Biblia Picturii Pentru Acuarela

~
., .
~-~-
QJ
-m
c ~
mo
a. QJ ..a
c- '-<.n
,-+
INTRODl
lntroducere
<1111 Admirati operele uno
a rti~ti consacrati
Acuarela este o tehnica picturala minunata, nu foarte u~oara, drept care de multe
va ofera toate
va va insoti pas
ori incepatorii au nevoie de o mana de ajutor. Biblia picturii in acuare/a

informatii le de care aveti nevoie, sub forma unui curs complet, care
puse in aplicare. Lucrari le f i
cu pas, de la alegerea celor mai bune vopseluri, pensule ~i suporturi de hartie, pana la
expuse aici au fost realizatE
adaugarea tu7elor finale, in vederea obtinerii unor lucrari pe care sa le puteti expune cu
mandrie.
de o serie de
~i
Cartea este structurata in trei seqiuni, prima fiind Cunoa~terea mediului. Tn cadrul
~i
fi abordate in acest mediu
sugestii pretioase in
ceea ce
prive~te
abilitate
ceva mai dificil de stapanit inainte
permisiv, in
prepararea culorilor - o
~i
acumulate, oferindu-va su~
la proprieta\ile de baza ale culorilor. Cea
im portante, cum ar fi cele
de-a doua seqiune, intitulata Tehnici, constituie

~i
refe ritoare la compozi\ie ~i
deta liaza
perspectiva. Un bonus spe,
tehnicile specifice acuarelei, incepand cu cele de
ii constituie seleqia de LeCj
baza, cum ar fi a~ternerea tentelor ~i pastrarea
care
accentelor, 7i ajungand la metode mai
.A. invata!i despre

instrumente ~i materiale
neobi~nuite 7i incitante, cum ar fi
arti~t i,
cu ajutorul unui corp dur, acum vi se ofera ocazia sa
va juca\i
~i sa descoperi\i o varietate de efecte, care mai de care mai
nea7teptate. Tehnicile expuse sunt detaliate de o serie de

demonstratii clare, pas cu pas, concepute de o echipa
de arti7ti profesioni~ti, ~i dispun de pasaje explicative
care
va
inform eaza intocmai cum sa
proceda\i in fiecare etapa a lucrului.

ln cadru l seqiunii finale, Subiecte,
ve\i vedea tehnicile
.... Alegeti o
paleta de baza
permi t sa urmari\i
de la planificarea ini1
pana la definitivarea lor. Ac
ob\inerii de noi texturi. A~adar,

in vopsea, sa picta\i cu buretele sau sa desena\i in acuarela
va
evolu\ia lucrarilor realizate
cerarea sau strop irea, in vederea
daca nu a\i mai incercat vreodata sa presara\i cristale de sare
vreme ce texte
va
pasajele exp licative
var consolida cuno~t i n\ele
de a dobandi unele cuno~tin\e referitoare
partea cea mai importanta a car\ii
renumi
stilurilor 7i subiectelor ce p
acestei seqiuni veti gasi sfaturi practice legate de alegerea instrumentelor ~i dotarilor
necesare, precum
arti~ti
ilustreaza diversitatea
capitol a fost conceput per
a va ajuta sa inva\a\i din exemple; adm irarea operelor executate de al\i arti7ti constituie u
aspect fundamenta l al evolu\iei unui artist in devenire ~ i veti constata ca exemplele oferit
ceilalti va
var ajuta sa va
gasi\i propriul stil ~ i sa doband iti incredere in folos irea acestei te
Cu toate ca dezvoltarea abilita\ilor constituie

un aspect deosebit de important, ceea
~i
ma i mult este sa
va
ce conteaza
bucura\i de lucruril e pe care
le rea liza\i ~i sa experimenta\i cu diferitele metode

de lucru, a~ada r considera\i aceasta carte ca punct
cl e plecare care
va va
lansa in lumea incitanta a
realizarii picturilor in acuarela.
.... Descoperi!i
tehnici noi
,-+
QJ
-ro
c ~
-\.-~
3
ro o
a QJ
n
..a
10
C UNOA~TEREA
ALEGEREA ACUARELELOR
MEDIULUI
Alegerea acuarelelor
Acuarelele sunt comercia lizate in tuburi, godete ~i pastile, acestea din urma fiind special con cepute
pentru a incapea intr-o caseta pentru vopseluri. Pute\i achizi\iona casete cu o seleqie ga ta
rea lizata, cu 12 cu lori - uneori chiar mai pu\ine -, insa unii arti~ti prefera sa i~ i aleaga
persona l cu lorile, incepand astfel cu o gama restransa, careia ii adauga treptat ~ i alte
nuan\e. Alegerea godetelor sau tuburilor depinde de stilul dumn evoastra ~ i
de subiectul ales. in cazu l lucrarilor de mici dimensiuni, realizate la fa\a
locului, godetele sunt mai convenabile, deoarece casete le
pentru vopseluri sunt dotate cu recipiente pentru
prepararea acuarelelor, iar acestea pot fi in chi se de
indata ce a\i definitivat lucrarea. in cazul tuburil or est
necesara o pa leta separata, care se poate murdari
u~or, drept care trebu ie cura\ata inainte de a fi
impachetata. fn cazu l lucraril or efectuate in ateli er
sau al celor de dimensiuni considerabile, tuburil e se
dovedesc a fi ce le mai utile, de vreme ce cantita\il e
mari ~i cu lorile puternice pot fi ob\inute mult mai u ~or.
Casetele pentru vopseluri

Pastilele sunt mai accesibile decat godetele,
majoritatea casetelor pentru vopseluri din
come r\, care va pun la dispozi\ie se leqii
de cul ori prestabilite, con\inand pastile
dintre cele mai mici. Acestea pot fi
in locu ite atunci cand sunt epuizale,
dat fiind ca fiecare culoare poale fi
achizi\ionata separat.
Cumparati cele mai bune

culori
I uburile de acuarela au dimensiuni standard
~ i pol parea mici 1n compara\ie cu tuburile de
rnlori de ulei sau acrilice, insa in realitate pot
f1 folosite o perioada mult mai indelungata.
C,)u la\i etichetele pe care scrie ,,culorile
111 ,1e ~ trilor" ~i nu va lasa\i tenta\i de vopselurile
ni.11 ieftine, cunoscute ~i sub denumirea de
,,t ulorile ucenicilor': deoarece acestea din urma
rnn\in mai pu\ini pigmen\i in stare pura ~i va
pol dezamagi. Lucrul acesta este valabil ~i in
<.vul godetelo r.
SFATUL ARTISTULUI
Pre\u l de comercializare al vopse luril or depi nde de
cantitatea de pigment fo losita in cadrul procesului
de fa bri ca\ie, a~a i ncat unele pot fi mult mai sc umpe
decat altele. Pentru inceput, limita\i-va la cele mai
iefti ne - cul orile ,,Speciale" pot fi achizi\i onat e pe
masura ce situa\ia ova im pun e.
'
--~~~
:!'Artists' Water Cotou
~ Aureolin 0102 016
~ AureoJlne
<
AUftOiin
~.~~
HARTll PENTRU ACUARELA

12
CUNOA~TEREA
MEDIULUI
Hartii pentru acuarela

Daca apela\i la un furnizor specializat, ve\i constata ca exista o varietate cople~itoare de hartii pentru
acuarela realizate manual, insa majoritatea arti~tilor folosesc hartii prod use mecanizat, acestea
fiind comercializate de majoritatea magazinelor de arta. Ele sunt cele mai indicate in perioada de
inceput, iar ulterior pute\i experimenta cu tipuri de hartie mult mai
neconven\ionale, daca dori\i. Hartiile produse
mecanizat sunt disponibile in diferite
tipuri de suprafe\e, fiind grupate in trei
categorii principale: cu granula\ie fina
(sau presata la cald), cu granula\ie
medie (uneori numita ~i presata
la rece, sau nepresata la cald) ~i
cu granula\ie aspra (presata
la rece, de asemenea, insa
cu un tu~eu mult mai dur).
De~i unii arti~ti aleg hartia
cu textura fina sau cu textura aspra
pentru a ob\ine efecte speciale, hartia eel mai des
utilizata este cea medie, care dispune de o textura
adecvata pentru re\inerea vopselurilor, fara a
afecta culorile ~i detaliile.
2
3
Daca dori\i sa va juca\i cu texturi le ~i
efectele pe suporturile pentru acuarela,
folosi\i o hartie sau un carton de cal itate,
cu o densitate ceva mai mare, care poate
suporta diverse tratamente. Hartia sau cartonul
cu o densitate mare nu trebuie neaparat intinse
~i ar trebui sa absoarba mu lta apa fara a se
dezintegra.
"
intinderea hartiei
I l;irtiile pentru acuarela au diverse
clrns1ta\i, cele mai dense fiind,
cvident, ~i mai scumpe. Densitatea
h,irtiei se masoara in grame pe
1netru patrat, colile cele mai dense
avand aproximativ 425 de g/m2,
iar cele mai sub\iri sub
200 de g/m2. Majoritatea
blocurilor de desen con\in
hartie de 300 de g/m2.
Hartiile mai sub\iri (inclusiv
hartia de 300 de g/m2, in
cazu l in care folosi\i o
coin titate mare de apa) trebuie
i11linse astfel 1ncat sa nu se
onduleze atunci cand aplica\i
,icuarelele. Acest lucru se face relativ
u~or, 1nsa trebuie realizat cu mult
1nainte de a 1ncepe lucrul, in
condi\iile in care hartia umeda se
usuca relativ lent. Cu toate acestea,
opera\ iunea merita facuta, pentru
c,i aplicarea acuarelelor pe o hartie
ondu lata poate fi foarte frustranta.
I ste ~ i o modalitate de a economisi,
in condi\iile in care diferen\a de pre\
intre hartia densa ~i cea sub\ire este
considerabila.
Carton special extradur, turnat in ma tri\e

