d
influent antropic (poluare) _.a.
Gravitatia terestr Clima = starea medie a comportamentului tuturor elementelor meteorologice (in
forma atmosferei _i inegalitatea
grosimii
principal: temperaturile, precipitaile i vànturile), pentru o perioad de minim 30 de ani,
acesteia, mai subire la poli _i mai lat la care sunt generalizate pentru spaii _i teritori extinse (exemplu: munte, podis, càmpie etc..
sunt:
Ecuator. Straturile componente
stratosfera,
troposfera (sfera omeniri), Temperatura aerului scade in raport cu inältimea in primul strat atmosferic, in troposferá.
mezosfera, ionosfera _i exosfera. Impor- Atmosfera se incälze_te indlirect, radiaia solar este absorbit de suprafaa activá a Påmàntului
tanta troposferei: asigur existena (continente oceane, märi) _i cedatã primului strat de contact al atmosferei (troposfera)
viepi, deine pán la 90% din masa viteza cu care razele Soarelui ating Pämàntul este de circa 300.000 km/secundä i acestea nu
total,se intinde de la litosfer pån EXOSFERA
pot inclzi aerul!
la 6-8 km inltime la poli _i pån la Precipitatile cresc cantitativ in raport cu altitudinea, in troposfer, find dependente de
18 km la Ecuator. Stratosfera este modificarea temperaturii,a densitäji _ia presiunii atmosferei.
important pentru stratul de ozon, un Presiunea aerului este inegal i din dezvoltarea unorzone cu presiune maxim i minimà
gaz care absoarbe o mare parte din se formeaz vânturile. Vånturile sunt consecinta principal a uniformizrii continue a presiunii
690 km
radiatile solare nocive vieti, a_a cum aerului, care este lipsit de form proprie, este un corp fluid cu densitate mic etc.). Densitatea
sunt cele ultraviolete. Mezosfera este aerului este determinat de numârul de particule de gaze dintr-un volum (un metru cub).
caracterizat de scãderea treptat odat Zonele climatice ale Globului sunt generalizäri latitudinale i altitudinale ale principalilor
Cu altitudineaa temperaturii aerului de parametri msurabili care dehnesc in ni_te limite bine stabilite caracteristicile regionale ale
la circa 120 C spre 0 °C, in a doua sa temperaturi, precipitailor _i vånturilor.
ONOSFERA
jumátate. lonosfera este considerat 85 km Fenomenele climatice deosebite se pot clasifica in functie de sezon/anotimp in:
acel ecran aurore a) de var: furtunile de varà, grindina, seceta, canicula, furtunile tropicale (uragane, cicloni,
care opre_te radiaile X _i polare
gamma, cu o mare importan asupra 50 km taifunuri), tornadele;
comunicailor noastre actuale (reflect b) de iarnã: furtunile de zûpadá, poleiul, chiciura, crivául, inversiunea termicà persistentà
undele radio venite de pe Terra). Exo- depresionars.a.
fera este format doar din Vremea _i clima orizontului apropiat sunt caracterizate de comportamentul pe unitate
foarte
particule MEZOSFERA
20 km
de suprafa redus al principalelor elemente fizice defnitorii ale atmosferei, observate la cea
rare de gaze
rare/usoare _i are
temperaturi foarte mari din aceast STRATOSFERA
mai apropiat staie meteorologicà de localitatea unde locuim!
cauzá (peste 1.600°C)?
stratul de ozon Observarea uneori empiric a comportamentului atmosferei _i utilizarea unui instrumentar
Modificarile structurale de-a lun- TROPOSFERA
neomologat tiiniic ne oferä informaii asupra derulrii unor evenimente locale meteorologice,
gul timpului geologic in bilanul ener- a caror frecven i impact asupra oamenilor pot determina elaborarea unor planuri de mäsuri
getic dintre litosferä _i atmosfer au _i interventie pentru reducerea impactului evenimentului meteorologic (rachete antigrindin,
determinat aparitia altor stocarea unor importante resurse de ap, msuri pentru combaterea persistenei poleiului,
rá de care inveli_uri få- masuriagricole impotriva inghetului tärziu sau timpuriu etc.). In sala de clasá i in curtea scolii
viaa fi nu ar
si dezvolta. Echilibrul putut apårea putem màsura i compara temperatura aerului, cu ajutorul unui termometru neomologat.
actuale dintre om _i fragil al relaiei
-
atmosfer este o
************************************************************ea** ************
36 Teste de
geografie pentru gimnaziu ******** ******* * Clasa a V-a 37
 ATMOSFERA CARACTERISTi GENERALE*********
3 L
O

