~

., .
~-~- . .

n
3 §
mo
a. QJ ..a
,-+
c- · '-<.n
c ~
-·m
QJ
6
INTRODl

lntroducere
<1111 Admirati operele uno
Acuarela este o tehnica picturala minunata, nu foarte u~oara, drept care de multe
a rti~ti consacrati
ori incepatorii au nevoie de o mana de ajutor. Biblia picturii in acuare/a va ofera toate
informatii le de care aveti nevoie, sub forma unui curs complet, care va va insoti pas
puse in aplicare. Lucrari le f i
cu pas, de la alegerea celor mai bune vopseluri, pensule ~i suporturi de hartie, pana la
expuse aici au fost realizatE
adaugarea tu7elor finale, in vederea obtinerii unor lucrari pe care sa le puteti expune cu
de o serie de arti~ti renumi
mandrie.
~i ilustreaza diversitatea
Cartea este structurata in trei seqiuni, prima fiind Cunoa~terea mediului. Tn cadrul
stilurilor 7i subiectelor ce p
acestei seqiuni veti gasi sfaturi practice legate de alegerea instrumentelor ~i dotarilor
fi abordate in acest mediu
necesare, precum ~i sugestii pretioase in
permisiv, in vreme ce texte
ceea ce prive~te prepararea culorilor - o
~i pasajele exp licative va
abilitate ceva mai dificil de stapanit inainte
var consolida cuno~t i n\ele
de a dobandi unele cuno~tin\e referitoare
acumulate, oferindu-va su~
la proprieta\ile de baza ale culorilor. Cea
im portante, cum ar fi cele
de-a doua seqiune, intitulata Tehnici, constituie
refe ritoare la compozi\ie ~i
partea cea mai importanta a car\ii ~i deta liaza
perspectiva. Un bonus spe,
tehnicile specifice acuarelei, incepand cu cele de
ii constituie seleqia de LeCj
baza, cum ar fi a~ternerea tentelor ~i pastrarea
care va permi t sa urmari\i
accentelor, 7i ajungand la metode mai
.A. invata!i despre evolu\ia lucrarilor realizate
neobi~nuite 7i incitante, cum ar fi
instrumente ~i materiale arti~t i, de la planificarea ini1
cerarea sau strop irea, in vederea
pana la definitivarea lor. Ac
ob\inerii de noi texturi. A~adar,
capitol a fost conceput per
daca nu a\i mai incercat vreodata sa presara\i cristale de sare
a va ajuta sa inva\a\i din exemple; adm irarea operelor executate de al\i arti7ti constituie u
in vopsea, sa picta\i cu buretele sau sa desena\i in acuarela
aspect fundamenta l al evolu\iei unui artist in devenire ~ i veti constata ca exemplele oferit
cu ajutorul unui corp dur, acum vi se ofera ocazia sa va juca\i
ceilalti va var ajuta sa va gasi\i propriul stil ~ i sa doband iti incredere in folos irea acestei te
~i sa descoperi\i o varietate de efecte, care mai de care mai
Cu toate ca dezvoltarea abilita\ilor constituie
nea7teptate. Tehnicile expuse sunt detaliate de o serie de
un aspect deosebit de important, ceea ce conteaza
demonstratii clare, pas cu pas, concepute de o echipa
~i ma i mult este sa va bucura\i de lucruril e pe care
de arti7ti profesioni~ti, ~i dispun de pasaje explicative
le rea liza\i ~i sa experimenta\i cu diferitele metode
care va inform eaza intocmai cum sa
de lucru, a~ada r considera\i aceasta carte ca punct
proceda\i in fiecare etapa a lucrului.
cl e plecare care va va lansa in lumea incitanta a
ln cadru l seqiunii finale, Subiecte,
realizarii picturilor in acuarela.
ve\i vedea tehnicile

.... Alegeti o
paleta de baza .... Descoperi!i
tehnici noi
 n
3 §
ro o
a QJ ..a
-·\.-~
c ,-+

c ~
-·ro
QJ
10 C UNOA~TEREA MEDIULUI ALEGEREA ACUARELELOR

Alegerea acuarelelor
Acuarelele sunt comercia lizate in tuburi, godete ~i pastile, acestea din urma fiind special con cepute
pentru a incapea intr-o caseta pentru vopseluri. Pute\i achizi\iona casete cu o seleqie ga ta
rea lizata, cu 12 cu lori - uneori chiar mai pu\ine -, insa unii arti~ti prefera sa i~ i aleaga
persona l cu lorile, incepand astfel cu o gama restransa, careia ii adauga treptat ~ i alte
nuan\e. Alegerea godetelor sau tuburilor depinde de stilul dumn evoastra ~ i
de subiectul ales. in cazu l lucrarilor de mici dimensiuni, realizate la fa\a
locului, godetele sunt mai convenabile, deoarece casete le
pentru vopseluri sunt dotate cu recipiente pentru
prepararea acuarelelor, iar acestea pot fi in chi se de
indata ce a\i definitivat lucrarea. in cazul tuburil or est
necesara o pa leta separata, care se poate murdari
u~or, drept care trebu ie cura\ata inainte de a fi Cumparati cele mai bune
impachetata. fn cazu l lucraril or efectuate in ateli er --~~~
:!'Artists' Water Cotou
sau al celor de dimensiuni considerabile, tuburil e se culori ~ Aureolin 0102 016
dovedesc a fi ce le mai utile, de vreme ce cantita\il e I uburile de acuarela au dimensiuni standard ~ AureoJlne
< AUftOiin
mari ~i cu lorile puternice pot fi ob\inute mult mai u ~or. ~ i pol parea mici 1n compara\ie cu tuburile de ~.~~
rnlori de ulei sau acrilice, insa in realitate pot
f1 folosite o perioada mult mai indelungata.
C,)u la\i etichetele pe care scrie ,,culorile
111 ,1e ~ trilor" ~i nu va lasa\i tenta\i de vopselurile
ni.11 ieftine, cunoscute ~i sub denumirea de
Casetele pentru vopseluri ,,t ulorile ucenicilor': deoarece acestea din urma

Pastilele sunt mai accesibile decat godetele, rnn\in mai pu\ini pigmen\i in stare pura ~i va
majoritatea casetelor pentru vopseluri din pol dezamagi. Lucrul acesta este valabil ~i in
come r\, care va pun la dispozi\ie se leqii <.vul godetelo r.
de cul ori prestabilite, con\inand pastile
dintre cele mai mici. Acestea pot fi
in locu ite atunci cand sunt epuizale,
dat fiind ca fiecare culoare poale fi
achizi\ionata separat.

SFATUL ARTISTULUI
Pre\u l de comercializare al vopse luril or depi nde de
cantitatea de pigment fo losita in cadrul procesului
de fa bri ca\ie, a~a i ncat unele pot fi mult mai sc umpe
decat altele. Pentru inceput, limita\i-va la cele mai
iefti ne - cul orile ,,Speciale" pot fi achizi\i onat e pe
masura ce situa\ia ova im pun e.

'·
 HARTll PENTRU ACUARELA
12 CUNOA~TEREA MEDIULUI

Hartii pentru acuarela

Daca apela\i la un furnizor specializat, ve\i constata ca exista o varietate cople~itoare de hartii pentru intinderea hartiei
acuarela realizate manual, insa majoritatea arti~tilor folosesc hartii prod use mecanizat, acestea I l;irtiile pentru acuarela au diverse
fiind comercializate de majoritatea magazinelor de arta. Ele sunt cele mai indicate in perioada de clrns1ta\i, cele mai dense fiind,
inceput, iar ulterior pute\i experimenta cu tipuri de hartie mult mai c•vident, ~i mai scumpe. Densitatea
neconven\ionale, daca dori\i. Hartiile produse h,irtiei se masoara in grame pe
mecanizat sunt disponibile in diferite 1netru patrat, colile cele mai dense
tipuri de suprafe\e, fiind grupate in trei avand aproximativ 425 de g/m2,
categorii principale: cu granula\ie fina iar cele mai sub\iri sub
(sau presata la cald), cu granula\ie 200 de g/m2. Majoritatea
medie (uneori numita ~i presata blocurilor de desen con\in
la rece, sau nepresata la cald) ~i hartie de 300 de g/m2.
cu granula\ie aspra (presata Hartiile mai sub\iri (inclusiv
la rece, de asemenea, insa hartia de 300 de g/m2, in
cu un tu~eu mult mai dur). cazu l in care folosi\i o
De~i unii arti~ti aleg hartia coin titate mare de apa) trebuie 1 Umezirea suportului cu ajutorul unui burete
cu textura fina sau cu textura aspra i11linse astfel 1ncat sa nu se poate afecta uneori suprafa\a ce urmeaza sa fie

"
pentru a ob\ine efecte speciale, hartia eel mai des
utilizata este cea medie, care dispune de o textura
adecvata pentru re\inerea vopselurilor, fara a
afecta culorile ~i detaliile.
Daca dori\i sa va juca\i cu texturi le ~i
efectele pe suporturile pentru acuarela,
folosi\i o hartie sau un carton de cal itate,
cu o densitate ceva mai mare, care poate
suporta diverse tratamente. Hartia sau cartonul
cu o densitate mare nu trebuie neaparat intinse
~i ar trebui sa absoarba mu lta apa fara a se
dezintegra.
4
2 3
5 prosoapele.
onduleze atunci cand aplica\i pictata. Pent ru a evita aceasta, i ntinde\i ni~te
,icuarelele. Acest lucru se face relativ
prosoape din hartie ~i umezi\i hartia pe verso.
u~or, 1nsa trebuie realizat cu mult
Prosoapele d in ha rtie vor absorbi apa in exces
1nainte de a 1ncepe lucrul, in
condi\iile in care hartia umeda se care se va prelinge de pe fa\a colii.
usuca relativ lent. Cu toate acestea,
opera\ iunea merita facuta, pentru
c,i aplicarea acuarelelor pe o hartie
ondu lata poate fi foarte frustranta. 2 Tampona\i
I ste ~ i o modalitate de a economisi, u ~or coa la pe
in condi\iile in care diferen\a de pre\ verso cu bu rete le,
intre hartia densa ~i cea sub\ire este apoi intoarce\i-o
considerabila.
cu fa\a in sus
~i indeparta\i

Tipuri de hartie 3 Fixa\i coa la cu

1 Hartie rea lizata manual

banda adeziva din
6
2 Carton special extradur, turnat in ma tri\e hartie gumata ~i
3 Hartie presata la rece lasa\i-o sa se usuce.
4 Harrie cu granula\ie aspra, ob\inuta mecaniza t Pute\i folosi un
5 Harrie presata la ca ld (cu granula\ie fina), uscator de par pentru
ob\inuta meca nizat
a scurta timpul de
6 Hartie cu granula\ie dura
uscare, insa nu ii
apropia\i prea tare de
suprafa\a.
14 CUNOA~TEREA MEDIULUI
Pensule
Majoritatea arti~tilor vor spune ca
pensulele cele mai potrivite pentru
pictura in acuarela sunt cele din par
de zibelina . Nu exista nicio indoiala
in aceasta privin\a, insa pensulele
din par din zibelina sunt scumpe
~i exista multe alternative grozave,
cum ar fi pensulele cu peri sintetici
sau cele dintr-un amestec de par
de zibelina ~ i peri sintetici, care
pot fi destul de potrivite pentru
majoritatea scopurilor. 0 pensula
buna trebuie sa opuna o anumita
rezistenia. Pute\i testa elasticitatea
pensulei umezindu-i bine varful
~ i incercand-o in raspar cu unghia
degetului mare. Perii ar trebui sa
revina la forma ini\iala fara a se
deforma. Pensulele cu care lucra\i
trebuie sa re\ina, de asemenea,
~i o cantitate suficienta de apa -
pute\i testa aceasta cu u~urin\a,
umezindu-le in gura. Nu incerca\i
sa face\i a~a cu o pensula plina de
vopsea, caci anumite elemente
din compozi\ia vopselurilor pot fi
re\inute de corpul uman.
Liniile late
l'«11sulele plate,
rnnfeqiona te de obicei
cl111 peri sintetici sau
cl111 par de bou, sunt
!June pentru redarea
tu~e l or late. Pensu lele
pl,1te cu peri scu r\i
Sc\U cu peri lungi pot fi
folosite in acela~ i scop. Pensufa pfata medie,
I le au forma de dalta,
cu peri fungi
1c1r perii lor sunt p r in~i
-===:.·~ 111 man~oane metal ice
plate. Pensule le plate
De jos in SUS: pensufe rotunde - marimea 00, marimea 0, mariml'<I I, tu peri scur\i sunt utile
marimea 3, marimea 5, marimea I 0 ~i marimea 12. in specia l la aplicarea
tu ~e lor scurte de vopsea,
Marimea pensulelor in vreme ce pensu lele
plate cu peri lungi re\in
Cu cat o pensula este mai mare, cu atal va re\ine o cantitate rndt
suficienta vopsea incat sa
mare de vopsea, a~adar asigura\i-va ca dispune\i de pensule de pensufa pfata mare,
pule\i realiza tu~e lungi,
marirni diferite, in funqie de scopul in care dori\i sa le utiliza\1. l'P cu peri fungi
11eintrerupte.
de alta parte, nu exagera\i curnparand toata gama - o pensul,1
mare, una medie ~i una mica sunt suficiente; sa ~ti\i ca unii arti~11
fo losesc doar o singura pensula
Pensufa pfata mica, cu peri fungi
Liniile drepte
Cu toate ca liniile lungi ~i drepte pot fi rea liza le cu
varful unei pensule rotunde, incerca\i, de dragul
diversita\i i, o pensula .. condei" sau o pensula .,riql,1",
folosite la un moment dat in mod frecvent in
Pensulele de mare fine~e
acest scop. Condeiele su 111 Daca va permite\i sa achizi\iona\i cateva pensule in
plus, pensu lele de mare fine\e constituie o alegere
pensulele din par de 11bc>li1 1.i,
cu peri lungi, a ca ror tu~,1 s<' in\eleapta, de vreme ce pot crea o varietate de
tu~e diferite ~i sunt mai ieftine decat cele d in par
sub\iaza treptat. AcrstL'.t w
de zibe lina. Ele au devenit deosebit de popu lare
mai numesc ~i P<'11sul«
in randul arti~ti l or, in special in randu l celor care
sub\iri. Pensulc>I<' 11ql,1
sunt pensulr cli11 p.11 doresc sa exploateze tu~ele in cad rul lucra rilor lor.
de zibelin5, cu p1•11
lungi, ~i au for111;1 d1•
dalta.
Continuarea in pagina urmatoare
16 CUNOA~TEREA MEDIULUI PENSULE · APA

Apa
Testarea i\p,1('Ste un ingredient esen\ia l pentru realizarea
111wi ,icuarele reu~ite ~i va ve\i da seama in scurt
pensulelor 1 0 pensu la ro t und,1
limp dad\ apa cu care lucra\i a devenit murdara.
Cu cat pensulele .......... buna va prod uce o t u~.1 C..111cl p1cta\i in acuare la trebuie sa ave\i pregatite

1
sunt de o ca litate mai constanta ~ i curata, in 111totdeauna trei recipiente: unul cu apa curata
buna, cu atat tu ~e l e vre m e ce o p en sulii cl(' o rwntru umezirea pensulelor ~i a hartiei; unul cu
dumnevoastra vor cal itate indo ielnica va ,1 1><1curata, pe care sa o schimba\i in mod frecvent, ~ I Z.
avea o ca lita te mai
pica testul i n scurt t1rnp. pentru prepararea vopselurilor in vederea ( j!I
buna, a~a d a r incerca\i ob\inerii unor culori foarte .._, J,//
ca li tatea pensulelor curate; unul pentru clatirea
rotunde sa u ascu\ite pensulelor pe parcursul
trasa nd o linie fina . lucrarii. Recipientele pentru apa nu
Varful un ei pensul e constituie accesorii pe care trebuie sa
Apa curata pentru
bun e ar trebui sa le ach izi\iona\i neaparat; majoritatea umezirea pensulelor
prod uca o linie fi na, arti~ti l or recicleaza borcane sau cutii de iaurt inainte de a le introduce
indiferent de mari me. 2 fn cazu l un ei in acest scop, insa daca lucra\i in aer liber v-ar in vopsea.
pensul e asc u\ite, tu ~a putea fide ajutor recipientele din plastic spec ial
crea ta este d elicat a ~ i co ncepute impotriva varsarii accidentale - nu
1•xista neplacere mai mare decat rasturnarea
poate fi atat g roasa,
borcanu lui cu apa atunci cand prin apropiere nu se
cat ~ i su b \ ire, i n
.ifla niciun parau sau lac.
fun q ie de pres iun ea
aplicata.

~
Recipientele etan1e
pentru apa sunt Apa pentru clatirea
utile pentru lucrul pensulelor. intotdeauna
in aer fiber. indepartafi prin clatire o
culoare inainte de a trece
Ingrijirea pensulelor laalta.
La fi nalu l fiecare i ~ed in \e de lucr11,
depozita\i-va pensu lele cur,1\alP
in pozi\ie vertica la, in tr un bore .111 Apa pentru diluarea
sa u un rec ipien t asemana tor. Nu 11• culorilor se va murdari
a~eza\ i ni cioda ta CU va rfu l in ja>, t di I
foar te repede /i va trebui
perii se vor de teriora. Daca trd11111• '"
schimba ta inainte so se
le transporta\i pentru a lucra l.i f.i\.i
locu lui, v-ar pri nde bine un rc'cipi1•111 formeze depuneri.
cilindric din plastic, special co11c <>p111
pentru pensule, insa asigura\1 ·v,·1
ca varfurile pensu lelor nu 11111,] in
contact cu capacul, pentru cl 11u mt .i
sa le indoi\i.
18 CUNOA~TEREA MEDIULUI
Accesorii suplimentare
'a/eta ceramica in forma de Palete
floare, cu bazine exterioare /i
Casetele pentru acuarele ce cor1\r r1
un bazin central, destinate
godete sunt dotate invaricJbrl t rr
palete proprii, insa aceste,1 11u 011•1.i
intotdeauna suficient spa\iu fll'rilrrr
prepararea cu lorilor, a~adar C\ I<'
posibil sa ave\i nevoie de o p,1ll'ld
suplimentara. Daca folosi\i tu bur 1,
ve\i avea nevoie de o paleta cu
0 selecfie de palete
ni~e in care sa va depozita\i culorrll'
de mici dimensiuni, ~i mici ,,bazine" pentru separa ri:.i
amestecuril or de culoare. Exist~ o
din ceramica /i din
intreaga gama de astfel de pali:tr,
plastic.
confeqionate atat din por\elan, c,1 1
Pa/eta din plastic, r:u ~i din plastic, ~i pute\i achizi\iona, dc>
loca1 pentru deget, asemenea, pa lete circulare, de micr
dimensiuni, care pot fi a~ezate unelt•
conceputa pentru lucrul
peste altele atunci cand nu sunt
in picioare, in fafa
utilizate.
1evaletului.
Plastic sau ceramica Paletele
pentru acuarele sunt confeefionate atilt
din plastic, cat /i din ceramica. Cele din
plastic sunt utile atunci cand lucrafi in
ni/e de diverse aer /iber, caci sunt u1oare /i simplu cir
dimensiuni pentru transportat, insa unele dintre ele /incl id
separe vopseaua in broboane in Joe so
formeze un amestec omogen. Pentru
lucrul in atelier, majoritatea arti/tilor
opteaza pentru paletele ceramice, care
sunt mult mai u1or de curafat decot
cele din plastic.
SFATUL ARTISTULUI
De vreme ce apa constituie mediul esen\ial pentru realizarea acuarelelor, nu ve\i avea nevoie de nimi c
in plus, insa mai exista un mediu care s-ar putea dovedi util in anumite situa\ii. Acesta este guma
arabica, utilizata in procesul de produqie al acuarelelor, dar care poate fi amestecata, de asemenea, ~ i cu
vopselurile de pe paleta. Ea confera un plus de consisten\a vopselei, precum ~i un luciu vag, fara a-i afec ta
transparen\a, astfel incat vopseaua sa re\ina urmele pensulei ~ i sa devina mai u~or de controlat. Este util a,
de asemenea, ~i in ceea ce prive~te tamponarea (pagina SO). Nu folosi\i niciodata guma arabica in stare
naturala, caci ar putea provoca fisuri in vopsea. Gu ma arabica trebuie amestecata cu apa in propo r\ie de
unu la trei, eventual chiar mai pu\in de atat.
Un alt mediu pentru acuarele este fierea de bou. Aceasta aqioneaza ca agent de fluidizare, avand efec tul
opus celui al gumei arabice ~i contribuind la fluidizarea vopselurilor.
ACCESORll SUPLIMENTARE
~
Alte instrumente
Prosoapele de
Lin burete mic, din material natural, este intalnit
hartie Sunt ideale
111 tru sa mai tuturor pictorilor in acuarela. Poate
pentru tot felu/ de
fr folosit pentru indepartarea vopselurilor,
operafiuni de curarare,
,itunci cand s-a produs o gre~eala, respectiv
fiind, de asemenea,
pentru atenuarea delimitarilor, precum ~i pentru
folositoare /i in a nu mite
,1daugarea nuan\elor ~i tamponarea suprafe\elor
metode de tamponare
(pagini le 30 ~i SO).
(pagina 50), precum /i la
0 alta dotare standard in cazul multor arti~ti
indepartarea surplusului
consta in pasta izolatoare (pasta pentru mascare),
de vopsea acumulat
ca re reprezinta o modalitate accesibila de a pastra
in partea inferioara a
,iccente (pagina 44).
lucrarii.
in fine, ve\i avea nevoie de creioane pentru
rea liza rea crochiurilor (pagina 60), suporturi pentru
hartie ~i. nu in ultimul rand, de recipiente pentru
apa. Atunci cand lucra\i in atelier pute\i folosi Pasta pentru mascare
rnclusiv borcane pentru gem, insa acestea sunt mul t Este esenfia/6 pentru pastrarea
prea grele ~i stanjeni toare atunci cand lucra\i in aer accentelor de mare finefe, care
lrber. Exista o intreaga varietate de recipiente din sunt dificil de protejat in timpul
plastic, dotate inclusiv cu capace etan~e. realizarii acuarelei. Folosifi
intotdeauna o pensu/6 veche
atunci cand aplicafi pasta /i
clatifi-o imediat, altminteri, odata
Bure\ii Burefii mici,
uscata, va deveni imposibil de
naturali, se gasesc in
indepartat de pe peri.
majoritatea magazine/or de
art a. Sunt folosifi de cele mai
multe ori pentru indepartarea Be\i~oarele cu vata Sunt utile
vopselurilor, insa, in ega/6 m6sur6, pentru tamponarea (pagina 50)
cu ei putefi aplica vopseluri pentru a obfine unor porfiuni de culoare goto
uscate, pentru a realiza retu1uri
texturi interesante (pagina 90).
minore sou pentru a crea accente.
Banda adeziva gumata
Este folosita la intinderea
h6rtiei (pagina 73). Nu Creionul ~i radiera Vefi avea nevoie de un creion sou mai
incercafi niciodata so folosifi multe pentru a realiza crochiurile, precum /i de o radiera plastica
pasta izolatoare sou banda pentru a corecta eventualele gre1eli. Exista multe tipuri de
adeziva obi1nuit6. creioane, insa creioanele B sunt grozave /i au mina suficient de
moale, 010 incat so nu gaureasca h6rtia.
')<llo.1-
Banda adeziva Oaca lucrari pe coli volante
,... , )",,1.~" )<{"'- w......
/i nu pe blocuri de desen, banda este esenfia/6
.. ~.1 ,...~ ~
pentru fixarea h6rtiei pe plan/eta. Putefi folosi
piuneze in cazul in care plan1eta este realizata
dintr-un lemn moale, insa aces tea nu var putea
strapunge suprafefele mai dure, cum sunt, de
exemplu, masonitul sau placajul.
20 CUNOA?TEREA MEDIULUI
Alegerea culorilor
Pentru inceput nu ve!i avea nevoie
de o seleqie mare de culori, drept
care eel mai bine ar fi sa exersa!i
prin realizarea de amestecuri
cu ajutorul unei game restranse
pentru a descoperi culorile care nu
produc amestecuri agreabile. De
prima necesitate ar fi achizi!ionarea
culorilor primare - ro~u, galben ~i
albastru - in doua variante, de vreme
ce acestea difera destul de mult.
Galbenul-citron, de exemplu, este
mai acid ~i mai ,,rece" decat galbenul-
cadmiu; ro~ul-cadmiu
~
este o nuan!a
intensa ~i
pura, in
vreme ce
stacojiul
de alizarina
bate u~or
spre albastru;
albastrul ultramarin este intens,
dar ,,cald", in vreme ce albastrul
ceruleum ~i albastrul de Windsor
sunt mai reci ~i bat u~or spre verde.
Pute!i incepe sa lucra!i folosind
doar aceste ~ase culori, insa v-ar
prinde bine sa mai ave!i eel pu!in o
nuan!a de verde ~i cateva marouri.
Cele 12 culori expuse aici ar trebui
sa fie potrivite pentru majoritatea
subiectelor.
ALEGEREA CULORILOR
O q.1111<l dL'osebit de variata de culori secundare poate fi ob\inuta din amestecu l celor ?ase culori primare,
3 4 111~.1 v.i trl'bui sa ?ti\i pe care anume sa le folosi\i. Dupa cum pute\i observa din diagrama culorilor de mai
10\ l11•cdre culoare tinde sa se apropie vag de o alta culoare, a?adar trebu ie sa exploata\i acest lucru. Verdele
1cl 11 i.1i rPce, de exemplu, poate fi ob\inut prin amestecarea unui albastru-verzu i cu un galben rece. Ar fi o
111<'<' bun5 sa realiza\i diverse mostre de astfel de amestecuri, prin testarea unor combina\ii diferite. Va fi nu
1111111.ii pl,1cut, ci ?i folositor; daca ve\i eticheta mostrele ?i le ve\i afi?a la vedere in spa\iu l de lucru, acestea
vor '>t'rvi drept referin\e excelente - culorile care produc cele mai bune amestecuri pot fi uitate U?Or. Ve\i
5 6 7 '<>rl'>tdtd, de asemenea, ca unele combina\ii de cu lori primare sunt mai pu\in vii decat culorile secundare
q.r t.i prl'parate: de exemplu, nuan\ele de violet oferi te de producatori sunt mai curate ?i mai vii decat cele
111 • <.irL' le pute\i ob\ine dintr-un amestec de ro? U ?i albastru.
Diagrama culorilor Ro1ul-cadm iu bate Stacojiul de
/'" l'<i>ld este o vers iune mu lt spre portocaliu. alizarina tinde
"1111pl il ica ta a diagramei cu loril or, spre afbastru.
'.i rP poate include zeci de nuan\e.
l'o1r\ronarea culori lor prima re una
1:111q,1 ceala lta demonstreaza clar Galbenul-cadmiu Albastrul ultramar
rnodul in care acestea tind sa se bate spre franfuzese este U/C
Paleta de baza .rpropie de o culoare sa u al ta.
portocaliu. violet.
Aceasta paleta cuprinde opt culori primurE', o
~
Albastrul de
culoare secundara, doua nuan\e de maro ~ 11111.1 Galbenul-
de gri (ul timele trei sunt cunoscute drept c ulrn i Windsor este u1or
<'l) citron este
ter\iare). A\i putea adauga inca o nuan\5 dP Vt'1cl1 verzui.
~
acid /i verzui.
cum ar fi verdele-sa lcie, precum ?i o nu,111\,i di'
maro - umb ra natura la ar fi o alegere excl'i1•1Jt.1
·~
E b ine de ?ti ut ca albastru l ceruleum nu t»lt'
Culori secundare
necesar in prima faza, cu toate ca este icl1-.1I intense
pentru redarea cerului. Aceste exemple demonstreaza
fa ptul ca nuan \ele secundare cele
Ro?u-cadm iu. Culoare primara mai intense deri va din amesteca rea
2 Stacojiu de alizarina. Culoare primom (,olbrnuf-cadmiu /i Galbenul-citron /i Stacojiul de alizarina cu lorilor primare cu cele de care
3 Galben-citron. Culoare primara /i albastrul ultramarin tind sa se apropie.
W)ul cadmiu due la albastrul de
4 Galben-cadmiu. Culoare primara
ol Jf mrrea unui portocaliu Windsor creeaza due la ob{inerea unui
5 Galben-ocru. Cufoare primara
6 Sienna arsa Culoare terfiara 1111<rn11bogat. un verde viu /i rece. violet.
7 Umbra arsa . Culoare terfiar6
Culori secundare
•>
8 Viridian . Culoare secundar6
9 Albastru-cobalt. Cufoare primwci
10 Albastru ceruleum. Culoare pri1nwd discrete
11 Albastru de Windsor (cunoscut ~1 '.r Nt I inl o tdea una va ve \i dori sa
ftalocianina). Culoare pnmorn oh lHll'\I ,1mestecuri viu colorate, de
12 Gri Payne. Culoare ter{iara '1<'111<' ce unele subi ecte vor necesita
111 1.111\P ceva mai subtile. Acestea Staeojiul de alizarina Albastrul ultramarin Ro/ul-cadmiu /i
pot Ir oll\in ute prin amestecarea /i galbenul-citron /i galbenul-cadmiu albastrul de Winds·
< 1rlo11lo1 primare cu o culoare opusa due la ob{inerea unui au drept rezultat un due la ob{inerea
f. 1\.1 di' rc'd de care aces tea tind sa se
portocaliu sti9< --- · ____ .Y'!Cdft-St]JfJt=E.i~C'Y! .. - · .!J.q';.!J2'i.c:J7t '&'~or gri.
,q 11op i1 ', rP>pectiv prin com bina rea
'1 rlo1rlrn po7i\ionate dia m etral opus
111 c.icl 111I d rugramei.
STANUCU
22 CUNOA~TEREA MEDIULUI OBTINEREA NUANTELOR DE VERDE

Obtinerea nuantelor de verde

~ ~

Nuantele de verde pot fi obtinute foarte u ~or dintr-un amestec de albastru ~i ga lben, iar atat
ti mp cat dispuneti de diverse variante ale acestor doua cu lori primare, puteti obtine o intreaga
gama de nuante.

Albastru Albastru- Albastru ultramarin Albastru de /\1/)()5/rU Verde-

Indigo Viridian
ceruleum cobalt

c:
g
·c:;
i:::
"'
oS>
0
\.'.)

:::!
~
8
s
oS>
(§

~
"'"'

~
0

I
~
iii
-Cl

. ..
~

"'
24 CUNOA~TEREA MEDIULUI OBTINEREA NUANTELOR DE CULOAREA PIELll

Obtinerea nuantelor de culoarea pielii

4
Nuantele de cu loarea pielii pot fi dificil de obtinut din amestecuri, de vreme ce inregistreaza diverse va ri a\ii: Ten masliniu
de la o rasa la alta, in cadru l aceluia~i grup rasial, intre barbati ~i femei, ba chiar ~i de la o parte a corpul ui
la alta. Varietatea depinde intr-o anumita masura ~i de lumina in care este vazuta o anumita persoa na, de Amest ecul de ba za
vreme ce pielea reflecta lumina, putand imprumuta ~i nuante din imediata apropiere. Astfel, a rti ~tii fo loses 1 Stacojiu de alizarina 2 Sienna natur<
o intreaga varietate de culori - de la nuante de galben ~i ro~u, pentru redarea luminilor, la nuante de 2
albastru, violet ~ i verde, pentru redarea umbrelor.
Luminile con!in amest ecul
Arti~tii cu experienta au propriile amestecuri favorite, insa incepatorii nu prea ~tiu cum sa procedeze. In de baza plu s
aceste pagini va sugeram cinci nuante de cu loarea pielii cu lumini ~i umbre. 3 Galben-citron 4 Galben-cadmiu
5 Ro;u-cadmiu

Umbrele con!in amestecul de

Ten deschis la culoare baza plus
Amestecul de baza 3 4 6 Albastru-cobalt 7 Gri Payne
1 Galben-ocru 6 7 8 Viridian
2 Stacojiu de alizarina
3 4
Lu mi nile con!in amestecul Ten pamantiu
de baza plus Amestecul de baza
3 Galben-citron 1 Albastru-cobalt 2 Umbra arsa
4 Galben-cadmiu
Luminile con!in amestecul
5 Ro;u-cadmiu
de baza plus
Umbrele con!in amestecul 3 Galben-citron 4 Galben-cadmiu
de baza plus 5 Ro;u-cadmiu
6 Albastru-cobalt
Umbrele con!in amestecul
7 Gri Payne 6 7 8
de baza plus
8 Viridian
6 Albastru-cobalt 7 Gri Payne
4 I 7 8 Viridian
5
Ten galbui
4 5
Ten inchis la culoare
Amestecul de baza
Sienna naturala
I Amestecul de baza
2 Cornalina aurie
1 Stacojiu de alizarina 2 Sepia
Luminile con!in amestecul
de baza plus
I
I
3 Indigo

3 Galben-citron Luminile con!in amestecul

4 Galben-cadmiu
5 Ro;u-cadmiu I
I
de baza plus
4 Galben-citron 5 Galben-cadmiu
6 Ro;u-cadmiu
Umbrele con!in amestecul
de baza plus
6 Albastru-cobalt
7 I
I
Umbrele con!in amestecul
de baza plus

I
7 Gri Payne
7 7 Violet de Windsor
8 Viridian 8
8 Albastru ultramarin frantuzesc
9 Viridian
2 6 CUNOA ~ TEREA MEDIULUI EFECTE OBTINUTE PRIN SUPRAPU N ERE

Efecte obtinute prin suprapunere

De multe ori, incepatorii in acuarela nu reu~esc sa determin e cu exactitate intensitatea ~ i ca litatea culorilor
aplicate pentru inceput. Exi sta doua motive pentru care se intampla aceasta: unul \ine de faptul ca
Culori transparente ~i culori opace
l t•ore tK, toa te acuarelele sunt transparente, aceasta fiind principala caracteristica a mediului. Cu toate
vopseaua devine mult mai deschisa la culoare du pa ce se usuca, iar eel de-a l doil ea d
dt t''> l<'<l, unii pigm en\i sunt pu\in mai opaci decat al\ii, culorile cele mai transparente fiind cele pe baza de
faptul ca nuan\ele sunt greu de apreciat in raport cu o hartie de un alb im acu lat -
vo p><'<l, cum ar fi stacojiul de alizarina, verdele-salcie, ftalocianina (sau albastrul de Windsor) ~i griul Payne.
inevitabil, prima tenta va parea prea inchisa sau prea deschisa la culoare.
<,,1lll<' r1ul citro n, galbenu l-ocru ~i albastrul ceruleum sunt relativ apace, a?adar pot fi utilizate pentru a
insa nu dispera\i, deoarece pute\i efectua modificari direct pe harti e. O tenta
cl<•>c hid e la nu an\a o culoare mai inchisa, aplicata ini\ial, respectiv pentru a o modifica, la nevoie.
prea deschisa la culoare poate fi inchisa cu u~urin\a prin aplicarea unei noi tente
de aceea~i culoare sa u de o culoare cu o id ee mai inchi sa decat cea ini\ iala. Pute\i, 00
d e asemenea, sa modifica\i ~i sa amesteca\i culorile pe suportul d e hartie: daca
(;.C
6''to'' c,O(}
~,0
acoperi\i - par\ial sa u comp let - o tenta de un galben stins cu una de culoare albastra, ·\0
c,O\ iflc«
aceasta va deveni verde, iar nuan\a se va inchide la culoare, de vreme ce est e vorba de c.fi G<Y
doua straturi de vopsea.