Hartie presata la rece
Harrie cu granula\ie aspra, ob\inuta mecaniza t
Harrie presata la ca ld (cu granula\ie fina),
ob\inuta meca nizat
6 Hartie cu granula\ie dura
pictata. Pent ru a evita aceasta, i ntinde\i ni~te

prosoape din hartie ~i umezi\i hartia pe verso.
Prosoapele d in ha rtie vor absorbi apa in exces
care se va prelinge de pe fa\a colii.
Tampona\i
u ~or coa la pe
verso cu bu rete le,
apoi intoarce\i-o
cu fa\a in sus
prosoapele.
Tipuri de hartie
1 Hartie rea lizata manual
Umezirea suportului cu ajutorul unui burete
~i indeparta\i
2
3
4
5
poate afecta uneori suprafa\a ce urmeaza sa fie
Fixa\i coa la cu
banda adeziva din

hartie gumata ~i
lasa\i-o sa se usuce.
Pute\i folosi un
uscator de par pentru
a scurta timpul de
uscare, insa nu ii
apropia\i prea tare de
suprafa\a.
14 CUNOA~TEREA MEDIULUI
Pensule
Majoritatea arti~tilor vor spune ca
pensulele cele mai potrivite pentru
pictura in acuarela sunt cele din par
de zibelina . Nu exista nicio indoiala
in aceasta privin\a, insa pensulele
din par din zibelina sunt scumpe
~i exista multe alternative grozave,
cum ar fi pensulele cu peri sintetici
sau cele dintr-un amestec de par
de zibelina ~ i peri sintetici, care
pot fi destul de potrivite pentru
majoritatea scopurilor. 0 pensula
buna trebuie sa opuna o anumita
rezistenia. Pute\i testa elasticitatea
pensulei umezindu-i bine varful
~ i incercand-o in raspar cu unghia
degetului mare. Perii ar trebui sa
revina la forma ini\iala fara a se
deforma. Pensulele cu care lucra\i
trebuie sa re\ina, de asemenea,
~i o cantitate suficienta de apa pute\i testa aceasta cu u~urin\a,
umezindu-le in gura. Nu incerca\i
sa face\i a~a cu o pensula plina de
vopsea, caci anumite elemente
din compozi\ia vopselurilor pot fi
re\inute de corpul uman.
Liniile late
-===:.~
De jos in SUS: pensufe rotunde - marimea 00, marimea 0, mariml'<I I,

marimea 3, marimea 5, marimea I 0 ~i marimea 12.
Marimea pensulelor
Cu cat o pensula este mai mare, cu atal va re\ine o cantitate rndt
mare de vopsea, a~adar asigura\i-va ca dispune\i de pensule de
marirni diferite, in funqie de scopul in care dori\i sa le utiliza\1. l'P
de alta parte, nu exagera\i curnparand toata gama - o pensul,1
mare, una medie ~i una mica sunt suficiente; sa ~ti\i ca unii arti~11
fo losesc doar o singura pensula
l'11sulele plate,
rnnfeqiona te de obicei
cl111 peri sintetici sau
cl111 par de bou, sunt
!June pentru redarea
tu~e l or late. Pensu lele
pl,1te cu peri scu r\i
Sc\U cu peri lungi pot fi
folosite in acela~ i scop.
I le au forma de dalta,
1c1r perii lor sunt p r in~i
111 man~oane metal ice
plate. Pensule le plate
tu peri scur\i sunt utile
in specia l la aplicarea
tu ~e lor scurte de vopsea,
in vreme ce pensu lele
plate cu peri lungi re\in
suficienta vopsea incat sa
pule\i realiza tu~e lungi,
11eintrerupte.
Pensufa pfata medie,

cu peri fungi
pensufa pfata mare,

cu peri fungi
Pensufa pfata mica, cu peri fungi
Liniile drepte
Cu toate ca liniile lungi ~i drepte pot fi rea liza le cu
varful unei pensule rotunde, incerca\i, de dragul
diversita\i i, o pensula .. condei" sau o pensula .,riql,1",
folosite la un moment dat in mod frecvent in
acest scop. Condeiele su 111
pensulele din par de 11bc>li1 1.i,
cu peri lungi, a ca ror tu~,1 s<'
sub\iaza treptat. AcrstL'.t w
mai numesc ~i P<'11sul
sub\iri. Pensulc>I<' 11ql,1
sunt pensulr cli11 p.11
de zibelin5, cu p111
lungi, ~i au for111;1 d1
dalta.
Pensulele de mare fine~e

Daca va permite\i sa achizi\iona\i cateva pensule in
plus, pensu lele de mare fine\e constituie o alegere
in\eleapta, de vreme ce pot crea o varietate de
tu~e diferite ~i sunt mai ieftine decat cele d in par
de zibe lina. Ele au devenit deosebit de popu lare
in randul arti~ti l or, in special in randu l celor care
doresc sa exploateze tu~ele in cad rul lucra rilor lor.
Continuarea in pagina urmatoare
16
CUNOA~TEREA
MEDIULUI
PENSULE APA
Apa
Testarea
pensulelor
Cu cat pensulele
sunt de o ca litate mai
buna, cu atat tu ~e l e
dumnevoastra vor
avea o ca lita te mai
buna, a~a d a r incerca\i
ca li tatea pensulelor
rotunde sa u ascu\ite
trasa nd o linie fina .
Varful un ei pensul e
bun e ar trebui sa
prod uca o linie fi na,
indiferent de mari me.
..........
0 pensu la ro t und,1
buna va prod uce o t u~.1

constanta ~ i curata, in
vre m e ce o p en sulii cl(' o
cal itate indo ielnica va
pica testul i n scurt t1rnp.
fn cazu l un ei
pensul e asc u\ite, tu ~a

crea ta este d elicat a ~ i
poate fi atat g roasa,
cat ~ i su b \ ire, i n
i\p,1('Ste un ingredient esen\ia l pentru realizarea

111wi ,icuarele reu~ite ~i va ve\i da seama in scurt
limp dad\ apa cu care lucra\i a devenit murdara.
C..111cl p1cta\i in acuare la trebuie sa ave\i pregatite
111totdeauna trei recipiente: unul cu apa curata
rwntru umezirea pensulelor ~i a hartiei; unul cu
,1 1><1curata, pe care sa o schimba\i in mod frecvent,
pentru prepararea vopselurilor in vederea
ob\inerii unor culori foarte
curate; unul pentru clatirea
pensulelor pe parcursul
lucrarii. Recipientele pentru apa nu
constituie accesorii pe care trebuie sa
le ach izi\iona\i neaparat; majoritatea
arti~ti l or recicleaza borcane sau cutii de iaurt
in acest scop, insa daca lucra\i in aer liber v-ar
putea fide ajutor recipientele din plastic spec ial
co ncepute impotriva varsarii accidentale - nu
1xista neplacere mai mare decat rasturnarea
borcanu lui cu apa atunci cand prin apropiere nu se
.ifla niciun parau sau lac.
~ I Z.
(
.._,
1
j!I
J,//
Apa curata pentru

umezirea pensulelor
inainte de a le introduce
in vopsea.
fun q ie de pres iun ea

aplicata.
Ingrijirea pensulelor
La fi nalu l fiecare i ~ed in \e de lucr11,
depozita\i-va pensu lele cur,1\alP
in pozi\ie vertica la, in tr un bore .111
sa u un rec ipien t asemana tor. Nu 11
a~eza\ i ni cioda ta CU va rfu l in ja>, t di I
perii se vor de teriora. Daca trd11111 '"
le transporta\i pentru a lucra l.i f.i\.i
locu lui, v-ar pri nde bine un rc'cipi1111
cilindric din plastic, special co11c <>p111
pentru pensule, insa asigura\1 v,1
ca varfurile pensu lelor nu 11111,] in
contact cu capacul, pentru cl 11u mt .i
sa le indoi\i.
Recipientele etan1e
pentru apa sunt
Apa pentru clatirea
utile pentru lucrul
pensulelor. intotdeauna
in aer fiber.
indepartafi prin clatire o

culoare inainte de a trece
laalta.
Apa pentru diluarea

culorilor se va murdari
foar te repede /i va trebui
schimba ta inainte so se
formeze depuneri.
ACCESORll SUPLIMENTARE
Accesorii suplimentare
'a/eta ceramica in forma de
floare, cu bazine exterioare /i
un bazin central, destinate
0 selecfie de palete
de mici dimensiuni,
din ceramica /i din
plastic.
Pa/eta din plastic, r:u
loca1 pentru deget,
conceputa pentru lucrul
in picioare, in fafa
1evaletului.
Palete
Alte instrumente
Casetele pentru acuarele ce cor1\r r1

godete sunt dotate invaricJbrl t rr
palete proprii, insa aceste,1 11u 0111.i
intotdeauna suficient spa\iu fll'rilrrr
prepararea cu lorilor, a~adar C\ I<'
posibil sa ave\i nevoie de o p,1ll'ld
suplimentara. Daca folosi\i tu bur 1,
ve\i avea nevoie de o paleta cu
ni~e in care sa va depozita\i culorrll'
~i mici ,,bazine" pentru separa ri:.i
amestecuril or de culoare. Exist~ o
intreaga gama de astfel de pali:tr,
confeqionate atat din por\elan, c,1 1
~i din plastic, ~i pute\i achizi\iona, dc>
asemenea, pa lete circulare, de micr
dimensiuni, care pot fi a~ezate unelt
peste altele atunci cand nu sunt
utilizate.
Lin burete mic, din material natural, este intalnit

111 tru sa mai tuturor pictorilor in acuarela. Poate
fr folosit pentru indepartarea vopselurilor,
,itunci cand s-a produs o gre~eala, respectiv
pentru atenuarea delimitarilor, precum ~i pentru
,1daugarea nuan\elor ~i tamponarea suprafe\elor
(pagini le 30 ~i SO).
0 alta dotare standard in cazul multor arti~ti
consta in pasta izolatoare (pasta pentru mascare),
ca re reprezinta o modalitate accesibila de a pastra
,iccente (pagina 44).
in fine, ve\i avea nevoie de creioane pentru
rea liza rea crochiurilor (pagina 60), suporturi pentru
hartie ~i. nu in ultimul rand, de recipiente pentru
apa. Atunci cand lucra\i in atelier pute\i folosi
rnclusiv borcane pentru gem, insa acestea sunt mul t
prea grele ~i stanjeni toare atunci cand lucra\i in aer
lrber. Exista o intreaga varietate de recipiente din
plastic, dotate inclusiv cu capace etan~e.
Plastic sau ceramica Paletele

pentru acuarele sunt confeefionate atilt
din plastic, cat /i din ceramica. Cele din
plastic sunt utile atunci cand lucrafi in
ni/e de diverse
aer /iber, caci sunt u1oare /i simplu cir
dimensiuni pentru
transportat, insa unele dintre ele /incl id

separe vopseaua in broboane in Joe so
formeze un amestec omogen. Pentru
lucrul in atelier, majoritatea arti/tilor
Bure\ii Burefii mici,

naturali, se gasesc in
majoritatea magazine/or de
art a. Sunt folosifi de cele mai
multe ori pentru indepartarea
vopselurilor, insa, in ega/6 m6sur6,
cu ei putefi aplica vopseluri pentru a obfine
texturi interesante (pagina 90).
opteaza pentru paletele ceramice, care
Banda adeziva gumata

Este folosita la intinderea
h6rtiei (pagina 73). Nu
incercafi niciodata so folosifi
pasta izolatoare sou banda
adeziva obi1nuit6.
sunt mult mai u1or de curafat decot

cele din plastic.
SFATUL ARTISTULUI
De vreme ce apa constituie mediul esen\ial pentru realizarea acuarelelor, nu ve\i avea nevoie de nimi c
in plus, insa mai exista un mediu care s-ar putea dovedi util in anumite situa\ii. Acesta este guma
arabica, utilizata in procesul de produqie al acuarelelor, dar care poate fi amestecata, de asemenea, ~ i cu
vopselurile de pe paleta. Ea confera un plus de consisten\a vopselei, precum ~i un luciu vag, fara a-i afec ta
transparen\a, astfel incat vopseaua sa re\ina urmele pensulei ~ i sa devina mai u~or de controlat. Este util a,
de asemenea, ~i in ceea ce prive~te tamponarea (pagina SO). Nu folosi\i niciodata guma arabica in stare
naturala, caci ar putea provoca fisuri in vopsea. Gu ma arabica trebuie amestecata cu apa in propo r\ie de
unu la trei, eventual chiar mai pu\in de atat.
Un alt mediu pentru acuarele este fierea de bou. Aceasta aqioneaza ca agent de fluidizare, avand efec tul
opus celui al gumei arabice ~i contribuind la fluidizarea vopselurilor.
')<llo.1-
,... ,
.. ~.1
)",,1.~"
,...~
)<{"'-
w......
~
Prosoapele de
hartie Sunt ideale
pentru tot felu/ de
operafiuni de curarare,
fiind, de asemenea,
folositoare /i in a nu mite
metode de tamponare
(pagina 50), precum /i la
indepartarea surplusului
de vopsea acumulat
in partea inferioara a
lucrarii.
Pasta pentru mascare