Raspundeti prin
Dehniti atmosfera.

formulàri
scurte
urmåtoarelor cerinte:
ssseses**********"* ***********

O **************************************************************isseseesae**s*erene**eoonesrereseeeeneseoononee*oenoora*eeeeeuen**********-************************
C. animalelor, prin på_unat;
d. meteoritilor care traverseaz atm. a.
* * *

*****
a***************"****** . . . .
* * * * * * * * *
***

***************
O De ce primul strat al atmosferei mai este denumit _i,sfera schimbárilor?
a. aici se produc toate fenomenele meteo
***************
ssaseesse **********
n s s s t s s s s n e * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
b. datorit oamenilor;
* * *
********

mnn*sssssne*********"**************************
************"
c. deoarece se aflä in contact cu litosfera;
d. are culoarea albastru sau gri.
atmostera la Ecuator.
este mai groas
Eplicati de ce **************************************** *s.
Cre_terea temperaturii aerului la peste1.000°C in ionosferá se datoreazá:
**********t
esss*************** *** *******"****** ***************** sssss,
a. altitudinii mari;
**********
......eeesesen *******************************************sos
b. aurorelor polare;
****** * ***********"**
eess ************ ****************************** esse6
C.stratului de ozon;
***********
ess*************************************************
.. ss*****************"*"***tt
d. lipsei straturilor protectoare de gaze in calea tuturor radiatilor cosmice i solare.
eeeenees mnsssssssee**********************************smssnssnnsss.....
*******, In ciuda faptului c este un gaz aflat in conce traie foarte redusá in atmosferä, dioxidui de
*******a ************************************s*usnosnesa* . . .
carbon (CO,) are un rol foarte important pentru oameni. Care este acest rol?
a. elibereaz, prin fotosintez, oxigenul necesar vietii;
este un inveli_ protector al vieii pe Terra.
Explicati. pe scurt faptul c atmosfera b. are rol reglator al temperaturii, uneori;
C.sustine dezvoltarea animalelor;
*snume**ea*es*a***************s*s*e***************s**"s*sso*s************* sss
**********sssses
d. este materie primå industrial.
****************************"************************s************************* . . s s s s s . .
*****************
essssassssossssseseaseessssnnennee**************s************s*******************s ******
*********************************s*sssss*sssssnsna*ossasssss*****************************************s s **************
IV.Completand corect verticalele numerotate de la 1 la 9, din careul de mai jos, veti obtine, pe
orizontala colorat, denumirea inveli_ului exterior gazos al Pmàntului.
*********s****ssssses****sssanas*****ssbesn*a**s*sssae****sassns*************s*ssesens*********u
Explicai importanta stratului de ozon din stratosfer pentru omenire.
Definitii
1. Transport cldura solar.
***************sssssse************************************************sssssssssss***ssesasssn
2. Prin intermediul lor transmitem mesajele
*************s***aaeeassesssesneesosssssnses** unneseasesesssssssenan s******. 2 3 4 7 8 noastre prin telefon i internet.
**********************************************************************e*********s**s*s********** 3. Totalitatea relailor interumane ajutate de
*******************s*sss******asneenen*********************************************************** reflectarea undelor radio din spaiul atmosferic.
*********ss*s************s*******s* *** *u*sseen ****************** 4. Strat care asigurá protectia noastrà impotriva
************************** ***e******** * *******************
****** unor radiaii cosmice i solare.
**********************
5. Stratul unde se produc fenomene optice
spectaculoase la peste 80 km altitudine.
L.Completai spajile libere din text, in a_a fel incât propozija s devin corecta. 6. Stratul exterior rareñat de
aer
Pentru comunicatile noastre de zi cu zi 7. Modiñcarea parametrilor climatici de la o orà la
(telefonie, internet etc.) cel mai mpo nt stra
atmosteric este .
.
alta, pe o anumit suprafa terestra.
susossaesans
Exosfera este format doar din
******************** *****************s* e ********* *******
8. Se produc in ionosfera i ne pot incànta prin
Culoarea albasträ atroposferei este foarte particule rare de ******************u
... ***********
culorile lor spectaculoase
îintälnit doar atunci când. ********* *******************"
9. X, gamma, ultraviolete.
Culoarea ro_ie cenu_ie a
sau
************************sssssssssses***** s
******************umsss
***********"*. un
***********
*
troposferei se datoreaz existentel. *************************************