Efecte granulate
Galben mineral jos, Albastru ultramarin }as, Albastru ultramarin Galben mineral / i ro;u lJ11c le culori au tendin\a de a se precipita sau descompune in contact cu apa, ceea ce le confera un efect
ro;u-cadmiu deasupra. galben mineral deasupra. (u;or diluat) jos, cadmiu }as, stacojiu qr ,inulat, de strop. Acest lucru poate fi destul de ingrijorator daca va afla\i la inceput, caci a\i putea avea
stacojiu deasupra. deasupra (taate u;or '> <'r1 za\ia ca este ceva in neregula cu vopseaua sau ca a\i folosit-o in mod necorespunzator, insa efectul este
diluate) des tul de frecvent intalnit, uneori chiar dorit de arti?ti. Granula\ia iese cu atat mai mult in eviden\a atunci
c5nd o culoare este a?ternuta peste alta, iar de indata ce ve\i afla care sunt culorile ce manifesta aceasta
tr ndin\a, informa\ia va va fide mare ajutor atunci cand ve\i dori sa conferi\i un plus de atraqie ?i de textura
unei por\iuni care altminteri ar putea parea plicticoasa ?i terna. in cazul celor doua exemple expuse mai jos
du fa st adaugate diferite culori peste un albastru ultramarin ~i un galben-cadmiu aplicate in prima faza.

Ro;u-cadmiu jos, Sienna natura/6 }as,
viridian deasupra. ra;u-cadmiu (diluat)
deasupra.
Verde-a/iv jos,
sienna natura/6
deasupra.
Verde-a/iv jos, Albastru ultramarin
Galben-ocru
viridian deasuora. peste galben-cadmiu.
pes le albastru
ultramarin.

Modificarea nuantelor .
Este surprinzator cat de radical pot fi modificate chiar ~ i
/\lbas1ru
rc>ruleum peste Albastru ceruleum
cu lorile intense prin aplicarea unei nuan\e complet diferite peste galben-cadmiu.
olbas1ru
deasupra lor. Culoarea, respectiv culorile ulterioare trebui ultramarin.
adaugate rapid ~ i cu o mana sigura pentru a se evita
perturbarea ce lor ap li cate ini\ial Ames tee de umbra
~ tocojiu de
oli1min6 pes1e natura/6 /i galben-oc
Verde-oliv }as, albastru peste galben-cadmiu.
(J//!uwu
ultramarin deasupra.
uluamarin.
-·
n
-·
30 TEHNICI DE BAZA
Tente
lncepatorilor in ac uarela Ii se sp un e
de obicei ca prima abilitate pe care
trebuie sa ajunga sa o stapaneasca
este cea de a aplica o tenta perfect
uniforma. ln realitate, tentele
uniforme nu sunt folosite chiar atat
de frecvent, insa fac parte din leqi ile
ce trebuie inva\ate, ~i de indata ce
ve\i stapan i aceasta tehnica pute\i
trece la tehnici mult mai interesante
~i util e, cum ar fi aplicarea tentelor
gradate ~i diversificate sau tehnica
urned pe urned. Metoda este
simpla: a~terne\i straturi succesive
de cu loare unul langa cela lalt astfe l
incat fiecare strat ad i\iona l sa se
suprapuna vag cu precedentul.
Plan~eta trebuie sa fie u~or incl inata,
pentru a facilita curgerea vopse lei,
iar surp lu su l poate fi inlaturat cu
o pensula umeda. Tentele pot fi
a~ternute pe hartie umeda sau
uscata, ultima va rianta oferind ceva
mai mult contro l, de~i exista riscul
ca hartia sa se onduleze, insa merita
sa incerca\i ambele variante pentru
a afl a ce metoda vi se potrive~te ee l
mai bine.
4 Odata uscata, tenta ar trebu i
sa fie pe rfect uniforma
Tentele pe hartie umeda
1 Lucru l pe hartie uscata
este eel ma i potrivit in
cazu l in care dori \i ca
tenta sa acopere doar o
anumita po r\iune, pentru
ca dispu ne\i de mai mul t
control asup ra vopselei.
Pe de alta pa rte, in cazu I
tente lor ca re acopera intreaga suprafa\a umezirea prea labil a a
hartiei este deosebit de util a. Pute\ i face aceasta fie cu un burctc
de menaj, fie cu o pensula lata.
2 Vopseaua va acorlC'ri
toate por\iunil e urrw <i<',
a~adar nu ve\i ob\irw
dungi de cul oa re pcrf<'< t
conturate, ca atunei c.i rHI
lucra\i pe hartie usc.11 .1,
dar aceasta nu cont<'M;i
3 Pe masura ce cobora\i cu pc'm 1rl.i
pe coala, ve\i vedea ca tu ~e l e vo r
fuziona. Surplusul acumul at i 11p,i r1 <» 1
inferioara a suportului de hi\ rti<'
poate fi indepartat cu un burt' tc'
urned sau cu o pen sul a.
TENTE
• Alternative
pentru aplicarea
tentelor
• Un pamat uf uzat, respectiv
o pens ul a obi~nu i ta pentru
apli carea vopse lei sunt la fe l
de efi ciente pe ntru aplicarea
te ntelo r la sca ra mare.
•
Utilizarea buretelui
.. 1 Unii a rt i ~t i prefera burete le in locul pensulei
pen t ru ap li carea tentelor. ln cazu l de fa\a, hartia a
fost umezita uniform cu apa cu rata, tot cu aj utorul
unu i burete.
•
2 Atunci ca nd aplica\i vopseaua cu
bu rete le, exerc ita\i ceva ma i multa
presiune decat in cazul pensulei, ia r
acest lucru face ca vopsea ua sa nu se
prelinga pe hartia umezita in prealab i
•
3 Efectul u ~or striat, vizib il in t impul
ap lica rii tentei, a dispa rut, ia r tenta
este perfect uniforma.
SFATUL ARTISTULUI
Cand ap lica\i tente pe suprafe\e intinse, prepara\i
intotdeauna mai multa culoare decat aprecia\i ca ve\i
avea nevoie. Tenta se va strica daca va trebui sa va
opri\i ~i sa prepara\i din nou culoare.
 32 TEHNICI DE BAZA
Tentele gradate ~i diversificate
Tentele gradate sau graduale, a caror
nuanta variaza a~a incat devine mai
deschisa in jumatatea inferioara,
sunt eel mai des folos ite la redarea
ceru lui, care este, de obicei, mai
inchis la culoare in partea de sus
~i mai deschis la culoare deasupra
orizontu lu i. Acestea sunt ceva
mai dificile decat tentele
uniforme, de vreme ce
vopseaua trebuie diluata
treptat pentru fiecare
fa~ie de cu loare in parte,
insa exista o modalitate
# simpla de a obtine rezultate
satisfacatoare. Preparati culoarea
tentei, a~terneti prima fa~ie de
culoare ca atare, dupa ca re inmuiati
mai intai pensula in apa ~i apoi in
vopsea pentru fiecare fa~ie adaugata
ulterior. Acest procedeu garanteaza
deschiderea treptata ~i
constanta la cu loare a
amestecului preparat
pentru redarea tentei.
Tentele diversificate
sunt ce le care i~i sch imba
culoarea ~i sunt fo los ite,
de asemenea, la redarea
ceru lu i ~i a altor elemente
de peisaj. Va trebui sa
amestecati in prealabil
doua, maxim trei cu lori, care sa
aiba aproximativ aceea~ i dilutie -
aplicarea unei cu lori foarte fluide
peste o cu loare ceva mai consistenta
poate provoca reversii (pag ina 64).
TENTELE GRADATE $ 1 DIVERSIFICATE
Tentele inversate
Iii ·.1111.1\1.1 111 c,ire o tenta trebuie sa para mai
1>11<"1.•1111.11.1 d111 punct de vedere cromatic in partea
111l1·111>.1r,"1 .i w lil de hartie, intoarce\i plan~eta cu
11 .. 111 in J05 ~1 1ncepe\i cu partea inferioara a tentei.
Tentele diversificate
1 Muire subiecte, in special peisajele, necesita
tente care con\in mai mult de o culoare. fnainte
de a incepe, prepara\i toate culorile ~i testa\i-le
in peisajele sale marine, Robert Tilling folose?te in mod frecvent intensitatea pe o bucata de hartie.
tente de mari dimensiuni, lucrate pe hartie umeda.
Tente gradate
pe hartie uscata
fncepe\i cu o solu \ie puternica de
culoare ~i dilua\i-o treptat pana
cand culoarea devine foarte ~tearS(l.
inclinarea plan~etei va facilita
~ fuzionarea fa~iilor de culoare.
2 in situa\ia in care dori\i sa ob\ine\i
o fuzionare a culorilor, umezi\i hartia
Tente gradate pe hartie umeda in prealabil, apoi a~terne\i fa~ii de
Aceasta imagine expune o tenta aplicata pe o hartie umezit,1 111 culoare succesive, clatind rapid
prealabil. La acest moment, fa~iile individuale de culoare su111 pensula dupa fiecare aplicare.
sepa rate, insa tenta va dobandi un aspect unita1
dupa ce se va usca. Singuru l rise presupus de luc1ul
pe hartie umeda consta in posibilitatea de a pie1dP
efectul gradat. 3 Cand vopseaua este inca umeda,
culorile pot fi distinse individual, insa
ele vor fuziona pe masura ce se vor
usca. Daca dori\i sa ob\ine\i un efect
'
mai pu\in omogen, lucra\i pe hartie
uscata.
 34 TEHNICI DE BAZA
lnserarea culorii
lnserarea cu lorii intr-o tenta inca
umeda sta la baza tehnicii urned
pe urned (pagina 54). Aceasta este
o modalitate id ea la de a reda nori
estompa1i sau elemente de peisaj
aflate in plan indepartat atunci cand
nu dori1i delimitari bine definite, in
conditiile in care culorile
se intrepatrund ~i
fuzioneaza u~or. O alta
1!!Ii ·-
?: ' "
varianta a metodei
consta in a picura apa
curata in vopseaua
tocmai ap licata, iar
pentru a obtine ceva mai
multa consistenta pute\i incerca sa
picurati alb de oxid de zinc diluat
sau ceruza . Tentele experimenta le
precum acestea pot crea un fond
interesant in cazu l naturilor statice
sau al redarii florilor, sau chiar ~i
pentru portrete.
Nori de furtuna
1 Ro~ul este in trodus in picaturi
intr-un indigo inchis la culoare.
INSERAREA CULORll
Nori albi Contraste puternice
~i discrete
111 ( ,1clrul ucestei lucrari ceru l a fast
rl·d.1 1 prrn introducerea in picaturi a
1111u1.rmestec de albastru-cobalt ~ i
.rll>.r;tru ceruleum pe hartie umeda.
l'l'111ru d introduce un elemen t focal
IJ11H' evidentiat in plan ul indepartat
h,ull,i ,1 fost lasata sa se usuce, iar
( op,1cii au fost adauga\i prin tehnica
111nPd pe uscat (pag ina 52).
1
1 Apa este picurata Tenta a fost mai intai de
intr-o vopsea inca toate imbibata cu apa.
umeda de culoare
albastra.
2 Adaugarea albului de
oxid de zinc sau a ceruzei
creeaza u n efect de
densitate.
2 Vopseaua umeda este acoperita cu
hart ie absorbanta, care este ulterior
indepartata, inlatu rand astfel cu loa rea.
SFATUL ARTISTULUI
Norii ace~tia spec taculo ~ i au fast creati prin
inserarea, in picaturi, a unor nuante inchise
de gri ~ i de ro~u in nuan\a de baza de culoare
ga lben deschis, iar plan~eta a fast inclinata
pentru a fac ilita sc urgerea vopselei atat in jos, cat
~ i 111 latera l. Fa~iile de culoare de la baza au fast
l,1sate sa se usuce in mod normal pentru a ob\ine
mMgini zim\ate.
2 Culorile fuzioneaza pentru a cre,1 mod(•I(•
sugestive de nori.
36 TEHNICI DE BAZA PENSULATIA

Pensulatia ~

Cu toate ca lu crari le pot fi compuse

Destinderea
in tota litate de o serie de tente
Pensula \inuta aproape de varful cozii incurajeaza o abordJre Liniile fine
uniforme, pensulatia poate fi foarte
destinsa ~i libera, cu tu~e mult mai expresive. Un alt true comtc1 Exista intotdeauna
importanta in cadru l unei acuarele,
in a lucra stand in picioare, astfel incat sa fi\i obliga\i sa realiz,1\i tenta\ia de a folosi
facand diferenta intre o lucrare
mi~car il e din incheietura, nu sa mi~ca\i mana pur ~i simplu. o pensula de mici
dinamica ~ i plina de viata ~i o lucrare
dimensiun i atunci
plicticoasa ~i statica. incercati sa
cand trasa\i conturul
procedati in a~a fel incat tu~e l e
formelor, insa varful
pensulei sa descrie formele pe care
unei pensu le de
le redati: frunzi~ul , de exemp lu,
mari dimensiuni
poate fi reprodus printr-o serie de
reda efecte mult mai
urme trasate dintr-o singura tu~a,
diversificate.
la fel ca unduirea apei. in genera l,
pensulele cele mai maleabile sunt
cele rotunde, care (daca sunt de
ca litate) au un varf bine ascutit ~i
pot facilita obtin erea unor efecte
deosebit de variate, de la linii fine,
'
puncte ~i scrijelituri, la forme ample
- dar poate ca veti dori sa incercati,
de asemenea, ~i pensule le plate, care
pot fi utilizate inclusiv pe cant.

Punctele ~i darele
111 r.izul de fa\a, liniile fine sunt
11 ,i<;,lle printr-o serie de puncte
111ir1uscule, din ce in ce mai deschise
l.i culoare, pe masura ce pensula
,,p1Prde" din vopsea.

I
Diversificarea tu~elor
0 pensula rotunda, de mari dimensiuni, v.i v,i
permite sa reda\i contururi deosebit dt> ciP'>rnp11v1•, •
priri modificarea presiunii aplicate. Tu?il po.ill' 11 •
aplicata pentru inceput cu varful, in mod d1•1ii .it,
ulterior pensu la fiind manevrata cu rnult 1n.i1 1111!11.1
fermitate. Pute\i proceda ~i invers, astfl'l 111c .11 •,.1
definitiva\i tu~a cu o lini e fina. in c.11u l di• l.i\.1,
artistul a apelat la ambele metode.
38 TEHNICI DE BAZA AN ALIZA: PENSULATIA

Analiza Pensulatia ~
I
I
Lucy Willis Caine cu un bat
in cadrul acestui studiu rapid, Lucy Willis a folosit pensula cu mare maiestrie ~i incredere pentru a
reda contururile ~i siluetele, dar ~i pentru a conferi lucrarii o minunata senzatie de dinami sm. Arti sta a
I
I
I
lucrat urned pe urned, respectiv urned pe uscat pe alocuri, obtinand astfel un contrast interesa nt in tre
delimitarile bine definite ~i cele subtile. Observati in special pensulatia vioaie ~i liniara a botului ~ i a
labelor din fata, precum ~i detaliul incantator creat de vopseaua care a fost lasata sa curga in varful cozii.
Este nevoie de o mare doza de incredere ~i experienta pentru a lucra in acuarela cu asemenea maiestri e
I
I
~ i siguranta, precum ~i de abilitatea de a recunoa~te valoarea efectelor accidentale.

I
I
Lucruf pe h6rtie uscata i-a
perm is artistei so refina anumite
accente a/be in mod aleatoriu. I

Nus-a incercat rectificarea

tu/elor gre/it pozifionate,
deoarece acestea subliniaza /

senzafia de mi/care.

Reversiile formate in apro1n1•11 •11 <wp11/111

acolo unde o vopsea mw ri<'I< /i111i tu
culoare a fast incorporat<i inll o vo1111"1
u1or mai inchisa la cu/owe, 111< r111nwr/rl,
sunt reproduse pe funclof

~ W,'l/....; /~ r.p,o
40 TEHNICI DE BAZA 1NTREPATRU N DER EA

lntrepatrunderea
intrepatrunderea lnseamna
ob\inerea unei tranzi\ii delicate,
Conturarea formelor
graduale de la o culoare sau nuan\a
la alta ~ i constituie principala
modalitate de a descrie contururile.
Este un procedeu ceva mai dificil
de deprins In cazu l acuare lelor
decat In cazu l cu lorilor de ulei sau al
pa stelurilor, caci tentele de acuarela
1 Pentru a ob\ine un efect discret de
capata delimitari dure daca sunt lntrepatrundere, artista reda umbra
lasate sa se usuce ca atare. insa lnchisa la culoare a fructului urned
aceasta nu constituie o prob lema, pe urned, lnsa a lasat prima tenta sa
de vreme ce delimitarile care se se usuce cat de cat, pentru ca noua
formeaza aco lo und e o tenta se
culoare sa nu se lntinda prea mult.
intersecteaza cu alta pot fi atenuate
cu u~urin\a cu o pen sula sau un
burete urned. Ca alternativa, pute\i
crea lntrepatrunderi difuze atunci
cand lu cra\i cu o vopsea relativ
uscata, ap licata cu tu~ e scurte, nu
In tente. 2 cand vopseaua s-a uscat complet
Tehnica urned pe urned artista construie~te forma cu ajutorul
(pagina 54) constituie o
unei pensule fine, 1ntr-o serie de tu?e
alta modalitate de a ob\in e
lntrepatrunderi difuze ~i este Atenuarea delimitarilor scurte, cu vopsea relativ uscata.
ideala pentru redarea formelor ln situa\ia In care elemente le delicate, cum ar fi norii sau coritu rL11il L•
amorfe, cum sunt, de exemplu, copacilor, par prea clare In raport cu tenta, folosi\i un be\i?or ( u
norii, lnsa este mai pu\in potrivita vata sau o pensu la umeda pentru a le atenua. Aceasta intervcr1\rl'
pentru efecte precise, cum sunt are eel mai ma re succes atunci cand vopseaua este Inca umcd,1,
cele necesare In cazu l portrete lor, lnsa delimitarile pot fi perfect estompate ~i daca vopseaua s-d u'c.rt
deoarece nu di spune\i de prea mult complet.
control asupra ei. Pe de alta parte,
pute\i lucra urned pe urned In fazele
incipiente, respectiv asupra anumitor
por\iuni.

3 C.1o lu?a finala, este adaugata o

11•111,1 gri Payne pentru a reda umbra
SFATUL ARTISTULUI
dt• 'L rb fruct, astfel !neat sa nu para
Atunci cand lntrepatrunde\i cu loril e prin suprapun t'rC',
< .r plutc?te In spa\iu. Umbrele joaca
ave\i grija sa nu folosi\i prea multa apa, d eoarece po t
aparea pete ~i reversii (paginile 62 ~ i 64). Lucra\i cu trr1101 important In redarea solidita\ii
vopsea cat mai uscata ~i umezi\i contururile fi ecarcr 1111L11 oll rect.
pete sau fa~ii de culoare cu varful unei pensul e cur<1l!' ~ r
umede.
 PASTRAREA ALBULUI HARTIEI
42 TEHNICI DE BAZA

Pastrarea albului hartiei

Lumina reflectata de albu l hartiei
constituie o parte integrala a 3 Centru l intens colora t al
picturii in acuarele, conferind
petalelor este redat cu tu$e sigure,
lu crarilor reu~ite minunata ei calitate
folosindu-se va rful unei pensu le
translucida. Din acest motiv, cea mai
eficienta metoda de a crea accente rotu nde.
I
dare ~i stralucitoare consta in
,,pastrarea" portiunilor care urmeaza "
r
\.
sa fie albe prin ocolirea lor. Aceasta '
inseamna ca atunci cand incepeti
o lucrare trebuie sa aveti o idee
deosebit de clara in ceea prive~te
......
dispunerea accentelor, a~adar este
\,,
necesara o planificare prealabila. \....;:'I
Desigur, nu toate accente le sunt {...

de un alb imaculat : intr-o lucrare

in care toate nuantele sunt inchise,
prea multe tonuri de alb ar putea 1 Pentru a se asigura ca nu va pierde accentele odata cu
fi exagerate. inainte ca lu crarea ada ugarea tente lor, artista a rea lizat un desen minu\ios 4 l'entru a fixa vase le in spa\iu, astfe l
sa avanseze prea mult va trebui inainte de a ap li ca tente urned pe urned in jurul corolelor. i11( ;n sa nu pa ra ca plutesc, artista reda
sa decideti daca doriti sa pastrati
anumite portiuni dintr-o tenta initial
deschisa la culoare sau sa adauga\i
nuan\e foarte intunecate unei
tente ulterioare, ceva mai inchisa la
..,. 111nbrele proiecta te de ele cu ajutorul
u11ui amestec de albastru ul tramarin ~i
~<'pia. Aceea~i combina\ie este folosita ~i
i11 cazu l umbrei aruncate de marginea
culoare. rriterioara a tavii.
Accentele punctate - cum ar fi
licarul din ochii cuiva, scante ierea
razelor de soare sau unduirile
apei, de altfel aproape imposibil
de re\inut - pot fi ob\inute fie
prin mascare (pagina 44), fie prin
adaugarea unui strat cons istent de
alb de oxid de zinc sau de ceruza in
faza finala . 5 Corolele au fast redate in nuan \(
de galben ~i violet, petalele ca re atr
lumina fiind albe. Umbrele ~i lumin
bine conturate de pe petale, frunzE
~ i vase creeaza o senza\ie deosebit
de accentuata de lumina care inun
intreaga scena.
2 Artista a pictat vasele in vreme ce se usca
fundalul, iar acum incepe sa contureze frunzele,
lucrand urned pe urned $i pastrand anurnite
por\iuni de hartie alba, pentru red.ired <1 ccrnll'lor
 .

44 TE HNI CI DE BAZA
MASCAREA ACCENTE LOR 45

Mascarea accentelor
Daca intampinati dificulta!i in reda-
rea accentelor fara distrugerea Mascarea aleatorie
conturului forme lor, pasta izola- 1 Mascarea poate fi realizata ~i cu ajutoru l unor
toare - sau pasta pentru mascare -
buca\i de ziar, excelente pentru pastrarea aleatorie
poate fi deosebit de utila, fiind
conceputa special in acest scop. a unor por\iuni albe. Pentru efecte accentuate
Aplicati-o inainte de redarea tentelor, indeparta\i buca\ile de ziar doar du pa ce tentele
lasati-o sa se usuce, dupa care pictati s-au uscat.
peste ea. Lucrul acesta va permite sa
lucrati fara restriqii ~i sa exploata!i
aplicarea destinsa a tentelor ?i
tehnica urned pe urned (pagina 54),
fara sa va ingrijora\i ca ve\i manji cu
vopsea portiunile al be. Pasta poate fi
indepartata in orice etapa a lucrarii,
iar astfel ve\i reu~i sa ob\ine\i atat
lumini subtil nuan\ate, precum ?i de
un alb imaculat. Daca o indeparta\i
in cadrul unei faze intermediare,
dupa care adauga\i diverse tente 1 Pasta pentru masca re a fast aplicata cu o pensula de mici
peste por\iunile acoperite pana la dimensiuni ~i lasata sa se usuce inainte de aplicarea unei 2 Accentele discrete, estompa te,
acel moment, acestea vor ramane tente deasupra ei. precum cele care pot fi intrezarite pe
mai deschise la culoare decat zone le
adiacente. fundal in cazul de fa\a, sunt ob\inute pri n
Avantajele pastei pentru mascare indepartarea buca\ilor de ziar inainte ca
constau in primul rand in faptul vopseaua sa se fi uscat complet. Acestea
ca va permite sa ob\ine\i accente creeaza un contrast agreabil in rapo rt cu
punctate, cum ar fi licarul apei, contururi le bine delimitate ale velei ~ i ale
reprezentand totodata o modalitate
va lurilor.
de a pi eta pe ,,negativ" ?i exploatand
astfel formele tu?elor la fel ca atunci
cand picta\i cu culoare. 3 N<1 tura oarecum haotica a accentelor imprima
pi<t uru senza\ia de mi~ca re.

SFATUL ARTISTULUI
.,
II
p,, ~ t a pentru mascare este folos ita
pot1te eel ma i frecvent pent ru
rl'clcHea paji~t il or presarate cu f/ori.
In pxemp lul de fa\a, pasta a fast
n
2 Tenta a fast accentuata in por\iunea din apropiere, care 111dPpartata, iar artistu l a inceput sa
reda apa, iar apoi a fast lasata sa se usuce inainte ca pasta s,1 pictc•ze cu ro ~ u cateva flori.

fi e indepartata prin frecare, cu ajutorul unei carpe. Pu tc\ i sa o

inlatura\i, de asemenea, cu ajutoru l degetelor sau al unt'i
radiere plastice.
 46 TEHNICI DE BAZA AN ALIZA: PASTA PENTRU MASCARE

Analiza Pasta pentru mascare

John Lidzey Silueta In Ian de porumb
John Lidzey adora sa experimenteze cu diferite tehnici ~i combinatii de med ii
pentru pictura, iar lucrarea aceasta ilustreaza o utilizare foarte inventiva a
pastei pentru mascare, pe care artistul a folosit-o pentru a reda in mod discret
florile ~i iarba. Tentele au fost a~ternute peste pasta pentru mascare, care a fost
indepartata ulterior pentru a dezvalui portiuni albe. Acestea au fost modificate
cu tente succesive in nuante pale ~i tu~e de definire ceva mai inchise la
cu loare. 0 metoda alternativa consta in aplicarea pastei deasupra unei tente
initial deschise la culoare, insa exista riscul ca, odata cu inlaturarea pastei, sa
fie indepartata ~i o parte din vopsea.

.I.

Aceasta parfiune a
fast lasata deschisa
la culaare ~i destul de
Planteleau nedefinita pentru a
fast definite contribui la sublinierea
prepanderent de siluetei.
farmele minuscule
din vadul (iecarui
manunchi, restul
fiind lasat in mare
parte imaginafiei.

in culaarea inca umeda a fast

inserata vapsea de culaare
inchisa, pentru a echilibra
tanurile inchise ale siluetei.

I
48 TEHNICI DE BAZA
Accentele difuze ~i cele scrijelite
Accentele moi sau difuze sunt
cumva d iferite de cele ob!inute cu
ajutoru l pastei pentru mascare sau
prin metoda clasica a pictarii in jurul
formelor. Ele sunt mult mai u~or de
rea lizat, deoarece nu necesita o
planificare
prea labila .
Atunci cand
contempla!i
o lucrare
ajunsa in
stadiu l final
~i constata!i
ca are nevoie
de unele accente, pute!i indeparta
pur ~i simpl u vopseaua uscata cu
ajutoru l unei carpe umede sau al
unui be! i ~o r cu vata. Aceasta este,
de asemenea, ~ i o buna moda litate
de recuperare ~ i intarire a accentelor
p ierdute.
Pute!i ob!ine accente ~ i pe
parcursul realizarii lu crarii, prin
indepartarea vopse luril or inainte
de uscare. in stud iul unei flori,
de exemp lu, pute!i a~te rn e tente
pentru una, doua corole sa u pistiluri,
.,desenand " apoi in vopsea cu varful
unei pensu le umede pentru a le
conferi accent e punctate.
Folosirea radierei
De indata ce lu crarea s-a uscat, pute\i scoate
in eviden\a accentele prin frecarea u~oara a
por\iun ilor vizate cu o rad iera pentru creion sau o
radiera plastica, insistand asupra lor pentru a le mari
acurate\ea. Aceasta opera\iune inlatura straturile
superioare de vopsea asemenea celorlalte metode
de indepartare a surplusurilor.
Accentele ~terse
Cat timp tenta este inca umeda, folosi\i o c,l rp,1 cl111
bumbac pentru a realiza accente liniare. In cMtd 111
care tenta s-a uscat. umezi\i por\iunea sau folm1\1
un be\i~o r cu vata urned. Aceasta l ehn icJ ('SI<'
deosebit de eficienta penru redarea noril o 1 cli<1f<1111
sau a razelor de soare.
ACCENTELE DIFUZE ~ I CELE SCRIJEL ITE
Accentele scrijelite
t 111 ·l111i<" l>11H'c u11oscuta in acuarela pentru
d>\111t·11 'd .ic Ll'rllelor mici ~i liniare, cum ar fi
lt11111111I.-• 11·il<'ltdtP tie firele de iarba aflate in
1111111 pl.111ul u11u1 pe1saj, consta in scrijelirea
1c1'S l< 11<1 c ti v.irful unui cu\it ascu\it. Vopseaua
t1l'IH111· "" f1p complet uscata inainte de a proceda
1··111 •I, 1.11 <>ceasla metoda trebuie amanata pana in
·,1.id1ul f111.il ,11 lucrarii, de vreme ce va sub\ia hartia
11v.i l.ic l' 1mposibila a~terne rea unor straturi netede
1l1• c 1do.i1P deasupra por\iunii in cauza.
1 Aduce\i lucrarea in stadiul final,
dupa care scrijeli\i vopseaua uscata.
2 Liniile fine nu se compara cu
niciun alt efect ob\inut prin mascare
sau pastrare.
SFATUL ARTISTULUI
l\rti ~ tii i~i dezvolta propriile tehnici,
iar in cazu l de fa\a a fost utilizat
un cu\it de paleta cu varf rotunjit
pcntru a razu i vopseaua, in vederea
redarii acoper i ~uri l or din !igla - o
metoda neobi~nuita, dar foarte
efi cienta.
50 TEHNICI DE BAZA TAMPONAREA

Tamponarea
lndepartarea vopselei nu este numai
o metoda de a realiza retu~uri, ci ~i
3 Pentru a reda marea se aplica o tenta deschisa I<
o tehnica in sine, putand fi folosita culoarc. Apoi se preseazi in treacat un prosop de
cu succes pentru estomparea hartie peste tenta umeda, pentru a produce diversi
delimitarilor, obtinerea unor culori nuan\e Vopseaua este lasata sa se usuce.
difuze sau modificate, precum ~i
pentru crearea accentelor ce nu
pot fi pastrate. De exemplu, efectul
norilor impra~tiati de vant pe un
cer sen in este obtinut rapid ~ i u~or
prin aplicarea unei tente albastre ~i
tamponarea acesteia cu un burete
uscat sau o pensula, 4 Cu ajutorul unei pensule uscate se
ba chiar cu un lndeparteaza prin tamponare culoarea
~ervetel, in
din plan median, ca sa sugereze o
vreme ce
vopseaua este
1 Mai intai este aplicata o tenta destinsa ~i por\iune neteda lntre dealuri.
inca umeda. neuniforma pentru redarea cerului. Cat timp
Contururile vopseaua este inca umeda, formele norilor se
pufoase ale tamponeaza cu un prosop din hartie.
norilor cumulus
pot fi redate prin
tamponarea vopselei
ude cu un burete sau cu o sugativa.
Vopseaua poate fi indepartata,
de asemenea, ~i cand este uscata,
cu ajutorul unui burete urned
sau al unui obiect asemanator,
insa succesul operatiunii depinde
de culoarea care urmeaza sa
fie indepartata. Unele culori se 5 I ormele de rel ief din planul
comporta mai degraba ca ni~te 111dcpartat sunt pictate lntr-o tenta
vopseluri, patand hartia, in vreme
q11 .ilbastruie, iar dealuri le din
ce altele, cunoscute ca ,,tonuri de
111 im plan lntr-o nuan\a inchisa de
pamant': pot fi denaturate foarte
u~or. Portiunile intinse de vopsea v1•1cit'. Pentru a inlatura un pie din
uscata pot fi indepartate cu ajutorul < 11lo,1rca din prim-plan in scopul
unui burete urned, insa pentru " iHJt'l ~ rii reli efului se folose~te tot un
zonele mai restranse inlaturarea
2 Prin exercitarea unor presiuni diferite pot fi
J HO>op de hartie.
vopselei se face eel mai bine cu lndepartate diferite cantita\i de culoa re. Prosopul
ajutorul unui beNor cu vata, prin
presari u~oare, pentru a preveni o
eventuala strapungere sau zgariere
din hartie poate fi rulat a ~a incat sa redea dC'tdlii l11 w,
dupa cum pute\i obse rva ln cazul de fa\a. .
a suprafetei din hartie.
6 De~ i cromatica a fast restransa la nuan\e sabre de albastru
~i verde, lucrarea fina la are un dramatism aparte, iar cerul este
deosebit de convingator.

• 11
52 TEHNICI DE BAZA
Umed pe uscat
Aplicarea tentelor noi (~i, prin
urrnare, urnede) deasupra tentelor
initiale, uscate intre tirnp, reprezinta
o rnetoda cla sica de realizare a unei
acuarele. De vrerne ce profunzirnea
culorii este dificil de obtinut dintr-o
tenta prelirninara, portiunile rnai
inchi se la culoare ~ i rnai consistente
ale unei lucrari sunt obtinute prin
suprapunerea culorilor in straturi
succesive.
Unul dintre aspectele cele rnai
iritante ale picturii in acuarela
se refera la faptul ca trebuie
sa se a ~te pte, un eori perioade
indelungate, ca vopseaua sa sa
usuce inainte de adaugarea culorii
urrnatoare. Este perrni sa folosirea
unui uscator de par in vederea
grabirii procesului, dar trebuie sa
evitati utilizarea acestuia in cazul
vopselurilor foarte urnede, deoarece
este posibil sa irnpra~tiati culoarea
pe intregul suport. Este perrnisa,
de asernenea, ~i realizarea unor
portiuni ale lucrarii in tehnica
urned pe uscat, respectiv urned
pe urned; in realitatc, ce le rnai
spectacu loa se efecte sunt obtinute
prin cornb inarea celor doua rnetode.
Riscul presupu s de tehnica urned
pe uscat este ace la ca poate duce
la acurnularea prea rnultor straturi
de vopseluri, ceea ce ar putea
denatura culorile, a~adar, in cazul in
care lucrati preponderent cu tente
uniforrne, incercati ca prirna dintre
acestea sa fie ap licata intr-un stat
foarte fin.
1 Artista a~tern<'
tente pentru a
deterrnina princ1p.ilelP
por\iuni de cu loa rP
din capul subiecwlui,
vestirnenta\ie ~i fund.ii
Acestea sunt lasate
sa se usuce cornpl<> t
inainte ca lu crul s<l fit'
reluat.
2 Artista incepe acurn sa aplice nu,m\clt' pm1111
a contura capul ~i urechile. Cu ajutorul u1H'1
pensule curate, inrnuiata in apa, ea unH'/('~''' 11 7t n
por\iunea ce urrneaza a fi lucrata 1n,11111C' cit• o1 o11 il1c .i
vopselu rile urnede, ca re se raspa ncic''>c u ~rn 1"'
aceasta.
UMED PE USCAT
3 < 11 .ijutorul unei pensu le fine, cu peri lungi,
11 I l'>l.i .idauga detaliile. in locurile in care sunt
IJt'< <''>drC' delimitari cla re, picteaza direct pe tenta
cl1•J.i usca ta.
4 Artista adauga tente suplimentarE
pentru a conferi profunzime
nuan\elor prezente pe fundal, acolo
unde se intalnesc cu por\iunea mai
deschisa la culoare a chipului.
-ii
5 Observa\i contrastele atent
rea lizate intre lumini ~i umbre.
Funda lul este foarte intunecat acolo
unde se intalne~te cu partea cea ma
deschisa la culoare a figurii, dar este
mai deschis la culoare in compa ra\ie
cu por\iunile umbrite. Contrastele
acestea intre nuan\e con tribuie
la ad ucerea zonelor in cauza in
prim-plan, facandu-le sa para solide
tridimensionale.
 UMED PE UMED
54 TE H N I CI DE BAZA

Umed pe umed
Tehnica aceasta inseamna exact 3 Artista i~i indreapta acum aten\ia asupra
ceea ce sugereaza denumirea frunzelor, folosind aceea~i tehnica. Ea lasa
sa - aplicarea culorilor aditionale vopselurile sa se amestece ~i sa fuzioneze in
fara a a~tepta ca precedentele sa mod natural, Fara a interveni in cadrul
se usuce, astfel incat sa fuzioneze
procesului.
fara a se crea delimitari clare sau
tranzitii accentuate. Aceasta tehnica
presupune un control partial asupra
culorilor, in sa tocmai de aceea este
deosebit de placuta ~ i provocatoare.
Pentru a obtine efecte uniforme
in tehnica urn ed pe urned, ca in
cazul primelor tente ale unui peisaj,
hartia trebuie bine umezita, nefiind
la sata niciun moment sa se usuce
complet. Pe de alta parte, puteti 1 Artista a decis sa foloseasca umezeala vopselei in loc sa 4 Ir 1111np ce vopselurile se usuca,
reda ~ i portiuni mai restranse in umezeasca hartia. Lucrarea a fost inceputa din mijloc, prin 1111 .. 1.i ollserva contururile cares-au
t ehnica urned pe urned, fie prin f, 11111.it ~i, acolo unde este necesar,
a~ternerea unor tente foarte umede in mod aleatoriu, lasand
umezirea hartiei in mod selectiv, fie
culorile sa fuzioneze. 11Li1111.1 un surplus de cu loa re in
prin inserarea, in picaturi, a culorilor
<J111•1t• inca umede. Apoi se poate
ulterioare in cadrul celor initiale, fara
ca acestea din urma sa fi fost lasate <:>< 11p.r de stadiul fina l, in care sunt
sa se usuce. 11l.111<1.11c contururile fine ~i celelalte
Aprecierea gradului de umiditate '11 •1.rlii, .irolo unde situa\ia le impune.
al hartiei sau al culorilor initiale
este esentiala daca dori\i sa folosi\i
cu succes aceasta metoda - fiind o 5 Abunden\a
abilitate pe care o ve\i dobandi daca buchetului de flori estE
exersa\i repetat. in mod paradoxal, echilibrata de forma
atunci cand culorile sunt foarte discret conturata a
umede, ele nu se vor amesteca vazei in lini i drepte,
propriu-zis, cu toate ca vor fuziona,
care a fost lasata in
insa in cazul unui suport bine umezit
se vor amesteca intr-o mai mare mare parte alba.
masura.