Este esenfia/6 pentru pastrarea
accentelor de mare finefe, care
sunt dificil de protejat in timpul
realizarii acuarelei. Folosifi
intotdeauna o pensu/6 veche
atunci cand aplicafi pasta /i
clatifi-o imediat, altminteri, odata
uscata, va deveni imposibil de
indepartat de pe peri.
Be\i~oarele cu vata Sunt utile

pentru tamponarea (pagina 50)
unor porfiuni de culoare goto
uscate, pentru a realiza retu1uri
minore sou pentru a crea accente.
Creionul ~i radiera Vefi avea nevoie de un creion sou mai

multe pentru a realiza crochiurile, precum /i de o radiera plastica
pentru a corecta eventualele gre1eli. Exista multe tipuri de
creioane, insa creioanele B sunt grozave /i au mina suficient de
moale, 010 incat so nu gaureasca h6rtia.
Banda adeziva Oaca lucrari pe coli volante
/i nu pe blocuri de desen, banda este esenfia/6

pentru fixarea h6rtiei pe plan/eta. Putefi folosi
piuneze in cazul in care plan1eta este realizata
dintr-un lemn moale, insa aces tea nu var putea
strapunge suprafefele mai dure, cum sunt, de
exemplu, masonitul sau placajul.
ALEGEREA CULORILOR
20 CUNOA?TEREA MEDIULUI
Alegerea culorilor
Pentru inceput nu ve!i avea nevoie
de o seleqie mare de culori, drept
care eel mai bine ar fi sa exersa!i
prin realizarea de amestecuri
cu ajutorul unei game restranse
pentru a descoperi culorile care nu
produc amestecuri agreabile. De
prima necesitate ar fi achizi!ionarea
culorilor primare - ro~u, galben ~i
albastru - in doua variante, de vreme
ce acestea difera destul de mult.
Galbenul-citron, de exemplu, este
mai acid ~i mai ,,rece" decat galbenulcadmiu; ro~ul-cadmiu
este o nuan!a
intensa ~i
pura, in
vreme ce
stacojiul
de alizarina
bate u~or
spre albastru;
albastrul ultramarin este intens,
dar ,,cald", in vreme ce albastrul
ceruleum ~i albastrul de Windsor
sunt mai reci ~i bat u~or spre verde.
Pute!i incepe sa lucra!i folosind
doar aceste ~ase culori, insa v-ar
prinde bine sa mai ave!i eel pu!in o
nuan!a de verde ~i cateva marouri.
Cele 12 culori expuse aici ar trebui
sa fie potrivite pentru majoritatea
subiectelor.
O q.1111<l dL'osebit de variata de culori secundare poate fi ob\inuta din amestecu l celor ?ase culori primare,
111~.1 v.i trl'bui sa ?ti\i pe care anume sa le folosi\i. Dupa cum pute\i observa din diagrama culorilor de mai
10\ l11cdre culoare tinde sa se apropie vag de o alta culoare, a?adar trebu ie sa exploata\i acest lucru. Verdele
1cl 11 i.1i rPce, de exemplu, poate fi ob\inut prin amestecarea unui albastru-verzu i cu un galben rece. Ar fi o
111<'<' bun5 sa realiza\i diverse mostre de astfel de amestecuri, prin testarea unor combina\ii diferite. Va fi nu
1111111.ii pl,1cut, ci ?i folositor; daca ve\i eticheta mostrele ?i le ve\i afi?a la vedere in spa\iu l de lucru, acestea
vor '>t'rvi drept referin\e excelente - culorile care produc cele mai bune amestecuri pot fi uitate U?Or. Ve\i
'<>rl'>tdtd, de asemenea, ca unele combina\ii de cu lori primare sunt mai pu\in vii decat culorile secundare
q.r t.i prl'parate: de exemplu, nuan\ele de violet oferi te de producatori sunt mai curate ?i mai vii decat cele
111 <.irL' le pute\i ob\ine dintr-un amestec de ro? U ?i albastru.
Diagrama culorilor
Paleta de baza
Aceasta paleta cuprinde opt culori primurE', o
culoare secundara, doua nuan\e de maro ~ 11111.1
de gri (ul timele trei sunt cunoscute drept c ulrn i
ter\iare). A\i putea adauga inca o nuan\5 dP Vt'1cl1
cum ar fi verdele-sa lcie, precum ?i o nu,111\,i di'
maro - umb ra natura la ar fi o alegere excl'i11Jt.1
E b ine de ?ti ut ca albastru l ceruleum nu tlt'
necesar in prima faza, cu toate ca este icl1-.1I
pentru redarea cerului.
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Ro?u-cadm iu. Culoare primara

Stacojiu de alizarina. Culoare primom
Galben-citron. Culoare primara
Galben-cadmiu. Culoare primara
Galben-ocru. Cufoare primara
Sienna arsa Culoare terfiara
Umbra arsa . Culoare terfiar6
Viridian . Culoare secundar6
Albastru-cobalt. Cufoare primwci
Albastru ceruleum. Culoare pri1nwd
Albastru de Windsor (cunoscut ~1 '.r
ftalocianina). Culoare pnmorn
Gri Payne. Culoare ter{iara
/'" l'<i>ld este o vers iune mu lt

"1111pl il ica ta a diagramei cu loril or,
'.i rP poate include zeci de nuan\e.
l'o1r\ronarea culori lor prima re una
1:111q,1 ceala lta demonstreaza clar
rnodul in care acestea tind sa se
.rpropie de o culoare sa u al ta.
~
<'l)
Stacojiul de
alizarina tinde
spre afbastru.
Ro1ul-cadm iu bate
spre portocaliu.
Albastrul ultramar
Galbenul-cadmiu
bate spre
portocaliu.
Galbenulcitron este
acid /i verzui.
Culori secundare
intense
Galbenul-citron /i
(,olbrnuf-cadmiu /i
albastrul de
W)ul cadmiu due la
ol Jf mrrea unui portocaliu Windsor creeaza
un verde viu /i rece.
1111<rn11bogat.
Culori secundare
discrete
Nt I inl o tdea una va ve \i dori sa
oh lHll'\I ,1mestecuri viu colorate, de
'1<'111<' ce unele subi ecte vor necesita
111 1.111\P ceva mai subtile. Acestea
pot Ir oll\in ute prin amestecarea
< 1rlo11lo1 primare cu o culoare opusa
f. 1\.1 di' rc'd de care aces tea tind sa se
,q 11op i1 ', rP>pectiv prin com bina rea
'1 rlo1rlrn po7i\ionate dia m etral opus
111 c.icl 111I d rugramei.
franfuzese este U/C

violet.
Albastrul de
Windsor este u1or
verzui.
Stacojiul de alizarina
/i albastrul ultramarin
due la ob{inerea unui
violet.
Aceste exemple demonstreaza

fa ptul ca nuan \ele secundare cele
mai intense deri va din amesteca rea
cu lorilor primare cu cele de care
tind sa se apropie.
>
Staeojiul de alizarina
/i galbenul-citron
due la ob{inerea unui
Albastrul ultramarin
/i galbenul-cadmiu
au drept rezultat un
Ro/ul-cadmiu /i
albastrul de Winds
due la ob{inerea
portocaliu sti9< --- ____ .Y'!Cdft-St]JfJt=E.i~C'Y! ..
- .!J.q';.!J2'i.c:J7t '&'~or gri.
STANUCU
22
CUNOA~TEREA
OBTINEREA NUANTELOR DE VERDE
MEDIULUI
Obtinerea nuantelor de verde

~
Nuantele de verde pot fi obtinute foarte u ~or dintr-un amestec de albastru ~i ga lben, iar atat
ti mp cat dispuneti de diverse variante ale acestor doua cu lori primare, puteti obtine o intreaga
gama de nuante.
Albastru
Albastru-
ceruleum
cobalt
Albastru ultramarin
Albastru de
/\1/)()5/rU
Indigo
c:
c:;
i:::
"'
oS>
0
\.'.)
:::!
~
8
oS>
~
"'"'
I
~
iii
-Cl
. ..
"'
Viridian
Verde-
OBTINEREA NUANTELOR DE CULOAREA PIELll
Obtinerea nuantelor de culoarea pielii

4
Nuantele de cu loarea pielii pot fi dificil de obtinut din amestecuri, de vreme ce inregistreaza diverse va ri a\ii:
de la o rasa la alta, in cadru l aceluia~i grup rasial, intre barbati ~i femei, ba chiar ~i de la o parte a corpul ui
la alta. Varietatea depinde intr-o anumita masura ~i de lumina in care este vazuta o anumita persoa na, de
vreme ce pielea reflecta lumina, putand imprumuta ~i nuante din imediata apropiere. Astfel, a rti ~tii fo loses
o intreaga varietate de culori - de la nuante de galben ~i ro~u, pentru redarea luminilor, la nuante de
albastru, violet ~ i verde, pentru redarea umbrelor.
Arti~tii cu experienta au propriile amestecuri favorite, insa incepatorii nu prea ~tiu cum sa procedeze. In
aceste pagini va sugeram cinci nuante de cu loarea pielii cu lumini ~i umbre.
Ten masliniu
Amest ecul de ba za
1 Stacojiu de alizarina
Luminile con!in amest ecul

de baza plu s
3 Galben-citron 4 Galben-cadmiu
5 Ro;u-cadmiu
Umbrele con!in amestecul de
baza plus
6 Albastru-cobalt 7 Gri Payne
8 Viridian
Ten deschis la culoare

3
Amestecul de baza
1 Galben-ocru
7
4
Ten pamantiu
Lu mi nile con!in amestecul

de baza plus
3 Galben-citron
4 Galben-cadmiu
5 Ro;u-cadmiu
Umbrele con!in amestecul
de baza plus
6 Albastru-cobalt
7 Gri Payne
8 Viridian
Amestecul de baza
1 Albastru-cobalt 2 Umbra arsa
Luminile con!in amestecul
de baza plus
5 Ro;u-cadmiu

de baza plus
6 Albastru-cobalt
4
5
Ten galbui
Amestecul de baza
Sienna naturala
8 Viridian
Ten inchis la culoare