*****
********************************************************* *************
s
********* *
s n *******
IL. Ráspundei prin incercuirea variantei de raspuns pe care o
Oxigenul atmosferic este
considerai core t.
intr-o cantitate consumat de oameni, intretine arderea. Fint
redusà animale, plant
consumá in totalitate? comparativ cu alte gaze din atmosfer, icm c nu 8*
a.plantelor, prin fotosintez Regenerarea oxigenului atmosferic se datoreaza. eNP
cum ne
b. proceselor industriale;
38 Teste de **** *************************************************
************************************************************************************************************************************************ *.. *****************
******
geografie pertru gimazis ********* sssasees *******
Clasa a V-a 39
 ********* AERULUI I
*s*wsssss*** st shsas s************************************** *****"
PRECIPITAT *****
TEMPERATURA ***************
* * * * * *

3 LRaspundeti
OCe este

prin
termometrul

formulàri
i care este

scurte,
u r
importan a

m à t o a r e l o
lui pentru
s***********************************
**********s*aaas***************************"*******

cerine:
m sur torile dtin .
meteo?
O.
Bra_ov, situat
ssessseneesesssssseeeasssssnesesssene.sssssseseas.
la altitudinea de 534 m,.
Varful Omu, Bucegi, situat la 2.500 m altitudine,.

eosesesssnans.....oauoon...nuosson---onnnnnnnn
. "C;
--onrnanannn-***e************
** *mtsasan************************** **************
i n ce formá de relief este situatá statia meteo Omu - Bucegi?
***********

e*********
s******************************
*****s*ss********* a. munte b. deal; C.podi_, d.càmpie.
************* ***
e*s* e * s s e s n e s e * * * * * * * * * * * * * * *s
*******"******************* *s**
n*e*s
*a*s
**
In conditii de iarn, aerul suprarácit de deasupra muntilor devine tot mai greu i coboará pe
delimitate de
mereu negativa in
zonele
cele doua cercui pantele acestora pån in depresiunile submontane sau intramontane. Aici, pe fondul lipsei
aerului este vànturilor, acest aer suprarcit face ca temperaturile aerului sá deviná foarte scázute pe o
De ce temperatura
* ******s************************"************************* ss*
******************************************** perioad destul de lung. In aceste condiii, iarna, temperatura aerului este mai coboràtä la
polare? ********"*******"*h
* *********************************************************s snnes.

Bra_ov decãt la Predeal?

*****************"*************** .... ***
DA
** * ********************************************************** ss* ********************
****

sau NU
s* ************************************"****************** ...
********************************** s
e *****************************************"*************es
******