2 Contururile bine delimit ate ale florilor incep sa se formeze in

punctul de pornire al fiecarei tente, fiind lasate apoi sa se usucc.
 ANALIZA: UMED PE UMED
56 TEHNICI DE BAZA

Analiza Umed pe umed

•
Trevor Chamberlain Florareasa, Biserica Bow
Lucrarea aceasta este un exemplu excelent de ap licare cu maiestrie a tehnicii urned pe urned, in combin a\i e
cu tu~e de accentuare a detaliilor, ce constituie totodata o leqie in ceea ce prive~te importan\a luminii in
cadru l peisajelor ~i al subiecte lor arhitectura le. Artistul a fost incantat, in mod evident, de li niile robu ste ale
porticului bisericii, contraba lansate de silueta floraresei ~i de ga le\i le sale cu flori, insa lu crarea se redu ce,
de fapt, la ca litatea luminii, exprimata prin amestecu l discret de nuan\e ~i cromatica stinsa. Toate cu lorile,
inclusiv nuan\ele de ro~u ce pot fi identificate in cazu l co loanei ~i al florilor, sunt deliberat stinse, pentru
a crea o atmosfera discreta ~i armonioasa. in lumina puternica a soarelui, culori le ar fi mult mai vi i, iar
contrastu l intre nuan\e mult mai puternic.

Detaliile zidariei au fast Micile parfiuni luminate

pictate umed pe uscat, insa de razele saarelui au fast
nuanfele au fast pastrate redate prin indepartarea
deschise pentru a men fine prin tampanare a cularii
efectul u1ar estampat al incaumede.

Hartia a fast lasata so

se usuce inainte de
aplicarea tentei mai
inchise la culaare din
dreapta zidului
Umiditatea h6rtici o fa1t
scaldat de razele
atent dazata, ostff'i i11r1lt
saarelui.
adata uscate, culonle 111
capete conturu11 l11u',
fora a se impiil)tio pw11
mutt.
58 TEHNICI DE BAZA
Contururile aspre ~i
0 tenta de acuarela umeda, a~ternuta pe o coala
de hartie uscata, va duce la formarea unei mici
baltoace de culoare care, daca va fi la sata neatinsa,
va capata contururi bine delimitate dupa ce se va
usca, seman and cu urmele lasate de maree. Acesta
poate fi un lucru deosebit de util ~ i constituie
una dintre caracteristicile mediului care poate fi
exploatata in avantajul arti stului. Prin aplicarea
unor tente ulterior mai restranse ~i
mai destinse deasupra tentelor
initiale deja uscate, puteti
obtine o retea fascinanta
de linii fluide, intrerupte,
care nu numai ca ajuta
la o mai buna definire a
contururilor, ci confera ~ i o
anumita stralucire lucrarii
astfel realizate. Aceasta este o
metoda excelenta de redare a
formelor naturale neregulate, cum
sunt norii, pietrele sau undele apei.
Cu toate acestea, nu va veti dori sa obtineti
contururi aspre in cazul fiecarui element redat
de lucrarea dumnevoastra. 0 combinatie de
contururi aspre ~i fine poate descrie subiectul in
mod mult mai convingator ~iii confera varietate.
De exemplu, in cazul redarii unei flori sau a unei
naturi statice, ati putea introduce efecte subtile pe
fundal prin tehnica urned pe urned (pagina 54),
respectiv ati putea estompa contururile unor
obiecte pentru a reda modul in care acestea sunt
scaldate de lumina.
Exista mai multe modalitati de evitare a
contururilor aspre. 0 tenta aplicata pe un suport
uscat poate fi atenuata, in sensul estomparii
contururilor, daca inmuiati in apa curata un burete,
o pensula sau un beti~or cu vata ~i indepartati
excesul de vopsea. 0 tenta ,,trasa" sau ,,impinsa"
pe un suport uscat cu ajutorul unei pensule sau
al unui burete se va usca, de asemenea, fara a
produce contururi aspre, de vreme ce vopseaua
este impiedicata sa se acumuleze in depresiunile
create in hartie. in cazul contururilor unor
elemente restranse, cum ar fi petalele sau frunzele,
puteti ~terge pur ~i simplu marginile acestora cu o
pensula curata ~i uscata inainte sau dupa ce tenta
s-a uscat.
CONTURURILE ASPRE ~I CELE FINE
cele fine
/\111.,1.i 1<'v11w ,1<,upra fundalului ~i reda copacii cu
1111 .i111c'"i''t dP ,1lb<J'>tru-cobalt ?i sienna arsa. Acolo
111HI•.' .i< <''>I« tu~c inchise la cu loare se intersecteaza
11 "11111•1,1 Vdlii, contururile aspre, cla r delimitate,
,11111 «vid«11\1ate. Pentru atenuarea contu rului norilor
<_<'1111'"1,1111poneaza cu un burete urned.
1 Artista aplica un albastru-cobalt intr-o tenta
?tearsa pentru a reda ceru l, respectiv o a doua
tenta, folosind acela?i albastru, amestecat cu
4 Lucrarea este lasata sa se usuce,
galben, in planul median. Ea lucreaza apoi urned pe
dupa care o tenta intensa, in nuan\a
uscat, avand grija sa ocoleasca liniile tra sate pentru
siennei arse, este apl icata peste
a reda vaci le. Cat timp cerul este inca urned, artista
siluetele vacii ?i vi\eilor, fiind lasate si
lu creaza urned pe urned, aplicand o tenta intr-o
se intrezareasca unele por\iuni din
combina\ie de indigo ?i sepia pentru a reproduce
tenta ini\iala gri-maronie.
linia orizontului, lasand nuan\ele sa fuzioneze in
mod natural.
I
II
5 ./\plicarea tehnicii
11111«<1 pe urned in
< .1:111 fundalului
p1od11ce un efect
<''> trnnp,ll, ce ii plaseaza
, 11 l«1111itate in planul
11Hl1•p,11ldl, in vreme
1<'<01\lururile clar
11«1111111,it r ale vaci lor ?i
1«Jii11 '><Ol prim planul
2 Artista picteaza prim-planul folosind o nuan\,l 111 ~•vie I Pll\~i.
de verde mult mai puternica ?i pastrand unele
accente. Apoi reda umbrele din jurul vacilor, di
~~ --... ""'.r ,
gardului ?i al ierbii cu tenta indigo, amestecat,i
cu sepia, lucrand urned pe uscat pentru a ob\ 111c ~-
contururi aspre.
60 TEHNICI DE BAZA
Realizarea schitelor
in cazul tuturor lucrarilor, este
important sa realiza\i o sch i\a in
creion inainte de a incepe
sa picta\i ; este un mod
de planificare a
compozi\iei,
precum ~ i de
asigu rare
ca formele
~ i propor\iile reflecta realitatea. Atat
ti mp cat folosi\i un creio n cu mina
relativ tare, cum ar fi cre ioanele
HB sa u B, ~i men\ine\i liniil e fin e,
vopseaua le va acoperi. Unii arti~ti
prefera sa integreze liniil e trasate
in compozi\ie, drept care realizeaza
schi\e mai accentuate. lndiferent
de abordarea aleasa, trasa\i
numai contururi, evitand redarea
umbrelor. Daca trebuie sa folosi\i
radiera, asigura\i-va ca indeparta\i
toate reziduurile de pe su prafa\a,
altminteri acestea vor fi preluate de
vopsea.
--.
REALIZAREA SCHITELOR
II
Repere pentru pictura
,' .,
,,
,
...
Artista folose$te pentru desen un creion cu varf moale, dar
ascu\it (4B). Creioanele cu va rf moale sunt mai U$Or de $ters
cu radiera decat cele cu varf tare, precum cele HB, insa
alegerea este, in mare, la latitudinea dumnevoastra.
' \
'
Redarea unei siluete
lk•,1liz,irea unei schi\e bune este
(''t'r1\iala in cazul lucrarilor complexe,
' < 1rrn ar fi siluetele $i portretele.
-, ' ir1cazul de fa\a artista urmeaza
rt>pcrele trasate, ceea ce o ajuta sa
cll'cidJ unde anume sa pozi\ioneze
.iccentele in nuan\e de culoarea pielii.
2 in cazu l de fa\a pute\i observa impor1.ir1\.i
sc hi\e i. Pentru un subiect precum acc•s1<1 P'i('
esen\iala aplicarea cu precizie a tenter ciP Ocolirea
fundal in jurul obiectelor.
contururilor
in cazul acestor cladiri, tenta cerului
este aplicata pe plan$eta intoarsa
invers, pentru a facilita respectarea cu
acurate\e a contururilor deja trasate.
3 inca o data, schi\a o ajuta pe artis1,1 s,1 po11\ror11'71 •
Chiar ~i in cazul unui desen atent
fa$ii le inchise $i deschise la culo,m' c<11P clt•lrrH'" realizat exista riscu l ca vopseaua sa
forma canilor. incalce conturu rile.
62 TEHNICI DE BAZA MODIFICAREA $1 RADIEREA

Modificarea si radierea ~

Pictura in acuarela poate fi destu l de Razuirea

solicitanta, caci adesea lucrurile pot Micile imperfeqiuni pot fi inlaturate cu u~urin\a
merge prost. in sa arareori va trebui prin razuire cu un cu\it sau cu o lama. Opera\iunea
sa aruncati hartia ~ i sa o luati de la aceasta trebuie efectuata cu mare aten\ie,
capat daca o tenta se va usca cu pete al tminteri lama ar putea gauri hartia.
sau ati scapat vopsea peste o muchie
care trebuia sa fi e alba. Exista multe
metode de a realiza re tu ~ uri , iar daca
nu sunteti satisfacuti de modul in
care se prezinta lu crarea definitivata,
de ce nu abandonati pensula pentru
a desena peste vopsea cu creioane
colorate sau pasteluri?

Ajustarea tu~elor
Daca vi se pare ca linia unei tu~e este prea aspra
sau prea fina ~i dori\i sa ob\ine\i muchii estompate,
,,gadila\i-le" cu varful unei pensule u~or umede.

indepartarea prin
tamponare
Daca o culoare fuzioneaza cu alta, creand un efect
nedorit, surplusul poate fi indepartat cu un buretE
sau o bucata de sugativa.

indepartarea vopselei
lndepartarea acuralelor uscate poate fi dificila, insa este
fezabila. De indata ce acuarelele s-au uscat, ele pot fi
umezite din nou, mutate sau partial indepartate de pe
suport. Un burete v-ar ajuta mai mult decat o pensula in
cazul acesta. Cu toate acestea, \ine\i minte ca unele culori
nu pot fi indepartate in totalitate, deoarece pigmentul
vopselei pateaza fibra hartiei.
Corectarea cu alb
Contururile intrerupte pot fi retu~ate prin pictarea
suprafe\ei din jurul lor cu ceruza. Aceasta constituie
totodata o buna modalitate de a recupera
accentele pierdute.
64 TEHNICI AVANSATE
Reversiile
Se numara printre efectele produse
acc identa l in timpul realizarii
unei lucrari in acuarela,
putand fi dezastruoase
sau incurajate ~i
folosite in avantaju l
artistu lui. Reversiile
nedorite sunt, de
obicei, efectele e~uate
ale incercarii de a
lucra asupra unei tente
inainte ca vopseaua sa se
usuce. in situatia in care noua vopsea
adaugata contine mai mu lta apa,
culoarea semi-uscata va ,,fugi''. lucrul
acesta provocand pete sau forme ce
aduc cu buchetele le de conopida.
Ele pot sugera obiecte ~i sunt
introduse adeseori in mod deliberat
pentru a reda nori, frunzi~uri sau
flori, ori pur ~i simplu folosite pentru
a conferi dinamism unei portiuni
nedefinite de fundal.
REVERSllLE
Culoare in culoare Apa in culoare
1 Pute\i ob\ine reversii
spectaculoase daca picura\i apa
curata peste vopseaua inca umeda,
cu cat adauga\i mai multa apa, cu
atat reversia va fi mai intinsa.
1 Efectul reversiilor depinde de con\inutul de apa
al vopselurilor. in cazul de fa\a, ro~u l ~i albastrul au
aproximativ aceea~i tarie, drept cares-au intalnit Fara a
crea o reversie. Pe de alta parte, galbenul are ceva mai
multa apa in compozi\ie, a~a ca vopseaua a inceput sa
migreze in lateral.
2 Acest grup de revers ii este
spectaculos ca atare, insa
metoda poate fi folosita ~i
descriptiv - pentru redarea
fr unzi~uri l or sa u a corolelor,
de exemplu.
2 O vopsea u~or mai apoasa a fast
introdusa in albastrul din partea
superioara, iar in centru a fast
adaugat mai mult galben, fapt ce a
provocat apari\ia reversiilor. Vopseaua SFATUL ARTISTULUI
va cont inua sa migreze pana cand se H1•v1·1~1i l e deli berate constitu ie o modalitate exce lenta de a ob\ine efecte
va usca. l111 1111H>clSC neuniforme, cum sunt ce le create de razel e soarelui atunci cand
p.1111111d pr in frunzi~. Vopseaua nu trebuie sa fie neaparat umeda ; pute\i
l111 1oduce o cu loa re desc hisa ~i umeda intr-o cu loare mai inchisa ~i uscat a sau
pllll'\1 cldauga pu\ina apa cu varfu l pensulei.
Continuarea in pagina urmatoar.
1111 I I llNI CI AVAN SATE REVERSllLE 6

Exploatarea reversiilor 4 Timpii de uscare diferi\i ai tentelor pot duce la

apari\ia unor accidente fericite, cum ar fi aceasta
1 111 c.idrul acestei lucrari artista fiorescen\a verde, insinuata in tenta galbena de
clrnt')H' sa exploateze reversii le sub ea. Formele acestea organice atat de placute
lldttrr.il(' ale acuarelelor pentru a care stau la baza tabloului pot capata claritate prin
"''lt'rd si luetele destinse ~i organice adaugarea deliberata a unor detalii, precum frunza
.rl1• llorilor. Ea incepe sa lucreze din minu\ios redata pe ca re o pute\i observa aici.
<1•1111u, aplicand tente foarte umede
"" culoare pe por\iuni restranse
pc•111ru a lasa vopseaua sa se intinda
~r ''' 5P a~ t earna in mod firesc Atunci
'.rrHI vopseaua este partial uscata,
'" '"'" ddauga deasupra acesteia alte
'lllor i. Observa\i ,,ochii" de hartie alba,
ru•pict.itcl, lasa\i in mijlocul fiecarei 5 lf'ntele galbene aplicate neuniform
florr )' l,"is.ite sa se a~tearna de la sine au
crc'dl formele distincte )i abstracte din
p.rr wa rnferioara a lucrarii.

6 De)i subiectul
poate fi recunoscut,
lucrarea prezinta o
destindere ~i o spon-
taneitate deosebit de
agreabile; - in cazul de
fa\a, secretul consta in
a ~ti cand sa te opre~ti
pentru a nu anula
efectele prin lucru in
exces.
2 111· m,1,1ir,1 ce vopseaua se usuca, artista lucreaza
11 1.il11• 1or1C• .ilP luuarii. In cazul de fa\a sugereaza
c> run1.r llo.rrc•, .iplic.111d un albastru intens peste o
11.1ti1 10•,,i1111lCt1 urned,1.

3 Pot fr ob\rnu1e diVf'5C' C'fc•c tc• .re ore l.111C I .r11 •1 >111
qr,1cl11lu1 cl<' U)Cdll' .ii frl'r.r1t•i por\11111i Irr '.1111.r\1.r
ell' f,q;> .ili>.islrul d fll tiorr.rl c11 q.rllu·rH>l trr>H'cl,
rc•11rlt.r11CI () JlOl\llHH' v1•1tl1• l1111111p { J' "<'1Cll'11 ( .11
itH d llllll'<I. dlll'ild dCiiHHj1"'1 ro'}tl <l1•,t 1di1lld .11 !",ltlld
Iii! 11 llNICI AVANSATE
DESENUL CU PENSULA 69

Desenul cu pensula
lkscn ul liber, realizat direct cu
pP11wla, constituie o modalitate 4 t 11 o prnsula mica ~i o nuan \a
l'XC Pien ta de a va relaxa tehnica. De-a 11 H h1 '> o1 l.i t uloare, artista adauga
h11HJUI secolelor, arti~tii au realizat d<'t.1Hil1• fi11t• faldurile rochiilor,
'•< 111\<' cu pensu /a, folosind uneori 11111lllt'l1• pic1oarelor (dreapta) ~i
chiar ~ i peni\e - chinezii ~i • <>1<101111/ ~or\ului in cazul siluctei
japo nezii au rafinat aceasta
c/111 •.1[i11q.1
tehnica, ridicand-o I I
la gradul de arta.
Aplicarea unei presiuni
u~oare cu varful unei
pcnsule ascu\ite, de
miirime medie, va duce la
ob\increa unor linii precise ~i
cil'l1ca tc. Daca aplica\i o presiune
< c•v,1 mai mare, linia va deveni
1 Cu o pensu la relativ fina ~ i o culoare pala, artista traseaza
111o1I q1oasa, a~adar este posibil
conturul principal al siluetelor ~i al fundalului, eviden\iind cateva
'..11l'o1 l/1,1\I linii inchise la cu loare 5 Lucrarea definitivata ilustreaza un echil ibru
•11'llClol \I', respcctiv foarte fine pe dintre por\iunile ce urmeaza sa primeasca accente.
perfect intre detaliile si luetelor ~i cladiri le vag
,i/1111111 ~ub o presiune ~i mai mare,
redate, ob\inute cu nu mai mult de cateva linii
1"" ' , ,i .icluccl partea lata in contact
111 11,\111.1, rt'1ultatul ob\inut va fi
2 lncepe sa picteze cu fine ~ i tu~e discrete in nuan\e deschise. Frunzi~ul
"111•1.11>111(' con turata, nu o Jinie. ajutoru l unei pensule care atarna deasupra zidu lui sus\ine compozi\ia,
fl'o l /1•/, 1111/1zclnd o singura pensu/a, rotunde medii, in tente in vreme ce umbrele din apropierea solului
p1111 •\I c11 •o1 o varietate de efecte; mai inchise la cu loare. ancoreaza siluetele.
)I, J/1 ",lq111, cl,icJ folosi\i mai multe
1'"""1111 ', 1n c lu ~ iv pensu le plate ~i
l.Jl1 ', 11•p1•11orlul dumnevoastra se va
1111i><>qo1\i 111 mod se mnificativ. \
I l'l 111lc.1 •IC!'tls ta
1111,tll' ii 1mnbin,Hd cu
tl)
.Ji11 •l1 • 111 co1c liul unC'i
ht• 1.111 •11»1• clowclc~t
.1 /ld<'mc •/>1tclt'utiltl
p1 •11ll1111 •di11P1\ lll1Pi
'"'tt. '.J\11""11/11,rnthni
1.1 11d v!itl' vrnl>,1 ci t'
•, 11111'11 \ .111l11111lt1 'i clll
I 111.111111 P""'"I
3 A1l1>l.J 11111f'.1 .1o1
/,t <jlt1p11i d1 ' /1.'lll<'I,
" '" "" J.1111/ .tl1 11\1•
11>11l1o1·.11 •l111 i/1111ir
lllldll(I \ I_ II {

/ioli1111lr>·1/,'1\ i/11<·11 •/1

1111.i clt 1
1 11
, d11IL1
11 11 llNI CI AVANSATE ANALIZA : DESENUL CU PENSULA 7

Analiza Desenul cu pensula

I >.1vld Boys este un artist profesionist Crearea unui context
"i>''t l,t liLa t in reda rea faunei A1teprarea
Ii 1, "' 11111 "' "''"' lucrc1ri, artistul a plasat pasarile in context prin
' .tlli,ttlcc. El trebuie sa lucreze foarte <t'<l.tl<'.t cl<'il<o1t,i a frunzi~ului prezent pe fundal ~i in pa rtea mamenrului in care
1o1p1d pcntu a suprinde esenta clt1'.1pL1 )ti<•" legat de sol prin intermediul umbrelor produse pasarile /i-au inrars
•, 11IJIPtLclor aflate in mi ~ca re. in ( ,,, 'o litl< •11•1•• IOI. capetele in tr-a pa rte
co1dru l acesto r schite-studiu, care
i-a permis artistului so
•,1,1u la baza lucrari lor lui finite, ]i-a
lolo\lt pensulele ca unelte pentru explaateze minunatul
clt• \c'li cu scopu l de a sugera textu ri penaj in nuanfe inchise
)I dPlalii. Obse rva\i cum tu]ele /i deschise.
111nwaza direqia penelor ]i cum
VoHl,lZcl in marime, de la tu]e lungi la
111 )!' scu rte.

lentele restr6nse au fast

oplicate ca nuanfe de baza
)I rJrelucrate in tehnica

umed pe uscat, cu varful

11ne1 pensule ratunde.

Pazifianarea
piciaarelar este
esenfiala, de
"-
...........

~"f I
'"?
--
vreme ce aceasta
explica distribuirea
greutafii.

Tu1ele scurte, scrijelite, au fast
utilizate pentru a redo culaarea
penajului lung, in vreme ce punctele
/i d6rele au redat penajul scurt de
pe pieprul pasarii.
Redarea texturii
Artistul a surprins pozi\ia incovoiat,1 d
pasarii ]i privirea ei mai degraba g,i11cllluo11t'.
prescum ~i textura ~i forma penajului
acesteia. Accentele atent plasate i11
jurul ochilor ~ i ciocului descnu forml'I<',
conferind totodata via\a pasarii.
 11 llNI C I AVANSATE
DESENUL CU BATUL 7

Desenul cu batul I

lJ11 l><l \ ascutit, o ramurica sa u

<hi,11 coada un ei pensule pot fi
l o l o~ ite pentru a desena in vopsea,
o pt'ra \iunea avand drept rezultat
nb\in erca unor linii mai fin e ~i mai
11l'Obi ~ nuite decat cele pe care le-ati
putea crea cu ajutorul un ei penite
norma le. Metoda uzuala presupune
., 1ndeparta rea" vopselei din cadrul
un ei tente umede ~ i nu inmuierea
l>d\ului in ce rnea la sa u intr-un
<lmestec de vopseluri, insa o puteti
fo los i ~ i pentru a crea urme in
ha rti e, ca re, odata acoperite
d e vopsea, vor produce linii
putern ic co nturate. in ambele Artista a inceput prin redarea trunchiului ~i a ramurilor
cazu ri este esential sa lucrati 4 !11 ti sta inmoaie be\iga~ul in alcool metilic ~i puncteaza cu el pe hartie.
principale, dupa care a trecut la reproducerea frunzi~ului prin
umed pe urn ed (pagi na 54), de vreme
aplicarea unor tente umede. Ea estompeaza nuan\a inchisa fie 1'.15td creeaza broboane de vopsea inchisa la culoare, cu margini intr-o
<P trcbu ie sa existe suficienta vopsea
de maro pentru a crea cateva ramuri mici ~i fine, care rasar din 1H 1.i11\.i rnai deschisa, care sparg culoarea ~i sugereaza o parte a frunzi~u l ui.
pl' hartie ca re sa faca posibil genul
.icP ~ ta de manipulare. trunchi .

2 Sunt a~ternute tente suplimentare,

culorile fiind picurate aleatoriu pentru
a fuziona unele cu altele, iar be\iga~ul
este folosit inca o data pentru a
produce urme in hartie, definitivci11d
re\eaua de ramuri redate in linii fine.

5 I uc r,irea definitivata
111~p11d o senza\ie
d1• d111o1mism, liniile
111olu11d 1mprimate ale
111111< h1ului ~ i ramurilor
11111.111cl 111 contrast cu
11•d,11c•,1 delicata, urned
Ill ' 111TH'd, a frunzi~ului.

3 Dupa aplicarea unei tente violet pentru redarea

umbrelor in cazul trunchiului ~i al ramurilor
111fc'rio.ire, artista apeleaza la un cu\it artizanal bont
p<'n\ ru ,1 ,iccentua prin razuire con turul copacu lui.
l !11 Pfc'C\ sirniliar ar putea fi ob\inut cu o bucata de
pl.15\1c s.iu chiar cu unghia.
 11 llNICI AVANSATE PENSULA USCATA

Pensula uscata
Ac c•oJ\loi tehnica inseamna exact ce
"11ql'1!\l7t1 denumirea - pictarea cu
o p1 •muld incarcata cu o cantitate
1111111111,1de vopsea, astfel incat
( 11!o.11 (',] sa fie transferata pe hartie
I- 'I l111lu d1111(·J1111.''>i•'11•cl,11;i 111 doua
q ,111111, 1111\1.il 111 v1•1< ll' oc 1u ~ i ulterior
·11iv. 1l1111< .i \ lilH't,\ par\ial

do,11 p.ir\ial. Este o metoda obi~nuita

dt • o1 olJ\ine textura ~i culoare
1111H•1upta in acuarela - in special la
I• 111·,."1 <11' 1.11I1.i,, '"I'' .icl,1ugata in
1·11111.1

11 •tlo11c•,1 frunzi~uri l or ~i a ierburilor in

<.1111 1Pl' isajelor, respectiv a parului ~i
.1 lll,lnli in cazu l subiectelor animale.
Ml'10d.i necesita exerci\iu: daca e
1 Dupa ce a indepartat prin presare umezea la in exec•> cl1 • I"'
I•
p11•,1 pu\ina, vopseaua nu va acoperi
11.111 l,1, IM prea multa vopsea va crea
p111 ~i ~ lmplu un aspect patat.
C,1l('va straturi de pensula uscata
pensula, artista introduce o nuan\a gri-albastruie pe i11lJ<'<HJ.1
suprafa\a a lucrarii pentru a reda marea. De vreme ce vop"'.111.1
este relativ uscata, ea nu se lntinde uniform pe hartie, .i~.i c1111111
I•
pol fl a~tern ute unele peste celelalte,
Iii' cu ,Keea~ i culoare sau cu culori
101111.i~tante, iar direqia tu~elor poate
II "c lrnnbata pentru a ob\ine o re\ea
fac tentele fiuide, ci produce un efect peticit, sugerand v.ih111l1
sclipesc in bataia soarelui.
•
I 5 Lucrarea este
definitivata prin

I•
adaugarea unei mici
10111p lcxa de linii fine. Pensula uscata
cantita\i de ceruza
' ""' ' o tehnica atragatoare, insa, ca
11 •q11l,1 genera la, nu ar trebui folosita pentru ob\inerea unor
accente suplimentare

I
l" '"I" tot intr-o lucrare, de vreme ce
I .11 putca co nferi un aspect monoton. in cazu l marii. Sunt
M1 •1ncl<'le de ob\inere a texturii adaugate accente ~ i
111111 \ion eaza eel mai bine daca sunt • in cazul ierbii, prin
101111>111,ne cu altele, cum ar fi tentele
scrijelire cu aju torul
11111lrn 111c sa u sparte.
II
•1
unui cu\it artizana l,
iar in planul median
2 Tn vreme ce stratul acesta se usuca, artista adaug,l lP11tc•
pentru a reda cerul, precum ~i o tenta neuniforma de oc 111
deschis la culoare, pentru a reproduce plaja. II., este plasata - ca tu~a
finala - mica silueta a
unui caine care alearga
pe nisip.
3 De indata ce 111.i11•.i 1'· ''
complet uscata, ilrt"t.i "' L1111 ,.-1
deasupra acestci.i clo111• cl1•
II
•I
indigo, amestec.11c11 .ill>.1'>1111
ceruleum, in telmic .i 1H·m11l1 ·1
uscate. Ea pie tc.iz;i 1H01111J11111111 ii II
•1
tot prin aplica rc•.i u111•1 t•.·11I L'
gri-albastrui pe>lt' c1•11il I'''
jumatate usctlt, ,1,tll'l 1111 .it' t'i1' II
I
doua sa se i1itrc•po11111111 l.i 11"'"'
pentru a cre,1 u11 Pl1•1 t '"l•Hnp,11

.,II
rl I I' II N I C I AV AN S A TE
ANAL I ZA: PENSU L A USC AT A 77

Analiza Pensula uscata

Charles Knight
opac inalt ~ i cladiri
1
l 1•h.i)t'I<' plin e de atmosfera ale lui Charles Knight se disting prin
,., 0110111la de mijloace cu care acesta descrie formele, obiectele
•11IPK turll e. Artistul nu folose~te niciodata doua tu~e cand poate
II d1 • o1Jl1ns doar una. fn cazul de fata a optat pentru o abordare
d1 •\11m,1, dar hotarata, prin combinarea tehnicilor urned pe
111111 •cl, limed pe uscat ~i pensula uscata, lasand cateva portiuni
d1• h,11t1c neacoperite de vopsea pe alocuri pentru a face
11 li111tc•rc• la teKtura . Tehnica pensu lei uscate este evidentiata eel
111o11 '1111<' d e frunzi ~ ul prezent in partea stanga a lucrarii, insa a
lm 1 fol o~ 1ta, de asemenea, ~i pentru a sugera copacii din planul
111dPpdrlill. Observati cum artistu l a conferit caldura cromaticii
111lll1o11( ', in cepand cu o tenta de un roz stins in lac sa lucreze pe
h,1111.i tllbil.

/ 1111 ·/, • <liagonale,

1111!1t tilt' in tehnica Tu~ele curbate de la
1it ·11111/ei uscate, marginea coroanei
'1111t11IJJ11t' /11 crearea definesc forma intr-o
\1'11ZO/iide
11111'1 maniera economica.
1/J11t1111/1111, condu-
t 1l11i/1111viwa spre
, "I 111t 11/ mo/t care
n1t1t111t ' 1uinc1palul
/J/1111 t tll'otraqie.
fl I l ·llNI( I l\Vl\N SATE
GLAZURAREA 79

Glazurarea
1\11•.i•,1,I mctoda, co mun a tuturor I TT"""· - "'"·~ - ;-: i: ,.11 ro-
1<' 1111 1< 11 01 picturale, presupune
.- 3 Culorile adi\ionale sunt aplicate

/r,~~s:
o111111.11 1•,1unui strat de vopsea
in aceea~i maniera, fiind folosite
11,1 11.,p.irenta peste culoarea sau
1111111 /l p dej a ex istente, care trebuie / \' invariabil culori transparente,
iar detaliile finale sunt adaugate
·,o1 111 • complet uscate. in acuarela,
111o1)rn 11 <1 tea tentelor suprapuse pot ., legumelor ~i por\iunilor din imediata
II 11,•.,, riw drept glazuri, insa acest apropiere a acestora.
1111 111 poa te induce in eroare, de
v11 •1111• ce glazurarea propriu-zisa
111 •111 11<' f,kuta cu pigm enti mai
11 o1 11.,p,11 en\i, ideea constand in a
I l'
I ,i ~· - {
+--.... I'· · '--
.. .·~. ~~
;
111111 llflca o culoa re aplicata anterior
l.i 1,1o1 o obtura. Galbenul-ocru, de iI - - ~- /"/
r
<'x1•111plu, es te relativ opac, astfel 'I
111 1p1>.1tC' fl fol osit drept glazura, in
v11•1111• C<' ga lbenul citron este mult
Desenul este realizat intr-o cerneala rezistenta
111, 1l 11 o1 11 spare nt, la fel ca ~ i o mare
p. 111 1• o1 nu an\elor de ro~ u ~ i albastru la apa, care nu va curge atunci cand va fi aplicata
(11 11•xu'p\ia albastrului ceru leum). vopseaua, dupa care artista a~terne o tenta galbena,
C.l o11u1 area este adeseori aplicata pastrand prin mascare cateva accente albe.
111·111111 .i conferi profunzime ~ i a
.11 lo111q.i cul oa re umbrelor, dar poate
II, d1• .i •,pmenea, ~ i o modalitate
111 11.i <IP ,1modifica o nuanta prin
4 111< .ic 1tatea metodei
.11 111",l l'c,irea direct pe hartie. De
1•x<'111plu, ap lica rea unei glazuri d1 •11vo1 cl111 modul in
qo1/1 11•11t ' pC's te albastru va avea drept 1o111• li1'c .ire culoare
11 •11 111 .11 o nu an\a de verde, in vreme 11o111'>po11e prin cea
11• qlo11111 ,1rca stacojiului cu albastru 1l1• d111.i111te, fapt ce
vo1 p1t1d11 c1' un violet. 1111111•1.i lucrarii un
1'11•1 I 11111lt mai dinamic
<11 '< o11 por\iunile cu
11 •11l<'u111lorme.

2 Tenta de culoare este lasata sa se usuce, iar mai apoi sunt

aplicatc glazuri albastre peste galben in cazul fundalului ~ i ,11
umbrelor. Pasta pentru mascare este indepartata paqial in 1KC''>I
moment.
!Ill 11 llNICI AVANSATE GUMA ARABICA 8

Guma arabica
M!'cllul acest a, laolalta cu gelatina, 3 l'.1,,1,1lll'111111111.i)(are este
.r epo neaza ca liant in cazul 11td• 11:111.11;i, 1.r1 1e1ll1'IP ~i accentele
plqmen\ilo r d e acuarela. Gu ma
111.11 '1111.ill'I' l.i (Uloare sunt ob\inute
,11 ,1bica este comercializata in forma
1111buteliata pentru a fi utilizata l.111'1'"111.r111i.1111te. Accentele
(,1 m cdiu pentru pictura . Daca 1<111,11H1.rl<' '11111 redate cu ajutorul
.id ,,uga\i peste ea un pie de apa 1111111111\11 cu l.ima ascu\i ta, in vreme
.itun ci ca nd prepara\i vopseluril e, u• .1111e'i<'< ul de vopsea ~i guma
ii vc \i conferi o consisten\a aparte,
11.11>11.r "'I'' 111ca urned.
f,\cil ndu-le mai pu\in fluide ~i mai
u ~ or d e am estecat. Gu ma arabica
w po trive~ te in special lucrari lor
1pa liza te cu tu ~ e mici ~i separate,
d e vrem e ce impied ica fuzionarea
,icestora.
Este, de asemenea, deosebit de
util a pentru tamponare (pagina SO).
Daca aplica\i o tenta amestecata cu
pu\ina guma arabica peste o cu loare 4 l'c•11t1u .i definitiva lucrarea, pe~ti~orii aurii sunt reda\i in nuan\e de
1 Hartia est e mai intai acoperita cu o tenta ~tearsa
de baza deja uscata, iar apoi o ve\ i Ill ll 1oc .iliu, ce contrasteaza puternic cu nuan\ele verzi-a lbastrui ale apei.
verde-a lbastruie. Odata uscata, artista folose~te pasta
l,i sa sa zvante, ve\i putea indeparta
cu u ~ urin\a cea de-a doua culoare izolatoare (sau pasta pentru mascare) pentru a masca
u ajutorul unei pensule umede, in formele ce vor reda pe~ti~ori i aurii.
co ndi\iil e in care apa dizolva guma.
Po t fi o b\inute efecte interesante
111 acest fel ; a\i putea, de exemplu,
1Pda un copac prin aplicarea unei
l (' nte de un ga lben intens, pe care
\ d o aco peri\i cu o nuan\a de verde,
l,11 apoi sa ob\ine\i accente le prin
m ctoda tamponarii. Cel de-al doilea
\ l1 ,lt de culoare se va indeparta
1nult m ai u ~ or decat in cazul in
c '" r vo p sea ua ar fi fost amestecata
do,1r cu apa, dezva lu ind cu loarea
~ 11.ilu c itoa re de dedesubt.
Gu m a arabica poate fi folosita
~I t<l verni s in cazu l poqiuni lor
11 •111r ale lu crarilor, insa nu ar trebui
fo los itii ni ciodata ca atare, dat fiind
c,, .i r putea d etermina apari\ia unor
11,1p,i turi. Experi en\a va va inva\a in
11' propor\i e Sa 0 dilua\i atunci cand
o lo losl \1 ca m ediu pentru pictura,
rm,1 11•qul a generala con st a in faptul 2 0 tenta in verde ~i albastru, amestecata cu guma arabica, PSll'
1,1 ,11 trl'bul sa fi e ce va mai multa apa aplicata pe intreaga suprafa\a. Cat timp aceasta este inca um('cl;1,
111•1 ,11 <JL1111,\ (e numita uneori ,,apa o pensula umeda ~ i curata este presata pe suprafa\a pentru .i sP
q11111 ,11 ,1" tocm ai din acest motiv).
ob\ine accente prin tamponare in cazul redarii apei. Observ<l\i c.11
de u~or este indepartata culoarea.
RJ 11 llNI C I /\VANSATE
CULOAREA CONSISTENTA 8!