Amestecul de baza
3 Indigo

de baza plus
3 Galben-citron
4 Galben-cadmiu
5 Ro;u-cadmiu
7 Gri Payne
2 Cornalina aurie

de baza plus
6 Albastru-cobalt
7 Gri Payne
8 Viridian
2 Sienna natur<
2 Sepia

de baza plus
6 Ro;u-cadmiu
I
I
I
I

de baza plus
7 Violet de Windsor
8 Albastru ultramarin frantuzesc

9 Viridian
EFECTE OBTINUTE PRIN SUPRAPU N ERE
2 6 CUNOA ~ TEREA MEDIULUI
Efecte obtinute prin suprapunere

De multe ori, incepatorii in acuarela nu reu~esc sa determin e cu exactitate intensitatea ~ i ca litatea culorilor
aplicate pentru inceput. Exi sta doua motive pentru care se intampla aceasta: unul \ine de faptul ca
vopseaua devine mult mai deschisa la culoare du pa ce se usuca, iar eel de-a l doil ea d
faptul ca nuan\ele sunt greu de apreciat in raport cu o hartie de un alb im acu lat inevitabil, prima tenta va parea prea inchisa sau prea deschisa la culoare.
insa nu dispera\i, deoarece pute\i efectua modificari direct pe harti e. O tenta
prea deschisa la culoare poate fi inchisa cu u~urin\a prin aplicarea unei noi tente
de aceea~i culoare sa u de o culoare cu o id ee mai inchi sa decat cea ini\ iala. Pute\i,
d e asemenea, sa modifica\i ~i sa amesteca\i culorile pe suportul d e hartie: daca
acoperi\i - par\ial sa u comp let - o tenta de un galben stins cu una de culoare albastra,
aceasta va deveni verde, iar nuan\a se va inchide la culoare, de vreme ce est e vorba de
doua straturi de vopsea.
Culori transparente ~i culori opace
Galben mineral jos,

ro;u-cadmiu deasupra.
Albastru ultramarin }as,

galben mineral deasupra.
Albastru ultramarin
(u;or diluat) jos,
stacojiu deasupra.
Galben mineral / i ro;u

cadmiu }as, stacojiu
deasupra (taate u;or
diluate)
lJ11c le culori au tendin\a de a se precipita sau descompune in contact cu apa, ceea ce le confera un efect
qr ,inulat, de strop. Acest lucru poate fi destul de ingrijorator daca va afla\i la inceput, caci a\i putea avea
'> <'r1 za\ia ca este ceva in neregula cu vopseaua sau ca a\i folosit-o in mod necorespunzator, insa efectul este
des tul de frecvent intalnit, uneori chiar dorit de arti?ti. Granula\ia iese cu atat mai mult in eviden\a atunci
c5nd o culoare este a?ternuta peste alta, iar de indata ce ve\i afla care sunt culorile ce manifesta aceasta
tr ndin\a, informa\ia va va fide mare ajutor atunci cand ve\i dori sa conferi\i un plus de atraqie ?i de textura
unei por\iuni care altminteri ar putea parea plicticoasa ?i terna. in cazul celor doua exemple expuse mai jos
du fa st adaugate diferite culori peste un albastru ultramarin ~i un galben-cadmiu aplicate in prima faza.
Ro;u-cadmiu jos,
viridian deasupra.
Sienna natura/6 }as,

ra;u-cadmiu (diluat)
Verde-a/iv jos,
sienna natura/6
deasupra.
Verde-a/iv jos,
viridian deasuora.
l tore tK, toa te acuarelele sunt transparente, aceasta fiind principala caracteristica a mediului. Cu toate
dt t''> l<'<l, unii pigm en\i sunt pu\in mai opaci decat al\ii, culorile cele mai transparente fiind cele pe baza de
vo p><'<l, cum ar fi stacojiul de alizarina, verdele-salcie, ftalocianina (sau albastrul de Windsor) ~i griul Payne.
<,,1lll<' r1ul citro n, galbenu l-ocru ~i albastrul ceruleum sunt relativ apace, a?adar pot fi utilizate pentru a
cl<>c hid e la nu an\a o culoare mai inchisa, aplicata ini\ial, respectiv pentru a o modifica, la nevoie.
00
6''to''
(;.C
\0
c,O\
c.fi
~,0
c,O(}
iflc
G<Y
Efecte granulate
deasupra.
Modificarea nuantelor
Este surprinzator cat de radical pot fi modificate chiar ~ i
cu lorile intense prin aplicarea unei nuan\e complet diferite
deasupra lor. Culoarea, respectiv culorile ulterioare trebui
adaugate rapid ~ i cu o mana sigura pentru a se evita
perturbarea ce lor ap li cate ini\ial
Verde-oliv }as, albastru

ultramarin deasupra.
Galben-ocru
pes le albastru
ultramarin.
/\lbas1ru
rc>ruleum peste
olbas1ru
ultramarin.
~ tocojiu de
oli1min6 pes1e
(J//!uwu
uluamarin.
Albastru ultramarin
peste galben-cadmiu.
Albastru ceruleum
Ames tee de umbra

natura/6 /i galben-oc
-
n
TENTE
30 TEHNICI DE BAZA
Tente
lncepatorilor in ac uarela Ii se sp un e
de obicei ca prima abilitate pe care
trebuie sa ajunga sa o stapaneasca
este cea de a aplica o tenta perfect
uniforma. ln realitate, tentele
uniforme nu sunt folosite chiar atat
de frecvent, insa fac parte din leqi ile
ce trebuie inva\ate, ~i de indata ce
ve\i stapan i aceasta tehnica pute\i
trece la tehnici mult mai interesante
~i util e, cum ar fi aplicarea tentelor
gradate ~i diversificate sau tehnica
urned pe urned. Metoda este
simpla: a~terne\i straturi succesive
de cu loare unul langa cela lalt astfe l
incat fiecare strat ad i\iona l sa se
suprapuna vag cu precedentul.
Plan~eta trebuie sa fie u~or incl inata,
pentru a facilita curgerea vopse lei,
iar surp lu su l poate fi inlaturat cu
o pensula umeda. Tentele pot fi
a~ternute pe hartie umeda sau
uscata, ultima va rianta oferind ceva
mai mult contro l, de~i exista riscul
ca hartia sa se onduleze, insa merita
sa incerca\i ambele variante pentru
a afl a ce metoda vi se potrive~te ee l
mai bine.
Tentele pe hartie umeda

1
Alternative
pentru aplicarea
tentelor
Lucru l pe hartie uscata
Un pamat uf uzat, respectiv

o pens ul a obi~nu i ta pentru
apli carea vopse lei sunt la fe l
de efi ciente pe ntru aplicarea
te ntelo r la sca ra mare.
este eel ma i potrivit in

cazu l in care dori \i ca
tenta sa acopere doar o
anumita po r\iune, pentru
ca dispu ne\i de mai mul t
control asup ra vopselei.

Pe de alta pa rte, in cazu I
tente lor ca re acopera intreaga suprafa\a umezirea prea labil a a
hartiei este deosebit de util a. Pute\ i face aceasta fie cu un burctc
..
Utilizarea buretelui
1
Unii a rt i ~t i prefera burete le in locul pensulei
pen t ru ap li carea tentelor. ln cazu l de fa\a, hartia a
de menaj, fie cu o pensula lata.
fost umezita uniform cu apa cu rata, tot cu aj utorul
Vopseaua va acorlC'ri
toate por\iunil e urrw <i<',
unu i burete.
a~adar nu ve\i ob\irw
dungi de cul oa re pcrf<'< t

conturate, ca atunei c.i rHI
presiune decat in cazul pensulei, ia r
lucra\i pe hartie usc.11 .1,
acest lucru face ca vopsea ua sa nu se
dar aceasta nu cont<'M;i
prelinga pe hartia umezita in prealab i
Atunci ca nd aplica\i vopseaua cu
bu rete le, exerc ita\i ceva ma i multa
Pe masura ce cobora\i cu pc'm 1rl.i
pe coala, ve\i vedea ca tu ~e l e vo r

fuziona. Surplusul acumul at i 11p,i r1 < 1
inferioara a suportului de hi\ rti<'
poate fi indepartat cu un burt' tc'
Efectul u ~or striat, vizib il in t impul
ap lica rii tentei, a dispa rut, ia r tenta

este perfect uniforma.
urned sau cu o pen sul a.
SFATUL ARTISTULUI
Odata uscata, tenta ar trebu i
sa fie pe rfect uniforma
Cand ap lica\i tente pe suprafe\e intinse, prepara\i

intotdeauna mai multa culoare decat aprecia\i ca ve\i
avea nevoie. Tenta se va strica daca va trebui sa va
opri\i ~i sa prepara\i din nou culoare.
32 TEHNICI DE BAZA
TENTELE GRADATE $ 1 DIVERSIFICATE
Tentele gradate ~i diversificate

Tentele gradate sau graduale, a caror
nuanta variaza a~a incat devine mai
deschisa in jumatatea inferioara,
sunt eel mai des folos ite la redarea
ceru lui, care este, de obicei, mai
inchis la culoare in partea de sus
~i mai deschis la culoare deasupra
orizontu lu i. Acestea sunt ceva
mai dificile decat tentele
uniforme, de vreme ce
vopseaua trebuie diluata
treptat pentru fiecare
fa~ie de cu loare in parte,
insa exista o modalitate
simpla de a obtine rezultate
satisfacatoare. Preparati culoarea
tentei, a~terneti prima fa~ie de
culoare ca atare, dupa ca re inmuiati
mai intai pensula in apa ~i apoi in
vopsea pentru fiecare fa~ie adaugata
ulterior. Acest procedeu garanteaza
deschiderea treptata ~i
constanta la cu loare a
amestecului preparat
pentru redarea tentei.
Tentele diversificate
sunt ce le care i~i sch imba
culoarea ~i sunt fo los ite,
de asemenea, la redarea
ceru lu i ~i a altor elemente
de peisaj. Va trebui sa
amestecati in prealabil
doua, maxim trei cu lori, care sa
aiba aproximativ aceea~ i dilutie aplicarea unei cu lori foarte fluide
peste o cu loare ceva mai consistenta
poate provoca reversii (pag ina 64).
Tentele inversate
Iii .1111.1\1.1 111 c,ire o tenta trebuie sa para mai
1>11<"1.1111.11.1 d111 punct de vedere cromatic in partea
111l1111>.1r,"1 .i w lil de hartie, intoarce\i plan~eta cu
11 .. 111 in J05 ~1 1ncepe\i cu partea inferioara a tentei.
Tentele diversificate
1
Muire subiecte, in special peisajele, necesita
tente care con\in mai mult de o culoare. fnainte

de a incepe, prepara\i toate culorile ~i testa\i-le
intensitatea pe o bucata de hartie.
in peisajele sale marine, Robert Tilling folose?te in mod frecvent

tente de mari dimensiuni, lucrate pe hartie umeda.
Tente gradate
pe hartie uscata
fncepe\i cu o solu \ie puternica de

culoare ~i dilua\i-o treptat pana
cand culoarea devine foarte ~tearS(l.
inclinarea plan~etei va facilita
fuzionarea fa~iilor de culoare.
Tente gradate pe hartie umeda

Aceasta imagine expune o tenta aplicata pe o hartie umezit,1 111
prealabil. La acest moment, fa~iile individuale de culoare su111
sepa rate, insa tenta va dobandi un aspect unita1
dupa ce se va usca. Singuru l rise presupus de luc1ul
pe hartie umeda consta in posibilitatea de a pie1dP
efectul gradat.
in prealabil, apoi a~terne\i fa~ii de

culoare succesive, clatind rapid
pensula dupa fiecare aplicare.
Cand vopseaua este inca umeda,
culorile pot fi distinse individual, insa

ele vor fuziona pe masura ce se vor
usca. Daca dori\i sa ob\ine\i un efect
'
in situa\ia in care dori\i sa ob\ine\i
o fuzionare a culorilor, umezi\i hartia
mai pu\in omogen, lucra\i pe hartie

uscata.
INSERAREA CULORll
34 TEHNICI DE BAZA
lnserarea culorii
lnserarea cu lorii intr-o tenta inca
umeda sta la baza tehnicii urned
pe urned (pagina 54). Aceasta este
o modalitate id ea la de a reda nori
estompa1i sau elemente de peisaj
aflate in plan indepartat atunci cand
nu dori1i delimitari bine definite, in
conditiile in care culorile
se intrepatrund ~i
fuzioneaza u~or. O alta
varianta a metodei
consta in a picura apa
curata in vopseaua
tocmai ap licata, iar
pentru a obtine ceva mai
multa consistenta pute\i incerca sa
picurati alb de oxid de zinc diluat
sau ceruza . Tentele experimenta le
precum acestea pot crea un fond
interesant in cazu l naturilor statice
sau al redarii florilor, sau chiar ~i
pentru portrete.
Contraste puternice
~i discrete
Nori albi
111 ( ,1clrul ucestei lucrari ceru l a fast