***
IV Problemá. Suntem la poalele Munilor Alpii Scandinaviei, in micuul orá_el Stryn, aflat la o
altitudine medie de circa 300 m, pe marginea unui lac glaciar care este situat in partea terminala
temperaturi ale aerului mai mari ziua decat
care determina
este cauza principal a unui mare fiord. Este o frumoas zi de primávará, 28 mai 2014, la ora local 13:00, cànd se
Care
noaptea?
mäsoar de obicei temperatura aerului la stajile meteo. in acela_i timp, avem temperaturi
*********
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
diferite în cele patru puncte de msurare, care sunt reprezentate prin patru cercuri goale,
***************************"************************ s.ssss.
diferente determinate de incálzirea diferit a suprafetelor, de altitudine i de unii factori care
tin de microrelief. în cercurile respective de pe fotografie trebuie så notai cu cifrele 1, 2, 3 i 4
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
.....s*.*n ****************************************"********* sssE poziia punctelor de msurare i så notai in tabel calculul temperaturii locului, tinand cont de
gradientul vertical -6 °C/1.000 m) _i de poziia geografic a acestora.
aerului este cu aproape 2 'c
e in orasele mari (Bucure_ti, Bra_ov, la_i, Galai _.a.), tempertura
microclimat urban.
mai maredecát la periferia Bor. Explicai pe scurt ce inseamná acest
*****************************************************************"************************************************ umse
*******************************************************************"****************"***************************************ssss
*sssos* *************************************sssnensssss***ssssesns
**sssasasssa**sassssnaea*sssessssss****************************s*ssaaus*******sasns************
***asaaasnessnansnsnsussssssnssassssssnsensssmnnepnanennnaaasasnn**snnenasnes********************************sasas****
Completat spatjilelibere din text in a_a fel incat propozitja sä devin corectä.
0 Din cauza formei sferice a Påmántului, temperatura aerului . d e la Ecuator
catre cei doi poli.
In raport cu inlimea
reliefului, in troposfer temperatura aerului este .
Diferenta de stocare termic a cldurii solare determin apele mrilor ale
raceasca mai.****************************** _i oceaneo
uscatul.
In raport cu inálimea Cifra Altitudinearelativäalocului Temperatura aeruluiinregistrat (in °C)
reliefului, in troposfer cantitatea de precipitaii este.. 310m 12 °C
LI. Problem. Gradientul termic vertical
300m
indltimea reliefului cu aproape 6 C la determin scãderea temperaturii aerului m do
fiecare
1.300m
situat la altitudinea de 1.090 1.000 m. La staia meteo din 1.850m
m, avem la ora 13:00
sta lati pe
baza gradientului
termic vertical care va hi temperatura temperatura aerului de 21 timp
la statile aerului
meteo situate in apropiere (1
_i 2). Räspundei cerintei 3
înregistrata, riante
Corecte.
Ráspundei la punctul 4 prin insemnarea
prin incer
variantei corecte. ********************************************************************************************************************************************************** .
Teste de * *a*n n e* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *********** Clasa a V-a 41
geografie pentru gimnaziu ****
 * * * ******** **************************************************"*************
. .

******************************************** ************'****

D
D

(D

e.*..**. ************************************************************************** *******.* ********** * ***.