Culoarea consistenta
I >l'~ I poa te provoca u ~ or confuzii,
l t' lllll'nu l se refera pur ~ i simplu la 3 fn por\iunea acoperita de iarba de pe funda l se
vop \!' lulil e opace, pe baza de apa . aplica alb, verde ~ i galben de India, reproducand
Odln loa ra, denumirea era fo losita
111 «IL UI albului de zinc, care era
o1 111l's tcca t cu acuarela sau folosit
, ln mod inten\ionat culorile cerului. Pete de cu loare
inten\ionat solida, prezente ici ~i colo, reproduc
<,, .i tare pentru redarea acce ntelor. efectu l licaririlor de lumina.
/\\ t,1z1, term enul este folosit eel mai
,1dpsca ca denumire alternativa
pl'nllu g u a~e l e opace sau vopselurile
o11 rll1 ce.
Unii a rti ~ ti care lucreaza ln
,1c udre la evita cu desavar~ire culoarea
c 011 \ lstenta, mandrindu-se cu
o b\increa accentelor din lucrarile lor
plin pas trarea albului hartiei. Exista 1 Un fond nuan\at, lntr-un bej acrilic, a fost aplicat pe lntrea q.i 4 '111111 .id<lugate no i detalii ln cazu l copacilor, cum
111 ollve lntemeiate pentru aceasta .11 11 111111< hiurile ~i ramurile, folosindu-se acuarele
suprafa\a, iar dupa uscare au fost pictate cladirea, copacii ~ i
tl' l1111 ca, deoarece transluciditatea
fundalul ln tehn ica urned pe urned, cu un amestec de acua1 l'I<' w1<il' o liv ~i albastru de Prusia. Artista introduce
o11 11.1 rc lei poate fi anulata prin
ce reune~te albastrul ultramarin, albastrul de Prusia, stacojiul cit• .iprn cu tu~e scurte o gua~a de un galben ~ters
,1d,\u ga rea cul orii consistente, dar
alizarina ~i verdele-sa lcie. fn acest stadiu al lucrarii exista pu\11ll' p1•111111.i scoate ln eviden\a cateva frunze din
o11u,1rC'la opaca reprezinta un mediu
f. 1 ~c 111ant atun ci cand este folosit cu forme ~i contu ruri. 1rnoo11J<1 copacilor de pe fundal.
111oclPra \ie. Acuarelele transparente
ol llH'\l C'ca te cu alb de zinc, ceruza

.
.,, 111 ox id alb de titan acri lic, sunt 5 lornbina\ia lntre acuarela de un mov albastrui-ce\os ~i gua~el e solide ln cu lori intense
po 111vite ln specia l pentru redarea - ............. 11•cl,1 o ,Jtmosfera deoseb it de emo\ionanta, evocand nuan\e le din zorii unei zilei lnsorite.
un or efect e meteo subti le ln '·'
ca drul peisajelor, cum sunt
dea lurile lnvaluite ln ceata.
Amestecul confera un
efect laptos, translucid,
u ~o r diferit de eel obtinut
prin utilizarea vopselurilor
11p. 1«• c,1 a tare - gua~e l e, eel putin, au
t111 •" Pl'Ct destul de cretos.
o c1< uarela n e re u ~ ita - care poate
,1 lm t lucrata ln exces sau a devenit
p11 •o1 ~ t r,\ lu c itoa re pe alocuri - poate
II "" lv.i t,1 ,1dcseo ri prin aplicarea
11 111•1 t1•11t <' sc mi opace, iar accentele 2 Primele tente sunt lasate sa se usuce, apoi, pentru a rrd.i < 1•1td,
111'< l.11 1' po t fi li mpezite ~ i evidentiate sunt adaugate gua~e de cu loare ga lbena ~ i gri.
111 dC l'i.l ) l 1110d.

·1
11 1 11 llNIC I /\V/\NSATE ANALIZA: CULOAREA CONSISTENTA 85

Analiza Culoarea consistenta

Martin Taylor Intre zidurile ceta!ii
M.111i11 1,1ylor este preocupat in mod specia l de textura ~ i adeseori combina acuarela cu culorile acrili ce.
111 1.icl1ul aces t lucrari, artistul a ob\inut textura deosebit de bogata a ziduri lor din piatra prin tamponarea
'.Ile c <'\ iv,1 a tentelor transparente cu un amestec de acuarela uscata ~i vopsea acrilica. Pe alocuri a crestal
11.1111,1 rn lama unui cu\it, a aplicat vopseaua, dupa care a repetat opera\iunea. Hartia pentru acuarela de
111>1111,1calitate este surprinzator de rezistenta ~i poate suporta astfe l de tratamente. Taylor are o metodll
1111 «11•\.Jnta de lucru. in loc sa lucreze simu ltan ~ i gradat asupra tuturor zonelor, el incepe de sus ~ i termin d
Ju•, M!'loda nu este recomandata incepatorilor, de vreme ce presupune anticiparea cu claritate ~ i precizie
, , c 0111poz1\i ei ~ i a elemente lor acesteia.

Umbrele u1or glazurate aplicate

pentru vopseluri acrilice ?i acuarela se
combina cu acuarelele transparente.

ru1ete cu care au fost redate

rll'Wl1ilr prezente pe fundal atrag
1Jtc•n/io 11 accentueaza atmasfera.
fl(, ll ·llNI CI i\VANSATE STROP IREA 87

Stropirea
1'1rlv1• 111.irea sa u apli carea prin
\ l!Oplr l' ,1 vopseluri lor pe hartie,
I 1tq 1,I <1• vop'>c'.iu,1 s-a usca l, ea
tH ll11lo,11 ;1 consid erata un,.~iretlic"
111 •0t todox, este acum agreata de '·v1d1>11\1.ri'<t <u pc•te de culoare macii
111.rjottl<llea a rti ~tilor ca o modalitate 111.11111.rrr drn prim plan, folosind o
<'X< PIPnl<I de res uscitare a porriunilor I "-'''""I.I< tr tH'ri moi. PicLeaza, de
lt• rr H' \a u de sugerare a texturii. ,.,c•1111•111•.r, i.111J.i rnalta, trunchiurile
'> lropirea este o metoda relativ , ''I"" rlor, "' opl'ri~u ril e ~i cerul, dupa
ilnpr !'vrzibi la. Necesita exerci!iu
111• ,rcl.11 rq,1umbre acolo unde este
111.rln tc de a va putea baza pe efectele
1H• cMt.' le produce, drept ca re ar fi
l\l'l er.. 11
II'( Olllclnda t Sa ince rCa!i Sa 0 apfica!i

~~

.
P" o <oa la de hartie de rezerva. Pentru

:_:~ ~~~~:i.~- ·JU.~

.r h.itc' stropi fini, incarcari pensula
<11 o vopsea relativ groasa, !ine!i-o
oli1011 1al deasupra colii, cu varful 1 Cerul este mascat mai intai cu o bucaLa de
111 jm, ~ i treceti-va aratatorul printre
hartie rupta - spre deosebire de o margine
pt •rl. Pcntru a ob!ine efecte cu aspect
<11• 1wprelucrat, folositi o pensula cu ob\inuta prin decupaj, marginea rupta product'
fl"" cluri, inca rcata cu o vopsea de linii cu aspect mutt mai natural. Pute\i folosi b.ind.i 4 I ''''1' pot (i intrezarite por\iuni albe intinse in lucrarea definitivata, efectul aproape poantilist
,1e t'<'<l ~ t consistenra, ~i scutura!i-o u~or, adeziva pentru a fixa masca astfel realizatc'i. i\por rl "'il"''lurilor pulverizate sugereaza pana ~ i elementele ca re nu au fast redate ca atare, iar
lolm rndu va de manerul unei alte artista incepe sa pulverizeze pe hartie nuan\C' cit• 11 lrntl .< ompleteaza" absen\ele.
f l1'11 '> UI('.
verde ~i de galben, trecand un bisturiu printre p<•rr1
l'r lncipala problema a acestei
unei pensule cu varf turtit.
111Ptod<' consta in aprec ierea nuanrei
•11.r pro(unzimii cu lorii stropite in
t.tflOr t cu culoarea peste care este .;i;{J>·L, •
.t fll lc ,11.i. Daca aplicati o vopsea inchisa '
l.r <trio.ire iar acuarelele consistente
w11t nc'<lpa rat inchise la culoare -
fl''"'" o tcnta ~tea rsa, stropi rea s-ar
.. . · .. ··. ei.:., ~
tH r1t•.i dovcdi nepotrivita. Efectele 1~i_¥
·.. ..Jt
:.:

11•11• lll,11 reu~ite sunt obtinute atunci

1.l11d nuan\ele folos ite su nt apropiate.
I >.u .r •'P<' la\i la aceasta tehnica pentru
.t rr'Cl,1 tl'x tura un ei pietricele sa u a
111\l flulur de pe o plaja, pentru care
"" <>flll t'<l cste idea la, va trebui sa
p1rlvPr11,1\i o culoare ~tearsa peste o
11 rlo.r1P <l '><'manatoare. in cazul acesta,
11 •I 111.rl polrivit in strument ar fi o duza 2 Dupa uscarea primului strat, ea aplica mai mulLc rn;i?tr cirri
.t'.1 •111.111.110,uc cu cele comercializate
p<'11t r11 pulvrrizarea mediilor de fixare.
Ml'lrnl.1 " ' opirii cu ajutorul unei
hartie rupta, apoi pulverizeaza o vopsea de cu loa re ro?ic• c11
ajutorul unei periu\e de din\i Odata indepartate, m,i~l!lt• vor
dezvalui fa~ ii ro~ii punctate ce evoca pa lcurile de m.icr cit• pt•
.
111•mt tlP cu P<'ri duri poate fi folosita
~I 111 o vop'>c'cl ceva mai fluida, insa camp. Artista alcatuie~ te restul compozi\iei in arC'l'.l?r 111.rr111•1.r
'" '"'" t,r v.1elute la ob\inerea unor
.lrllfll 1111rlt 111,11 mari.
1111 f'FJ INJ(J l\VANSATE PRE SARAREA CRI STALELOR DE SARE BS

Presararea cristalelor de sare

I •. 11 • 1111,1 dlntre cele mai interesante
1111•tocl<' cle a crea texturi ~i puncte
di • o111.iql e, eventua l simu ltan. Daca
p11 •,, 1r,1\i cri sta le de sare gema peste
<> ll'1lt,1 umeda, acestea vor absorbi l'11<11,11l'o1 cri>ltllelo r de sa re a fast
treptat vopseaua, 11111 .. p.11,1 111 111CJl'r1iozitate in peisaj,
re\inand-o i n ,.,11 .. 1i111 :11 confera o senza\ie aparte
fiecare crist al. "' d111.i1111\i1l ~1 sugereaza textura,
Odata uscate,
J.11.i" o I.KL' descriptiva.
acestea produ c
forme i nca ntatoare,
ase m anat oare
f ul gil or de zapa da.
Efecte le va riaza i n
funqie de g radul de
11111idital e al vopselei, respect iv
111 fu11 q ie de gros imea stratului
111 c,u e sunt apli cat e crista lele,
. 1 ~ o1dar va lrebui sa rea liza\i d ive rse
1•x pl• limente. Este o m et oda care ia
c1•v.i ump, deoarece d ureaza pana Artistul a aplicat o tu~a d iversificata, lucrand
c.111d sa rea absoa rbe vop sea ua i n urned pe urned, iar acum presa ra sare deasupra
1n1,1l1tate, insa rezu ltatul final m erita vopselurilor inca umede.
o1 ~ 1<· pt a re a .
1'1 esa rarea cri st alelo r d e sa re
,., It' ad eseori fo los ita pentru a reda
ll'Xllll i d eoseb ite, cum ar fi cea a
plt •t relo r erodat e ~ i in cru st at e cu
I
fo \ ll e, a zid uril o r vec hi din piatra
•,.1u ,1 por\iun il or aco perite de SFATU L
l11 11 111 ~ ur i atu nci ca nd d ori\ i sa ARTISTULUI
o1pt> l,1\1 m ai degra ba la sugestii decat in cad ru I acest ei
lo1 co ntururi cla r defini te. Cea m ai lucrari deosebit
h1111,1 moda litate de a descoperi no i de re u ~ ite au fo st
1111 •1ocl e d e ap li ca re a acest ei t ehnici aplicate mai mu lt e
co mt,i in realiza rea m ai multo r straturi d e cristale d e
111m trc' pentru a afl a ce anu me va sa re pentru a red a o
•, uqPrr aza. impresie autentica a
te xturii spongioa se a
st ancilor de pe ma lul
m arii . Pentru a conferi
2 Pot fi ob\inute mu lte efecte diferite, in funqi<'
unitate lucrarii, a fo st
de cantitatea de sare folosita. In cazu l de fa\a a fm1
presa rata pu\ina sare
aplicata o ca nt itate semn ificativa, crista lele fiind ~ i deasupra tentei
presarate dest ul de aproape unele de al tele. destinse care reda
cerul.
1rn 11 '. llNI CI AVANSATE PICTAREA CU BURETELE 91

Pictarea cu buretele
111111 •\rl ~ unt esen\iali Jn trusa unui
.111 1.. 1 ccirc lu creaza Jn acuare la. Sunt 4 Se apeleaza la o pensula
111111 <~ nd vin e vorba de Jndepartarea pentru a reda frunzele ~i restul
vo p \l' lci nedorite, clarificarea umbrelor din jurul fructulu i ~i
contururilor ~ i realizarea
al vasului.
re tu ~ urilor, Jnsa pot fi
folosi\i, de asemenea,
~ i pentru aplicarea I~
vopselei Jntr-un mod
ceva mai ingenios - fie
de unii singuri, fie Jn
paral el cu pensulele.
Tr ntele uniforme pot fi apli cate
111 IJu rc tele la fel de u~or ca ~i cu
p1•mula (pag ina 30), cu toate ca Jn
1 Cilnd este aplicata prin tamponare cu ajutorul unui burete,

j1111rl unui contur elaborat buretele vopseaua adera la protuberan\ele hartiei. Din acest motiv, artista
1111 potl te apli ca o tenta la fel de bine folose~te Jn mod inten\ionat o hilrtie aspra, pentru a accentua
( " Jl<' ll SUla. Daca dori\i sa Jncepe\i efectul. Folosind un burete Jncarca t cu o vopsea Jntr-o nuan\a 5 Fin isajul marmorat creat cu aj utorul buretelui este idea l pentru redarea
o lt1 cr.ire prin aplicarea unui fond ca lda de ga lben, ea reu~e~te sa acopere rapid por\iuni suprafe\elo r neregulate ale fructelor cum sunt portoca lele, iar metoda confera
clc• c111 ~ amb l u Jntr-o singura culoare, considerabile, Jntinzand ~i Jndepartand excesul de culoare pe totodata un aspect neobi~nuit lucrarii.
l11rr <' l <'lc este in strumentul idea l,
suprafa\a
1m,1 pr in cipala sa utilizare Jn pictura
r o rl \ l cl rn redarea texturilor, Jn
co nt l'X lul Jn care darele de vopsea
.rpll cell<' pc hartie cu aj utorul unui
h1111 •l <' creeaza un efect marmorat
111 •0\P bit d e atractiv, Jn specia l
cl.1 cc1 fo los i\i o vopsea ceva mai
coml\t<' ntc'I. M etoda este utilizata
.1111•.,pori la redarea frunzi~urilor ~i
vc1 1>1• 1111ite sa sugera\i forma, dar ~i
1r •x 1111 ,1, prin aplicarea vopselurilor cu
el l' lit ·ll l'\C Jn unele zone ~i Jn maniera
111111 ,1111 altele, respectiv prin
,1•111•rru 'rc>a unor straturi succesive
d1• c 1110,irc. Nu exista niciun motiv
2 Dupa ce primul strat de culoare
s-a uscat, artista adauga dare de>
111 ·111111 t .ire lu crari le
1111 pol fl rcalizate portocaliu pentru 0 prima definire cl
••xc lmlv prln aceasta formelor.
111<'iodc1, 111 sll, Jn mod
11111.il, 111 \ l,1dlll e finale
'"' .r1n •lp, 11,1 la pensul e
I" ·111111 c1clc1ugarea linii lor
~ I d1 •1c1llllrn ~ ubti l e . 3 Acum eviden\iaza por\iuni mull
ma i bine conturate de umbra, in
nuan\a siennei arse, pe ca re o apl1c c1
cu un burete \inut strans 1ntre dt><J<'I<'
pentru o mai mare prec i1i<' .i tu ~c· lor
f lJ I l· llNICI AVANSATE TU?ELE PUNCTATE 93

Tu~ele punctate
1i .. 1u 1•1lnld o m etoda de aplicare 3 Aceea~i tehnica a tu~elor punctate
o1 vo p w lurilor intr-o serie de tu~e este folosita ~i pe fundal, unde sunt
o,c 111 I t' ~ i sep arate, realizate cu aplicate puncte de diverse culori.
v, 11 ful p c nsul ei, astfel incat intrega
Acolo unde umbrele trebuie sa
h1i.1tJlrH' sa fi e redata prin mici
fie mai intunecate, punctele sunt
p111 1C I(' d e diferite culori. A fost ~i
11 ic ,1 m ai este tehnica preferata a accentuate pentru a reda o nuan\a
pie toril or ca re realizeaza miniaturi, aproape uniforma.
flincl uli liza ta arareori in cadrul
luc 1.irilo r de anvergura, din motive
r•vlcl l'nte. Cu toate acestea, pentru
c<' I ,nra~ i de lu crul la scara restransa
~ I cl <' pro vocarea unei abordari lente
) I d Pllberate, aceasta metoda este
fo1 \c lnanta ~ i poate produce rezultate
111 c,i ntatoare, foarte diferite de cele
o h\lnute prin aplicarea oricarei alte
t<'lmlci in acuarela.
5ucces ul lucrarilor punctate
<on st,1 rn independen\a fiecarui 1 Pri ncipalele zone de culoare sunt delimitate de tente
p1111 cl : culori le ~ i nuan\ele trebuie sa
un iforme, ce lasa statueta alba la acest moment.
\t' ,1mestece in ochii privitorului, nu
fl 1lc pe harti e. La fel ca majoritatea
o1c 11.11 elelor, acestea sunt realizate ,,.~

pdn ,1plicarea mai intai a nuan\elor

tll' \( hl se ~ i a poi a nuan\elor inchise,
o1c ct' 11lele fiind lasate albe sau doar
~ .... r..... 4 l'um tele de culoare se unesc
111 oc hii privitorulu i - efect
p.11 \I.ii acoperite, astfel incat fondul 111111io,c ut ~i sub denumirea
,lllJ \,l poata fi intrezarit, in vreme ce
rl1 • o1111estec optic - astfel
p cu \lunil e mai inchise la culoare sunt
11 ll oil dlUrlCi cand lucrarea
11 ., 1111,n e treptat, cu tu~e din ce in ce
111.11 co nsistente. Frumuse\ea acestei , •.,,,, o1tlmirata de la distan\a
1..t1111c1co nsta in faptul ca va permite f1J111H•.i1,1 o culoare unitara, care
'' ' fo los i\i o varitate de culori pe o , 11.,1J1111P insa de o suprafa\a
pnr \lune restransa - o umbra poate 1111111 1rh1i dinamica decat cea
fl rc•ct ,11;1 rntr-o adevarata gama de
o1 11111•1c ulori aplicate in mod
1111.111\t' inten se de albastru, violet,
1111ilrn111.
v1•1cl<' ~ I maro. Atat timp cat acestea
•. 11111 ci t'\ lul de apropiate din punct
cIr ' vc•ci<' rl' crom atic, vor ,,red a" o
o,1 1111111.i nu an\a, insa intr-o maniera
1111111 in ,11sug estiva decat cea a unei
11 •111 1• u11ifo1me de verde-inchis.

2 Artista incepe apoi sa adauge umbrele, aplicand tu~e punctate

de albastru ~ i gri-albastru i pe conturu l interior al statuetei pentru
a-i defini forma.

•
 RAZU I REA 9
•J.l '11 llNI C I /\VANSATE

Razuirea
N11mlt~ un eo ri ~ i sgraffito, aceasta 4 Unghia se dovede~te
11'1111icd se refera la lndepartarea a fi un alt instrument util
1•fPt Uva a vopse lei uscate In vederea pentru razuire.
d1 •1va luirii albului hartiei. Metoda
1•\ ll' folos ita eel mai des pentru
c11•,1rea detaliilor mici ~i fine, cum ar
fl lumina refl ecta ta de firele de iarba
.i fl .ite In prim-planul unei lucrari.
I \ l C' o metoda ca re ofera satisfaqii
mull mai mari decat cea a aplicarii
<u pensu la a unui alb opac, deoarece
aceasta din urma tinde sa confere
un aspect stangaci, iar
daca vopseaua este ·~
aplicata peste o
culoare mai lnchisa,
II 5 Accentele finale care sugereaza razele
este posibil sa nu o acopere prea de lumina sunt redate prin ~lefuirea
bin suprafe\ei uscate cu o bucata de glaspapir
Utilizarea razu irii nu se reduce lnfa~urata pe lama unui cu\it.
numai la redarea accentelor ~i poate fi 1 Lucrarea este lnceputa In mod firesc, p rin
tr,Hata ca o tehnica In sine. Scrijelirea aplicarea unor tente ini\iale In vedere redarii
in vopsea ua umeda cu un in strument
formelor.
clur, cum ar fi o bucata de plastic,
111departeaza o parte
clin cul oa re ~ i duce la 2 Dupa ce a adaugat mai multa cu loare,
ob\in erea unor contururi
artistul folo se~te un cu\it artizanal cu
lnteresa nte. Hartia poate fi
lama rotunjit a pentru a reda prin razuire
1estata cu un cu\it, astfel
mea t tentele aplicate tulpinile p lantelor In vreme ce vopsea este
ulterior opera\iunii vor Inca relati v um eda. Lucrul acesta necesita
d ispune de un element o p lan ificare aten ta. Daca vopseaua este
111 oculat de textura. prea umeda, culoarea se va scurge la loc
lehni ca nu va avea succes In spa\iul pe care 11 umplea lnainte sa fie
cl cca t daca ve\i folosi o
lndepartata, lnsa daca este lasata sa usuce
h ~ rli e de buna ca litate,
clcs tul de groasa - nu ar complet , va fi deosebit de difici l de razuit.
trc bui sa aiba mai pu\in
<IC' 200 de g/m2 (pagina 12), de vreme
<' hartia sub\ire nu va rezista unor
d\tfc l de tratamente.

6 Combina\ia de
tente tran slucide ~ i
3 0 carte de credit veche ofera muchia
texturi brute con fera
po111v11,1 pentru razuirea cu lorii umede.
acestei naturi statice
Ol>\Prv,1\1cum aceasta opera\iune dezva luie
definit ivate un aspect
"1;1~i1' r c>v,1 mai deschisa la culoare.
deosebit de agreabil.
'1(1 11 llNI CI AVANSATE IMPRIMAREA ~I SCRIJEL IR EA 9i

lmprimarea ~i scrijelirea
II
Utilizarea foliei din plastic Utilizarea ~esaturilor
'i upr .i ft•\cle pot dobandi modele prin
fl " ''drt' tl de diverse materiale, cum
. 11 II o \Csat ura aspra, in vopseaua
---
111rn•d ,1. Daca vopseaua este lasata
'" 'P usuce sa u sa se zvante inainte
'.i m ,1terialul textil sa fie indepartat, 2 Materialul este indepartat, dezvaluind
imprimeul va ram ane in vopsea. 0 o textura aleatorie, care ar putea sugera
v. 1ri,inta a acestei metode consta in
caram izile sau pietrele vechi ~ i sfaram icioase .
.iplrcarea foli ei din plastic alimentare
p1•ste o tenta umeda. Folia se va
, ,, ,,nge la co ntact, fara a se intinde
11111 form, ~ i , odata indepartata, va I
.
<11•.i un tipar neregulat, format din
dr vNse triunghiuri, patrate ~ i linii
I 1,,nte. Pute\i contro la acest efect
rntr o oa recare ma sura, mototolind
..
111 p1 ca labil fo lia - de exemp lu,
l'fl'c tu area unor falduri sau pliseuri
IL.'l1t1•lt> care sugereaza in mare un peisaj au
v.i duce la ob\in erea unui tipar liniar, 1 0 intreaga varietate de efecte pot fi ob\inute
f<'<.t o11 >Ii< .ite neuniform pe hartie, ia r o panza cu
c.ire' ar putea sugera trunchiuri de cu ajutorul foliei din plastic, in funqie de modul in
<o p.ici sa u tij ele florilor aflate intr-o 11•x1111.1 ,1spra este a~ezata peste acestea cat
care o ve\i mototoli sau plia ~i de durata aplicarii
Vil/cl. 11111p ~11111 11ica umede.
ei pe o anumita por\iune. in cazu l de fa\a, artistul
Desenu l in vopseaua umeda cu
,1J11to rul unui corp dur este o metoda realizeaza cu degetele mici cute in folie inainte de a
11u uclita, deose bit de utila atunci o aplica peste vopsea. Scrijelirea
<.ind o lu crare necesita redarea unor
111111 1nchi se la cu loare, care sa nu
o!Jturcze compozi\ia . Presarea harti ei
1111w d e produce mici depresiuni
< o11 !' vor fi inund ate de vopsea,
<1Pdn d astfel dare mai inchise decat
<ulo,1rea din zonele adiacente.
A! l'<l, tcl metoda este folosita adesea
1w 111 ru a reda nervurile frunzelor
\d u 111 odelele liniare ale scoar\ei de
< o p,IC.

2 Odata indepartata folia, pute\i observa un
,.
model format din mici pete inchise la culoare ~i
linii mai deschise care pot reproduce o varietate de
texturi din lumea reala.
1 A• P.i,t.i 111etoda are ap li ca\ii practice evidente ~ i
'''"" ln,11 t1' u~or de folosit. Pentru scoar\a copacilor,
'"'''"'"'\11n,1i 1ntai de toate culorile ~i asigura\i-va
, .i 1111.111\•'ft' su111 potrivite, deoarece nu ve\i putea
111l<"·1v1•11i .i'upra por\iunilor scrijelite decat intr-o
111111111L~l lll1l\lH5.
2
Cat ti mp vopseaua este inca umeda, desena\i
in ea cu ajutorul unui corp dur, cum ar fi o andrea
de cro~etat; evita\i varfurile ascu\ite, care pot
distruge hartia. Pute\i folosi metoda scrijelirii
pentru a reda detalii liniare, dar ~i textu ri, cum ar fi
ramurelele sau ierburile.
1
1tl fl ' llNICI AVANSATE CERAREA 99

Cerarea
II
lJ11 plu ~ deose bit de valoros pentru II ( 11 l.11, I 11•,1 ollt'
11 •p1•1loliul unui arti st care lucreaza
l1•11l1•l1•1111\1. il1•,'.111l\
111.ic11.i1 cla, aceasta tehnica se
l1o111•M,1 pe antipatia dintre ulei 1<l.'111').1i1•1111o111\1'
~I .11 ><1 ~ i presupune respingerea 11pllllll'llioll<' jll'l111ll
cl l'lliJPra Ui a vopselei, respectiv ll'li11111 \ 1~ 1li11•11'1m r;irJ
l,1,.i 1Pa ci sa se a ~ tearna in anumite I It• 1111 I.I 111t'XI1'5.
1>11!' ,1 le suportului.
ldC'ca este simpla, insa pute\i
oi>\111e rezultate minunate. Daca
desena\i cu ceara pe
• hartie, dupa care aplica\i
ac uarela, vopseaua
va aluneca de pe
por\iunile cerate,
1 Du pa ce a conturat discret siluete le in cre ion, artista scrijele~te
producand un efect pe alocuri in funda lul insorit ~i copac ii, fo losind in prima faza o II

111.11 morat deose bit de atragator. lumanare alba, iar apoi paste luri de ulei in nuan\e de verde ~i
1'1111•\1 folosi o lumanare obi~nuita galben
".111 crcioa ne ieftine din ceara,
1.11 c1•.i ra poa te fi aplicata intr-o
11 w do1iltate simpla 2 Mai apoi pe intreaga por\iune
.,, 111 compl exa, dupa sunt adaugate umbre intunecate.
c11111 clori\i . Pute\i Zonele cerate resping acuarela, insa
•, 11q1•1<1 un model
exista unele denivelari in suprafa\a
v.iq cl<' tapet sau
cerata, care permit culorii sa adere,
\C''.dl111d cu doar
c,\i 1•v,1linii, puncte ceea ce creeaza forme intrerupte
•.. 111 pl'lc realizate cu ~ i efecte punctate caracteristice
.ij111 01ul lumanarii acestei tehnici.
•.. 111 putc\i reda un
cl1 "1<• 11 claborat cu
o1 j111orul creioan elor.
( 1•1,irea este una dintre ce le mai
; ~·
f·~~
l 11 11 H• metode de reproducere a
ll'x l111ilor natura le, cum ar fi pietrele, i I ·"
.. 1.111cIii' sa u trunchiurile de copac, "'·· .~4._w•
· ~· ~~~­
·.
111 •..1, l.i ft'I ca majoritatea trucurilor
111111>1,111 ~<1, ar trebui pa strata numai
pt"oit ' ,111umite por\iuni de lucrare,
....!,..,~i.''
. (:. ~
t~.• \; - ~.•
111c 011dl\illc in care zonele texturate
o1111111 l111pact mult mai mare atunci ·~
.
. . .. .itl.,•. :
'/; . . \"·,,.. •.

-·~-"l. · .1~f/jj
1.1111 1"11111 ju xtapu se cu cele netede.
l . •• •

I 1111o11t•,1 clefinitivata demonstreaza cat de eficienta poate fi tehnica cerarii. Fundalul

3 Dupa cum pute\i vedea in acest prim-plan, nu pute\i ob\111r
111~<1111 ~i 'iluC'tele umbrite din prim-plan sunt sugerate cu o economie de nuan\e ~i
o acoperi re perfect uniforma a suprafe\ei atunci cand utiliz,1\1 u11
d1 •1.ili1, 111 c<'d mai pura ~i desavar~ita maniera impresionista.
mediu cerat, a~a cum se intampla in cazul pa stei pentru ma-;c,111•
(pagina 44), insa acesta este scopu l metodei ~i esen\a farmecul111
ei.
1111 I EllNICI AVANSATE
CONTUR '?I TENTA 10

Contur si tenta ~

A<1•,11tt1 tehnica are o poveste

1111ll'lungata ~ i es te in continuare
111 lll/1lltl clestul cle frecvent chiar ~i
,111.l/ I, 111 special in caclrul lucrarilor
llu 111 .i li ve. ln ainte cle secolul XVIII
11111'1!' folosita in principal la apli-
<.11 1•.i tc ntelor uniforme, deschise
l.1 <ul oa rc, peste desenele in
p1 •11l \d, du cfl nd mai departe
11.icll\id peni\elor ~ i caligrafiilor
11 •.ill1,itc adesea de arti~ti ca stud ii
p1 Pll1111n are al e lucrarilor.
( onturul ~ i ten ta alcatuiesc
11 11'1111lca adecvata subiectelor
iil'll« llc, de mica anvergura, cum
.11 fl r!'cf area unor plante, putand fi
1m, 1folos ita ~ i intr-o maniera mai 1 Pentru a intre\ine dinamismu l lucrarii, artista a apelat la o
1111li .im ca \a, in lucrari de amploare, varietate de creioane rezistente la apa, dar ~i solubile, cu varf
11 11 .iclrul ca ror pot fj incluse tu~e de fibros, de diferite cu lori, pentru a reda contururile - in lac sa
111•1111.1 de diverse grosimi. Metoda
opteze pentru aborda rea clasica de a rea liza desenul intr-o
11 .id1\lonala con sta in a incepe cu
1111 d<'1cn in peni\a, peste care se singura culoare. !n cazul de fa\a, ea reda unele contururi in verdc.
o1 d,111qt1 o culoare deschisa ~i fluida respectiv in rO$U $i albastru inch is.
l 11 .ijutor ul un ei pensule. Una

dl11lr l' cf1ficulta\il e acestei tehnici

111m1 ,1 111 armonizarea desenului
111 <ul o<1rca in a ~a fel incat tentele
"" 1111 p<1ra un exerci\iu de.,colorat''. A!'
A•1o1d ,11, ,1cleseori se ob\in rezultate
__r~\'
11111'1 m.i l u ~ or daca se lucreaza
.,11111111 ,111 la co ntururi ~i la tenta, ~
oi) l1•111.111cfu se pentru inceput
r .111 •v, 1111111 ~ i ceva culoare, care
11111111 ",c ulterior adaugiri ~i accente,
111 fl11H \I<' de scopul urmarit. Pute\i ,c~--
111 111 1•d.i, clc asemenea, ~ i in sens
111v1•1\ oi ) l<'in and mai intai tentele,
111vr•d1w.i stabilirii nuan\elor
111 111< Ip.ii<'. dupa care face\i desenul, l't •1111u definitivarea lucrarii sunt aplicate tente $terse de
'. 1111.1\!1• 111 c.ire va trebui sa trasa\i in 1111 .11< lt•11c• $i stacojiu in cazu l stanci lor d in plan indepartat. Cand
p11 'o 1l.11lll o 1c hi\a in creion, care sa va "111"' •.111.i clin prim-plan este uscata sunt adaugate cateva detal ii,
1
,t' , vii1 ii.t d clr c1pl rcper. 2 Tente difuze de gri sunt aplicate in cazul vaselor $i al
u1111 .11 11 dl'l1umirea vasului din stanga, cu ajutorul unui creion
fundalului, lasand neacoperit suficient spa\iu alb pentru a ri.1s1r.i
r 11 v,'11f lrli101. Observa\i cum culori le creioanelor se intind atunci
prospe\imea lucrarii. In cazul tentelor aplicate peste contururrlP
i:i1111 l ·.1 1111 .ipl1cate tentele.
trasate cu creion solubi l in apa, liniile se dizolva $i se pierd pc
hartia umeda, creand pete de culoare intensa.
o; i'l: llNI C I l\Vl\N SATE ANALIZA : CONTUR ~I TENTA 10

Analiza Contur si tenta ~

Edward Piper Melleiha, Malta

I dw, 11cl Piper a integrat elemente de contur ~ i tenta
111 < o1clrul lucrarii sale (mai jos) cu m are ingeniozitate.
/\11 l, tul nu a ince rcat sa ev id en1ieze por1iunile de
11ilo,11 !' cu tu ~e de peni!<i, ci a dispus culorile mai
d 1•q i.1ba alea toriu, astfel incat acestea se suprapun
11111 •0 1i cu contururi le, iar alteori se pierd cu mult in ele,
< 11111 w intampla in partea sta nga a bisericii. Lu cra rea
ol1•1o1 ,icea senza\ie de dinamism caracteristica
111 o1 111!'rei de abordare a conturului ~i tentei specifice
o1 11 i,llllui. Obse rva!i diversitatea tu~elor de peni!a ~i
< 11111 .i ceastea variaza ca grosime.