rld.1 1 prrn introducerea in picaturi a
1111u1.rmestec de albastru-cobalt ~ i
.rll>.r;tru ceruleum pe hartie umeda.
l'l'111ru d introduce un elemen t focal
IJ11H' evidentiat in plan ul indepartat
h,ull,i ,1 fost lasata sa se usuce, iar
( op,1cii au fost adauga\i prin tehnica
111nPd pe uscat (pag ina 52).
1!!Ii -
?:
'
"
Apa este picurata
umeda de culoare
albastra.
Adaugarea albului de
oxid de zinc sau a ceruzei

creeaza u n efect de
densitate.
Nori de furtuna
2
Vopseaua umeda este acoperita cu
hart ie absorbanta, care este ulterior

indepartata, inlatu rand astfel cu loa rea.
SFATUL ARTISTULUI
Norii ace~tia spec taculo ~ i au fast creati prin

inserarea, in picaturi, a unor nuante inchise
de gri ~ i de ro~u in nuan\a de baza de culoare
ga lben deschis, iar plan~eta a fast inclinata
pentru a fac ilita sc urgerea vopselei atat in jos, cat
~ i 111 latera l. Fa~iile de culoare de la baza au fast
l,1sate sa se usuce in mod normal pentru a ob\ine
mMgini zim\ate.
Ro~ul este in trodus in picaturi
intr-un indigo inchis la culoare.
Culorile fuzioneaza pentru a cre,1 mod(I(
sugestive de nori.
Tenta a fost mai intai de
toate imbibata cu apa.
intr-o vopsea inca
36 TEHNICI DE BAZA
PENSULATIA
Pensulatia
~
Cu toate ca lu crari le pot fi compuse

in tota litate de o serie de tente
uniforme, pensulatia poate fi foarte
importanta in cadru l unei acuarele,
facand diferenta intre o lucrare
dinamica ~ i plina de viata ~i o lucrare
plicticoasa ~i statica. incercati sa
procedati in a~a fel incat tu~e l e
pensulei sa descrie formele pe care
le redati: frunzi~ul , de exemp lu,
poate fi reprodus printr-o serie de
urme trasate dintr-o singura tu~a,
la fel ca unduirea apei. in genera l,
pensulele cele mai maleabile sunt
cele rotunde, care (daca sunt de
ca litate) au un varf bine ascutit ~i
pot facilita obtin erea unor efecte
deosebit de variate, de la linii fine,
puncte ~i scrijelituri, la forme ample
- dar poate ca veti dori sa incercati,
de asemenea, ~i pensule le plate, care
pot fi utilizate inclusiv pe cant.
Destinderea
Liniile fine
Pensula \inuta aproape de varful cozii incurajeaza o abordJre

destinsa ~i libera, cu tu~e mult mai expresive. Un alt true comtc1
in a lucra stand in picioare, astfel incat sa fi\i obliga\i sa realiz,1\i
mi~car il e din incheietura, nu sa mi~ca\i mana pur ~i simplu.
Exista intotdeauna
tenta\ia de a folosi
o pensula de mici
dimensiun i atunci
cand trasa\i conturul
formelor, insa varful
unei pensu le de
mari dimensiuni
reda efecte mult mai
diversificate.
'
Punctele
~i
darele
111 r.izul de fa\a, liniile fine sunt

11 ,i<;,lle printr-o serie de puncte
111ir1uscule, din ce in ce mai deschise
l.i culoare, pe masura ce pensula
,,p1Prde" din vopsea.
Diversificarea
tu~elor
0 pensula rotunda, de mari dimensiuni, v.i v,i

permite sa reda\i contururi deosebit dt> ciP'>rnp11v1,
priri modificarea presiunii aplicate. Tu?il po.ill' 11
aplicata pentru inceput cu varful, in mod d11ii .it,
ulterior pensu la fiind manevrata cu rnult 1n.i1 1111!11.1
fermitate. Pute\i proceda ~i invers, astfl'l 111c .11 ,.1
definitiva\i tu~a cu o lini e fina. in c.11u l di l.i\.1,
artistul a apelat la ambele metode.
AN ALIZA: PENSULATIA
38 TEHNICI DE BAZA
Analiza Pensulatia
Lucy Willis Caine cu un
bat
in cadrul acestui studiu rapid, Lucy Willis a folosit pensula cu mare maiestrie ~i incredere pentru a
reda contururile ~i siluetele, dar ~i pentru a conferi lucrarii o minunata senzatie de dinami sm. Arti sta a
lucrat urned pe urned, respectiv urned pe uscat pe alocuri, obtinand astfel un contrast interesa nt in tre
delimitarile bine definite ~i cele subtile. Observati in special pensulatia vioaie ~i liniara a botului ~ i a
labelor din fata, precum ~i detaliul incantator creat de vopseaua care a fost lasata sa curga in varful cozii.
Este nevoie de o mare doza de incredere ~i experienta pentru a lucra in acuarela cu asemenea maiestri e
~ i siguranta, precum ~i de abilitatea de a recunoa~te valoarea efectelor accidentale.
I
I
I
I
I
I
Lucruf pe h6rtie uscata i-a
perm is artistei so refina anumite

accente a/be in mod aleatoriu.
Nus-a incercat rectificarea

tu/elor gre/it pozifionate,
deoarece acestea subliniaza
senzafia de mi/care.
Reversiile formate in apro1n111 11 <wp11/111

acolo unde o vopsea mw ri<'I< /i111i tu
culoare a fast incorporat<i inll o vo1111"1
u1or mai inchisa la cu/owe, 111< r111nwr/rl,
sunt reproduse pe funclof
~ W,'l/....; /~
r.p,o
1NTREPATRU N DER EA
40 TEHNICI DE BAZA
lntrepatrunderea
intrepatrunderea lnseamna
ob\inerea unei tranzi\ii delicate,
graduale de la o culoare sau nuan\a
la alta ~ i constituie principala
modalitate de a descrie contururile.
Este un procedeu ceva mai dificil
de deprins In cazu l acuare lelor
decat In cazu l cu lorilor de ulei sau al
pa stelurilor, caci tentele de acuarela
capata delimitari dure daca sunt
lasate sa se usuce ca atare. insa
aceasta nu constituie o prob lema,
de vreme ce delimitarile care se
formeaza aco lo und e o tenta se
intersecteaza cu alta pot fi atenuate
cu u~urin\a cu o pen sula sau un
burete urned. Ca alternativa, pute\i
crea lntrepatrunderi difuze atunci
cand lu cra\i cu o vopsea relativ
uscata, ap licata cu tu~ e scurte, nu
In tente.
Tehnica urned pe urned
(pagina 54) constituie o
alta modalitate de a ob\in e
lntrepatrunderi difuze ~i este
ideala pentru redarea formelor
amorfe, cum sunt, de exemplu,
norii, lnsa este mai pu\in potrivita
pentru efecte precise, cum sunt
cele necesare In cazu l portrete lor,
deoarece nu di spune\i de prea mult
control asupra ei. Pe de alta parte,
pute\i lucra urned pe urned In fazele
incipiente, respectiv asupra anumitor
por\iuni.
Conturarea formelor
Pentru a ob\ine un efect discret de
lntrepatrundere, artista reda umbra

lnchisa la culoare a fructului urned
pe urned, lnsa a lasat prima tenta sa
se usuce cat de cat, pentru ca noua
culoare sa nu se lntinda prea mult.
cand vopseaua s-a uscat complet
artista construie~te forma cu ajutorul
unei pensule fine, 1ntr-o serie de tu?e
Atenuarea delimitarilor
scurte, cu vopsea relativ uscata.
ln situa\ia In care elemente le delicate, cum ar fi norii sau coritu rL11il L

copacilor, par prea clare In raport cu tenta, folosi\i un be\i?or ( u
vata sau o pensu la umeda pentru a le atenua. Aceasta intervcr1\rl'
are eel mai ma re succes atunci cand vopseaua este Inca umcd,1,
lnsa delimitarile pot fi perfect estompate ~i daca vopseaua s-d u'c.rt
complet.
3
SFATUL ARTISTULUI
Atunci cand lntrepatrunde\i cu loril e prin suprapun t'rC',
ave\i grija sa nu folosi\i prea multa apa, d eoarece po t
aparea pete ~i reversii (paginile 62 ~ i 64). Lucra\i cu
vopsea cat mai uscata ~i umezi\i contururile fi ecarcr
pete sau fa~ii de culoare cu varful unei pensul e cur<1l!' ~ r
umede.
C.1o lu?a finala, este adaugata o
11111,1 gri Payne pentru a reda umbra

dt 'L rb fruct, astfel !neat sa nu para
<
.r plutc?te In spa\iu. Umbrele joaca
trr1101 important In redarea solidita\ii

1111L11 oll rect.
PASTRAREA ALBULUI HARTIEI
42 TEHNICI DE BAZA
Pastrarea albului hartiei

Lumina reflectata de albu l hartiei
constituie o parte integrala a
picturii in acuarele, conferind
lu crarilor reu~ite minunata ei calitate
translucida. Din acest motiv, cea mai
eficienta metoda de a crea accente
dare ~i stralucitoare consta in
,,pastrarea" portiunilor care urmeaza
sa fie albe prin ocolirea lor. Aceasta
inseamna ca atunci cand incepeti
o lucrare trebuie sa aveti o idee
deosebit de clara in ceea prive~te
dispunerea accentelor, a~adar este
necesara o planificare prealabila.
Desigur, nu toate accente le sunt
de un alb imaculat : intr-o lucrare
in care toate nuantele sunt inchise,
prea multe tonuri de alb ar putea
fi exagerate. inainte ca lu crarea
sa avanseze prea mult va trebui
sa decideti daca doriti sa pastrati
anumite portiuni dintr-o tenta initial
deschisa la culoare sau sa adauga\i
nuan\e foarte intunecate unei
tente ulterioare, ceva mai inchisa la
culoare.
Accentele punctate - cum ar fi
licarul din ochii cuiva, scante ierea
razelor de soare sau unduirile
apei, de altfel aproape imposibil
de re\inut - pot fi ob\inute fie
prin mascare (pagina 44), fie prin
adaugarea unui strat cons istent de
alb de oxid de zinc sau de ceruza in
faza finala .
Centru l intens colora t al
petalelor este redat cu tu$e sigure,

folosindu-se va rful unei pensu le
rotu nde.
I
"
\.
'
......
\,,
\....;:'I
{...
Pentru a se asigura ca nu va pierde accentele odata cu
ada ugarea tente lor, artista a rea lizat un desen minu\ios
inainte de a ap li ca tente urned pe urned in jurul corolelor.
i11( ;n sa nu pa ra ca plutesc, artista reda
..,.
l'entru a fixa vase le in spa\iu, astfe l
111nbrele proiecta te de ele cu ajutorul

u11ui amestec de albastru ul tramarin ~i
~<'pia. Aceea~i combina\ie este folosita ~i
i11 cazu l umbrei aruncate de marginea

rriterioara a tavii.
Corolele au fast redate in nuan \(
de galben ~i violet, petalele ca re atr
lumina fiind albe. Umbrele ~i lumin
bine conturate de pe petale, frunzE
~ i vase creeaza o senza\ie deosebit
de accentuata de lumina care inun
Artista a pictat vasele in vreme ce se usca
fundalul, iar acum incepe sa contureze frunzele,