O
 CLIMATIKE
ALE GLOBulUI
*************************************************. *******
***********************.. ...
3
*********
ZONELE
corectä: O**************** ************** **
considerat
varianta de räspuns
Incercuiti
intälnim climatele
zonei: d. tropicale.
latitudine, c.calde; ********************************************************.
Intre 0 _i 30"
b. temperate b.ce durat are sezonul ploios.
a. reci climatului:
sunt specifce c.ce efecte are asupra locuitorilor modificarea climaticá
zonei calde
cele mai ridicate tropical-uscat;
d. litoral. specificä sezonului ploios
Precipita ile
a. tropical-umed: b.ecuatoria; ee************************************************************************
climat ***********************************************************************
un
este speciñc d.ce culturi agricole credei cá se adapteaz acestui tip climatic
in nordul Africi d. subpolar.
I n sudul Europei i . tropical-uscat;
b. temperat-oceanic; ***********************************************************************************
a. mediteraneean;
latitudine nordic pån la Cercul Dal.
Polar d
dincolo de 60° ****************************************************************************s* o= sseo
subpolar este dominant
Clima
întlnim acest de climä?
tip e. alctuiti un text geografic (eseu) de maxim ojumátate de paginá (10-12 randuri) pornind
Nord. In care zone de maijos nu d. Olanda _i Belgia. de la urmátoarea caracterizare:
b. Canada i Alaska;
c. Islanda; càmpia aluvionar este o form de relief care suferå modifcàri
a. Groenlanda; anuale datorit comportamentului sezoanelor climei favorizeazá un anumit tip de
incât propoziia s devin corect . i agricuitur.
din text in a_a fel
L Completatispaillelibere
****************** *********************************************************************
caracteristici asemän toare,
indiferent de poziia latitudinal **********************************************************.*******ee***
************ *
OClima munilor inali are
la peste s.000 m in vulcanul. ********** *********** * ******************************************
acestora.ín Africa, acest climat prezint gheari ***
in America de Sud la peste 4.500 m in Munii.. . . a r in Europa de vest (Elvetie ********* * *
** ************************************************
*** ************************ ****** ***
Franta i talia) la peste 3.000 m in Munti. **************.
********************************* ********
ln jurul celui mai mare lac de pe glob, Marea Caspic, datorit extinderii mari a uscatuli .**soso****. ******** ***************
*******
intälnim un cdimat de tip . ***********no
care a dus la formarea unor întinse deserturi e ******************************************************
***************
Pe coasta pacificã a Americi de Nord, intre 40 i 60 latitudine, intalnim un climat. ********************************************************************
******** ** ****
Vanturile specifce dlimatului tropica-uscat sunt.. ************************ * ******ssn*********************************************************************** ***** ****
************************************************************************************** ********
********
IL.Analizati comparativ dima temperat-oceanic i clima temperat-continental. In fiecare ******************************************************************** **************
dintre cele douá figuri, de mai jos, vei nota câte dou deosebiri importante pentru fecare
V.Factorii cosmici determin formarea celor cinci zone mari de
limat in parte, iar pe sectorul de suprapunere a celor douä figuri vei nota minim o deosebire. clim
Completati.copacul ideilor" de maijos cu denumirea acestora.
ale Påmåntului.
emisfera nordic
Temperat Temperat emisfera sudica
IV. Suntem pe càmpia aluvionará a fluviului Nil, unde clima are dou sezoane: unul secetos
(lung) i unul ploios (scurt).
sezonul secetos
asezare sezonul ploios
asezare
càmpie aluvionará fluviul Nil
D
U
campie alunionar A
Analizai cele douá desene de mai sus
a.in ce perioadà a anului este _i precizai urmtoarele:
ce
perioada anului este caracteristic comportamentul climei 1 R
caracteristic pentru imagiun
comportamentul climei
44 Teste de geografie
* * * * * * * *pentru * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *-* * * *din* * * imaginea
* * * * * * *gimrnaziu ******* 2 *****
***

******************************************************* *** * ***

******************************-****--
********************
Clasa a
*******
V-a 45
 FENOMENE CUMATIE DEOSEBITE
*********************************************************************"************ *......... *********************......
*******
************
13
propozi tia
zija ss ddevin
ein
corect.
fel inc t
in a_a -*****************
din text O ***********************************************************************************************************************
se produc
váns
hturi puternice
iormate s IV. Problem. Dac dioxidul de carbon din atmosferá va depsi proportia sa actualà (0,0396),
o c e a n e l o r
Completatispatilelibere
i
L deasupra
m rilor
lovesc
care
lovesc foarte puternic zonele litorale, provOCan temperatura aerului va cre_te rapid. Principalele surse de cre_tere sunt activitáile umane (industria,
tropicale,
zonele atmosferei,
in rapide
a
se
numesc..
***********************************.,
in principal), dar pot h i cauze naturale precum explozile vulcanice foarte dese i puternice
furtuní
dinamicii
urma Aceste inter.e Enumerati minim trei efecte, considerate catastrofale, care pot afecta omenirea in urma creterii
când, intr-un
oamenilor.
mai pagube puternice
var ,
inlne timp, r concentraiei acestui gaz.
produc
furtuni
care era
dominant , este
de o masà Sustineti-va cu argumente punctele de vedere!
In tara
noasträ se
(posibil i
umeda),
cea cald
urc rapid. Fle . de
numesc trombe sau
foarte cald coboar u_or,
iar ssssessesse****aneoene***************asasssese*************nsassssessessssssnssss*sssne**noo*******************************************************************
de aer asupra oamenilor sunt
find mai grea, acestor
furtuni a
****************** **saaeeses**************sssessssssa*****sssasse***ssassnsss***************************************************************************************** *
rece, care, ale
minitornade. * * * * * * * * * * "* * * * *"* * * * * * * * * *"* * * * * * * * * * * * *
Efectele negative *******