Liniile groase ~i
curbate confera contur
~i identitate copacilor

Kay Ohsten Cladiri In Provence

1111 o11liul schi\ei realizate de Kay Ohsten ca reper pentru o pictura, contururile au fost folosite in
•I'''' i.il prntru a clarifi ca anumite aspecte ale subiectulu i, precum ~i pentru a accentua formele ~i
.11111'1<'1<' Conturu l ~i tenta pot fi deosebit de utile ca tehnica in situa\ia in care dori\i sa imorraliza\i
1.1pid i1npresii, de vreme ce schi\area in peni\a a cladirilor, copacilor ~a.m.d. dureaza mult mai
111 q111 clec,1t schi\area lor in vopsea.

in absenra
, 01111111111/or, aceasta
·011(1ar (i fast o Linie de contur
folosita pentru a face
I" 11/11111e 111expresiv6
trimitere la detaliile
, '" 111/c 1111<', nt>potrivita
c c1 p1111c1 de reper.
arhitecturale.
111 •1 11 llNI C I AVAN SATE
COMBINAREA MED ll LOR 10

Combinarea mediilor
I ll' ~ l rll,1joritatea a r t i ~ til or ~ tiu ca pot
111l\l11p cc le ma i spectac uloase efecte
" l I 1p1<11•o1.-o11H•t.ilele cJe floarea-soa-
111 .1/11t0rul acuarelelor pure, din ce

~
11·l111111 q11o10,><' d1· tu locHe galbena.
111 <<' ll1d i mul \i aleg sa abandoneze
.i <l'oi \ lJ co nven\ie, co nsiderand 111.•11.111•1 t' vu1"1•o111c1 opaca tinde sa iasa
< o1 pot crea lucrari mai dinamice 1111•v11 l1•11\o11111o1por1 cu cele mai pu\in
•11rll,11 cxpres ive prin co mbinarea 11•.1'.1< •1111 • ~1 111.11transparente, aceasta
.ii dbu tclor ca racterisitice mai multor • (1111<·1.i llo111 u11 plus de accent.
ll ll'd11.
ombinarea mediilor se reduce
111 11 o oa recare masura la re u ~ ite
~I <'~<'C uri, iar la acest moment
1•xh1.1 o varietate atat de mare de
111o11 pria le artistice lncat nu pot
II 11 •rnmandate anumite tehnici
p1•1H1u fl ecare In pa rte, res pectiv
p1•111 1u fi eca re co mbin a\i e pos ibila.
t 11 10,llC' acestea, se poate spun e ca ~
o111111nitc amestecuri sunt mai u ~ or
1 in cazu l acestei lucrari, artista a incepu t prin aplicarea
111 • <011trolat decat altele. Creionul
prin picura re a unei cerneli acrilice de cu loare albastra pe
•11.1< u.irt' la con stituie o combina\ie
111 •1 VPnt 1ntalnita, la fel ~ i peni\a ~ i hartia umeda, pe care ulterior a tamponat-o cu un prosop
.1111.irl'l,1, dupa cum am detaliat In din hartie pentru a ob\ine un fond nuan\at. Apoi a folosit o
po1q111 il <' anterioare, ~ i mul\i a rti ~ i pipeta pentru cerneala la reproducerea catorva contururi
<11 ·~ 1 · 11<•;,1 peste acuarele cu creioa ne aproximate, dupa care a redat por\iunile mai lnchise
111lo1o11p sa u pa steluri. Singura la culoare cu ajutorul unei pensule, fo losind cerneala
r1111do1llt,1lc de a explora natura
amestecata cu guma arabica (pag ina 80)
dl v1•1\l' lor materiale di sponibil e pe
111.1\.1 ~ I de a afla cum pot fi fol osite
1I'/ 111.il dicicnt co nsta In testarea
<ll Vl'1w lor co mbin a\ii. Pute\i fo losi 4 Lucrarea definitivata
11 o1111<11 l'lt1 n e re u~ ita ca pun ct de demonstreaza cat
pl 1•1 o111 • numeroase lucrari re u ~ ite, de armonios se
11 0, d1 ~o1I <' prin combinarea mai mu/tor completeaza doua
1111·<111, \ l111l mai pu\in rezultatul unei
medii diferite. Tentele
11l.111ll1c.i tl prca labile, cat al unei
11 0, d1ll11.1d exploratorii. difuze de cernea la
verde-albastruie
translucida ofera
contrastu l perfect
pentru gua~e l e intense
~icompacte, de culoare
galbena, cu care au fost
pictate petalele florii.
2 Artista continua sa aplice nuan\ele, folos111d u11
amestec de cerneala ~i guma arabica, dar ~i pu\111.1
acuarela In cazul por\iunilor mai deschise l,1 <ulo.111•
1(1 I I llN I C I i\Vi\N SATE
Caroiajul
N11111 101ci('auna este necesar sa
111< •'P• '\i o lucrare cu un desen
dc •1.il/,1t, 1nsa unele subiecte, cum
"11111 por uetele sau clad iril e, impun
11 .il lU1d.irc atenta ~ i metodica in
•o1.id1/1 1' 1ncipiente.
Un mod de a evita
desenarea ~ i radierea in
exces, ca re pot distruge
suprafa\a hartiei,
consta in efectuarea
prealabila a unui mi c
\ ludiu al subiectului, ca re sa
111 • 11 ,1n5fcrat apoi pe hartie pentru
.i• 11.11 1'1,\ prin realiza rea unui caroiaj,
111 Vl'd<' l('d redarii lui la dimensiunea
•le 1111.1 (putc\i folosi o fotografi e,
11.u .i cl orl\I). Procesul este destul de
l.il>1111m, 1nsa nu este foarte dificil de
""1/11,11 ~ I chiar merita atunci ca nd
t•li •1 111l lucril rii depind e de acurate\e.
c 11 ,1jutoru l unei ri gle, desena\i
11 qdl.i \C<J lata deasupra studiului
•.. 111 lo1oqraflei, apoi rea liza\i o a
c/111 1,1qdl,1 pe hartia pe ntru acuarela,
l1.i.,, \11cl \C mne di screte cu creionul.
< .11111.ijl'I<' trebuie sa aiba a ce la ~ i
1111111.11 cit' diviziuni, iar daca dori\i
•.. 1111,111\I desenul, acestea trebuie sa
111 ', <'V lcl1 •nt, mai mari. Daca folosi\i
11 q1 ll.1 <11 patra\ele de 2,5 cm in
1.1: 111 dl'\<'nului original ~ i o grila cu
p.il1d\<'ll' cl c 3,8 cm in cazul lu crarii
p1 11pd11 ; 1w, aceasta va fi cu o data
•11j11111.i1 .1t <' mai mare ~ . a. m.d . Dupa
• •' .1\I 11 •.il11,1\i ca roiajul, studia\i cu
.11 1•11\I" cl l'\<'nul, observa nd unde
L1• 11 11 1""''' l<'ilza fiecare tu ~a cu linia
r 11 ll1•lo1, .ipoi transfera\i in fo rma\ia de
~11· 1111 'o 11po1t pe celalalt.
CAROIAJUL 107
3 Foaia de acetat este apoi a~ezata
deasupra fotografiei sau schi\ei, iar
imaginea este transferata pe suportu l
de lucru patra(el cu patra\el. Procesul
acesta nu trebu ie grabit, iar lucrarea
trebu ie verificata cu aten\ie pe
masura ce avanseaza, altm interi
anumite elemente ale compozi\iei ar
putea fi redate in patra\elele gre~ i te.
,,.,,,_
1 Metoda deta liata aici evita prejudicierea
desenului sau a fotografiei originale. Pe
o foaie de acetat se traseaza o grila in
-----rli
creion cu varf fibros. Mai apoi este copiata
dupa o foaie de hartie grafica a~ezata
dedesubt, lucru care economise~te timp ~i
beneficiaza de o mare precizie.
4 fmpar\irea
patratelelor pe
diagonala descompune
imaginea ini\iala in
segmente ~i mai mici,
oferindu-va astfel un
caroiaj mult mai precis
dupa care sa lucra\i.
2 Urmatoarea etapa consta in desenarea unei versiuni m,iritt• .i
grilei pe suprafata de lucru. Pentru aceasta ave(i nevoie dr u11
cre ion, orig la in T ~i o rigla obi~nuita, iar liniile caroiaju lui
t ransfera t trebuie sa fie cat se poate de sub(iri.
Ill! ', l·/\ I Ull l $ 1 PO NT URI UTILE GE STIONAREA ACUARELELOR 10 '

Gestionarea acuarelelor
Conservarea vopselurilor
Pentru a impiedica uscarea sau craparea
.
Culorile inselatoare
Acuarelele pe care le folosi\i au un aspect
vopselurilor in godete, amesteca\i-le cu gum,1 decolorat, odata definitivate 7 Lucrul acesta se
arabica. Daca nu ave\i guma arabica, adauga\r u11 intampla deoarece utiliza\i prea pu\in pigment ~i

•
strop de miere sau de glicerina in godetele usc.111• prea multa apa. Culorile foarte umede pot induce
Lasa\i vopseaua sa absoarba mierea sau glicerrr1.i in eroare, avand un aspect foarte intens, insa se vor
inainte de a incerca sa o folosi\i. Acestea vor fau• deschide cu eel pu\in o nuan\a dupa uscare.
vopseaua mai u~or de dizolvat in apa, re\inand
totodata umezeala din compozi\ia ei.

Culorile acestei tente variate sunt inca

umede ii par intense ii vibrante.

Lucrul la scara mare

1 .1111 I ltH rd\r la scara mare, incerca\i sa prepara\i
"rr.rrl'IPIP in recipiente ~i nu pe paleta din cadrul
• ''"''11•1pl'ntru vopseluri. in felul acesta ve\i putea
"'' r, r r.ipid ~i cu u~urin\a, fara a fi necesar sa va
111111\1 pt•rilru a mai prepara culoare, iar acuarelele
q.11.1 p11•q,1tite vor putea fi folos ite in cadrul
"., 1111\1-lor ulterioare,
p.r .11.irHlu se propor\iile
r x.r1 IP .rlf' dmestecului.
Odata uscate, cularile au pa/it in mod considerabil.
Accelerarea procesului
de uscare
Daca lucra\i pe o vreme neprietenoasa ~i const.it.i\r
ca acuarela nu se usuca suficient de repede, folosi\i Testarea culorii
un uscator de par pentru a accelera procesul. f'e cit• I ·.11• I1111<' s,1 ave\i intotdeauna la indemana o bucata de
alta parte, manifesta\i o aten\ie deosebita aturicr 11.11111· p1•111ru acuarela, astfel incat sa pute\i testa
cand ave\i de-a face cu acumulari de culoare fo,1111• '1>111lii11.i\iiil' de culori ~i intensitatea acestora inainte de a le
umede, de vreme ce uscatorul de par le poaw l11lmr i11 lu< rare. Daca nota\i amestecul de culori in dreptul
impra~tia cu u~urin\a, distrugandu-va astfel lucr,111•.r 111•1.111•1 rnostre, ve\i reu~i sa-1 reproduce\i fara niciun fel de
drl11 1rl1.r11• prntru o aplicare ulterioara.

Continuarea in pagina urmatoare

I I ll •; I' A I lJ fl I ~I P 0 NT U R I UTILE GE STIONAREA ACUARELELOR 11

Surplusul de apa Decolorarea

1'1·111111.11•v11,1 acumularea cu lorilor 11.11 .i 111< 1.1\1 pt• o hilrtie groasa sau care a fast 1ntinsa 1n prealabil, pute\i ob\ine o anurnita textura prin
1111r 1111 q1,i1 consistent In partea .q 1111 .111 •.1 1111or wnte, care, odata uscate, sunt supuse unu i proces de decolorare. A~eza\i-va lucrarea 1ntr-un
111k1111.11,1.ilucrarii,1ndeparta\i 111111l1111~or rrK lina t, du pa care clati\i cu aten\ie pigrnentul sub jet de apa Cu cat jetul este mai puternic, cu
v11pw.i11.1,iplicata1n cadrul tu~ei ""' <1< "'I"v.i 111departa mai mult pigment. Acuarelele aplicate chiar ~i in eel mai fin strat vor fi fast absorbite
1111c·110.1H>, rnen\inand curate q '" >.q 11 · 111 totcll1tate de suprafa\a hartiei, iar cu loarea va fi 1ndepartata doar superficial. Por\iunile rea lizate 1n
1111111>1111'1u~elor pe masura ce 1J1.1111111lt1• \llaturi, pe de alta parte, pot fi decolorate mult mai mu lt, dezvaluind, astfel, o textura interesanta.
I"'>< ll"'d\I Ulnd a\i ajuns la marginea A1ni11li\i v.1 r,i pigmen\ii cu putere mare de acoperire, cum sunt stacojiul de alizarina sau viridianul, lasa rnu lt
Ir>< 1.1111, 111departa\i cu aten\ie 111.11 111111!.1 ruloare in urma lor, 1n vrerne ce pigmen\ii sedimentari, cum sunt albastrul ceru leurn ~i galbenul
.111pl11,1il cle culoare acurnulat cu <11.• Nr•,ipolP, tind sa ramana la suprafa\a hartiei ~i pot produce decolorari mult mai accentuate .
.i11111111il unci pensule abia umezite.
Un ames tee de
galben-ocru 'ii
'1t11t 011u de alizarino Verde-smarald Albastru-ceruleum portocaliu-cadmiu
/" /1 f /(/f rlecolorat. parfial decolorat. parfial decolorat. parfial decolorat.

Urned pe urned
Daca vi se pare ca ramane\i mai tot timpu l cu un surplus de apa atunci cand
lucra\i 1n tehnica urned pe urned, este posibil ca acest lucru sa se 1ntample
din cauza ca aplica\i ee l de-a l doilea strat de vopsea 1nainte ca primu l sa fi fast
>uficient absorbit de ha rtie. Pe masura ce apa este absorbita de hartie, aceasta
1ncepe sa 1~ i pia rda luciul. Atunci cand este absorbita o cantitate mare de apa,
o tu~a pl ina de vopsea se va comporra cu aceea~i destindere, insa ve\i avea
m<Ji mult control asupra ei. De indata ce hartia 1~i pierde luciul cornplet, Fara a fi
i11s,i uscata, pu te\i controla tu~e l e de vopsea aplicate ulterior cu mult mai multa
11~1n in\a, reu~ i nd, totodata, sa ob\ine\i efectele estompate dorite. t 1111'11• rnlori pot fi denaturate mutt mai U'iOr decat altele, a1adar, daco nu dori[i decat so
c 011/1·1111 trxturo unei tente, ave{i grijo so nu indeportafi toato vopseaua. A'ia-numitele
11>11111i de pomant~ cum sunt umbra arso 'ii galbenu/-ocru, se O'iOZO la suprafara h6rtiei,
111 v11 ·111e• re rulorile pe bozo de vopsea, intre care verdele-salcie 'ii
e1//>111u11/ ltolocianino, potrund in fibra suportului. Continuarea in pagina urmotoare
 •; 1111un1 ~ I PONTUR I UT ILE G ESTI O NA REA ACUARELELOR 11

Contactul cu un contur Sub robinet

I'°' , I< 1011\1 ccl ten ta sa acopere doar 0 pa rte a
., ._,, l'rr l"\' oh\1111• <'fPcte neobi~nu i te daca
l1:11t1<'i, <urn se intampla in cazul acestei naturi
~ .... 111111.1\1 .1po1 <o1ld,i sau rece deasupra
.i.1111 "< u scoici, incepe\i sa o a~terne\i pornind de ' lt11:1:1111 d1rrn11<'avoastra, in diferite
lo1 i <ll1ll11ul scoicilor, evitand astfel un contact direct ,1. rr 111 "" dt>1voltare a acesteia.
111 mrrqr111le elaborate ale coch iliilor atunci cand
v.11rch111 s,1 o definitiva\i. Tine\i pensula inclinata \.
P•'r11111 o1 o indeparta de contururile obiectelor, '
1•.111'1111< oil sti nu se formeze surplusuri de culoare
'I'"
rr 1, 1p1Pre cu excep\ia cazurilor in care aces ta
.11• "' 11llollul dorit.

2 Peste hartie se toarna

apa rece.
0 putere de acoperire
mai mare
in situa\ia in care suprafap hartiei pentru acuarela
nu este de prima data acoperita in totalitate, atunci 3 Vopsea ua se impra~tie, estompan•
cand aplica\i o ten ta adauga\i un strop de fiere de
conturu rile.
bou in vopsea. Aceasta 1i va imbunata\i Auiditatea,
dar ~i puterea de acoperire.

1 I lor rlc sunt redate cu tu ~e bine

i li•lrr1i lc'.

SF ATUL ARTISTULUI
I >.u o1 1111 <t ' ll ~ i\i sa aplicati tente curate pe portiuni le acoperite cu pasta pentru mascare, incerca\i s,1
5 Rezultatul final este
" fl\lr 11•\f dPmitil tea culorilor ~i efectele dorite dintr-o singura tu~a. Daca lucrati in continuare asup1.i delica t, iar lucra rea a
l••11l <' lr11, o1d,1ugand ~ i alte tu ~ e. rezultate le vor fi mai putin reu ~ ite. II I .11• .ri ilic .it,1 mai mu lta vopsea. dobandit o textura
interesanta.
1 1•1 ',F l\IUHI ~ I PONTUR I UT IL E MIN I MUL NECESAR iN DEPLASARE 1 1

Minimul necesar in deplasare

I
I

Folosirea unghiei

O paleta restransa
Daca folosi\i vopseluri la tub ~1 nu '111\1
exact de care anume ve\i avea 11Pvo11"
I
I i\11111111,111cl p111,1\1111 .icr liber, fara a
1v1_<i l.i cl1~.pnz1\1t•,,1rusa cJe unelte"de zi
1111, v.i I" 111 ·\i lolosi unghiile in cazu l
I
I 11· 1_ 11<' 11dJ11i1• ~.i r(1zui\1 vopseaua
tt'>l .ti i 1":111111.i f.ite loc accentelor.

I•
lua\i cu dumneavoastra doar dou.i
versiuni ale fiecarei culori priin,m'
ro~u. galben ~i albastru. Aceas1,i

••
alegere va va oferi experien\e ell' o
valoare inestimabila in ceea C(' p11Vt".l1
prepararea culorilor ~i va co11lrillu1, t Ii·
I•
••
asemenea, ~i la armonizarea luu,111101
Exersa\i acasa inainte de a plec.i 111

I•
•
deplasare.

I•
I-
Gama de nuante
Cand ve\i lucra in aer liber nu ve\i putea dispune de o paleta va riata.
I
Daca face\i mai multe incercari, ve\i afia ca o singura cu loare poate
crea o varietate aproape infinita de nuan\e - de exemplu, umbra
naturala poate varia de la maro-inchis la maro-caramiziu, respectiv la o
nuan\a de ocru sau crem, in funqie de cantitatea de apa adaugata.

SFATU L ARTIS T ULUI

Daca ramane\i Fara apa sau
SFAT UL AR T ISTULUI
Petele de culoare trebui e sa prepara\i culorile pe
11 t 111,11 1110111" ti<' care ave\i nevoie dintr-un set de creioane palet a ~ i nu di spune\i de multa
I >.11 ,i p1 Pfc>ra \i sa lucra\i pe hartie nuan\ata, pregati\i-o din timp, astfel incat 11·1111 1<1111,111•1.1 'Ii Pxtrage\i, prin frecare, pigmen\ii din fiecare
.1 111 1111 c. 111cl ve\i ajunge la destina\ia aleasa sa va pute\i apuca imedi at de apa, un strop de saliva poate fi o
111 t, 1·11111;1111 I< :11<' o por\iune de aproximativ 5 centimetri altern ativa potrivita.
ph 1.1 1 1'11!('\1pregati chiar mai multe co li, preparand culoarea dorita intr-o ,111 1\I pi ' 11111111.1 fil.'1,1 caietului dumneavoastra de schi\e. Avand
I dlH ll d tP 11hl re .
·di ·I o.'l\1" ell "ii 1p1q111en\i, 0 pensula ~i pu\ina apa, incepe\i
r Ii 1o11., 111111.•1111<1 pur sr s1mplu pensula ~i trecand-o peste
llr11\1'ii-l1 tl1• 1. tlloo1rt' /\poi le pute\i comasa ~i pute\i picta pe
11 tl1• l.1 11111·pu11ll t.iit>tului.
11 (1 '11 '/\ I LJH I $1 PONTUR I UT IL E HARTIA ? I VOPSELURILE 111

Hartia ~i vopselurile
.
Mentinerea umiditatii
hartiei
. Cantitatile de apa
Daca 1ntampina\i dificulta\i 1n ceea ce prive~te
Daca dori \i ca hartia pe care lucra\i sa ramana determinarea cantita\ii de apa potrivite pentru
umeda de-a lungul 1ntregului proces de realizare prepararea culorilor, 1ncerca\i sa adauga\i
a acuare lei, a~eza\i sub ea o bucata de material apa cu ajutorul unei pipete. fn felul acesta
1mbibata cu apa ~ i lasa\i-o acolo cat timp lucra\1. nu ve\i adauga apa 1n exces ~i nici nu o ve\i
Pentru ca hartia sa nu se deformeze, presa\i -o bir1(' irosi, instrumentul fiind totodata util ~i pentru
peste bucata de material ~i fixa\i-i marginile de extragerea vopselurilor de pe pa leta 1n vederea
plan~eta cu banda adeziva gumata. depozitarii lor pentru utilizarea ulterioara.

II
SFATUL ARTISTULUI
Daca hartia pentru acuarela folos ita este prea absorbanta sau a
d evenit aspra 1n urma tehnici lor aplicate, o tenta sub\ire de vopsea
acrilica alba sau u~or nuan\ata va impermeabil iza suprafa\a. Atunci
cand folosi\i culori acrilice pentru realizarea unor crochiuri sau a
unor retu ~ ur i , acestea trebuie ap li cate 1n strat sub\ire, altfe l stratu ril e
Testarea gradului de uscare adi\iona le de acuare la nu vor adera la ele.
~11rrq1 'l('oi acuarelei cu degetele pentru a-i
il1•l«rr11111o1 gradul de uscare poate lasa cu u~ur i n\a
1111111 •<I<' cirasime pe hartie, care vor 1mpiedica
v11p'.l'.llld sa adere. fncerca \i sa folosi\i dosu l palmei
p1111111 .i tcsta gradul de uscare al hartiei. Aceasta Ascunderea petelor
i'".ttr• Ir 1111 detector mult mai sensibil decat
Ir 1d«po11 tt1rea unei cu lori sau nuan\e nepotrivite poate avea drept
il1 •q1 •11'1c• ~i va putea identifica rapid orice urma de
11 itilto1t .ipari \ia unor pete. i n cazul acesta pute\i aplica un strat sub\ire
1

111r11•tt 1dl/1
d1• vo1N•,1 acrilica alba sau u~or nuan\ata, dupa care contururile pot fi
< ".l1H11p.l!P cu ajutoru l un ui be\i~or cu vata. Dupa ce vopseaua acrili ca

".i 11>co1t, pute\i apl ica deasupra o acuarela transparenta.

SFATUL ARTISTULUI ---

( 11 •10,in ele colorate sau pasteluri le apl icate
dt '< t ~ upra un ei lucrari 1n acuarela abandonate
po l ~ .1 o resusciteze ~ i 1n ace l a~i t imp sa
p1 oclu c;1efecte uimitoare. in cazul lucrarii
Itri I IMt'I Soa n Canionul Fish River, creioanele
cn lort1tc' creeaza textura.

V<>1111.,11111 c1mlica alba BeNorul cu vata Acuarela este aplicata

//11/\1/11'1/.'c/(l(J((J. omogenizeaza a/bu/. din nou.
Ill C.FA I Ulll ~I PONTURI UTILE EFECTE SPECIALE 11

Efecte speciale
Glazura fina
l\•111111 .1 .rplir.i o glazura fina deasupra unei lucrari uscate, dar ~i pentru a conferi ape
1rl"1 rlor ell' ;uprafa\a, folosi\i o duza, pulverizand un strat fin. Pentru a ob\ine cele mai
li11111• IL'Lul1,ne, asigura\i-va ca acuarela este complet uscata inainte de a pulveriza
11.11111.r . l'ute\1 folosi o duza obi~nuita - de genul celor comercializate pentru aplicarea
1111•cl1rlo1 de fixare in cazul pastelurilor - sau un pulverizator pentru plante, la fel de util
1111•1111u mcn\inerea umidita\ii hartiei in ti mp ce lucra\i in acuarela. Nu apropia\i duza
111P.r 1.rr1• de lucrare atunci cand pulveriza\i glazura, altminteri anumite por\iuni de
culoare vor incepe sa curga.
Petele de cerneala
I '1111 •\1 l<1l()•,1 u•r11Plurile pe baza de acuarele in mod experimental
p<'1111u .1 v:1 dl'stinde tehnica, dar ~i ca o noua modalitate de a sugera
tc'Xl111.r l1u11Li?11rrlor, a florilor sau a pietricelelor. Daca picura\i cerneala
cl•' l.1111.rl\rrnl', aceasta va provoca stropi. Pute\i ob\ine diverse efecte
prr11111od1fil.irea inal\imii, diluarea cernelei, inclinarea hartiei, disiparea
<crr11.·ll'i u1ncde pentru a crea diver~i stropi sau prin impra~tirea ei prin
1111.rrL' .r'>lfcl 1ncat sa creeze forme asemanatoare unor tentacule.
11111.•orr, <'fl•ctele formate aleatoriu vor
..11111•1.r 1111 subiect care poate fi dezvoltat
!1111o111,1111era ceva mai realista; alteori,
L'ir•l tr•lp vor crea pur ~i simplu un fundal
c..rpliv.r11t.

II

))
1 <J < .r11111a1e de vopsea este preparata
·,1. 11 rlil ,11;i cu ajutorul unui pulverizator
p1•1111u pldnte. 2 Aceasta opera\iune creeaza o .. tenta" neuniforma, c,1rP
confera textura de suprafa\a.
--:...
~ .
.

-~
' '•

•
'

. impra)tierea cemelei prin suflare creeaza tentacule.

Vopseluri aplicate
p1111itefuire cu
·i
</lmpapir. \\
'
Texturi experimentale c 1•1111 ·olo oplicata de la inalfime formeaza
~J11 v.1 Irr• tl',1ma sa experimenta\i cu texturile.
!111 t'I< .r\i .,,1 .rplica\i vopseaua cu diverse unelte ''"'"' )1 /li(uri.
'.r•.r11c <'. 111< lusiv cu cartofi, cartoane, carpe, lame,
ql.r·.p.rprr, '>p.rtule din cauciuc ~ i buca\i de plastic.
1111.L'I< .1\1 l'it•( tl'lc pe care le pute\i ob\ine prin
li·lrrrre.r '>.r11 '>l rrielirea hartiei cu aceste obiecte.

Vopseaua este intinsa cu ajutorul Experimentafi cu

unei bucafi de carton. diverse efecte aleatorii.
l/)
c
c-
-· w
ro
n
,-+
ro
 '.111111-Cl [ PEISAJE: COMPOZITIA

Peisaje Compozitia
< ;1 1u l 1<•dd\i un peisaj, nu faceti
'l ""il'.i l,1de a za bovi asupra micilor
tl 1•1.ilil 111 de trimentul im aginii de
.i 11».i1nblu. l nce pe\i cu determinarea
1•l1•111l'11lului ee l mai important al
"' 1•111'1~ i ignora\i ori ce v-ar putea
di»ll.ICJf.' de la,.mesajul " principal.
li 1«•1ct1\ i sa rea lizati treceri de la
" poi pune a lucrarii la alta pentru
1,1P<..Siljul dumneavoastra sa aiba
10t•11une, iar ochii privitorului sa fie Reproducerea
.11 1 .i~ i de anumite elemente, dar ~ i sa
culorilor
"'' l<1S<' purta\i prin intreaga lucrare.
Pentru a ob\ine o paleta cromatic,1
I >. 1c.i lucra\i la fata locului, puteti
unitara, incerca\i sa introduce\ i
Ill< hide oc hii pe jumatate pentru
cateva dintre culorile ceru lui in
1.i 1111,iginea sa devina neclara, iar
cazul solului. Lucrul acesta duce
d1•t.ilill e estompate. lncepeti prin a
1111"'in mare - mu lti p e i sa gi~ti incep
la evitarea aspectului de lucrare
taiata la jumatate. in cazul lucrarii dc•
11 1o srr1e de tente in tehnica urned
pi• urned, adaugand detaliile pe fa\a, realizata urned pe urned, griul
111.iwr,1 ce imortalizeaza principalele violaceu al norilor a fast introdus
printre nuan\ele de verde.
l'l1•111pnte. Evitati folosirea prea
11udto1cu lori co ntrastante, de vreme
< 1· .icPstea ar face lucrarea sa para

.. 11111c1td ~ i in coe renta, ~ i folositi cu lori

~I 1111,in \e ~ te rse pe fundal pentru a-i
1011f('ri o se nza \ie de profunzime.

Focalizarea accentuata
~i cea estompata
Pute\i estompa anumite obiecte ~i por\iuni ale lucrarii, a~a cum
a procedat Moira Clinch in tabloul sau, Capac pe mafuf facului.
Focalizarea accentuata se limiteaza la por\iunea centrala, care a
fast bine delimitata, in vreme ce iarba, pietrele, trunchiul ~i
frunzi~ul din por\iunile laterale sunt u~or estompate. Lucrul
acesta impiedica privirea sa alunece in afara lucrarii, prin
urmarirea liniei descrise de ramura groasa din partea dreapta.
 'd Jll ll·( Tf
PEI SAJE : CAMPll ? I iNTINDERI VASTE 1 2

Pe isaje Campii ~i intinderi vaste

li1 i111d1'11lc lipsite de un relief aparte constituie un
"11hl1•< l cl cose bit de atractiv, de vreme ce confera
11 'ot• 111.ipe minunata de spatialitate ~i libertate,
ol1•rl11du va totodata ocazia de a exploata ~i o
11 1, 11 1' p,irte din ce r. Una dintre cele mai importante
1It ·11111co nsta in a stabili, mai intai de toate, unde
.11111111!' plasa \i linia orizontului. Arareori este
11 •1 om,indat sa impar\i\i lucrarea in doua jumata\i
1•q,1lp una pentru pamant, cealalta pentru
11•1 dl' vreme ce acea sta impar\ire submineaza
11 •ld\i.i dlntre cele doua, iar compozi\ia devine
111 •10 11vingatoare. 0 diviziune ceva mai uzuala
1omt.i in alocarea, cu aproxima\ie, a unei treimi
Un orizont inalt
dl11 lu cr,1re fie pamantului, fie cerului. Ronald Jetsy a optat pentru acest
P1•1Hru a evidentia senza\ia de spa\ialitate orizont neobi~nuit de inalt in Cilclrul
1did<tl' risti ca peisajelor de acest gen, va trebui lucrarii sale Portul Poole din Arne,
\, I irllr Oclu ce\i in prim-plan cateva elemente de
profitand la maxim de fa~ia de
1111 1•11•\ lucru care are drept efect atat propulsarea pamant care se intinde pana in •
.
o11t'\ l l'i portiuni in planul apropiat, cat ~i ancorarea dreptul apei din departare. Prine ipdlul .

11 1plo111ul indepartat a celorlaltor elemente ale
pl'l\dJului. ln sa nu exagera\i in aceasta privin\a,
o1 l111111neri ar putea atrage prea mult aten\ia -
11111 •0 11 t'S te de ajun s doar redarea vaga a unor flori
'o dll 11'1buri, cu doar cateva accente scrijelite.
•
punct de atraqie al compozi\iei
consta in ~erpuirea stralucitoare d
apei, abatuta in mod deliberat d<' l.1
'
..
centru, catre care conduce fund.11111 -
intens. Pentru a sugera manunchi111il1•
de tresti i incovoiate, a fest folosi1
cantu l pensulei, vopseaua fiind 1c•ld111r
uscata Sil uetele minuscule ~i ,1 llJ1 II
pasa rilor din partea dreapta au lm1
redate prin razuire.

-· -'
~
I•
I• Sugerarea dinamismului
I• 111 I >1111111c·o1a cu bruma, toamna Donald Pass a repartizat detaliile in mod mai
111111 1'>.111111'1i pu\in egal, pe intreaga suprafa\a a lucrarii, apeland la tehnica
11111•11",.1111.i ,1 desenului cu pensula instil creion, fapt ce confera o senza\ie aparte

I
d1 • tl111.i111i\in. Artistul a ancorat ceru l de por\iunea mediana prin fo losirea unor
11111111• '.i111il,1re atat in cazul norilor, cat ~i in eel al copacilor, in vreme ce tu~ele
11111.111 · di11 prim plan conduc privirea catre campul din centrul lucrarii .
•
I
1
11 II '. II 1111 C 11 PEISAJE: STANCILE ?I MUNTll 121

Peisaje Stancile ~i muntii

M1111\ll ~ unto bin ecuvantare pentru
.111 h 1 .Kc~ ti a creeaza forme
1•x11 o101dinar de spectacu loase,
1111111111• lor sunt intr-o perpetua
"' l11mll<HC, dar, mai presus de toate,
'•" ,111.i suficient de departe pentru
o1 pulPd (i concepu\i ca forme
dh 1l11cte, fara prea multe detalii
'o111• \d distraga aten\ia. Cauta\i
10111ururile principale ~i incepe\i cu
11 •1HP deschise la culoare, redand
d1'111vt•lari le individua le care va sar
111 lnwle in ochi. Pentru efectele
d1 • ,1 tmosfera, cum ar fi cea\a ca re
,1 1>ove~ te deas upra va ilor sau
11111 Ii care ascund culm ile mun\il or,
111< 1•rca\i sa lucra\i urned pe urned
Perspectiva atmosferica
\oill \tl adauga\i un alb opac peste David Curtis a observat cu aten\ie efectele perspectivei aeriene
.ic 11.irela. sau atmosferice, care face ca nuan\ele ~i culorile sa para ma1
St,in ci le ~ i bolovani i pot necesita reci ~i mai ~te rse cu cat sunt situate in plan mai indepartat.
o .il>ordare ceva mai amanun\ita, de Prin util izarea unor nuan\e calde de maro ~i verde-oliv in cazul
v11 •111c ce elementele lor cele mai copacilor din prim-plan, artistul a impins mun\ii in departare
o, ppct,1cu loase constau in formele Trecatoarea Ryvan este o lucrare de anvergura, care a fost
•11l l'x turil e as pre ~i dure. Muchiile inceputa la fa\a locului (1n condi\ii neconfortabile) ~i definitiv,11a
.i•,c 11\ite pot fi redate ee l ma i bine in atelier.
111 11•hni ca urned pe uscat, prin
,1•11P1nerea unor tente succesive ~i
11•\ l1 ,1nse, respectiv prin pastrarea
o11 cPntclor subtile, iar textura poate
11 11 •ri1odusa in diverse feluri, cum
.11 Ii prin in se rarea stropi lor sau
,, cri \ talelor de sa re in vopseaua
lllll l'cicl.
Formele intunecate
~i cele deschise
lmpactul lucrarii lui Ronald Jesty Farul
din Portland deriva din contrastele
r Metode personale puternice intre nuan\e, juxtapunerea
; formelor ~i introducerea ro~ului intr-o
I M11 11.11'1c11.iplin a folosit o metoda neobi~nuita
J paleta cromatica aproape monotona.
I" ·111111 o1 '.11<11•1,1 textura in cadrul lucrarii sale Stanci
Artistul a lucrat in exclusivitate urned
1111 /11111 <"1/i/or ~lefuirea cu glaspapir a tentelor
pe uscat, sugerand textura din loc
11"' .iii' I 1o11.1111Pntul acesta trebuie aplicat numai pe
in loc prin ,,desenare" cu ajutorul
I/""""
11:111111•' ~i funqioneaza eel mai bine pe o unei pensule \inute in plan vertical,
1111111.1\.i'11 .i~pPrita\i. Artistul a adaugat, de
pentru a realiza puncte ~i alte semne
1•1 1111·1«'.1, ~i <ulo.ire consistenta (un alb opac)
minuscule.
11·111111 .i ~uq1 _•1.i \uprafa\a cretoasa, dupa care a
1•. ci"I 1111.11 1H' .ilocuri pensula\ia bine direqionata cu
111111111111111111 l111ii fine, trasate in peni\a.
I J ll [l 'd JBlf' C J'I'. LECTIE: SILUETE iN PRIM-PLAN 1;

Lectie Siluete in prim-plan

Mul\i ,11 ti ~ ti amatori exclud silueteie din peisajele lor, alegerea fiind insa una nefericita,

~
111•,t II' 111.·.t t 111 l (I()( hill cilll ciOdr CaleVa
111 condi\iile in care o silueta sau doua pot insemna atat un plus de atmosfera, cat ~ i un
111111, d1 ' Vll' ll H' <I' di I i'.I Li i prpfpr ;i Sd dispuna
1•lt'rn cnt de interes narativ. in termeni plastici, siluetele fie confera repere spa\iului, fie
co nstituie principalul punct de atraqie sau un element de atraqie in prim-plan. Avand in
Iii .. 11.1lo_\1 .i,." ..i,., tu,i rnodifica ri pe
Vt'ckrc toate aceste motive, Michael Chaplin a decis ca lucrarea sa necesita introducerea 111.r·.111.11 ,, li11 '""'" .iv,111sedla. Realizand tu$e
111101 siluete in prim-plan ~ i a realizat o serie de repere vizuale, reprezentate de mai multe 1ul.111_- 1_1 1.i111101ul1111ei pensule plate,
't hi \e color. Artistul a pictat pe hartie presata la rece, care a fast intinsa, ~i a folosit pen sule 1111 1,11 d1• zrl 11 •1111;1, h111e rncarcata cu vopsea,
cl!' buna calitate, din par de zibelina, esen\iale pentru metoda pensulei incarcate de culoare. 111111 1o 11 •111.i d<''>l 111'"1 maro-ro$iatica,

Mt /.( '
11111 .. 11 .1<11 •"11•111.1111d1111chisa la culoare, pe
'"',, .r·,1"11ll'1 u rn,ire aten\ie in jurul cladirii
"\ Schifo rapida,

'\.. < ~·-<'/.i 'A.