lucrand urned pe urned $i pastrand anurnite
por\iuni de hartie alba, pentru red.ired <1 ccrnll'lor
intreaga scena.
44 TE HNI CI DE BAZA
MASCAREA ACCENTE LOR 45
Mascarea accentelor
Daca intampinati dificulta!i in redarea accentelor fara distrugerea
conturului forme lor, pasta izolatoare - sau pasta pentru mascare poate fi deosebit de utila, fiind
conceputa special in acest scop.
Aplicati-o inainte de redarea tentelor,
lasati-o sa se usuce, dupa care pictati
peste ea. Lucrul acesta va permite sa
lucrati fara restriqii ~i sa exploata!i
aplicarea destinsa a tentelor ?i
tehnica urned pe urned (pagina 54),
fara sa va ingrijora\i ca ve\i manji cu
vopsea portiunile al be. Pasta poate fi
indepartata in orice etapa a lucrarii,
iar astfel ve\i reu~i sa ob\ine\i atat
lumini subtil nuan\ate, precum ?i de
un alb imaculat. Daca o indeparta\i
in cadrul unei faze intermediare,
dupa care adauga\i diverse tente
peste por\iunile acoperite pana la
acel moment, acestea vor ramane
mai deschise la culoare decat zone le
adiacente.
Avantajele pastei pentru mascare
constau in primul rand in faptul
ca va permite sa ob\ine\i accente
punctate, cum ar fi licarul apei,
reprezentand totodata o modalitate
de a pi eta pe ,,negativ" ?i exploatand
astfel formele tu?elor la fel ca atunci
cand picta\i cu culoare.
Mascarea aleatorie
1
Mascarea poate fi realizata ~i cu ajutoru l unor
buca\i de ziar, excelente pentru pastrarea aleatorie

a unor por\iuni albe. Pentru efecte accentuate
indeparta\i buca\ile de ziar doar du pa ce tentele
s-au uscat.
Pasta pentru masca re a fast aplicata cu o pensula de mici
dimensiuni ~i lasata sa se usuce inainte de aplicarea unei

tente deasupra ei.
Accentele discrete, estompa te,
precum cele care pot fi intrezarite pe

fundal in cazul de fa\a, sunt ob\inute pri n
indepartarea buca\ilor de ziar inainte ca
vopseaua sa se fi uscat complet. Acestea
creeaza un contrast agreabil in rapo rt cu
contururi le bine delimitate ale velei ~ i ale
va lurilor.
N<1 tura oarecum haotica a accentelor imprima
pi<t uru senza\ia de mi~ca re.
.,
II
Tenta a fast accentuata in por\iunea din apropiere, care
reda apa, iar apoi a fast lasata sa se usuce inainte ca pasta s,1
fi e indepartata prin frecare, cu ajutorul unei carpe. Pu tc\ i sa o
inlatura\i, de asemenea, cu ajutoru l degetelor sau al unt'i
radiere plastice.
SFATUL ARTISTULUI
p,, ~ t a pentru mascare este folos ita
pot1te eel ma i frecvent pent ru

rl'clcHea paji~t il or presarate cu f/ori.
In pxemp lul de fa\a, pasta a fast
111dPpartata, iar artistu l a inceput sa
pictcze cu ro ~ u cateva flori.
AN ALIZA: PASTA PENTRU MASCARE
46 TEHNICI DE BAZA
Analiza Pasta pentru mascare

John Lidzey Silueta In Ian de porumb
John Lidzey adora sa experimenteze cu diferite tehnici ~i combinatii de med ii
pentru pictura, iar lucrarea aceasta ilustreaza o utilizare foarte inventiva a
pastei pentru mascare, pe care artistul a folosit-o pentru a reda in mod discret
florile ~i iarba. Tentele au fost a~ternute peste pasta pentru mascare, care a fost
indepartata ulterior pentru a dezvalui portiuni albe. Acestea au fost modificate
cu tente succesive in nuante pale ~i tu~e de definire ceva mai inchise la
cu loare. 0 metoda alternativa consta in aplicarea pastei deasupra unei tente
initial deschise la culoare, insa exista riscul ca, odata cu inlaturarea pastei, sa
fie indepartata ~i o parte din vopsea.
.I.
Aceasta parfiune a
fast lasata deschisa
la culaare ~i destul de
Planteleau
nedefinita pentru a
fast definite
contribui la sublinierea
siluetei.
prepanderent de
farmele minuscule
din vadul (iecarui
manunchi, restul
fiind lasat in mare
parte imaginafiei.
in culaarea inca umeda a fast

inserata vapsea de culaare
inchisa, pentru a echilibra
tanurile inchise ale siluetei.
I
48 TEHNICI DE BAZA
ACCENTELE DIFUZE ~ I CELE SCRIJEL ITE
Accentele difuze ~i cele scrijelite

Accentele moi sau difuze sunt
cumva d iferite de cele ob!inute cu
ajutoru l pastei pentru mascare sau
prin metoda clasica a pictarii in jurul
formelor. Ele sunt mult mai u~or de
rea lizat, deoarece nu necesita o
planificare
prea labila .
Atunci cand
contempla!i
o lucrare
ajunsa in
stadiu l final
~i constata!i
ca are nevoie
de unele accente, pute!i indeparta
pur ~i simpl u vopseaua uscata cu
ajutoru l unei carpe umede sau al
unui be! i ~o r cu vata. Aceasta este,
de asemenea, ~ i o buna moda litate
de recuperare ~ i intarire a accentelor
p ierdute.
Pute!i ob!ine accente ~ i pe
parcursul realizarii lu crarii, prin
indepartarea vopse luril or inainte
de uscare. in stud iul unei flori,
de exemp lu, pute!i a~te rn e tente
pentru una, doua corole sa u pistiluri,
.,desenand " apoi in vopsea cu varful
unei pensu le umede pentru a le
conferi accent e punctate.
Accentele scrijelite
111 l111i<" l>11H'c u11oscuta in acuarela pentru
d>\111t11 'd .ic Ll'rllelor mici ~i liniare, cum ar fi
lt11111111I.- 11il<'ltdtP tie firele de iarba aflate in
1111111 pl.111ul u11u1 pe1saj, consta in scrijelirea
1c1'S l< 11<1 c ti v.irful unui cu\it ascu\it. Vopseaua
t1l'IH111 "" f1p complet uscata inainte de a proceda
1111 I, 1.11 <>ceasla metoda trebuie amanata pana in
,1.id1ul f111.il ,11 lucrarii, de vreme ce va sub\ia hartia
11v.i l.ic l' 1mposibila a~terne rea unor straturi netede
1l1 c 1do.i1P deasupra por\iunii in cauza.
t
Aduce\i lucrarea in stadiul final,
dupa care scrijeli\i vopseaua uscata.
Folosirea radierei
De indata ce lu crarea s-a uscat, pute\i scoate
in eviden\a accentele prin frecarea u~oara a
por\iun ilor vizate cu o rad iera pentru creion sau o
radiera plastica, insistand asupra lor pentru a le mari
acurate\ea. Aceasta opera\iune inlatura straturile
superioare de vopsea asemenea celorlalte metode
de indepartare a surplusurilor.
Liniile fine nu se compara cu
niciun alt efect ob\inut prin mascare

sau pastrare.
SFATUL ARTISTULUI
l\rti ~ tii i~i dezvolta propriile tehnici,
Accentele ~terse
Cat timp tenta este inca umeda, folosi\i o c,l rp,1 cl111
bumbac pentru a realiza accente liniare. In cMtd 111
care tenta s-a uscat. umezi\i por\iunea sau folm1\1
un be\i~o r cu vata urned. Aceasta l ehn icJ ('SI<'
deosebit de eficienta penru redarea noril o 1 cli<1f<1111
sau a razelor de soare.
iar in cazu l de fa\a a fost utilizat

un cu\it de paleta cu varf rotunjit
pcntru a razu i vopseaua, in vederea
redarii acoper i ~uri l or din !igla - o
metoda neobi~nuita, dar foarte
efi cienta.
TAMPONAREA
50 TEHNICI DE BAZA
Tamponarea
lndepartarea vopselei nu este numai
o metoda de a realiza retu~uri, ci ~i
o tehnica in sine, putand fi folosita
cu succes pentru estomparea
delimitarilor, obtinerea unor culori
difuze sau modificate, precum ~i
pentru crearea accentelor ce nu
pot fi pastrate. De exemplu, efectul
norilor impra~tiati de vant pe un
cer sen in este obtinut rapid ~ i u~or
prin aplicarea unei tente albastre ~i
tamponarea acesteia cu un burete
uscat sau o pensula,
ba chiar cu un
~ervetel, in
vreme ce
vopseaua este
inca umeda.
Contururile
pufoase ale
norilor cumulus
pot fi redate prin
tamponarea vopselei
ude cu un burete sau cu o sugativa.
Vopseaua poate fi indepartata,
de asemenea, ~i cand este uscata,
cu ajutorul unui burete urned
sau al unui obiect asemanator,
insa succesul operatiunii depinde
de culoarea care urmeaza sa
fie indepartata. Unele culori se
comporta mai degraba ca ni~te
vopseluri, patand hartia, in vreme
ce altele, cunoscute ca ,,tonuri de
pamant': pot fi denaturate foarte
u~or. Portiunile intinse de vopsea
uscata pot fi indepartate cu ajutorul
unui burete urned, insa pentru
zonele mai restranse inlaturarea
vopselei se face eel mai bine cu
ajutorul unui beNor cu vata, prin
presari u~oare, pentru a preveni o
eventuala strapungere sau zgariere
a suprafetei din hartie.
Pentru a reda marea se aplica o tenta deschisa I<
culoarc. Apoi se preseazi in treacat un prosop de
hartie peste tenta umeda, pentru a produce diversi

nuan\e Vopseaua este lasata sa se usuce.
Cu ajutorul unei pensule uscate se
lndeparteaza prin tamponare culoarea

din plan median, ca sa sugereze o
Mai intai este aplicata o tenta destinsa ~i
por\iune neteda lntre dealuri.
neuniforma pentru redarea cerului. Cat timp

vopseaua este inca umeda, formele norilor se
tamponeaza cu un prosop din hartie.
I ormele de rel ief din planul
111dcpartat sunt pictate lntr-o tenta

q11 .ilbastruie, iar dealuri le din
111 im plan lntr-o nuan\a inchisa de
v11cit'. Pentru a inlatura un pie din
< 11lo,1rca
Prin exercitarea unor presiuni diferite pot fi
lndepartate diferite cantita\i de culoa re. Prosopul

din hartie poate fi rulat a ~a incat sa redea dC'tdlii l11 w,
dupa cum pute\i obse rva ln cazul de fa\a.
din prim-plan in scopul
" iHJt'l ~ rii reli efului se folose~te tot un

J
HO>op de hartie.
.
6
De~ i cromatica a fast restransa la nuan\e sabre de albastru
~i verde, lucrarea fina la are un dramatism aparte, iar cerul este
deosebit de convingator.
11
52 TEHNICI DE BAZA
UMED PE USCAT
Umed pe uscat
Aplicarea tentelor noi (~i, prin
urrnare, urnede) deasupra tentelor
initiale, uscate intre tirnp, reprezinta
o rnetoda cla sica de realizare a unei
acuarele. De vrerne ce profunzirnea
culorii este dificil de obtinut dintr-o
tenta prelirninara, portiunile rnai
inchi se la culoare ~ i rnai consistente
ale unei lucrari sunt obtinute prin
suprapunerea culorilor in straturi
succesive.
Unul dintre aspectele cele rnai
iritante ale picturii in acuarela
se refera la faptul ca trebuie
sa se a ~te pte, un eori perioade
indelungate, ca vopseaua sa sa
usuce inainte de adaugarea culorii
urrnatoare. Este perrni sa folosirea
unui uscator de par in vederea
grabirii procesului, dar trebuie sa
evitati utilizarea acestuia in cazul
vopselurilor foarte urnede, deoarece
este posibil sa irnpra~tiati culoarea
pe intregul suport. Este perrnisa,
de asernenea, ~i realizarea unor
portiuni ale lucrarii in tehnica
urned pe uscat, respectiv urned
pe urned; in realitatc, ce le rnai
spectacu loa se efecte sunt obtinute
prin cornb inarea celor doua rnetode.
Riscul presupu s de tehnica urned
pe uscat este ace la ca poate duce
la acurnularea prea rnultor straturi
de vopseluri, ceea ce ar putea
denatura culorile, a~adar, in cazul in
care lucrati preponderent cu tente
uniforrne, incercati ca prirna dintre
acestea sa fie ap licata intr-un stat
foarte fin.
Artista a~tern<'
tente pentru a
deterrnina princ1p.ilelP
por\iuni de cu loa rP
din capul subiecwlui,
vestirnenta\ie ~i fund.ii
Acestea sunt lasate
sa se usuce cornpl<> t
inainte ca lu crul s<l fit'
reluat.
< 11
.ijutorul unei pensu le fine, cu peri lungi,
11 I l'>l.i .idauga detaliile. in locurile in care sunt