****************"*********************
*********************** ..sesaaae .asnssasssnessssssssessssnussssssonase*sssannsss* .......... asosossaseno** o***seononena****************************
***************"*****************
*waonuneunnesntses*********le*s s esteat*" ***************************************************.
aasesananess ssssssssaaasaasnseaaanssaaaasssssnasssa*seeseassessnessssoansessssssseessssaessssssssnnen********soannee***************************************
*******s*l*ene******
sssssaaaane ****ssssssesssssnssssnssssansssssessssss sannss .*ssso.**.**** an******naaa*************************
************************************
****************

* * * * * *
******************
devastatoare,
care se produc intr-un in
interval scurt detnm
considerate furtuni
m usssnssnensssn ************ssssssensso *ssssssessosusssneens****s**ssnannnns**********m*o**************************************************
La viteze de
.La de
Tornadele sunt
uscat, care provoac
mari pagube
oamenilor.
aproape :
800kn *********************************************************************************************************************************************************************
pe mare i pe n s*R**************** ****************************************************************************************************************************************************************************
tornade este ca 0 .
forma unei
pe usScat, vaporii de ap
***************************************************************************************************************************************************** **
de condenseas
nseaz pe
fondul rciri corpurior
g in noptile de var, pe
*********************************************************************************************************************************************************************************
s e s s n a s s o s * * * * * * *
Aceasta are un rolimportantasupe
suprafata vegeta iei, formänd. **********sssssasssss*******sana**sssssssnsessssassssns*******************************************************************************************************************************
perioadele de secet.
evolutiei plantelor in
***sanaaaas******************************************ans******ansass******nsssse**********n***************s**************************************
******sassassssasasasaasas*ssasassaas*sssesscsssaessssssssans*************************************************************************************************
considerat corect:
UL Incercuiti varianta de räspuns
din cauza faptului c acolo avem: ***********************************************"***************************************************************************************************************************************
In zona ecuatorial, lipsesc furtunile ********************************************s* *seeesanenenessenasosaneunosenasaenunsasaa*snasosasse*oss essaanssne
a. temperaturi constante; .calme ecuatoriale;
b.ploi in fecare zi; d. påduri dese. VIn cercurile de mai jos caracterizai fiecare tip de furtun tropical in parte, precizand unde
intàlnesc, iar pe racordul cercurilor scriei minim trei träsäturi care le aseaman.
se
Nori de furtun se formeaz datorit:
Uragane
a. ridicàri rapide a aerului
cald .prezentei mrilor;
b. presiunii constante a aerului; d. anotimpurilor.
ma
Furtunile de zapad sunt intälnite iarna in emisfera borealà (nordicà), la contactul unor
de aer
foarte reci cu altele mai calde _i foarte umede. Fenomenul produs se nume_te
a.tornadà de iarnà C. vijelie:
b.uragan de iarnà;
d viscol.
IL, Explicati pe scurt ce sunt ploile acide _i ce efecte au acestea asupra noastra. ro exempe
cunoscute din localitatea natala.
* ****" taaass**********
* * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Taifunuri Cicloni
**AsaAAANAAAAA A****
************************* *************************** **
44 46 Tese de Clasa a V-a 47
geoorafe pent
 VRMEA I
CUMA
ORIZONTU
oCAL
TULUI locAI
S APR de m
corect
intrebárilor
ios, pe bala
raspunsului
inter
23
a c u r e
an
n
ANAALLASO
ASoN a ni_te ace albe i spectaculoose, core parca imbracd ramurile si frunzele Spre prdnz, odatd
cu cre_terea puterii radiaiei de la
8027 emperatura a crescut i spectacolul recea
4133 164 178 173 13,3 diminetila dispårut treptat, vremea s-a fácut frumoasá i am aruncat hainele groase de pe no. a