.... ·- 1llu l"l.11.111111''.ll' 111clinat pentru a facilita
realizata la fara
~

/~' ' locului.

111q111-.111rlrn1lor ~i acumularea lor in partea

""\~
11d1 1 tl!1,11, I
. '
'""-- -- . ·1 .) 1k&I.If
.r, 1·! .
r-~ 'S::---..
J .I

1\~ ~~ii[J 1. /1):.'. {

• ,• ' ,'I
, ' ' ,: . . 1 Studiile co/orate ofera

' /1~~1 I : :; ·r-~ y 'Gi i' ·':

referinfe prefioase.
, 3 Albastrul-cobalt folosit pentru a
i '"-..;,__ ,, ::!_ . .' 1 reda cerul a fost preparat personal de

I . -~--~'.
. artist, folosindu se un pigment pur,
'

, y-~~
~ . ·_ ~ I J \;''
el urmarind efectul granulat produs

~.
de aceasta culoare ob\inuta artizana l.
,..,. , \I
-·· h - Ir.!~i~ /".-:.~.:...: _..\-.,J.1."~/.
-.11
!.>\'"""

,I
I'

/I , :J~'>-.
"' . ~f
Un alt efect utilizat, de data aceasta
accidental, este fuzionarea culorilor,

~~~-:-- ~-Jir~.:, -~---~

--¢.· , , intervenita acolo unei tenta maro
4 ;/ " \''- . ~ .:.,;.; ··r
j .::___.::; '~/ i
··i;

- "t»-t'f I _...,...." a interaqionat cu o culoare foarte

-. ...= $tearsa, aplicata anterior.
' - -=::..:... '\
- _.,
- .\.

< ornriozi\ia lucrarii se bazeaza

111111.11(' pe schi\a rapida, realizata
i11' 1t'io11 (mai sus), siluetele fiind 4 c l.Hlirril' albe situate pe dealul
'011tu1.1tC' cu ajutorul unei seleqi i de 1111 I 11'> l.i culoare vor constitui
.111d1i color, efectuate pe subiecte p111H rp.dul punct de atraqie al lucrarii,
11111.rru• .ifl.ite in diferite ipostaze, una d11•p1 '.11t• stabilirea contrastelor de
<111111« .in'sl<.'a fiind redata aici (in 11rlo.111• trl'iluie efectuata Inca din
d11·,1pt.1) l'entru arti$tii care includ .1.rd11ll 111i\i.1I. Nuan\e intense de
111" w111 lrquri umane in peisajele ,r11i.1.,t11 1.iu fast introduse in cazu l
1111, 11 •I< ·1111\Pi<' vizuale - schi\ele $i d1•.il1ll111 cirri dreapta, iar acum artistul
11_<1 <:" 11.11111<' sunt esen\iale. 1111 "Pl' '>d lucreze la o cladire, folosind
11 v1·1'.1111H' cliluata a amestecului
111.1111 IO ~i .l!IC

Continuarea, pe pagina urmatoare

 1
LECTIE : SILUETE iN PRIM - PLAN 13
II ii '• ll 1111 (. 1 l
- ··-

5 Artistul continua sa lucreze asupr.1
cladirilor, aplicand tentele cu prct11i<'
'ii men\inand tu'iele verticale, far5
a puncta vreo delimitare anume. In
ansamblul lucrarii, elementele de
peisaj sunt mai degraba sugerate
decat descrise ca atare.
II /111 i•.11 rl Ill• "I"'· .i 1r.1\t'/l'c011tururile genera le
,rl•• 1111111 111.1111rl111, <.111• vor lorrna ancadramentul
11·111111 •.!1111·1" I lt· 11Hl.i1,1 cc se va hotari asupra
rlc•11lu1 ~.11111.111t1•lrn «' vor fi aplicate in aceasta
•1111111<' .1111·,1111 It' v.i putca determina pe cele
1··,,111• 1r"<l.1111 ·.il111'tt>lor. Pentru a conferi unitate
1111011\11.•1,l'l11·< tir<JP l,1 amestecuri maro-ro'iiatice
111111,111. cr·lt11 111 <.ill' au fost redate acoperi'iurile 'ii
c11i.1 cl1•cl1..1I

~ ) I Iii """L'll cl1\c1ct a fost realizat in

Ill •.rl.rl 1rl p1•1lt1u ,1 plasa cu aproxima\ie
wtl'ic• 111 .p.lliu 'ii a I ajuta pe artist
6 l'rospe\imea 'ii stralucirea lucrarii ·• co1Itc1<'l•' 1111u1ul lor. Acum, acesta se
cl1·r1v~ din economia pensula\iei:
1.rp1)1l1."11.i l.i "' 111\d color 'ii deseneaza
r11< 1ocl,1ta nu sunt folosite doua tu'ie ll111·1,1p111H1p.il,i tumu lt mai multa
,11 olo unde este de ajuns doar una. 111< 1111•' 11"<1.111clu 1contururile in creion.
I 11 '<.ire> copac, de exemplu, a fost redat
'11 o \111gura tu'ia bine conturata,
.q 1lic .it,i cu ajutorul unei pensule mari,
'11 v,1rf ascu\it, din par de zibel ina,
11" .ired ta la maxim cu vopsea.

7 Pana acum, partea dreapt:'t ~'

centrul lucrarii au benefic1dt cl"
intreaga aten\ie a artistului, cit• v11·r111
ce aceste doua zone, pri11 wr ti< .rl.i
cladirilor reprodusa de reflexlll<' Ill ,q 1.1,
concentreaza principalclc• c>lt•r1H'lli1
ale compozi\iei. Acum ,11 il<>tul •,1'
poate ocupa de prim pl,rn, clc>
siluetele prezente aic1 'i' cl<• por\i11111'-1
din spatele acestora.
Continuarea in pagina urmatoare
I.' '.\lllll :CI I
LECTIE : SILUETE iN PRIM - PLAN 13 3

10 Silueta princ1po1l.i
fiind redata, artistul
decide acum sa
introduca o alta, <o11t•
nu Figura 1n schi\a
ini\iala. Lucrul acest.i
va accentua interP\lil
narativ provocat dt>
prim-plan ~i 1i va
permite sa introdu<" "
alte culori.

11 Por\iunile mai 1nchise la culoare ale

\1luetei baie\elului au fast redate peste
1n1.i11\ele deschise la culoa re ale apei, cu
<'X< l'p\ia carna\iei albe a picioarelor ~i a
1<'flt•xiei, 1n cazul carora a fost necesara
dt•< olorarea u~oara a maroului ro~iatic cu
v:11 ful unei pensule urnede. Tonurile de
po111i.l11t, cunoscute drept,,sed imentare''. pot fi
i1Hll'p,1rtate cu u~ur i n\a, deoarece se depun la
\11pr,1fa\a hartiei, fara a o pata. Accentele de pe
·.p.itl'le femeii au fost realizate, de asemenea, Michael Chaplin
1 >1111 decolorare.
in A/pi
Lucrarea a fost realizata 1ntr-o maniera destinsa 1n ansamblul
sau, iar artistul a reu~it sa integreze siluetele 1n peisaj prin 1nsu~i
faptul ca nu le-a acordat o aten\ie aparte. Faptul ca acestea sunt
complet absorbite de ocupa\iile lor de vacan\a contribuie la
redarea atmosferei ~i confera scenei acel element narativ 1ntalnit
1n cazul multor lucrari care includ siluete.
12 Sil uetele sunt tratate 1ntr-o manicr,\ n•l.i11v
destinsa, cu minimum de detalii, astfel 111< .ii
sa nu iasa prea tare 1n eviden\a ~i sa di,tr.iq,1
aten\ia de la punctul de atraqie pri11cq1o1L
Sun t aplicate ultimele tu~e pentru ,1 sul>li111o1
contrastele existente 1ntre nuan\elc din 1u11il
acestora, respectiv este adaugat ceva 111o1111n1lt
ro~u 1n cazu l siluetei baie\elului.
I J4 1'. U BI ECTE PEISAJE : CONDITllLE METEOROLOGICE 1

Peisaje Condi~iile meteorologice

l\•,1H•<tu l ori carui pe isaj este
cft't t' r minat de lumina in care este
v.i1ut, iar calitatea luminii este, in
mod evident, afectata de conditii le
11 wworologice. Daca priviti un peisaj
o.rr l'Care intr-o zi gri, mohorata,
l, 11 ,1poi intr-o zi insorita, veti fi
ulrrn\i de aparenta metamorfozare
.i .tCestuia chiar ~ i in cele mai mici
cil'talii, in contextu l in care umbrele
~I ctcce ntele definesc forme care
,111l('1ior nu suscitau niciun fel de
lritc res, iar umbrele nuantate creeaza
rnodele ce in sufletesc intinderile
v.iste, odinioara inexpresive. Un
' tr ell de za pada transfigureaza,
cf <' aseme nea, un peisaj, iar prima
111 nsoa re a anu lui ii aduce pe arti~ti
111 .icr liber mai mult ca niciodata.
u toate acestea, schimbarile
clrm ati ce cele mai evidente se
.
pr oclu c in cazu l ceru lui, uncle norii
•,(' formeaza ~ i se disperseaza,
o1 ~, 1cl a r urmariti formatiun ile noroase
fr1t (' rcsa nte ~ i metamorfozele Ceata ~i pacla
colori slice - puteti face aceasta Aceasta lucrare minunata, Soare incero;at /i pac/6 umeda,
clln co nfortu l propriei locuinte, Nuantele zapezii Bou/by Down, aproape ca ne face sa sim\im atmosfera
cl.r e,\ aveti o ferea stra convenab il umeda, dar ca Ida. Artistul Trevor Chamberlain a lucrat in
Manifestam tendin\a de a concepe zapada ca fiind de ur1 c1lli
,1111pl cJsa ta. Se poate ca acestea tehnica urned pe urned, controland cu aten\ie nuan\ele
imaculat, insa intr-o zi cu cea\a ea bate in multe nuan\e de qrr,
"" rnN ite sa fi e surprin se cu un ~i culorile, respectiv restrangand delimitarile aspre doar in
care in lucrarea lui Michael Chaplin Fermo Grove Green au fo'>I
oi>IPctiv, fo tografii le astfel real izate cazul acoperi~urilor.
redate doar in variante ~terse ~i u~or mai inchise la culoiHP,
p11t ,ind fi fol os ite ca repere in cadrul accentuate de marourile ro~iatice ale cladirilor. Lucrarea a fml
111 1m lu crari ulterioare. Nu ignorati realizata la fa\a locului, in condi\iile in care artistul purt.i lrf'i
ptll<' 11 \ia lul zil elor innorate, cetoase perechi de ~osete.
''"' c hr ar ploioase, deoarece pot
com trtui subiecte interesante.
Soarele iarna
in cadrul lucrarii lama in Sedgemoor, Ronald
Jesty a redat intr-o maniera u~or exagerata
cerul incarcat, gri-violaceu, adeseori intalnit
in dupa-amiezile de iarna. Compozi\ia este
indraznea\a, copacul intunecat ~i soarele ro~u,
surprins foarte aproape de pamant, echilibrand
albul zapezii, in vreme ce cursul umbrit al apei
indepline~te rolul de ancora in peisaj, dar ~i
pe eel de contrapondere in raport cu silueta
copacului.
 PEISAJ: CO PAC II 13
\(, <, lJlll L:C l I

Peisaj Copacii
( op.1tll, verzi in intregime vara,
'11 \ l1 ,\ luciri ro~iatice ~i portocalii
10.im1i,1, respectiv frapant de
ii<'ICJOll\i iarna, se numara printre
, <'I<' mai atragatoa re elemente de I
p<'l \,Jj. lnsa, pe de alta parte, nu
<nll\lltuie un subiect u~or de redat,
Ill \J)C'Cial atunci cand frunzi~ul le
.1\rnnde structura de baza, alcatuind,
101odata, o re\ea complexa de Copacii iarna
l111111ni ~ i umbre. Cauta\i intotdeauna Artistu l Martin Taylor adora detaliile, iar in cadrul
\.I ldcn tifica \i mai intai forma lu crarii Mal impadurit a dezvoltat formele ~i texturill'
p1111cipala, apoi simplifica\i-o cat mai prin utilizarea minu\ioasa ~i laborioasa a tu~elor p 1111111111;11 I -.1•111.i\ic> de dinamism. in
scurte. 0 parte a zonelor sca ldate de lu mina au fo>I 111• d .11q11 11 11;11rn, ,1rlista nu a folosit
111ult, acordand o aten\ie specia la
redate prin aplicarea peste acuarela inchisa a unui 1• 1·,1;1111•111111111.i\cdrc; fiecare accent,
f01 mclor imbracate de frunzi~ ~i
strat de vopsea acrilica deschisa, pe care o prefer5 >1ir\1ii••111•111v•1nr1dl, a fast pastrat
modului in care acesta se raporteaza
lt1 ramurile ~ i trunchiul copacului. in raport cu ceruza . 111111 •llC 111.,11n1cm\elor inchise peste
Copacii sunt relativ mai u~or de 11.111tr•l1• 1ll'\C l11s<'.
ll'datiarna,cutoateca r~
....- - -.•- . ...,-~.~
fi9uril e sunt adeseori ~ ~ ;'\;~iJ,'!~
complexe ~ i necesita
Cl transpunere ~i o
>bservare atente. Pot
fl >ubiecte deosebit
dt• bune, de vreme
ct' pute\i exploata
11 ,lsaturi le lor aparte,
cum ar fi textura
\Coar\e i, sco rburi le ~i
1ddacinile noduroase
~ 1 sinuoase. Daca iarna
<'>Le prea rece pentru
,, p1cta in ae r liber, nu
l'xista niciun motiv
pentru ca re sa nu
lu cra\i dupa fotografii,
lu cru care va va oferi o
<'xperien\a pre\ioasa in
c<'<'tl cc prive~te redarea
contu rurilor.
Palcuri de copaci
111111 1, .1111 I P" 1.1\i pa lcuri de copaci sau liziere situate in planul median,
I<' •''.•:11\1.11'" 1dl'ntifica\i formele principale ~i sa evita\i detaliile in exces. in
111111111'.1 5,1 /h11· vole Charles Knight a redat copacii printr-o serie de tente, u~or
tl1v1.·1,1l11 "'" !1111 punct de vedere cromatic, ~i a izolat unul sau doua frunzi~u ri,
111 1111111111• .1l1'1l'11l1'. cu aju torul creioanelor ~i pensu lelor de mare fine\e.
1·1111•11• 1HI fml oil\1nute prin cerare.

IB l: 'llJB l!; CTE
Peisaj Cerul
1'1 '" 0,inc le d in afara m ediului artistic
" 111\1 <1•11ite spunand adesea ca, daca
.it ;. ti ' " picteze, nu ar reda nimic
.til e t•va d eca t cerul, ~ i este u ~or d e
111\l' lt•s d e ce anume. Cerul con stituie
q1 •nu l d e ,,spectacol cu intrare
111!1'1,i" intr-o perm anenta evolu\ie,
< .ic 1r am ane arareori n e mi ~ cat
111.il mu lt de ca teva minute ~ i nu
pr l'nnta a ce l a~ i efect d e doua o ri.
M,irc•le pictor peisag ist englez John
(o n stab le, de altfel primul arti st
<.tr<' a stu d iat norii i n profunzim e, a
11 •,11i zat o va ri et at e de studii la scara
rl'dusa a cerului, pe ca re le-a det aliat
11l1Prio r i n ateli er in ca drul lu crarilor
'.i lc• d e amp le d imensiuni.
ru l senin este d estul d e
11;.or de redat, atat ti m p cat nu
1111,111d e faptul case deschide
l,1culoare i n pa rtea inferi oara,
d 1«1supra o rizo ntului, drept ca re
l''I<' recoma ndat sa apli ca \i o t enta
qr,1duala in loc d e un a uniform a.
I or m a\iu nil e no roase sunt ce va
rn ,11dificile, de vrem e ce trebui e sa
.i v1•\i g rij a sa nu anula\i se nza \i a de
111 1;.care ~ i de rarefi ere prin redarea
p11't1 m ul to r d eta lii. Reg ul a d e aur
c011, ta in lucru rapid ~ i simplificare,
d ,1c,1 c necesar - tentati vele de a
rl'pr odu ce fi ecare d eg rad eu vo r face
<,1 norii sa pa ra grei ~i solizi. Cel mai
lllrH' tlf fi Sa lu cra\i ava nd subi ectul
111 l.i \t1 ochilo r, nu du pa fot og rafii, eel
pu\ill rn prima faza, deoa rece astfel
" 11111 1' \i ob liga\i sa luc ra\i rapid ~ i
1111 1 o m ani era destinsa.
PEISAJ : CERUL 1 3
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.
~· ·i
Contraste intre nuante
Adeseori exista contraste puternice intre nuan\e, precum ~i
definiri accentuate in cazul norilor de joasa altitudine (situa\1 m.ii
I
•
I
aproape de noi). Dupa cum pute\i observa in cadrul lucrarii lui
Moira Clinch Refugiu montan, umbrele intunecate ale norilor su 111
u~or mai deschise ca nuan\a in raport cu mun\ii. Artis ta a co11f P111
contur norilor prin utilizarea unei combina\ii de forme bland<', Iii
I
pictate urned pe urned, ~i muchii aspre, redate urned pe usc.1 1
Efectul ploii a fast creat prin tamponarea atenta a surplusurilrn
,_
•
I
Ancorarea cerului
ln cadrul lucrarii lui Charles Knight Apus,
South Downs, cerul constituie aproape
unicul element al compozi\iei, insa in
absen\a solului sugerat mai jos, cerul
ar fi putut parea nesigur ~i lipsit de
substan\a. Este important sa oferi\i o
,,ancora" unui element aerian, iar artistul a
Nori in compozi1ie realizat aceasta intr-un mod foarte subtil,
I 11• 1,111.,1 lui Donal Pass Ploaiedeprim6var6 cu ajutorul catorva linii ~i dare inchise
"11·.1111111·1•x1•1nplul ideal de cer utilizat ca element la culoare, ca o aluzie la soliditate, intre
1I• •111111.r111 111 c.iclrul unei compozi\ii. Artistul a optat tentele deschise care reproduc alunecarea
p1111111u111111• .i 0 1izontului foarte joasa, oferind norului norilor de deasupra.
'" 111".111• ·,p.1\111 pentru a se desfa~ura din col\ul din
lio "I 11.1, .11\ pl'ntru a ajunge in dreptul copacilor din
1111111 lw1 :1111 Nu.111\ele inchise au fast aplicate in
11111.i1.111.,1111f<'rioa1;J il norilor ~i in partea din stanga-sus
1, ··11!1111, 111rt'plic,11,1 culorile utilizatc pentru linia
1111'111.111.i ;.1 p11111 pl.mul lucrarii.
Ill 1. •; lJ Ill!· CH
LECTIE: FOLOSIREA VOPSELEI OPACE 14 1

Lectie Folosirea vopselei opace

'i11ullul deosebit de interesant al norilor realizat de John Martin
,1fo\ t pi ctat in gua~a (acuarela opaca) pe hartie nuanrata ~i
3 Pe masura ce lucreaza, el \ngroa}a treptat
vopseaua, 1nsa folose}te culori diluate, ceva
d1 •1110 11 streaza cum minunatele culori ale norilor pot constitui
1111 \ ubi cc t d e pictura in sine. Artistul prefera vopseaua opaca mai transparente, pentru zonele \ntunecate,
cil'c>.ircce aceasta ii permite sa obtina efecte de substanra ~i sa precum nuan\e intense de mov ~i gri violaceu.
lolowasca estomparea ~i pensula uscata ca metode de obtinere Un ultim amanunt consta in ancorarea cerului
.i form elor ~ i cu lori lor.
de pamant prin tu}e ~terse de un alb cremos,
ca o replica discreta la accentele norilor. Sunt
adaugate, de asemenea, nuan\e intense de
albastru, ceva mai 1nchise decat cele din planul
1 Artistul \ncepe inferior al cerului, 1n zona orizontului pentru a
aproximativ la fel ca separa cerul de pamant.
in cazul acuarelei
transparente, aplicand
gua}ele intr-un strat
sub\ire. in situa\ia in
care vopseaua este
aplicata in strat gros din
capul locului, straturile
ulterioare le vor prelua
pe cele anterioare, iar
culorile se vor denatur,1

2 Artistul continua
sa redea formele
~i cu lori lor norilor,
ingro~and u~or stratul
de vopsea pe alocu ri
~i introducand un alb
opac in stanga-sus.
John Martin
'>I ucliu cu nori
I u~l·lr finale au constat in redarea nuan\elor din inaltul cerului ~i adaugarea 1n prim-plan
,1 1111or vopseluri consistente, 1n nuan\e intermediare. Acestea leaga pamantul de cer
llllll 'ugerarea razelor de lumina, 1nsa nu a fast depus niciun efort 1n vederea definirii
< 11 p1l'c izie a campurilor }i dealurilor, de vreme ce aceasta ar fi distras aten\ia de la

.id1•v;ir,1tul subiect al lucrarii.

 PEI SAJE ACVATICE : VALURILE 14
1'1 J l! 'lUB I ECTE

Peisaje acvatice Valurile

V.iluril e care se sparg de \armul
nl ~ lp os al unei plaje sau in dreptul
~ 1 ;\11 c il o r, pulverizand in aer
p.irli cule fine, constituie o priveli~te
11K,1 ntiltoare, iar furtunile pe
111<11 e au in spirat mul\i pictori de-a
l1111gul secolelor. Redarea valurilor Puterea hartiei albe
p1 esupune o observare atenta, La Vere Hu tchings a surprins cu o acurate\e
o1 ~,1d a r pregati\i-va sa petrece\i ceva deosebita sclipirea va lurilor care se sparg de \arrn 111
tlmp urmarindu-le comportamentul. cadrul lucrarii sale Monterrey Bay. Pentru a reda ap.i,
Ml ~ca rea este, in esen\a, una artista a folosit o serie de tu~e scurte, atent
l(' petitiva : apa se umfla treptat, direqionate, in locul tentelor uniforme, lasand
fo1m ~ nd o creasta, apoi se rasuce~te neacoperite anumite por\iuni de hartie. Aceasta a
~ I se sparge, fiind inghi\ita de confe ri t o senza\ie de spa\ialitate lucrand in tehni c.i
u1 matorul val. Cu excep\ia cazurilor urned pe urned pe funda lul va luri lor inspumate,
111 ca re ritmul dumneavoastra de astfel incat nu exista o delimitare bine definita intre
lu cru este unul deosebit de alert, pamantul din departare ~i cer.
nu ve\i re u ~ i sa reda\i
,Kele ca teva secunde
dramatice. A~adar, la
fl'I ca in cazul tuturor
~ ubi ec te lor aflate in
1rn ~care, va trebui sa
lu cra\i in mare parte
,1pC' land la memorie sau
l.i rotografii.
Va trebui, de
.i ~<' m e nea, sa exersa\i
111wle dintre trucuri le
,11t1$tilor care lucreaza
111 ,1cuarela, in special
d,ic <1 dori\i sa redati
Accentele punctate
( h,irles Knight a folosit o combina\ie de cerare ~i mascare in cadru l lucrarii sa le
pulveri za ril e de mai
l'wmontoriu. Odata indepartata, pasta de mascare a dezvaluit albul hartiei, insa
111,ire fin e\e, care sunt
c 1•,11,1 a prins numai pe asperita\ile hartiei, fapt ce a dus la ob\inerea unor
1no1I mult sau mai pu\in
.ic <ente texturate care descriu foarte bine suprafa\a apei.
llllpos ibil de reprodus
piln pastrarea albului
l\,1 rti ci. ln cerca\i sa
•. t1 opl\i cu ceruza peste
vop\ea ua uscata sau sa folosi\i
1nl' toda cerarii pentru a ob\ine I
.i1u•nte albe punctate. Pute\i utiliza, 1••
dt• . 1 ~l' m e n ea, pasta de mascare
p1•1H1u a reze rva accentele ini\iale,
lolml nd tu ~e ce urm eaza direqia
illH '.
144 I ~ llllll C TE PEISAJE ACVATICE : APELE LINl~TITE 145

Peisaje acvatice Apele lini~tite

I xl<. 1,1pu\ine prive li ~ti mai tentante decat suprafata
l l 11l ~ t l t ,1 a unui lac sau largul marii intr-o zi fara vant.
lm.i cu toa te ca apele lini~tite par a fi un subiect
11 ~or de abord at, multe lu crari e~ueaza in redarea lor,
d1• obice i ca urmare a unei observari in suficiente.
O 111t111dere de apa lini ~tita are arareori o cu loare
11111formil, deoarece este o suprafata reflectorizanta.
11 ~ .iclar, chiar daca nu exista obiecte care sa ofere
1Pfl !'xii clare, apa va oglind i intotdeauna ceru l ~ i va
p1P1c nta variatiuni simi lare. Lucrul dupa fotografii
pu,n e fi in ~e l ator in cazu l acesta, de vreme ce
ol>l!'c tivu l nu surprinde intotdeauna variatii le subti le
ci t' w loa re ~ i nuante care pot fi vazute cu och iul liber.
Lste, de asemenea, important de retinut faptu l ca
,qi.1 co nstituie un plan intin s, orizontal. in consecinta.
d,ic,i aplica \i aceea~i culoare peste tot, aceasta va
Definirea contururilor
p1 !'lu a ca racteristicile unui plan vertical, de vreme Contururile urmate de malurile raurilor
t I' nu presupune adancire. Uneori este necesar sa
sau lacurilor joaca un rol important in
Px,1gcra\i redarea nuantelor inchise sau sa adaugati definirea suprafe\ei acvatice, iar in cadrul
c,\ tcva und e in prim-plan pentru a ap ropia suprafata ~ i lucrarii sale Loch Rannock, Ape scazute
.i o fcn deta lii in legatura cu ea.
Ronald Jesty a plasat reflexiile intunecate
~i umbrele liniare cu mare siguran\a ~i
acurate\e. Senza\ia de spa\ialitate este
redata de pata u~or mai inchisa la culoare,
aflata in prim-planul imediat, precum
~i de perspectiva liniara ce ingusteaza
malurile raului pe masura ce acesta
inainteaza catre lac.

Reflexii urned pe urned

in cadrul lucrarii lui Robert Tilling Seara in Noirmont, Jersey, efectul magic al
apei nemi~cate in lumina apusului a fost ob\inut prin controlarea cu maiestrie
a tehnicii urned pe urned. Tilling a preparat vopselurile in cantita\i mari ~i
le-a aplicat cu tu~e largi, inclinand plan~eta pentru a facilita scurgerea lor in
direqia dorita ~i urrnarind cu aten\ie daca unghiul de inclina\ie trebuie ajustat.
Promontoriul intunecat a fost pictat dupa uscarea vopselurilor aplicate urned
pe urned in prirna faza.
IMilh UBll:CTE PEISAJE ACVATICE : REFLEXllLE 1

Peisaje acvatice Reflexiile

Hl' fl Px lil e se num ara printre
ho nu ~ uri l e o ferite de natura spre
11H ,\ntarea a rti ~ tilor. Ele nu numai
c.i for meaza mode le deosebite
111 \ lne, in specia l in cazul apei
c.u c unduie ~te, ci pot indeplini,
"''"" ii 1111 101111 lookey ilustreaza perfect ideea potrivit careia .,pu\in
cl!' <1se menea, ~ i un rol esen\ia l in
i1111r.i 1111 !11 " l'oq1unea principa la a apei a fast redata prin doar doua tente,
c.i clrul compozi\iei. in cazu l ape lor
1«1 ,11 .11,,i, ,q11i1.1t,1 i11i\1al, intrezarindu-se prin cea ulterioara pentru a sugera
\ t,lldtoa re, fiecare reflexie reprezinta
1111Cli1111I" Hdl1•x1ilt> ,1u fost redate intr-o maniera destinsa, cu tu~e caligrafice,
OCJlindirea perfecta a obiectu lui
111111 11111«11 q •I• ' 'I I tr ?e ~erpu itoare, care descriu modul in care sunt intretaiate de
c,,, uia ii apar\ine - insa lucrul acesta ( 111q1·11 1t11111,'1 d dpPi.
1H1 co nstituie intotdeauna un subiect
!Jun pentru o lucrare, de vreme ce
,1p,1 i~ i poate pierde o mare parte a
c,11 tlc teri stici lor, capatand aspectu l
unei suprafe\e verticale. in cazuri le
,,, PS tea, este nevoie de o urma de
ltcc' n\a arti stica - pute\i estompa
tr ?O• refl exiil e sau introduce cateva
l111 ii discontinue pentru a persona liza
\ uprafa\a .
Mi ~ca ri l e ape i provoaca unduiri
C. ll <' prezinta o serie de planuri
rninu scul e vertica le sau orizontale.
I ll' dcnatureaza reflexi ile ~i le Compunerea cu
1111pra~ ti e in diferite direqii, ajutorul reflexiilor
1•voluand in forme distincte, cu Jn cadrul acestei lucrari indrazne\e,
11i,1rg ini crestate sau va lurite. Stancile Old Harry, Ronald Jesty a
ln tc rca\i sa lasa\i pensu la\ia sa folosit reflexiile ca parte integranta
d l'~c ri e aceste forme ~i ave\i grija sa
a compozi\iei, liniile lor curbe
m1 prelucra\i vopse lurile in exces. conduca nd privirea spre stanci le albe
l'utc \i folo si pa sta pentru mascare ca care alca tuiesc punctul de atraqie al
\,I red a\i accentele, indepartand-o in picturii. Nu exist a detalii in plus, insa
,111umite stadii ale lucrarii. reflexiile prezinta suficiente varia\iuni
pentru a sugera structura stancilor
de deasupra lor ~i suprafa\a u~or
intreru pta a a pei.

II

•
I •IH 11 '> 111111 ·( T[
LECTIE: CERUL ~I APA 14

Lec!ie Cerul ~i apa

'• t'lll.Jf<•\ele acvati ce ~i cerul pot fi redate adeseori intr-o maniera foarte simpla,
l, 11 .icp,1sti\ demonstratie va arata cum doar cateva tente, combinate cu tehnica
111111 •d pc urned, pot duce la obtinerea unui rezultat satisfacator.

1 Ar'"'" rncepe cu cerul, aplicand o

1c111.1 clrlt1.it,\ gri-violacee. Ea a umezit
l1.1111.111111nar in zona cerului, a~adar
vup'.1 •.rt1.i se va opri acolo unde va
11111.r i11 c or1lact cu hartia uscata.

11 I 'I ' I .rd,iugat cateva detalii

"' 1.111 <trp1.rfl'te1 de pamant, in

2 Cat timp vopseau.i
este inca umeda,
artista adauga un
maro-albastrui intens
in partea superioar,1 .r
ceru lui, pentru a sucit•r.r
norii pufo~i.
5 Utilizand aceea~i
to •I 1111c r 111 rr>'cl pc uscat, artista red a
culoare, aplicata insa
l•'-rl1111I" 11111 pl.in 1ndepartat cu
de data aceasta cu
i 1111. 111\.r •111 .. w,;i, gri·violacee, ~i
varful unei pensule
q >Ii· ,j ,,, 1'1'<17i culoare in cazul marii,
rotunde, artista reda
1111111<.111.r 11111'1 pensu le evantai,
reflexiile din apropierea
1Ii ·~11 11.11.1 .r111C''>lt'curilor.
promontoriului.

3 I 1,. 111Cl.11,1 (C' primele tente s-au

11 '.11, '"' ' H t'P<' sa lucreze la suprafata
1111 rl111, ,1•111•111o111cl in prim-plan o
11·111.r tl1• 1111 rrwo·galbui intens, fara Julia Rowntree
.i ,,,11111·11.rra11nite por\iuni de hartie Apropierea furtunii
p1•1H111.r11·tl.r ,,-Hc'va baltoace. Cat Lucrarea creeaza o
t 111p 11. 111.r t''>I<' 111c5 umeda, artista senza\ie de spa\ialitate
:111otl111 c.rll>.1t1t1 cobal t in amestec ~i convingatoare,
dealurile line ~ i
11 ,rl1:10.1."r tJ l1·1ll;i u'va mai inchisa la
intinderile vaste de
11l1J,11•, 1111,.11111< ..r 11111ec! pe urned.
apa pierzandu-se in
departare.
 CLADIRI : LU MINA 1 ~
•.11 11 '.l Jll ll: CTE

Cladiri Lumina
I 1111lli1t1 cs te unicul factor deosebit
d1• li11portant in pictura - in absenta
•.. 1, 11irnic nu ar exista. Lurnina este
1".1'l1\i,1la mai ales in cadrul lucrarilor
111 \ 111J1cc te arhitecturale, de vreme
11• JOC ul ei in plan vertical descrie
•, 1111ctura cl adirilor ~i evidentiaza
11110.irea ~ i textura acestora. Umbrele
111dpplinesc ~ i ele un rol descriptiv
1111portant, conferind totodata
hi e1.irilor un element in plus. A~adar,
111 qt> neral este recomandat sa
1•v 11,1\i zil ele prea mohorate sau acea
pPil oada a zilei cand soarele este 1n
111.iltul ce rului.
Un scare jos, in asfintit sau la
1<l\ tlrit, va arunca umbre alungite ~i
v.1.iccentua culorile, facand cladirile
\ oi c,1pele viata. De exemplu, o
cl,1d1re de apartamente obi~nuita,
11•111,1, din caramida, va dezvalui
dintr·odata o gama de nuante
\ 11.ilucitoare, de la galben-auriu ~i
pm tocaliu in por\iun ile aflate in
1>.1t.iia directa a luminii soare lui, la
violet ~ i albastru in zonele aflate in
Redarea luminii
p!'numbra. Pe de alta parte, daca va 11• ·111 1 l1.1 111il1•1lain este interesat in mod special de efectele
lnt ereseaza rnai degraba forma de It 111111111, 1.11 111 luc 1area Vechiul chei din Rotherhithe a profitat la
.in \ amblu decat cu lori le ~i textura, 111.1<1111d1•111111111,1 unui soare in asfin\it.
.itunci iluminarea indirecta poate
11 mult mai eficienta. Si lueta unu i
1,1\ t<.> I sau a unei ruine, proiectata pe
l1111dalul unui cer innorat, de furtu na,
\ oill ,11 unui apus, poate alcatui un
In a~teptarea soarelui
John Tockey a a~tep tat cu in\elepci une rnomentul potrivit penllu
•, 1dJ1ec t emo\ionant ~i dramatic.
a picta lucrarea Stradura venefiana - cand soarele a conferi t