IJt'< <''>drC'
delimitari cla re, picteaza direct pe tenta
cl1J.i usca ta.
Artista adauga tente suplimentarE
pentru a conferi profunzime

nuan\elor prezente pe fundal, acolo
unde se intalnesc cu por\iunea mai
deschisa la culoare a chipului.
Artista incepe acurn sa aplice nu,m\clt' pm1111
-ii
a contura capul ~i urechile. Cu ajutorul u1H'1

pensule curate, inrnuiata in apa, ea unH'/('~''' 11 7t n
por\iunea ce urrneaza a fi lucrata 1n,11111C' cit o1 o11 il1c .i
rea lizate intre lumini ~i umbre.
vopselu rile urnede, ca re se raspa ncic''>c u ~rn 1"'

aceasta.
Funda lul este foarte intunecat acolo
Observa\i contrastele atent
unde se intalne~te cu partea cea ma

deschisa la culoare a figurii, dar este
mai deschis la culoare in compa ra\ie
cu por\iunile umbrite. Contrastele
acestea intre nuan\e con tribuie
la ad ucerea zonelor in cauza in
prim-plan, facandu-le sa para solide
tridimensionale.
UMED PE UMED
54 TE H N I CI DE BAZA
Umed pe umed
Tehnica aceasta inseamna exact
ceea ce sugereaza denumirea
sa - aplicarea culorilor aditionale
fara a a~tepta ca precedentele sa
se usuce, astfel incat sa fuzioneze
fara a se crea delimitari clare sau
tranzitii accentuate. Aceasta tehnica
presupune un control partial asupra
culorilor, in sa tocmai de aceea este
deosebit de placuta ~ i provocatoare.
Pentru a obtine efecte uniforme
in tehnica urn ed pe urned, ca in
cazul primelor tente ale unui peisaj,
hartia trebuie bine umezita, nefiind
la sata niciun moment sa se usuce
complet. Pe de alta parte, puteti
reda ~ i portiuni mai restranse in
t ehnica urned pe urned, fie prin
umezirea hartiei in mod selectiv, fie
prin inserarea, in picaturi, a culorilor
ulterioare in cadrul celor initiale, fara
ca acestea din urma sa fi fost lasate
sa se usuce.
Aprecierea gradului de umiditate
al hartiei sau al culorilor initiale
este esentiala daca dori\i sa folosi\i
cu succes aceasta metoda - fiind o
abilitate pe care o ve\i dobandi daca
exersa\i repetat. in mod paradoxal,
atunci cand culorile sunt foarte
umede, ele nu se vor amesteca
propriu-zis, cu toate ca vor fuziona,
insa in cazul unui suport bine umezit
se vor amesteca intr-o mai mare
masura.
Artista i~i indreapta acum aten\ia asupra
frunzelor, folosind aceea~i tehnica. Ea lasa

vopselurile sa se amestece ~i sa fuzioneze in
mod natural, Fara a interveni in cadrul
procesului.
Artista a decis sa foloseasca umezeala vopselei in loc sa
Ir 1111np ce vopselurile se usuca,
umezeasca hartia. Lucrarea a fost inceputa din mijloc, prin
1111 .. 1.i ollserva contururile cares-au
a~ternerea unor tente foarte umede in mod aleatoriu, lasand
f, 11111.it
culorile sa fuzioneze.
~i, acolo unde este necesar,
11Li1111.1 un surplus de cu loa re in

<J1111t inca umede. Apoi se poate
<:><
11p.r de stadiul fina l, in care sunt
11l.111<1.11c contururile fine ~i celelalte

'11 1.rlii, .irolo unde situa\ia le impune.
Abunden\a
buchetului de flori estE

echilibrata de forma
discret conturata a
vazei in lini i drepte,
care a fost lasata in
mare parte alba.
Contururile bine delimit ate ale florilor incep sa se formeze in
punctul de pornire al fiecarei tente, fiind lasate apoi sa se usucc.
ANALIZA: UMED PE UMED
56 TEHNICI DE BAZA
Analiza Umed pe umed
Trevor Chamberlain Florareasa, Biserica Bow

Lucrarea aceasta este un exemplu excelent de ap licare cu maiestrie a tehnicii urned pe urned, in combin a\i e
cu tu~e de accentuare a detaliilor, ce constituie totodata o leqie in ceea ce prive~te importan\a luminii in
cadru l peisajelor ~i al subiecte lor arhitectura le. Artistul a fost incantat, in mod evident, de li niile robu ste ale
porticului bisericii, contraba lansate de silueta floraresei ~i de ga le\i le sale cu flori, insa lu crarea se redu ce,
de fapt, la ca litatea luminii, exprimata prin amestecu l discret de nuan\e ~i cromatica stinsa. Toate cu lorile,
inclusiv nuan\ele de ro~u ce pot fi identificate in cazu l co loanei ~i al florilor, sunt deliberat stinse, pentru
a crea o atmosfera discreta ~i armonioasa. in lumina puternica a soarelui, culori le ar fi mult mai vi i, iar
contrastu l intre nuan\e mult mai puternic.
Detaliile zidariei au fast

pictate umed pe uscat, insa
nuanfele au fast pastrate
deschise pentru a men fine
efectul u1ar estampat al
Hartia a fast lasata so

se usuce inainte de
aplicarea tentei mai
inchise la culaare din
dreapta zidului
scaldat de razele
saarelui.
Micile parfiuni luminate

de razele saarelui au fast
redate prin indepartarea
prin tampanare a cularii
incaumede.
Umiditatea h6rtici o fa1t

atent dazata, ostff'i i11r1lt
adata uscate, culonle 111
capete conturu11 l11u',
fora a se impiil)tio pw11
mutt.
CONTURURILE ASPRE ~I CELE FINE
58 TEHNICI DE BAZA
Contururile aspre
~i
cele fine
0 tenta de acuarela umeda, a~ternuta pe o coala

de hartie uscata, va duce la formarea unei mici
baltoace de culoare care, daca va fi la sata neatinsa,
va capata contururi bine delimitate dupa ce se va
usca, seman and cu urmele lasate de maree. Acesta
poate fi un lucru deosebit de util ~ i constituie
una dintre caracteristicile mediului care poate fi
exploatata in avantajul arti stului. Prin aplicarea
unor tente ulterior mai restranse ~i
mai destinse deasupra tentelor
initiale deja uscate, puteti
obtine o retea fascinanta
de linii fluide, intrerupte,
care nu numai ca ajuta
la o mai buna definire a
contururilor, ci confera ~ i o
anumita stralucire lucrarii
astfel realizate. Aceasta este o
metoda excelenta de redare a
formelor naturale neregulate, cum
sunt norii, pietrele sau undele apei.
Cu toate acestea, nu va veti dori sa obtineti
contururi aspre in cazul fiecarui element redat
de lucrarea dumnevoastra. 0 combinatie de
contururi aspre ~i fine poate descrie subiectul in
mod mult mai convingator ~iii confera varietate.
De exemplu, in cazul redarii unei flori sau a unei
naturi statice, ati putea introduce efecte subtile pe
fundal prin tehnica urned pe urned (pagina 54),
respectiv ati putea estompa contururile unor
obiecte pentru a reda modul in care acestea sunt
scaldate de lumina.
Exista mai multe modalitati de evitare a
contururilor aspre. 0 tenta aplicata pe un suport
uscat poate fi atenuata, in sensul estomparii
contururilor, daca inmuiati in apa curata un burete,
o pensula sau un beti~or cu vata ~i indepartati
excesul de vopsea. 0 tenta ,,trasa" sau ,,impinsa"
pe un suport uscat cu ajutorul unei pensule sau
al unui burete se va usca, de asemenea, fara a
produce contururi aspre, de vreme ce vopseaua
este impiedicata sa se acumuleze in depresiunile
create in hartie. in cazul contururilor unor
elemente restranse, cum ar fi petalele sau frunzele,
puteti ~terge pur ~i simplu marginile acestora cu o
pensula curata ~i uscata inainte sau dupa ce tenta
s-a uscat.
/\111.,1.i 1<'v11w ,1<,upra fundalului ~i reda copacii cu

1111 .i111c'"i''t dP ,1lb<J'>tru-cobalt ?i sienna arsa. Acolo
111HI.' .i< <''>I tu~c inchise la cu loare se intersecteaza
11 "111111,1 Vdlii, contururile aspre, cla r delimitate,
,11111 vid11\1ate. Pentru atenuarea contu rului norilor
<_<'1111'"1,1111poneaza cu un burete urned.
Artista aplica un albastru-cobalt intr-o tenta
?tearsa pentru a reda ceru l, respectiv o a doua

tenta, folosind acela?i albastru, amestecat cu
galben, in planul median. Ea lucreaza apoi urned pe

uscat, avand grija sa ocoleasca liniile tra sate pentru
siennei arse, este apl icata peste
a reda vaci le. Cat timp cerul este inca urned, artista
siluetele vacii ?i vi\eilor, fiind lasate si
lu creaza urned pe urned, aplicand o tenta intr-o
se intrezareasca unele por\iuni din
combina\ie de indigo ?i sepia pentru a reproduce
tenta ini\iala gri-maronie.
linia orizontului, lasand nuan\ele sa fuzioneze in

mod natural.
I
II
./\plicarea tehnicii
11111<1 pe urned in
< .1:111
fundalului
p1od11ce un efect
<''> trnnp,ll, ce ii plaseaza
, 11 l1111itate in planul
11Hl1p,11ldl, in vreme
1<'<01\lururile clar
111111111,it r ale vaci lor ?i
1Jii11 '><Ol prim planul
Artista picteaza prim-planul folosind o nuan\,l
111
~vie I Pll\~i.
de verde mult mai puternica ?i pastrand unele

accente. Apoi reda umbrele din jurul vacilor, di
gardului ?i al ierbii cu tenta indigo, amestecat,i
cu sepia, lucrand urned pe uscat pentru a ob\ 111c
contururi aspre.
Lucrarea este lasata sa se usuce,
dupa care o tenta intensa, in nuan\a
~~
--... ""'.r ,
~-
REALIZAREA SCHITELOR
60 TEHNICI DE BAZA
Realizarea schitelor
II
in cazul tuturor lucrarilor, este

important sa realiza\i o sch i\a in
creion inainte de a incepe
sa picta\i ; este un mod
de planificare a
compozi\iei,
precum ~ i de
asigu rare
ca formele
~ i propor\iile reflecta realitatea. Atat
ti mp cat folosi\i un creio n cu mina
relativ tare, cum ar fi cre ioanele
HB sa u B, ~i men\ine\i liniil e fin e,
vopseaua le va acoperi. Unii arti~ti
prefera sa integreze liniil e trasate
in compozi\ie, drept care realizeaza
schi\e mai accentuate. lndiferent
de abordarea aleasa, trasa\i
numai contururi, evitand redarea
umbrelor. Daca trebuie sa folosi\i
radiera, asigura\i-va ca indeparta\i
toate reziduurile de pe su prafa\a,
altminteri acestea vor fi preluate de
vopsea.
Repere pentru pictura