culoarea. Cerului senin ne-a indemnat só culegem
e
4
lo stafja meteo Brasov(Surrsa:
iostatia
Climo Romone qutuiledin gradindr
utoruoid(161-200),
(1961-2000,
mutonuoó
Problemá. Este 22 anuarie 2011 i am plecat din Bráila spre Bucuresti, cu sutotursmul
e a -
multanuale,
suntem intr-un cli de tip:
temperatuni
medi familiei, condus de tata, så le a_teptám la aeroportul Otopeni pe rudele noastre din Canada
b. temperat-oceanic;
a i c n d a
Dimineata era destul de geroasá, iar stratul de západá proaspát cázut in cursul nopti scarãa
d. mediteraneean.
ea onanenta
sub ghete. Pe drum,cam la jumátate de orá de la plecare, a inceput så batà vntul puternc
a inceput så fhe ridicatá, formänd parcá nori umblátori peste campurile albe ar circuiatia
al anului
este: západa
se desfá_ura tot mai greu...Am fost oprii in trañc de Politie si de utilajele speciale ale drumarilor
anotmp d. toamna.
Ce
aics
C. vara
hprimávara _i obligai så ne intoarcem acaså càt mai repede, coloana de ma_ini astfel formatà avand in fatà
un utilaj, de culoare portocalie, pentru deszápezirea drumului, care arunca západà acumulatà
an este
caic n i din d. august. pe drum la caiva metri de marginea oselei..! Rudele noastre au trebuit sá astepte in Bucurest
Ceama c iulie
b.mac imbuntirea strii vremii _i au ajuns la Bráila dupátrei zile, cu trenul!
vàntul neregulat care bate iarna i afecteazà negativ actvitätile oa
Cema eE
urë din an este c decembrie d. martie. Cerinte: denumii
menilor din unitájile de relief deschise, càmpie i podis, din partea de nord-est. est si sud-est
h februarie:
inregistreaz timp de... uni a tárii noastre. Dati minim dous exemple de efecte negative produse de acest vànt asupra
var, de peste C,
17 se
T m p e r mei
de gospodáriilor i a oamenilor.
C. patru d. cinci.
b. doua **************************************************************oo
***** **************************
local din localitatea in
pncipalele tråsturi ale climei orizontului care se aflS .
Epia caz
****************************************************************e***
deosebesc fa de alte localitai (ora_e sau sate, dup
a s e eemente o
******************nssoonoreeroa
neesosssses*******************"*********************************saseeaeo.
.... uenmsnnsse****************************************.* **** V.Descrieti in maxim cinci rånduri cum este vremea in localitatea voastrà astàzi.
. . . .sse******************************
.aeeseanaasnsss**sssnoseene*************************sssenenne
********************************************.*e ooeoseae-
*se****************************** **********************ssneasa
*ssssnnnn*sesnaeeees*****************************ssnnneesesegsnass
**esnee************************************************************************** *************************************************************************************************************.*********
***************************************************************.*o ooooeeeooaann on --
**** *e*************************************************************************snnnm
***ww*..sssssesossssssssasesan****s*ssase***e*es*************************************.
********.ssssusone*ss *sssssssne*********s**************************************
**************************************************************** *********annen
******************ssssesnsase** ********esssssssn**************************
***************#****a ********* ******************a****a
L.Completat spauile lacunare (libere) cu termenii corecti care s dea sens textuiul.
Andres igi petrece weekendul la bunicii lui, care
mentat stuot lo
locuiesc intr-un mic sat oe iodi_ t
o
distonó de
oproape 35 km de orasul Roman. Suntem in le
24 octombrie
s ofaro este foote frig, apa din dimIe
adápåtorile pásárilor de
distingem aproape nimic, vizibilitatea hind redusá sub 100 inghejatpee
Prin fereastrá, nu
curte a
m, din
Ore porco urcO ji ore un aspect låptos. Bunica tocmai a constatat cá dumitriee
preferate y multicolore din fao cosei, nu mai sunt verzi
you din cauza faptului cáa cazul.
inghetot peste noopte. Pe olocuri, copacii parcó
au,inflorit" datorità depunero de. ******* ****** *-* -******-*************************aaa*** *********************************************** ******** *--
4 48 Tede de Clasa a V-a 49
gebyrafie pertru gimnaziu **************a********
***************