cladirii din partea dreapta o nuan\a bogata de auriu ~i a arunc,11 o
umbra piez i ~ de-a lungu l strazii. lmagina\i-va cum ar arata aceas t;i
scena pe o ploa ie marun ta, ce nu ~ i e; nu ar sta rni aproape deloc
interes ul art istul ui, deoa rece cul oa rea ~i contrastele intre nuan\r
ar lipsi aproape cu desava r~ i re . fectele incetosate
' '
111111111.11 1•1,11.1•.. 1, dilll!,\ i ·a permis
l1ti M1111.id 1 11lt11o1 11\;1 ~ 1 mp l ifice
l11111wli •' 11111pl1 •x" .ilt> ( atedralei
11•• 1 l.111111 •.1 .i lmt red ata destul
1111.1111111\11 , 1111 1.1 11•.i l11nd dominata
1f:11 111 ,1 ~,1u ll11.111 1 .11 1 i, i<H liniile au
'ol 1111.l111t II• ' 1111 1.)1Hll1 '><' d'>upra unei
! 1 l ll1llJ.d1 1 II ,111 lll1H'd P.
 '.l l ll ll·( T'I
CLADIRI: ATMOSFERA 15 .

Cladiri Atmosfera
c J.1dl1 ll P, rarguri le ~ i ora~e l e au
lit •• d11 • o almosfera proprie - un targ
po.ill • fl descri s drept aglomerat,
pll11.i cl<' forfota ~ i vesel, eventual
pil etl \ ltor ~ i deprimant, in vreme
<1• o cl.idire consid erabila poate fi
Utilizarea
r .11dc tN izata ca impunatoare sau Perioada zilei vopselurilor
•11.i11cl 1oasa, iar una de dimensiuni l11lt1•1.111•.1 '" Catedrala St. Paul
Vene\ia, eel mai emo\ionant ora~ din lume, i~i pierde o mare
11 •d11 \l' poate sugera elegan\a nn11pt1'11, lol 111 I izey a creat atmosfera
pane din identitate atunci cand este zugravita in\esata de
'.dll co nfort. Este important sa Ill.II Jlli\111 Jllill subiectul ales, cat prin
turi~ti imbraca\i in haine stridente, ce vorbesc cu voce tare, insa
111c l'rc,1\1 sa reda\i un anumit 111"' 1111 i11 c<11!' ,1 folosit vopselurile,
Alan Oliver a ales zorii aburinzi ai dimine\ii pentru lucrarea sa
"' 'lllirnent prin intermediul lucrarilor poi \11 111111.• dl<•1it lucrate in tehnica
evocatoare. Pentru a ob\ine efecte discrete, el a umezit bine
tl111rn1 p,woastra ~i pute\i face aceasta 111111•cl p1· 111ncd contrastand cu
hartia, dupa care a aplicat o serie de tu~e diversificate, in nuan\e
,t11 •q,1nd un anumit moment al , 1111111111 1rl1• ccva ma i accentuate
tradafirii ~i galbene, ca sa sugereze caldura soare lui la rasarit.
111'1\ ,1u incluzand siluete, ma~in i , .ii••' 1:1<11111. J)p~i detalii le au fost
Ulterior a lucrat preponderent urned pe urned, adaugand detalii
I 11< lei<'te sau orice altceva ar putea fi•1J.1il' 111nt>d pe uscat, tu~ele au
accentuate prin a~ternerea de tente urned pe uscat.
< dldtl<' riza subiectul ales. Pute\i lo•.11->to1npate cu be\i~oare cu vata
11 •p1ocluce 11111,.tlP p1•ritru a reproduce aceea~i
di• d\ <'m enea t•111.1\1P i11 intreaga lucrare.
dt111mfC' ra ~ i prin
111oclul de utilizare
.1vop\elurilor ~i
,1ll'<Jl'rea pa letei.
~·
IJ1• J'xt'mplu,
t1 •11t<'lc'a mple,
111 "0\lte de o
' 11m1,111ca discreta,
' 011ft'1~ o senza\ie
ll11l~tlt oare,
111 v1 t• me ce
111 ~ 1'1 <' scurte ~ i
.
• 1tlcnlll' stridente
\ llCJl'•<'aza
o111l111,1\le ~ i
vlt.illt .He. 4s t .

\~· l ) 1 --=1~i11 . -=-~ r: ~L.•~

1( [
....
. ,.__
<..--

Cladirile in ruina
liuinele au inspirat intotdea una o atm osfera apa rte, de vreme ce sp un o
poveste uneori trista, alteori vesela. in Cazarma in ruina, Scofia, David Cu rtis a
l'Vtden\iat golul singurata\i i sugera t de clad ire prin includerea unei por\iuni
i11semnate din peisaj, lucru ca re pozi\ioneaza subiectul principal in planul
i11clcpcirtat.

•
'>4 11 '.tJll l H _ r!· CLADIRI: TE XTURA ~ I MODELUL 15

Cladiri Textura si modelul #

•,1111< 11ullc con struite de mana

111111il11i 1cproduc diverse texturi ~i
111odPI <' din natura, a ~ a incat acestea
c1111 0, utuic principalul motiv de
o111.r c \i <' al un ei cladiri anumite, ~i
Casele din provincie
1111 forma sa u propor\iile acesteia_ Artistul Martin Taylor adora detaliile, drept care a inclus fiecare
M.11Prialele de con struqie se caramida, \igla, lespede de piatra ~i fir de iarba in lucrarea sa
p11 •11nta intr-o mare varietate, de Pe poteca din gradina. El a lucrat pe indelete, rand pe rand, fiec,m•
1.r o,c,1nduri din lemn, caramizi ~ i por\iune a lucrarii ~i a ob\inut intensitatea culorii printr-o
pi.rtr,1la suprafe\e reflectorizante din suprapunere succesiva de tu~e scurte.
o, 11c1,1, motiv pentru care ar fi mare
p.r c.it daca am ignora inventivitatea
111101 genera\ii intregi de arhiteqi ~i
1 omt1 uctori. De asemenea, oferirea
1111or indi cii referitoare la materialele
di' co nstruq ie va ajuta sa reda\i
•,p111,1pa locului, contribuind, in egala
111.ro, urii, la transformarea lucrarilor in
1111Plt• ca t mai realiste din punct de
v1•dprc stru ctural.
l'ropor\iil e in care reproduce\i
l<'x lui a ~ i modelele \in de abordarea
pP1o,o nala. Pute\i picta fiecare
, o11.i111icla, piatra ~ i \igla sau pute\i
1111'1 I doa r cateva sugestii, alegand
1111 l'IPmcnt sau doua pentru detalii.
l1•x111rti unui zid alb ~ i vech i sau
.r 111wl case din piatra poate fi
o, 11<1c•1,1tc1 prin tehnica cerarii sau cea
.r pP11sulei uscate, respectiv prin
1!'.rl11,Hea unor desene discrete in
.re11.11 Pld cu pasteluri sau cre ioane Atmosfera prin textura
I ll icl1 1ll C'. I 1 111.111 d1• .i1111osfera ~i textura clad irilor, Sandra Walker a real izat o serie de
Ii 1n:111 o1111pk• cc' reprezinta cartieru l londonez in paragina East End. Datorita
11•·11\l•'I "I H'< 1.ilt• acordate texturii, care a fost ob\inuta printr-o combina\ie de
111111111 • p1 ·11.,11l,1 uscata ~i razuire, acest detaliu ne spune mai multe despre
l.11111,. d1•c o11 "11uctura i n sine.
 CLADIRI : CASE 1N PEISAJE 15
'• 11 11 '> lJ 11 1EC Tf

Cladiri Case in peisaje

11111 11r1 pcisaj rural sau urban, casele
< omlltul c subi ectul principal al
lir er,1ril, rn s~ o construqie unica,
< 11111 ,1r fi o ferma sau o biserica,

t1 ,1c,1nu chiar un satuc, poate fi

•11<'< I un element de peisaj, fiind
p.11 w integranta a compoziiiei.
Ac <'~ l subiect di spune de un mare
pol<'n\i al, de vreme ce va permite
, ,1 px plora\i contrastul intre formele
11o1turale ~ i cele facute de mana
omului. Pe de alta parte, exista
r l ~c ul ca aceste contraste sa fie prea
Pvlclente, a ~ adar alegeii-va subiecte
'" hltec turale amplasate firesc in
c.1tlru.
Multe case vechi arata ca ~i
cum ar fi aparut in mod natural in
pPrsaj, deoarece sunt construite din
m,Jteriale locale ~ i reflecta nuaniele
dominante ale locu lui. A~adar,
111ce rca\i sa reda\i aceasta armon ie in
lucr<l ril e dumneavoastra, in spec ial
prln intermediu l tehn ici i ut ilizate.
ase le sunt mai dificil de desenat
~I pl ctat decat copacii ~i pietrele,
Px lstand tend inia de a le t rata
111lr-o maniera mu lt ma i rig ida ~ i
,11n<l nun\ita decat in cazu l peisaj elor. Alegerea perspectivei
Aceasta va face ca lucrarea sa para Clad iril e d in lucrarea lui Marti n Taylor Castello di Tocchi sunt una
f1 ,19mentata, a~adar atunci cand cu natura, iar artistul a optat sa le picteze din spate, nu d in fa\a,
1t•,11i za \i un peisaj urned pe urned pentru a atenua aspectul im punator al acestora. Observa\i modul
.ipllca \i a ceea~i tehn ica macar in minuna t in care a creat senza\ia de spa\iali tate, lasand cerul sa
c,1zul unor anumite elemente ale ocupe o por\iu ne mare din lu crare. Artistul a inclus, de asemeneci,
c, 1 ~c l or. o m ul\ime de elemente din peisaj in prim-plan pentru a ancora
casele in plan ul indepartat.

lntegrarea caselor in peisaj

111111·' "'"' ltrr hrlrt'l ll' Palmer Cararea spreMoliereCavaillac casele sunt atat de bine integrate
Ir• I"'''' q 1111 .11 p.11 o1 fi forme naturale, aidoma pietrelor ~i copacilor din jur. Senza\ia este
11111.11 ;, tl1' 1"l111ic a neob1~nuita, caracteristica artistei, care eviden\iaza mode le prin
1111 <11111111·,l'lrn 'curte ~i delicate, de diferite forme ~i marimi.
I '•fi ll ~ l! ll l l'C TI CLADIRI : SCENELE DE INTERIOR 15

Cladiri Scenele de interior

1t111 •fio<1rc le co nstituie subiecte
,. l11w1111ediare': care \in de doua
Textura de suprafa1a
I 11< 1,11('" lu1 John Martin Re1edinfa Pinda a fast pictata cu acuarele apace
< oll l'CJO rii aparte - cladirile ~i
(q11o1~t'), f,ipt ce a permis artistului sa confere pere\ilor un plus de textura ~ i
11o11u1 ,1 statica. Redarea detaliata
1111o111\e prin intermediu l suprapunerii tu~elor. Punctul de atraqie al compozi\iei
o1 ln1P1 iorului unei catedrale ar fi
ii crn1slltu1e fereastra, cu priveli~tea 1ncadrata a cladirilor de vizavi, iar privirea
< o11Pqorisita drept studiu arhitectural,
<'\I<' dtrasa catre aceasta de diagonalele peretelui din partea stanga.
111 v1eme ce interioarele domestice,
p1l'cum bucataria sau sa lonul
p!'1 \O na I, tind mai degraba sa fie
rn nsidera te naturi statice. Genu l
.ic ('Sta de interioare prezinta
poslbilita\i infinite, una d intre cele
111<11 interesa nte fiind exp lorarea
<'f Pctclor lumin ii asupra ob iecte lor
f,1111illare 1n diferite momente ale
111Pi. Nu dispune\i de acela~i control
c,1 111 cazu l naturi lor statice de
c11111cnsiuni restranse, 1nsa pute\i
111uta sca une le ~i mesele, precum ~i
.i111p lasa diverse obiecte pe acestea,
1l'\pectiv sa 1ndeparta\i sa u sa
lq nora\ i piesele de mobilier nedorite.
Daca va intereseaza efecte le
lu m1nii 1n mod specia l, \ine\i cont ca
olCC'Stca nu dureaza o ve~nicie, drept
c oll C' va trebui sa lucra\i 1n mai m ulte
~<' clln\e scurte, respectand interva lul
01,ir ales. Cao alternativa, pute\i
i<'<lli za fotografii pentru a beneficia
ell' 1cpere, lucrand atat du pa ele, cat
•1i clupa sub iectul 1n sine.

Lumina blanda
ln lucrarea sa Interior cu birou /i scaun, John Lidzey
a ob\inut o lumina blanda 1ncantatoare prin
decolorarea succesiva a vopselurilor aplicate 1ntr-o
maniera destinsa cu ajutoru l unei buca\i de vata
umede, 1ndepartand complet ~i reaplicand cu loarea
pe alocuri. Metoda aceasta a asigurat absen\a
tu~elor clar conturate, neagreate de artist, conferind
totodata lucrarii o textura granulata 1ncantatoare.
I cio ll '>lJllll C 11 NATURI STATICE ~I FLORI: COMPOZITIA H l

Naturi statice ~i flori Compozi~ia

I 11111111 •.1'\l'.i tl'<lli1,\rll naturilor
•,I.ill< 1• t omt.i 111 f,1ptul cl\ dlspune\I
d" 1rn111ol 101,1I ,1\ upr,1 scr1wl ~I
( .1 p1t11 •\l .t1.t11).i l'll'llH'lll('I(' tll('\('
clttp.t C\1111 clotl\I , co111pu11,,11clu v;
.l'l l«l p.11\l.1111111,111•.i 111,111111 • c11 • ,,
ptllll' 1'1'11'< 111.t p1 • h,,1i11 • l'llll'\l lt11 '"·
di• d'1l'llll'IH'1I, 1111nod 11'1.ix. ll <ti Pe rspectiva de la inaltime
10.1111 c,\ ltunhttt •,p v.i 1.1 l\1!111>.i p H I 111
p.111111\lll •l l1 •i,11 liil'l f1 •l1 •111'<l111•
1111 1,t• Vt>I 1111 111d,11',d I r1 jlllll ti
cll'iilllfl V, t II 1111 I olll' II I lih!i t11\ di« i l1 ~, •
/\1"111"1111•1111•1" d" 111111 dl11 l1111·1h11 Ill
l1 «l111h• 11·cl.tl l'. 11111111!111li1•,111111
11111 II ,flli flil •I \f•dflt\.t Ill I 1111111\1111 II\
i:11111l111 l 111111 ,, d1 ,, hid 1.11 11111111
i:1f1l1•11: fq:111c 1•·111·d1 111·.. 111t1.11 •11.1·1.1
VC\I ;1vo:1111.il 11111l1 llll lfl l.i 111"1""'1\h
d<!C:ll i111 ,1.·1tl 11111 I '.lllil1·1 I 11111.11111;1
l11dil l'll Ill""' .1 ph t.1\1111111 . 11111 '"
111 1111 lfl llfl cl" '<111 11 •, 1111 v.1 q1.tfll\I
11111 .,11i .• 111 '. 1.t1.i11),11111 •1111tl11llnl\l.tl ~~~~-~ --'.--~~~~
;.\.t f'J d;."-:·. -. . -
'.•1'< 111111.t\l I dl11 dlfl'tll! • lllHJltlt11I tll
.111111111111111111 olll«< l Iv (o l>uc.H,I
111 1 f di I Oil Ill CdH ' d fo c, t dC 1C. lll)tllt_l
II d1 ".t ltl1,llllld drl 'llllllH'Jhlul,11J).
V1•\l 1om1,11,1 t.1 o ,1borcl ,11
1111111 ,tl,1 v;1 of(•1,1 o compozi\le mai
1111\l11 l11ll'll'\1111t,1 cl cdl t o vedere
<1 11111 1111 ,111umit unghi, respectiv ca
fl•'l '< IH'< 11v<1 dlfer,1 ~ i ea in funqie de
111.tl\11111 •. f>p rsprc tiva de la inal\ime
1•'< 11' p1«fl'rata de obicei in cazu l
11.111111101 stati ce, de vreme ce aceasta
11111fp1,1 lu c1Jrilor un anumit tipar.

Alegerea fundalului
I 1111dcllurile sunt la fel de importante ca obiectele in sine, a~adar alege\i cu
.tt!'n\ie. Ziarele, de~i alcatu iesc un fundal neobi~nuit pentru flori, au funqionat
(It• minune in cazul lucrarii lui Ronald Jesty, Sangele voinicului in pahar, imaginile
111011ocrome oferind combina\ia adecvata de forme geometrice ~i nuan\e
1111u11pcate care sa echilibreze culorile bogate ale florilor.
 NATURI STATICE ~ I FLORI : ARANJAMENTELE 1 f
11;; -; 11 11 1r C H

Naturi statice ~i flori Aranjamentele

N.11111 <1 stati c,\ la fel care orice alt
.. 1il >IN t, trebui e sa aiba o nota de
dli1,1111ism, astfel 1ncat sa atraga ~i
.,, 1conduca privirea prin 1ntreaga
h111<11c. Nu aranja\i niciodata
oh1 !'C tele 1n randuri ordonate,
<1 1•\pM \ite de spa\ii ega le, de vreme
t 1• <1ccasta va conferi lucrarii un
.it• 1 tern ~ i stati c. Dimpotriva, lasa\ i
formele sa se suprapuna; aceasta nu
numai ca va crea o interaqiune 1ntre
obl cc te, ci va oferi, de asemenea,
1(' l,1\ii 1n legatura cu pozi\ia lor 1n
1.iport cu spa\iu l. Acorda\i aten\ie
'Pa \ii lor dintre obiecte pentru a
c1ca forme agreabi le - aceste ..forme
nega ti ve" sunt adeseori trecute cu
vl'de rea, 1nsa joaca un rol important
111 cadrul compozi\iei.
Un ghiul din care este vizionat
,111 sa mblul este important, deoarece
cl1 ago nalele formate de partea din
f,i \<I ~ i cea din spate ale unei mese
Teme gata alcatuite
Terna unei naturi statice poate fi inspirata uneori de via\a de
vc1zute dintr-un anumit unghi pot
fl mult mai interesante decat lin iil e zi cu zi; de exemplu, vesela ~i tacamurile ramase dupa o masil
sunt subiecte populare, insa aproape invariabil trebuie aranjal('
m izontale caracteristice unei vederi
1ntr-un fel sau altul pentru a ob\ine o compozi\ie buna. ln cazul
fro ntale. Cu toate acestea, ex ista
lucrarii lui Carolyne Morane Ora ceaiului, obiectele au fast atenl
mu lte modalita\i de a sparge lini ile
grupate pentru a aproxima form a unui triughi, capacul cea inil ulu1
ori 7o ntale, o moda litate frecvent
ulilizata constand in draparea reprezentand varful acestuia.
unui material astfel incat acesta sa
.n <l rne peste partea din fa\a a mesei
~ ' Sil descri e o lini e curba in jurul
obi ectelor.

Aranjarea selectiva
.... Aranjarea grupului constituie doar 1ncepulul
procesu lui de alcatuire a unei compozi\ii.
Shirley Travena nu rea lizeaza de la 1nceput un
crochiu, ci compune pe masura ce picteaza. 111
lucrarea Struguri negri ;i vin, artista a decis s,l
injumata\easca atilt farfuria din prim plan, cill
~i sticla din plan indepartat. Aranjarea selcCliv.l,
numita uneori ~i ,,distrugerea cadrului': confc>1.1
impresia de descatu~are obiectele nu sun l
determinate de cadru, ci par sa i~i conllnut'
existen\a ~i 1n afara acestuia.
r'>-1 '.t JlllE C I I NATURI STATI CE ~ I FLORI : CROMATICA 16

Natu ri stat ice si flori Cromatica J

I Kh t.1 cloua feluri de cro matici

pil11c l1><1le co ntrastante ~ i
.i1111011ioase ~ i fiecare dintre
.it 1•\t!'a co nfera o anumita
.i t1 nmfcra. Cromaticile contrastante
lolmPsc culori primare intense
""II culori complementare (s ituate
I
d1,111wtral opus In diagrama culori lor,
p1t>rnm ro~ul ~ i verde). Acestea
11 •tl,1u un sentim ent de dinamism ~i
\ 1ll P\C 1tare, In vreme ce cromaticile
, 11 monioase, bazate pe cu lori
111111cl lte (ca re se lnvecineaza In
dl,HJrdma culorilor) sunt mai l ini~tite
•11itltll od ihnitoare.
;ind picta\i peisaje ave\i ten-
<1111\,1, in mod normal, sa favoriza\i
t 1•.i d e~a doua cromatica, deoarece
c11101li e naturii sunt armonioase in
"" H'. in sa in cazul naturilor statice
•11,1 1reda rii florilor dispune\i de mai
lllu lte op\iuni. Pute\i aranja flori Culori dominante
q.ilbene pe un fundal violet pentru a
Cromatica unei naturi statice este adeseori dictata de o
oh\111e o scena dramatica sau pute\ i
culoare dominanta, a~a cum se poate observa in cazul
lolo\I un fundal neutru de cu loare
incantatoarei lucrari a lui Geraldine Girvan, Portocale iarna.
111.iro pentru a ob\ine un efect
Nuan\ele de albastru de pe fundal ~i cele inchise din prim-plan
"ul ni l. Singuru l perico l presupus de
creeaza un filtru de lumina pentru fructele din centru, care ies
< 1orna li ca armonioasa ii reprezinta
in eviden\a.
l.1ptul ca poate parea destul de
pli t li coasa, a~a dar incerca\i sa i i
.11 l,\l1ga\i co ntraste subti le pentru a
1mufle\i lu crarea.

Contraste subtile
... Shirley Felts a folosit cu mare maiestrie culoarea
in minunata sa lucrare Natura statica cu mere.
Cromatica este in esen\a armon ioasa, lnsa arlista a
adaugat contraste prin falosirea unui maro-ro~ialic
care sa echilibreze nuan\ele de verde. Ro~ul ~i
verdele sunt culori complementare, iar daca ar
fi fast falosite amandoua la intensitate maxima,
efectul ar fi fast unul discordant, lnsa aceasta
culoare discreta are suficient ro~u In compozi\ ie
pentru a atenua nuan\ele stralucitoare de verde.
Tonurile inchise la culoare contribuie la redarea
atmosferei od ihnitoare - cromatica are, de
asemenea, ~i rolul de a reda starea.
l f11l ll '-.lJllll C 11 NATURI STATI CE ~ I FLORI: HABITATELE NATURALE H

, flori Habitatele naturale

Naturi statice si
111 rn od ciudat, redarea florilor evoca
lmt.11H,m eu im ag inea unor tulpini
t.lidl(' rntr 0 vaza in lac sa duca cu
q.1nclul la floril e sa lbatice de pe camp,
po.Hr ~ i din ca uza ca mul\i dintre noi
r ~I prtrec o mare parte a timpului
11111 11 pa tru pere\i ~ i nu in natura. insa
llo rrl c arata eel mai bine in habitatele
lor naturale, iar unele specii pot fi
cor110mplate doar aici, fara a putea
r1 culcse, drept care, daca va face
pl,ICC're sa picta\i flori, merita sa face\i
Pxrn rsii in ae r liber.
Rcdarea speciilor aflate in natura
<'\ I<' ceva mai dificila decat redarea
fl or ilor cu Iese. in afara de problemele Modelein
IPCJtllC de aflarea unui col\ confortabil
111 CtlrC sa va Stabili\i, va trebui Sa
compozitie
in lucrarea sa Bujori in parcuf
r.1cqi fa\a ~ i luminii in continua
'c hrmbare. Pe masura ce soarele se
Oufwich, Audrey Macleod a folosit
liniile ~i formele plantelor pentru
1111 ~ct1 pe cer, o frunza sau o corola
a crea o compozi\ie cu un model
co11p pana mai inainte se aflase in
bidimensional. Pentru a surprinde
1ll'11umbra poate ajunge dintr-odata
delicate\ea subiectului, artista
'"fie iluminata intr-atat incat sa
a folosit conturul ~i tenta ca sa
1n1 rr mai pute\i ignora prezen\a.
evid en\ieze cat mai bine contrastul
O rn oda litate de a face fa\a unei
intre muchiile dure ~i cele fine,
o1~1f1•I de situa\ii consta in redarea
pastrand prospe\imea vopselurilor
•,111Jicctului in mai multe zile, lucrand
prin aplicarea unor tu~e delicate pe
111 o1ccla~i intervar orar, atat ti mp cat
linia contururilor.
p11t<1 \i conta pe condi\ii meteo stabile.
111 (,1z co ntrar va trebui ;Q .V.r@ '
'" pfcctua\i 0 serie de ... r ·"""
~ - ~-~~~
' tudrr rapide, pe care '!rt~
~. r It• folosi\i ulterior la Lucrul dupa fotografii
11•.iliLarea lucrarii. Pute\i Norma Jameson lucreaza par\ial la fa\a locului ~i par\ial dupa
1.ic<',de ase menea, fotografii, deoarece afirma ca prima postura ofera elementele
lowwa fii, insa acestea nu necesare pentru redarea spontaneita\ii, in vreme ce reperele
0, 111111ntotdea una surse fotografice ii acorda ragazul necesar studierii subiectului. in cazu l
cl1• 111 cr0dere, cu exce p\ia Nuferilor sai, picta\i in acuarele ~i gua~e pe hartie fina, artista
cMi rr llor in ca re dispune\i a realizat numeroase fotografii din d iferite unghiuri ~i pozi\ii,
ell' l'X llC'ricn\a in arta folosind aparatul de fotografiat ca pe un caiet pentru schi\e.
lo1nq1 ,1fica.
I (111 ll '1 ll111 1:( TI NATURI STATICE ~I FLORI : CADRUL GRADINll 1 l

Naturi statice ~i flori Cadrul gradinii

( 11 .1dl11llc sunt locurile idea le in care
p11l t' \1 \ tudia ~ i picta flori, iar spre
d1•owbire de suprafe\ele impadurite
•11 ,1111' peisaj e naturale, ele va ofera,
d1 • r1 •qul a, posibilitatea de a va a~eza Flori izolate
11llr o loc confortabil. Daca ave\i o Aceasta magnolie mare ~ i frumoasa pare sa revend ice o pozi\ie
q1 ,1clini.i proprie, va va face placere centrala, iar lucrarea Magnolie ~i fereastra a lui Lucy Willis da curs
\, I 1mortali za\i o anumita floare sau acestei solicitari, printr-o compozi\ie simpla, dar de efect. Artista
1111 ,rnumit tufi ~ pe care 1-a\i plantat sus\ine ca picteaza doar ceea ce vede, insa, cu toate acestea, are
< 111,ir dumneavoastra ~i cu care va o privire deosebit de selectiva ~i a ales fundalul perfect pentru
mdndri\i, iar in situa\ia contrara formele atragatoare ale florii.
l'Xi\ td parcuri publice unde pute\i
l11cr.1, atat timp cat nu va deranjeaza
f.iptul ca sunte\i privit(a).
I .a fel ca in cazul multor subiecte
111 ,1C'r liber, va ve\i confrunta cu
p1 obl ema luminii in continua
\( h1mbare, ba, mai mult decat atat,
( 11 cea a determinarii compozi\iei.
l' lima situa\ie are loc atunci cand
dori\i o vedere de ansamblu a unei
o1 c1lomerari florale sau o vedere
1t'\t1 ansa, care sa individualizeze o
pl.111ta, maxim doua. in cazul celei
dl' a doua situa\ii, va trebui sa fi\i
dt>osebit de selectiv(a), deoarece
vor cx ista multe alte plante in jurul
\ olll in spatele plantelor alese ~i va
t1 t' bui sa simplifica\i pentru a evita
\ llpra1nca rca rea compozi\iei. 0 alta
.il iord are con sta in redarea florilor de
f1111d al in maniera urned pe urned,
cu co ntururi delicate, plantele din
p111n pl an urm and sa fi e descrise in
mod amanun\it, in tehnica urned
pt• usca t.
~Tt>tl ~ ·s5' .. C

Aglomerari florale
Lucrarea Trandafiri roz, brumarele a/be de Juliette Palme1 ,i
fost rea lizata in gradina proprie ~i. deloc surprinzator, ,ir1 i'>l.i .i
decis sa picteze o mare parte din aceasta, incluzand rnpac 11
ina l\i care alcatuiesc fundalul ideal. Din fericire, artista ,11P
un sim\ rafinat al compozi\iei ~i afirma ca, de indata ce 1w
dezva luie un subiect, elementele se aranjeaza de la s111t>,
formand un tot unitar.
 I
NATURI STATI CE ~ I FL O RI: STU D llLE BOTANICE 171
11 r, IJ 1111: ( I l

, flori Studiile botanice

Naturi statice si

Accente dramatice
Forma ~ i structura unor speci i de flori sunt atat de
fascinante incat par sa i~i revendice dreptul de a fi
reprezentate de unele singure, in absen\a unui
fundal sau al altor obiecte care ar putea distrage
aten\ia. Este ~i cazul Crinului imperial realizat de
Jenny Matthews, iar artista a profitat la maxim de
exemplarul ales prin tu~ele sale liniare ~i dure, dar
In 11ua de astazi, acuarela este intuitive.
( °'' ' ld erata in primu l rand 0 tehnica
•. pontana ~ i libera, insa nu a fost
loli , td ca atare intotdeauna. Secole
l,1 rdnd, studiile botanice au fost
1c.,1l lza te in acuarela, aceasta fiind
111 tontinuare tehnica preferata a
1lu , tratorilor botanici.
11edarea speciilor izolate de
pl,mte ~ i flori necesita un spirit
ell' observa\ie treaz, desen bun ... '
,'
~
•, I multa practica, insa va poate
o1clu ce mari satisfaqii. Lucrarile
cl !' dcest gen pot reprezenta car\i
po~ t a l e excep\ionale, deopotriva.
llu, tratorii profe sioni~ti lucreaza in
111 od o bi ~ nuit in natura, realizand
"' h1\e de studiu, pe care le introduc
ulle'rior in co mpozi\ie in cadrul
o11 C' llerului - insa pute\i incepe prin
o1 to pia dupa car\i ilu strate vechi
•.. nc chiar du pa revi ste ~i cataloage
hot,rnl ce. Copi erea este o practica Abordarea stiintifica
, ,
.ir rPptata atat ti mp cat este rea lizata Sharon Beeden este ilustrator botanic profesion ist, iar lucrarea sa
111 'co pul studiului. De indata ce ve\i Mere ~i prune face pa rte dintr-o serie realizata pentru o carte care
.. 1.1p,1 ni tehni cile, ve\i putea trece la detaliaza introducerea fructelor, legumelor ~i plantelor aromatice
IC " lllia rea studiilor in natura. in Marea Britanie de-a lungul seco lelor. Baza compozi\iei a constat
111 schi\e de studiu lucrate pe hartie de ca lc, care au fost transferate
ulterior pe suprafa\a de lucru.
 '>lJB ll CH
Lec!ie Exploatarea contururilor
i\dPIC' ne Fl etcher s-a specializat in redarea florilor in acuarela, iar aceasta lucrare arata cum experien\a
•111,1lcntul sa u de a utiliza mediul au contribuit la ob\inerea efectului de ansamblu (pagina 177). Arti sta
.i 1t•dat fundalul ~ i vaza cu tente destinse, aplicate urned pe urned, care contrasteaza cu contururil e
,1cccntu ate ale florilor, creand o senza\ie puternica de spa\iu tridimensional.
1 i\nista lucreaza pe hartie presata \ ,,·.,,;
'....;;).
l.i l<'CC', cu o densitate suficient de
111.ir(', drept care nu a trebuit intinsa
111 prealabil. Ea incepe prin schiprea
i11 c rrion a unui desen de ansamblu,
c 01icentrandu-se asupra corolelor
i .i unghiurilor in care acestea sunt
"Ill.lie.
Ht' '> ltd ( 0111pozi\iei, cu excep\ia fundalului, va fi
1c. l.11 111111•d fl<' uscat, in condi\iile in care tentele
1•11'11111111.111•, r(•,ilizate in tehnica urned pe urned, vor
1>. t1u11.r 1 .r puricll' cie reper pentru determinarea $i
q •II• t1•'. 1111r.rr\l<'I01 ullerioare.
LECTIE: EXPLOATAREA CONTURURILOR 1
4 Artista folose$te metoda clasica a
acuarelei pentru a face trecerea de
la nuan\ele deschise la cele inchise
intr-o serie de straturi. Ea a lasat sa
se usuce por\iunile redate urned pe
urned, iar acum incepe sa a$tearna
cu lorile $i sa defineasca siluetele
florilor, aplicand un roz intens in
jurul contururilor trasate in creion ale
staminelor din centru.
\"'
,-
.
t\ - ,> ·1
•r't'", ~·t
i ·,l :·~-r-
,/
•~ 111 c.lltd de fa\a pute\i observa
111<..r "tl.11.i c,it de importanta a fost
11•tl 111· .1 111 < r<'1on, cu mare acu rate\e,
2 Prima etapa consta in indicarea celor mai
.1u•11t111111 ilor. Verdele intens
frapante culori. Artista aplica primele tu$e
'1»11111 .... 11 · 11J<11ginile peta lelor $i ale
urned pe urned, incepand cu galbenul, dupa
111111.'1•1111 .,,111<'buie aplicat cu aten\ie
care adauga tu$e de roz-trandafiriu cu varful
11111» 1. 11 • 111 jurul acestora.
pensulei. Ea a umezit hartia numai in zonele in
care a dorir ca nuan\ele sa fuzioneze.
6 Artista lucreaza pe in treaga
suprafa\a in acela$i ti mp in loc sa
termine cate o por\iune. Ea continua
sa accentueze intensitatea cu lorii in
care sunt redate corolele, aplicand
ten tele astfel incat acestea sa
produca muchii bine definite, care sa
individualizeze formele.
Continuarea in pagina urmatoare
1IJ ', llHll ·Cl1 LECTIE: EXPLOATAREA CONTURURILOR 175

7 Tn acest moment, dupa apli car<'d 10 Pe linia pedunculilor

culorilor principale, artista poate
au fast aplicate nuan\e
incepe sa accentueze nuan\ele. Cu
~i mai inchise la culoare,
ajutorul unei pensule ascu\ite, din p.ir
creand un efect dinamic
de zibelina, bine incarcata cu vopsPd,
intre lumini ~i umbre,
ea poarta verdele inchis la culoarp
iar artista lucreaza acum
in jurul tulpinilor ~i par\ii inferioare ,i
la definitivarea flori i
Oorilor.
din mijloc, strecurand
tu~e scurte de culoare
foarte intensa in centru.
Staminele, ini\ial
rezervate ca accente
albe, sunt acum inchise la
cu loare, de vreme ce se
afia in umbra.

8 I 111 r.trl'd pe jumatate terminata

.ilt11t> o combina\ie a principalelor
1(·111111r111 .ic uarela - urned pe urned
r 111111•!1 pe uscat. Aceasta din urma
'11rrl1•1.'1 contururi bine definite ~i
1111·11111.tl<'. care eviden\iaza florile in
1.1p1111c11 poqiunile delicate, lucrate
111111«1 pt• urned.

9 Tn cazul fundalului, o por(i11111•

vag diferen\iata, mai intum•c.it.i,
care contrasteaza cu contururrl1 ·
bine definite ~i colori tul clPlrc .ii .ii
florilor, artista revine l,1 nwtocl.1
urned pe urned. Ea d}d1,·1 pl.i11~1·1.r 11 I ucrarea este aproape definitivata ~i ar putea fi lasata in
pe o suprafa\a plana pmt 111 ' " l.r1.i .ic east a, insa artista a considerat ca funda lul ar avea de
nuan\ele sa fuzioneze J;i1,i ,1 .,, 1.i•111q.it <le pe urma unor tu~e de culoare suplimentare,
scurge pe hartie. ' ""' '" ir confere un plus de interes. Continuarea in pagina urmatoare
r'1 'd i 111 EC I l LECTIE: EXPLOATAREA CONTURURILOR 17

12 Pentru a face legatura cu florill'

sunt adaugate in tehnica urned pe
urned nuan\e de roz printre culorile
de fundal, ~i aceasta trirnitere estc
acurn eviden\iata prin picurarea u11111
rnov-ro~iatic intens deasupra verdelu1
din partea stanga.

13 Galbenul a fast deja introdus sub verdele din partea dreapta
a fundalului, iar acurn este folosit din nou in parte opusa pentru
ca cele doua buca\i de fundal sa se arrnonizeze. Tu~e in aceea~i
nuan\a de galben figureaza in par\ile scaldate de lurnina ale florii
din centru.
Adelene Fletcher
Vr I/cl cu (tori
I 11< 1.i1c•,1 definitivata are stralucirea rninunata, plina de prospe\irne,
c .Jll' (dr,icterizeaza eel rnai bine florile redate in acuarela, insa are
'11()111tc•nsi tate aparte, flori le fiind descrise cu rnana deosebit de
"<1111.1, 1.11 cornpozi\ia fiind atent elaborata.
 I
OAMENI : SILUETE \N PEISAJE 17 5
Hll 'l lJ BIF.C H

Oameni Siluete in peisaje

/\IPq 1•11'd P" H\ lHhl nefcnci tV, 1n

'1111rll\illl' 111 c,\r c• o \ llu et,1 \,1 u
rl1111.i , 11.i I 111.11 lll1 CJllliJ l('\ ll ,1 11 \ d1•
jll'l 10dllP, pot 1l dU C(l Id vl1l\1l 0 1(1' 11 11,
1 1

11111l1•rl111h1 I 11111'11 •1111 •111 11,11 ,11lv I><'

1•)(P l1lpl11 1 p P 0 pld).1 Vii i.I '1 Ulll 101
lli11p1il l,11111111 •111 lil.11 ~ I l.1111.1 pol
II '< 11111 • r ,\l1 •vo1 Ii"'
0,11,1111 • lml,111', Atragerea privirii
i< "1l l <' lo1pll11il 1o111•11 1p.i1111p<'·'ll"o111 J 11"'11.ll<'< 1 Ill rd1·111ili< ,1111Ill111111J llolllll.il '«'lll<'llll, p11Vlll'd 110.1\l ld
li111k1 \ii 11111111.11! d '1I ii, d'1llt•J 1111 /1 ! di 1",illd d< ~iollt1d/d Ill "it 111"i UI
'o111 • p111 ·,1.. 1111pl111 .11 1111 ·1• olll ' "''"''
Jll ol ll. ' olli II <!I'll' p11I II '.ll'll'lo< l 1' ·111.11p •11i pii• 1111 d11111 <1 poii ll' i11 .ill.i ,, 1111<'11111ldli.1111.id11il I lt'd\11 '1
11tl1 °,1·1 11 I H111 II 111o1111t 1 1.1 111.11 IP 1111 l.11111 I 11.i"' l'11v111'111</<llll, <1•l1• rl1111o1•,1111<•11•1«.il111•.i1.i 11« 1.11111.i
1
1l11q1ld I H II ll1 111l. lll1Utl!l1 f11111,'1 , •, I VIII 11<I1 (' Jll II 11 pl.ii I, ',/ ., \ 1111 II'" 11l<'rl1o111,"1~.I plo1111 II 11 II 1. 'I'•" 1. II,
ill ltd 11111Vllll l+lli1+111 1 1ti111 11Cli\lt1 '11 \ I 111111 dHIH11 I. (!1 1
d'11'llll11 l('d, Id II 1 p11 )( h1 <"l 'H'1 I 1lll!I0 11f1 1fl'i

1111.1 1\,.i\ llllJlll '. iloilill,1 11

.111 11.il1 \• l111lll1 •1 11 •111 •1.il1 •
I 1u1·,t111!11• 1111 11.ltu ,1
'ol ltH'il'l<'plll llll l'.111111,
tl1 ' 11',f' llH 'lll'd , 1i li ! H 1t '
1 1 1

111 <<'I 'd I<' prlV« '1 I<' Redarea unei pove~ti
dl1111 •11«lt111ll1 • N111H' 1111til .11 , .. ,1,•i lucrilri in acuarela ~i gua~e realizata
p1111 •1n dd 11t 1 i\ 1nd dd Cd un d• I ro111•" llnwycr este Erece, ~ i ne putem
1op.11 .,,111 o forithl\iun 111<.11pr1.1 ' 11111 ll,1ic\elul oscil eaza intre dorin\a
'1 l i'l 1H o.i 111 \ 1Pddld inlr I•' ,1•,,11 1111 v.1 11111 ~i tendin\a de a se retrag e
11111o111• 1 \l(' mare sau mic
1
I "• r11.il I. 1<•H11.ict ul cu apa n ea~te pta t de rece.
tit« .1 1 d,1C ,1Ps te rapo rtata 0 n11Ji .i• , .. ,1, 1d1' element narativ poate face ca o
lo1 1111 l11 tru fdm iliar. Pe lt111 111• \;1 d1•v111.i ~ 1 mai interesanta ~ i este evocat
di' .11! ,1 p,irw, c unoa~ te m 11l••\C·1u11'1111 1111roducerea siluetelor.
<11 10\1i dhnensiunile
•,1,111d,lltl ale indivizilor
<1111 p1opria rasa, a ~ adar
l1111oducerea unei siluete
lo1 po,1lel e unui co pac
1•1Hl!m aqioneaza ca un
<'l ,1ion care ne ajuta sa
ii .iproximam marimea.
fl< <'dsta poate conferi
l11 c 1c1rii un plus de dramatism sa u
t hl,11 o se nza\ie apasatoare - J.M.W.
Dlrectionarea aten~iei
It 1 1.·1 ii Ii 11 1.1111 11'.il11ate de La Vere Hutching s,
J 111 nc1 era deose bit de ata~at de
1•·1•l111tl.1Hrv111'.111e este atrasa de competi\ia
Inc IL1derea unor siluete minuscule
111 \cenele montane pentru a
.:1 ~11s,~ 111111 · 1.1111111 1pc' masura ce observa m ce
111111111' 111111.111•\< 1n,11n,1 ~i copiii. Siluetele au fast
1•vldc n\ia puterea naturii in raport cu
111: 1lo 11111·, 11l>•,1•1vo111' ~r 1eda te cu mare aten\ie,
li.iql lltatea umana.
111• ,,1 'k •111 o1p10.ipr portrete, fiind u ~or de
111111•,1 11 1 d1 • <.1111' pc'1soa nele fam ili are.
 I
OAMENI : PORTRETELE 18 '
1111 '> lJ I! 11 l TI

Oa meni Portretele
l 11111 1• tl'lt' sunt, fara indoiala, subiecte
d ll lc Ill', cu exce p\i a situa\iilor in care Portretele neoficiale
d h pun e\i de un sim\ acut de redare Nu trebuie sa va ruga\i subieqii sa adopte o pozi\ie rigida pentru a ob\ine o buna
o1 o1 '1•111,inarii , a ~ a cum se intampla rPdare a asemanarii, de vreme ce postura obi~nuita a oamenilor, limbajul corporal ~i
111 c.llul un o ra (d e~ i aceasta abi litate Vl'slimen ta\ia pot fi recunoscute uneori cu aceea~i u~urin\a ca un chip. Lucrarea lui
1n1 111 wa mn a neaparat ca sunt ni~te I revor Chamberlain Gradinarul in ~ezlong poate ca nu intra in categoria portretului
o1111 ~ 11 buni) . Cu toate ca portretu l q,indard, insa reda in mod excelent asemanarea ~i. ca majoritatea portretelor reu~ ite,
1•,11• co nsiderat adeseori deosebit de ne face sa credem ca ii cunoa~tem de undeva pe omul respectiv.
di lie ii d e redat in acuare la, lucrurile
111 1\ t,1u chiar a~ a ~ i din ce in ce mai
mul\i ar ti ~ ti apeleaza la aceasta
tl' hn1 ca pentru a realiza portrete
1o1fl11t11e ~ i de o mare sensibi litate.
ca mai importanta abilitate
.i •,oc iata cu portretistica este
dl'\l'nul. 0 lucrare reu~ita nu poate
o1vl',1 o baza instabila, iar esen\ia lul
c011\ til in in\elegerea structurii fe\ei
~I, , ta pului, precum ~i in capacitatea
ell' ,1 identifica ~ i ana liza trasaturile
l11cl1vidu ale ca re fac ca un chip sa
111• cl eosebit. O moda litate buna
d1• ,1co modare cu principiile de
IJo1;.1o con stituie folosirea propriei
1)('1\oa ne drept model, respectiv
1p,1llza rea, pentru inceput, a unui
.iutopo rtret - sunt pu\ini acei art i ~t i
c.i re nu s-a d esenat ~i pictat pe sine
l.i un mo ment dat sau altul. Desenul
~ I pr ctura dupa fotografii sunt, de
o1 \1• menea, exerc i\ii bune, insa este
<1 1• p referat sa lucra\i dupa modele
11•,1le o rica nd vi se ofera posibi litatea, Capul ~i umerii
d 1• vreme ce aceasta va permite sa
Portretele se impart, in mare, in trei categorii - cap ~i umeri, corp
o1 1i,1 liza \i capu l ~ i trupul din d iferite
pe trei sferturi ~i corp in totalita te. Tn primul caz, corpul este ck
1111q hluri ~ i sa alcatui\i o reprezentare
obicei redus la o anumita dimensiune, care se opre~te undevd
1,1 1 mai detaliata.
intre piept ~i gat. Tn cadrul portretu lui Bruce, reali zat de Mich,1rl
McGu inness, deschizatura cama~ii constituie un punct de oprrr1•
bun, ce prezinta o forma triunghiulara vaga, care ec hi libre,va
ovalu l capului.
 '.tl ll l l:CTE: OAMENI : COPlll ~I TINERll 18

Oa meni Copiii ~i tinerii

I \ l l' pu\in probabil sa puteti Un element de identitate
corw lng c o persoana sub 20 de ani l'rlltlt'tul lui Stephen Ebbett, realizat la comanda de Audrey Macleod, a fost
' " v,\ pozeze o perioada de timp 1>rc1.i1 pc o hartie fina, in acuarela, cu un adaos m ic de ceruza. Ori de cate ori
111dr lungata, a ~ adar, atunci cand I 'IC 11'<11<1 copii, artista prefera sa foloseasca jucarii ~i efecte familiare pentru a
p lc t,1\i tin eri, va trebui sa lucrati 11J11fm lucrarilor un element de identitate, iarin cazul de fa\a aceasta a folosit
111 mod frecvent dupa fotografii 1111prc>jurimile ca puncte de reper - masa inalta ~ i pervazul pe care sta pisica de
'• 'L' schi\e, daca nu chiar dupa o 1J1<111111cJ ursule\ului mic~orand scaunul in miniatura pe care sta baie\elul.
combina\ie intre acestea. Schitele
11u ridi ca de obicei vreo problema,
dC' vreme ce copiii adeseori stau
r w mi ~ca \i o perioada mai mare
cl !' limp daca se uita la te levizor,
dcseneaza sau i~i fac temele.
Trebuie sa vizati un aspect
11,itural, relaxat, drept care v-ati
putea rug a subiectul sa va pozeze
f) C' ntru o fotografie sau schita in
obi cc tul vestimentar preferat - care
,1r putea fi o rochie festiva, o pereche
111dragita de jean~i sau o costuma\ie
cC'va mai pretentioasa. Aveti grija la
tt•hnica, in conditii le in care fetele ~i
corpuril e tineri lor sunt mai delicate
cl C'ca t cele ale adu lt ilor, neavand
.n tl tea oase proeminente ~i trasaturi
,1scu\ite acolo unde se intretaie doua
pl anuri diferite. Ati putea incerca sa
lucrati pe o hartie u~or umeda sau sa
folos i\i o pensu la umezita pentru a
.n enu a elementele ascutite care apar
,i colo unde nu este cazul.

Scenele in aer liber

Jacqueline Rizvi a optat pentru un peisaj in asfin\it, care subliniaz,1
pa rfumu l epocii reda t de incantatoarea sa lucrare Sarah drepl
Perdita. Artista a ob\inut efecte le discrete prin amestecarea
acuare lelo r cu ceruza ~ i ada ugarea tentelor strat cu strat. LucrarecJ,
redata pe hartie maro, a fast realizata intr-o perioada de doua sau
trei luni.
4 11 \ llllll :C Tl OAMENI: SILUETE iN CONTEXT 18 ~

Oameni Siluete in context

I >1•o,11 pcc sllu etele sunt un subiect complex,
1•xl\ t,1 tr ndin\a de a atrage intreaga aten\ie
Lumina de interior
" " ''il"1 lor, in detrimentul fundalului, insa .. 1111111 I 1d11•y t» te fasc in at de efectele luminii de interior ~ i a redat multe
11111 •110.111•, i11 c,ne du figura l sau nu si luete. l n cazul lucrarii Fata pe scaun,
.it 1•\ t lu cru nu este in\elept; fiecare silueta
l1l'ln 11 e conceputa intr-un context, indiferent "' 11 .. 1111 ~ i ,1 t1 ?ezat modelul in a~a fel incat este iluminat puternic din lateral,
< ,1 \ l' ,1fla in aer liber sa u in interior, de vreme
l.q 11 c,, pr oduce o gama captivanta de contraste intre nuan\e. El folose~te
11• p,1 mu ltipli ca totodata posibilita\ile din 11 lt''> t'd wh11ici care combina mediile pentru pictura, ia r in cazu l de fa\a a
p1111c t de vede re compozi\ional. Mediul poate 1p<'lo1t l.i tente urned pe urned ~i ha~uri in creion Conte. Accentele au fo st
cv11 h •11\1.it e cu ceru za, lu cru care creeaza efecte mult mai subtile decat prin
n l1•1I, de asemenea, indicii importante in
l1•q.itura cu persoana ~ i stilul ei de viata, la
·. p."1.,11.irP,1 dlbului hartiei.
11•1c,1 vestimenta\ia. Unele redari de succes
,!11 • \ llu etelor i n fa\ i ~eaza persoane le la locul
d1 • mun ca sa u implicate in activita\ile pe
< o11l' le indeplinesc, iar minunata serie de
1>.1lc>rine realizat a de Degas se numara printre
l'Xl' tnpl ele ce le mai faimoase.
f1 c>darea silu etelor in interior este poate
c1•I mai u ~o r de gestionat, de vreme ce puteti
c011trola lumina, fundalul ~ i orice alte elemente
ci t• ,, r!'cuzita" - cu m ar fi mobila - pe care
d o1l\i si\ le include\i in compozi\ie. insa daca
l11t l'n\i o na\i sa reda\i un portret neoficial al
< 11i v,1 ca re adora gradinaritul sau plimbarile,
111 •1Juie ales, eviden t, un loc in aer liber.
I ll' \ i(Jur, va trebui sa face\i fa\a luminii intr-o
p1 •1pC'lu a schimbare ~ i celorlalte probleme
ol \ OC l,n e lu crului in aer liber, insa pute\i lucra
du1><1 fotogra fii sa u va pute\i compune lucrarea
d11p.i sc hi\e rea lizate la fa\a locului. in cazul in
1o11 1• o pta\i pe ntru cea de-a doua varianta, nu
111! ,1\I sci ind ica\i direqia luminii, d e vreme ce
1•.i joaca un ro l impo rtant in cadrul atmosferei,
.!Jllt,,ndu va sa reda\i silueta tridimensional.

Un sentiment de apartenen1a
ln cazul lucra rii lui Paul Millichip Berber, silueta estr
una cu imprejurimile, iar tabloul este in carcat de
atmosfera, sugerand o cultura ~ i un stil de via\a
specifice un ui anumit loc. Artistul a folo sit o pal r 1;1
restransa la nu mai mult de ?ase culori, fara culo ri
secundare sau ter\iare gata preparate, ~ i a p ict<ll fo, 111 1•
urned (dar nu urned pe urned) pe o hartie a<,pr,1
tlri ll '> lJlllH_ f' E LECT I E: L U CRUL DUPA SC H ITE 18 7.

Lec!ie Lucrul dupa schi1e

I >.ivtcl Curtis lucreaza direct dupa
"11htPct atu nci cand are ocazia,
111 •,.11lt'ntru sub iectul compl ex din
.it 1'.t \ t,1 lucra re artistu l a rea lizat
o '•Piil' d e schi \e la fa \ a locu lui,
dPf1n1t1v.'.l nd ma i apo i t abl oul i n
,11Plil' I. Secretul un ei redari re u ~ i te
,, \ 11i>1cct ul ui du pa schi\e co nst a i n
,, ~ t i dina inte de ce fel de referin\e
vi111,1le ave\i nevoie. Aceast a seleqie
d1 • \ chi\e t rasa te pentru lucrarea de
In 11l11(c11/e cleasupra, accentul code pe postura
p1• 1ltlgina alaturat a dem onstreaza
c 111 n pri n folos irea unei co mbin a\ii
""".,,·/or, rn vreme ce schi{a din dreapta explareaza
d1 · '" uarc le ~ i d esene in creion tJl't.J (,l~/f.,- .j""'l!,.." ... . .. ,,1, ·.4>,~1 c1111"' 111/ 1//ur:1elor intrezarite prin materialul
" " 1111,He rapid, i nso\ite de noti\e 11·;-1<1111/uri/01.
1Pft•11toare la cro m ati ca, Curti s ~ i -a
.ik .1111 11 o baza d e dat e in semn at a.
Cll> \1 >rva\i ca ni ciodata nu dese neaza
•.. 111 plcteaza si lu et e izol at e; t oate
<,t hi\l' le sun t noti\e comp let e des pre
"t P11<1 pe care inten\io neaza sa o
pi e IP /C.
lltlland u-se pe schi\e, arti stu l
1•1111 lCepe lu cra rea cu un dese n
111ln11\ios, d upa ca re apli ca past a
111 •1111u m asca re in ved erea rezervarii
1nl1110 1 accente. El prefera sa lucreze
111 11 o man iera d estin sa, iar past a
~or:P!i"'O • S1, YM'1(f) ..,
pP1HI u ma sca re previne o fol osire . . . . e...-L.
1,11>01ioasa a vo p selei atun ci ca nd va
t1 Pi>u1 sa oco leasca form e minu scu le
~ I rnmp lica te. Un ele dintre accentele
1l'tl.tl!.' in cazu l ierbii au fa st o b\ inute
plin ,idaugarea unei ca ntita\i infime
d1 • vo p sea acri lica alba la acuarelele
111 1H1<m\e de ga lben ~ i verd e,
i11•<, p1 l' ca re co nsid era ca sporesc
hll Pll \ 1tatea culo rii.

David Cu r tis
I 01)0111/ f<111fc11('f, l'mrnl 'it. J11mc>1
Primele doua schife, realizate cu ajutorul unei creion cu r11111ci 111oc1/1 '
exploreaza relafia dintre nuan{e, in vreme ce a treia ofr:rcl reli •1111(1• r/1 ·11"'
cu loo re.
HH I NDE X 18'

Index
A B cad rul gradiniil 168, 169 ll'<l1ill.llll.dli<d paleta de baza 20-21 G
.II 11•1111• l 'J, '1 1, '>8, GI, 63, 10, 1J,111cJci rldeziv5 19 model 1n 166 Ir ·l11dl 11' I 'I primare 20, 21, 164 gelatina 80
/8, I llJ bc1\, il clr'>t'l1il cu un 72 73 nori 139 1,llP <"iH secundare 20, 21 gestionarea acuarelelor
1illll.1t' '18 llC'\l~Odll' CU Vrllrl 19, 48, 50, peisaj 122-123, 135, 139 1111i IH'> ter\iare 20 108-113
l11lo·.i11•.i ( l'[ll/1'18) 11 I perspectiva de la 1nal\ime l111dll' llM, 116, 154 cu lorile mae?trilor 11 accelerarea procesului de
illl<l'.lll'd ql.l,)ld)lllllhll q•, IJ"l lll ii I 8() 160 11 v;111!1l111>~100, culorile ucenicilor 11 uscare 108
i1icl1')ldl l.lll'd 80, 81 IJ01c.111c> IH'11lru gem 19 redarea florilor 177 1111, j()(i culori le zapezii 134 conserva rea vopselurilor
II ln11 .it.i cli11 pldstic 72, 94, 118 reflexii 146 I 11111 !'{I Ci!, 129 cu\it artizanal 72, 75, 94 108
111.1\t i1r1 1r1 •Id ii' > lll ll l'\1 19, 11, 62, 63, 90 studii botanice 170, 171 11.~ 'if\ cu\ite de paleta 49 contactul cu un contur 112
11.-•1_!,111_• H condei 14 Ill rili11 ;1Illf11llrLJrilOr61 culori 1n?elatoare 109
111>11 1•11 c condi\ii meteorologice 1cil.111;,1 11111•1siluete61 D decolorarea 111
1»'1»l1,·11 C', 1 l.'1"1, l l/, l · I ~, 1.1cl1 ul gradinii 168-169 134-135 11 111·1r• 111•111ru pictura 60 decolorarea 111 lucrul la scara mare 108
1 ;•, 1,·1111pii ~ i intinderi vaste cea\a ~i pacla 135 I I df)dtt' 11 l'.t 'ldl tl desen 1n creion 186 putere de acoperire mai
I 11111.-.-1i111 • I 124 125 nuan\ele zapezii 134 c11111.1« ll' 1n1tc•rnice ?i desenul cu pensula 68-71 mare 112
111w111,i1.-• l•I), l·h orizont 1nalt 124 soarele iarna 135 di\I 11'1C' 35 analiza 70-71 sub robinet 113
1,1111111 .i Ii-I sugerarea dinamismului context, crearea unui 71 111111 ,i)I II ll\ dinamism, sugerare 125 surplusu l de apa 110
;._,, iq:ll.11•'·1 du L'r1 t1 1lor 125 contraste 11"11 d1• il11tuna 34 duza 86, 118 testarea culori i 109
1111 ·1cl1111•1> caroiaj 106, 107 1ntre nuan\e 68, 129, 132, 1d<J,111'd 1011sistenta 82-85 de difuza re a cerne lii 104 urned pe urned 110
1111•1!1e.1•lli,12, I\ carpe 118 138, 185 111. 1111.1 8'1 85 glaspapir 95, 118, 127
11'>, 1.i•l cartofi 11 8 puternice ?i discrete 35 I ldl 111 E glazurare 78-79, 118
,.I lr'VI 'l~il (1'> case 1n peisaje 156-157 subtile 164 1"111111 dP p,1mant" 111 efecte estompate 59, 123 glazura fina 118
11«1«1•·IH case le din provincie 154 con tu r ?i ten ta 100-103 q1,111111do<1re 65 efecte speciale 118-11 9 glicerina 108
dl1•q1•1t>d d1 u.irc'lrlor casetele pentru vopseluri 1O analiza 102-103 , 1"111.1111 i ,11 inonioase 164 glazura Fina 118 granula\ie 27, 129
d1 li111\11J11,1\1 culorile ce le centru de interes 124, 146, conturul formelor 41 11fl1Jldl111co11lrastante164 pete de cerneala 119 guma arabica 80-8 1, 104,
111.11 IJu11e 11 160 contururi 1_1 iln.111 • i11 rnloare 64 texturi experimental e 118 108
(.I\! '11'1<' pe1nru vopseluri 10 ce rarea 98-99, 137, 142, 143, apropierea de contururi 11 2 ' 111"11 1111«1,Hoare 109
1111r•,11•c ur1 optice 93 154 aspre ?i fine 58-59 d11i1d11' I I F H
11ic111 •.i ck cro~etat 97 cerneala atenuarea 40 1w.1 •1_llt' l'1 35 fiere de bou 112 hartia ?i vopseluri le
1)l.1 I acrilica 104 delicate 168 1111_1111111 .111'<1 nuan\elor 26 Flori, vezi natura statica ascunderea petelor 117
1,111111.i\1 117 rezistenta la apa 78 dure 126 /11fl«l11· clP culoare 21 ?i Flori cantita\ile de apa 11 7
i11 t'X(('5 10 cerul 138, 139, 141, 148 exploatarea contururilor 11.11111.1 \ 1.ilicJ 164 foaie de acetat 106-107 men\inerea umidita\ii
.uli 1olm1et 113 cladiri 150-159 172-177 I"' l>.1. d cit> vopsea 111 focalizarea, accentuata ?i hartiei 116
q1l11 dll'd lu~elor punctate atmosfera 152-153 1ntrerupte 63 111·11• cl1• 1llloilre 115 estompata 123 testarea gradului de
<)) 91 interioare 158-159 ocolirea 61 11 'I >l(l( 11111'1(' 122 folie 96 uscare 116
di di 11d11'.i selectiva 162 lumina 150-151 copaci 136-13 7 lr•«t.111•.1 109 folie din plastic 96 hartie
dl111mlc•1.i 152 153 textura ?i model 154-155 copacii iarna 136 11.111«11,111•111;1 ~i opaca 27 for me de buna calitate 12, 94
.11111mlrra prin textura 155 combinarea mediilor palcuri de copaci 137 ,q1.11l.1 I l'1 Jorme negative" 162 de ca lc 171
1l.111111 111 ruina 153 104-105 tipar ?i atmosfera 137 I lilllll, ,1)1•Cjt'IC'd 20 21 definirea 145 grafica 106
".i1n1111ita perioada a zi lei compozi\ia copierea 170 , lllll)ll1•1rn•111,ire 164 1ntunecate ?i deschise la 1ntinderea 13
I '1) alegerea fundaluri lor 161 copii ?i tineri 182-183 , 11!1 >1i «1•c uncldre discrete 21 culoare 127 nuan\ata 114
111 il11.i1p,1 vopseluri lor aranjarea naturilor statice element de identitate 183 1_1d1_1ii "' •1 u11clare intense 21 fotografii, lucrul dupa 166, 167, pastrarea albului hartiei
1 'il 162 1n aer liber 182 di.1q1.11J1d culorilor 21, 164 180 42-43, 82, 185
rw IN I) l X
1H'11t 1u acuarela 12-13, 106,
111, 11 2, 117, 118
1n<'sdta la rece 172
putcrea hartiei albe 142
'.ll<Jativa 63
t ipuri de hartie 12
rlurn1nare indirecta 150
1111primarea
cu ajutorul foliei din plastic
97
cu ajutorul materialelor 96
interioare 158-159
lumina blanda 158
textura de suprafaj:a 159
111departarea prin razuire 63
i11departarea surplusului 19,
30,48,63, 110
i11departarea surplusului cu
buretele 62
111tinderea hartiei 13
111trepatrunderea 40-41
contu rul formelor 41
stomparea contururilor 40
L compozij:ia 160-161
J,ime de ras 118
l111ie 1n forma de T 106
l111ii
drepte 14
fine 37
intrerupte 147
J,1te 15
111111 orizonta le,
spargerea 162
luc 1ul1n deplasare
q,1rna de nuan\e 114
p,1lcta restra nsa 114
fH ' \<' cle cu loare 115
trucul cu unghia 115
lumanari 98
lurnina 150-151
de interior 185
efecte 1ncej:o~ate 151
1n a~teptarea soarelui 150
lumina blanda 158
redarea luminii 151
M siluete 1n peisaje 178- 179
mascarea 44, 86
accentelor 44-45
aleatorie 45
miere 108
modificarea ~i radierea 62-63
ajustarea tu~elor 62
corectarea cu alb 63
1ndepartarea prin
tamponare 63
1ndepartarea vopselei 62
razuirea 63
mun\i, vezi stanci ~i munj:i
N peisaje 122-141
natu ri statice ~i Flori
160-177
aranjamente 162-163
cadrul gradinii 168-169
cromatica 164-165
habitate naturale 166-167
leqie: exploatarea
contururilor 172-177
studii botanice 170-171
nori 34, 50, 134,
138, 139
nuanj:e de culoarea pielii,
obj:inere 24-25
ten deschis la culoare 24
ten galbui 24
ten 1nchis la cu loare 25
ten masliniu 25
ten pamantiu 25
0 111.111 ! .i /ti I I
oameni
copiii ~i tinerii 182-183
leqie: lucrul dupa
sugativa 63
portrete 180-181
schi\e 186-187
siluete 1n context 184-185
siluete 1n prim-plan 128-133
obiectiv 160
orizont 124, 141
p rl1 •Ill.Ill' illlC'\<' 15
paleta restransa 114, 184
palete 18
panza, ~i imprimare 97
pasta pentru masca re
(izolatoare) 19, 44-47, 78,
80,81, 112, 142, 143,
146, 186
pasteluri 98, 104, 116, 154
case 1n peisaje 156
campii ~i 1ntinderi vaste
124-125
cerul 138-139
compozij:ia 122-123
condij:ii meteorologice
134-135
copacii 136-1 37
folosirea vopselei opace
140-14 1
leqie: siluete 1n prim-plan
128-133
peisaje acvatice
ape lini~tite 144-145
leqie: cerul ~i apa 148 14 9
reflexii 146-147
valurile 142- 143
pene 70
IN DE X 19
I ",lild ll'.1,11,'1 /.J-//, 1'10, 155 pipeta 117 forme 1ntunecate ~i deschise
pipeta pentru cerneala 104 la culoare 127
11'.ltl.t\1.t H1 l 1l poantilism 87 metode personale 127
111<1111:1 HJ l'l portrete 180- 181 perspectiva atmosferica 126
\ k ~ l111rl1 •11•.t l(J cap ~i umeri 180 stropirea 86-87, 155
d1vr·1 .t111 .111•.r tu~l'lor 36 neoficia le 181 studii botanice 170- 171
11111111111 l/ presararea cristalelor de sare abordarea ~tiinj:ifica 171
J•11111 11 •',.I <1:11!' l/ 88-89, 126 accent dramatic 170
1·1111.,1rl1' 111 I I prosop de hartie 50-51 sugativa 63
I 1.11111\ I I pulverizator pentru plante 118 suprapunerea culorii 26-27
<"1111rl1•1(<1111 p.rr de puncte ~i dare 37 culori transparente ~i opace
·rl1t •l111.r) 1'1 putere de acoperire, 27
( 11111·11 <11111 86 1mbunata\ire 112 efecte granulate 27
<.II V 111111111\ 86 modificarea nuan\elor 26
R
rl11111.11dt•1ibclina 14, radiera 19, 48, 60 T
I !8 110, 174 razu ire 94-95 tamponare 84
1111111111<'.r pt•nsulelor 16 recipiente pentru apa 17 tamponarea vopselei 63
l11111 rlll'pt1• Iii reflexii 130, 144- 147, 149 tente 30-31
11r.1111111•.r llt'11sulelor 14 pastrarea simplitaj:ii 147 ,,trase"/"1mpinse" pe hartie
J•t'll'.lil.t t'Vdl1\c11 149 realizarea compozi\iei cu uscata 58
Jt1 "ll\lll llHHi<'ic1J 86 reflexii 146 adaugare 19
f1l.t11" I'., ti8, i 29 reversii 64-67 aplicarea 32
11ql."1 l•I rigla 106 folosirea buretelui 31
11111111111• 1·1, IC>, 36,43,68, gradate pe hartie umeda
'\),I l'l s 33
1r·111.1 .rlt1•111.r 1iv:1 31 saliva 115 gradate pe hartie uscata
11 1 111•.r 111 schij:e, lucrul dupa 186-187 32
111 .t 111111" J{i, 130 scrijelirea 96, 97 ~lefuirea cu glaspapir a
111.r•l.111• 11> sgrafitto, vezi razuire tentel or uscate 127
IH'llll(.1rl1•d111\i86 siluete 1n context 184-185 tente alternative 31
JlCl l·l"'I 11•·.r lumina de interior 185 tente diversificate 32, 33, 88,
1111111'.lr •llt" 126 sentiment de apartenen\a 109, 152
rl1 l.t 111.rl\11111• 160 184 tente inversa te 33
11111.11.t 11'> siluete 1n peisaje 178-1 79 tente pe hartie umeda 30
1"·11, .t'.11111111•11•.r 11/ adaugarea siluetelor 178 testarea culorii 109
J•l' lr• rl1• 11•111t»1l.r 11 9 atragerea interesului 178 textura
I" 11•1l1•1 ril"""' I l 1i redarea unei pove ~ti 179 de suprafa\a 159
1111. l.1lt'.l I 11l 11111•11•lt•90 9 1 soarele, iarna 135 redarea atmosferei prin
111111111•11\I spatula din cauciuc 118 textura 155
1,m:' 1>.1l1»1.t 111 spa\iu alb 100 sugerarea 127
r·rl11111·11 1.r11 111 stanci ~i munj:i 126-127 texturi experimentale 118
 I
\ 'IJ IND[ X

Mentiuni ~

11111pi de uscare, acce lerare 108 Lucrarile demonstrative au fost realizate

11.i •,,1 1<'t1qrilelor106-107 de: Moira Clinch, David Curtis, Kate Gwynn,
11111\Jrp '13, 58, 69, 71, 84, 87, 91, Moira Huntley, Ronald Jesty, Sally Launder,
92, 93, 134, 138, 150 Judy Linnell, Deborah Manifold, John Martin,
11111L'cJ pe urned 38, 40, 42, 52, Ann Oram, Mary-Ann Rogers, Julia Rowntree,
54 59, 72, 88, 110, 122, Hazel Soan, Haidee-Jo Summers, Mark Topham
135, 138, 142, 148, 152, ~i Naomi Tydeman.
153, 156, 168, 172, 174,
176, 185 De~i au fost depuse toate eforturile in vederea

,maliza 56-57 nominalizarii tuturor colaboratorilor, editura

roflexii 144 Qua rto dore~te sa i~i prezinte pe aceasta cale
11rnccJ pe uscat 38, 52-53, 56, scuze - in eve ntu alitatea in ca res-au produs
58, 126, 127, 138, 149, 152, omis iuni sau ero ri - ~i ar fi incantata sa efectueze
153, 160, 172, 174 corecturile necesare in cadrul edi\ii lor ulterioare
lllHjhie 72, 95, 115 ale car\ii.
11~c,1torde par 13, 52, 108
Restul ilustra\iilor ~i fotografiilor apar\in in
v exclusivitate Quarto Publishing pie.
v.ilurile 142-143
11Ccente punctate 143
puterea hartiei albe 142
v.i ri ,1\ii tona le 114
Vl' 1cle, ob\inerea nuan\elor
22-23
vopsea opaca 140-14 1
vopselu ri
.icrilice 82, 84, 117, 136, 186
ceruza, gua~e 63, 75,
82,83, 105
rnnservarea 108
111departarea 62
l.i tub 11, 114

sisl.ioi'i~cAMfrR6Po:..1·,i0:~-8-;-.JcuF<T$ff-·\
S.<i1»1c1.~! IMFORMA~!: ·"'._,:vii;1<:1T:J
'.f~1\
F'"~B\iJ t~HG?-Jn~. 51 ~\NF ;c\;

-·------· ...--
N1. lnven13i --··-··-·