,'
.,
,,
...
Artista folose$te pentru desen un creion cu varf moale, dar

ascu\it (4B). Creioanele cu va rf moale sunt mai U$Or de $ters
'
cu radiera decat cele cu varf tare, precum cele HB, insa
alegerea este, in mare, la latitudinea dumnevoastra.
'
Redarea unei siluete
'
-,
'
lk,1liz,irea unei schi\e bune este

(''t'r1\iala in cazul lucrarilor complexe,
< 1rrn ar fi siluetele $i portretele.
ir1cazul de fa\a artista urmeaza
rt>pcrele trasate, ceea ce o ajuta sa
cll'cidJ unde anume sa pozi\ioneze
.iccentele in nuan\e de culoarea pielii.
in cazu l de fa\a pute\i observa impor1.ir1\.i
sc hi\e i. Pentru un subiect precum accs1<1 P'i('

esen\iala aplicarea cu precizie a tenter ciP
fundal in jurul obiectelor.
--.
inca o data, schi\a o ajuta pe artis1,1 s,1 po11\ror11'71
fa$ii le inchise $i deschise la culo,m' c<11P cltlrrH'"

forma canilor.
Ocolirea
contururilor
in cazul acestor cladiri, tenta cerului
este aplicata pe plan$eta intoarsa
invers, pentru a facilita respectarea cu
acurate\e a contururilor deja trasate.
Chiar ~i in cazul unui desen atent
realizat exista riscu l ca vopseaua sa
incalce conturu rile.
MODIFICAREA $1 RADIEREA
62 TEHNICI DE BAZA
Modificarea si radierea
~
Razuirea
Pictura in acuarela poate fi destu l de

solicitanta, caci adesea lucrurile pot
merge prost. in sa arareori va trebui
sa aruncati hartia ~ i sa o luati de la
capat daca o tenta se va usca cu pete
sau ati scapat vopsea peste o muchie
care trebuia sa fi e alba. Exista multe
metode de a realiza re tu ~ uri , iar daca
nu sunteti satisfacuti de modul in
care se prezinta lu crarea definitivata,
de ce nu abandonati pensula pentru
a desena peste vopsea cu creioane
colorate sau pasteluri?
Micile imperfeqiuni pot fi inlaturate cu u~urin\a

prin razuire cu un cu\it sau cu o lama. Opera\iunea
aceasta trebuie efectuata cu mare aten\ie,
al tminteri lama ar putea gauri hartia.
Ajustarea
tu~elor
Daca vi se pare ca linia unei tu~e este prea aspra

sau prea fina ~i dori\i sa ob\ine\i muchii estompate,
,,gadila\i-le" cu varful unei pensule u~or umede.
indepartarea prin
tamponare
Daca o culoare fuzioneaza cu alta, creand un efect

nedorit, surplusul poate fi indepartat cu un buretE
sau o bucata de sugativa.
indepartarea vopselei
lndepartarea acuralelor uscate poate fi dificila, insa este
fezabila. De indata ce acuarelele s-au uscat, ele pot fi
umezite din nou, mutate sau partial indepartate de pe
suport. Un burete v-ar ajuta mai mult decat o pensula in
cazul acesta. Cu toate acestea, \ine\i minte ca unele culori
nu pot fi indepartate in totalitate, deoarece pigmentul
vopselei pateaza fibra hartiei.
Corectarea cu alb
Contururile intrerupte pot fi retu~ate prin pictarea
suprafe\ei din jurul lor cu ceruza. Aceasta constituie
totodata o buna modalitate de a recupera
accentele pierdute.
REVERSllLE
64 TEHNICI AVANSATE
Reversiile
Se numara printre efectele produse
acc identa l in timpul realizarii
unei lucrari in acuarela,
putand fi dezastruoase
sau incurajate ~i
folosite in avantaju l
artistu lui. Reversiile
nedorite sunt, de
obicei, efectele e~uate
ale incercarii de a
lucra asupra unei tente
inainte ca vopseaua sa se
usuce. in situatia in care noua vopsea
adaugata contine mai mu lta apa,
culoarea semi-uscata va ,,fugi''. lucrul
acesta provocand pete sau forme ce
aduc cu buchetele le de conopida.
Ele pot sugera obiecte ~i sunt
introduse adeseori in mod deliberat
pentru a reda nori, frunzi~uri sau
flori, ori pur ~i simplu folosite pentru
a conferi dinamism unei portiuni
nedefinite de fundal.
Culoare in culoare
Apa in culoare
1 Pute\i ob\ine reversii
spectaculoase daca picura\i apa
curata peste vopseaua inca umeda,
cu cat adauga\i mai multa apa, cu
atat reversia va fi mai intinsa.
Efectul reversiilor depinde de con\inutul de apa
al vopselurilor. in cazul de fa\a, ro~u l ~i albastrul au

aproximativ aceea~i tarie, drept cares-au intalnit Fara a
crea o reversie. Pe de alta parte, galbenul are ceva mai
multa apa in compozi\ie, a~a ca vopseaua a inceput sa
migreze in lateral.
Acest grup de revers ii este
spectaculos ca atare, insa

metoda poate fi folosita ~i
descriptiv - pentru redarea
fr unzi~uri l or
O vopsea u~or mai apoasa a fast
sa u a corolelor,
de exemplu.
introdusa in albastrul din partea

superioara, iar in centru a fast
adaugat mai mult galben, fapt ce a
provocat apari\ia reversiilor. Vopseaua
SFATUL ARTISTULUI
va cont inua sa migreze pana cand se
H1v11~1i l e deli berate constitu ie o modalitate exce lenta de a ob\ine efecte
va usca.
l111 1111H>clSC neuniforme, cum sunt ce le create de razel e soarelui atunci cand
p.1111111d pr in frunzi~. Vopseaua nu trebuie sa fie neaparat umeda ; pute\i
l111 1oduce o cu loa re desc hisa ~i umeda intr-o cu loare mai inchisa ~i uscat a sau
pllll'\1 cldauga pu\ina apa cu varfu l pensulei.
Continuarea in pagina urmatoar.
1111 I I llNI CI AVAN SATE
REVERSllLE 6
Exploatarea reversiilor
1 111 c.idrul acestei lucrari artista
apari\ia unor accidente fericite, cum ar fi aceasta

fiorescen\a verde, insinuata in tenta galbena de
clrnt')H' sa exploateze reversii le

lldttrr.il(' ale acuarelelor pentru a
care stau la baza tabloului pot capata claritate prin
Timpii de uscare diferi\i ai tentelor pot duce la
sub ea. Formele acestea organice atat de placute
"''lt'rd si luetele destinse ~i organice

.rl1 llorilor. Ea incepe sa lucreze din
adaugarea deliberata a unor detalii, precum frunza

minu\ios redata pe ca re o pute\i observa aici.
<11111u, aplicand tente foarte umede

"" culoare pe por\iuni restranse
pc111ru a lasa vopseaua sa se intinda
~r ''' 5P a~ t earna in mod firesc Atunci
'.rrHI vopseaua este partial uscata,
'" '"'" ddauga deasupra acesteia alte

'lllor i. Observa\i ,,ochii" de hartie alba,
rupict.itcl, lasa\i in mijlocul fiecarei

florr
lf'ntele galbene aplicate neuniform
)' l,"is.ite sa se a~tearna de la sine au

crc'dl formele distincte )i abstracte din
p.rr wa rnferioara a lucrarii.
De)i subiectul
poate fi recunoscut,
lucrarea prezinta o
destindere
~i
o spon-
taneitate deosebit de
agreabile; - in cazul de
fa\a, secretul consta in
a ~ti cand sa te opre~ti
pentru a nu anula
efectele prin lucru in
111 m,1,1ir,1
ce vopseaua se usuca, artista
exces.
lucreaza
11 1.il11 1or1C .ilP luuarii. In cazul de fa\a sugereaza

c> run1.r llo.rrc, .iplic.111d un albastru intens peste o
11.1ti1 10,,i1111lCt1 urned,1.
3 Pot fr ob\rnu1e diVf'5C' C'fcc tc .re ore l.111C I .r11 1 >111

qr,1cl11lu1 cl<' U)Cdll' .ii frl'r.r1ti por\11111i Irr '.1111.r\1.r
ell' f,q;> .ili>.islrul d fll tiorr.rl c11 q.rllurH>l trr>H'cl,
rc11rlt.r11CI () JlOl\llHH' v11tl1 l1111111p { J' "<'1Cll'11 ( .11
itH d llllll'<I. dlll'ild dCiiHHj1"'1 ro'}tl
<l1,t 1di1lld .11 !",ltlld
Iii!
11 llNICI AVANSATE
DESENUL CU PENSULA 69
Desenul cu pensula
lkscn ul liber, realizat direct cu
pP11wla, constituie o modalitate
l'XC Pien ta de a va relaxa tehnica. De-a
h11HJUI secolelor, arti~tii au realizat
'< 111\<' cu pensu /a, folosind uneori
chiar ~ i peni\e - chinezii ~i
japo nezii au rafinat aceasta
tehnica, ridicand-o
la gradul de arta.
Aplicarea unei presiuni
u~oare cu varful unei
pcnsule ascu\ite, de
miirime medie, va duce la
ob\increa unor linii precise ~i
cil'l1ca tc. Daca aplica\i o presiune
< cv,1 mai mare, linia va deveni
111o1I q1oasa, a~adar este posibil
'..11l'o1 l/1,1\I linii inchise la cu loare
11'llClol \I', respcctiv foarte fine pe
,i/1111111 ~ub o presiune ~i mai mare,
1"" ' , ,i .icluccl partea lata in contact
111 11,\111.1, rt'1ultatul ob\inut va fi
"1111.11>111(' con turata, nu o Jinie.
fl'o l /1/, 1111/1zclnd o singura pensu/a,
p1111 \I c11 o1 o varietate de efecte;
)I, J/1 ",lq111, cl,icJ folosi\i mai multe
1'"""1111 ', 1n c lu ~ iv pensu le plate ~i
l.Jl1 ', 11p111orlul dumnevoastra se va
1111i><>qo1\i 111 mod se mnificativ.
I l'l 111lc.1 IC!'tls ta
1111,tll' ii 1mnbin,Hd cu
.Ji11 l1 111 co1c liul unC'i
ht 1.111 111 clowclc~t
.1 /ld<'mc />1tclt'utiltl
faldurile rochiilor,
11111lllt'l1 pic1oarelor (dreapta)
~i
<>1<101111/ ~or\ului in cazul siluctei

c/111 .1[i11q.1
I I
1 Cu o pensu la relativ fina ~ i o culoare pala, artista traseaza

conturul principal al siluetelor ~i al fundalului, eviden\iind cateva
dintre por\iunile ce urmeaza sa primeasca accente.
Lucrarea definitivata ilustreaza un echil ibru
perfect intre detaliile si luetelor ~i cladiri le vag

redate, ob\inute cu nu mai mult de cateva linii
2 lncepe sa picteze cu
ajutoru l unei pensule
rotunde medii, in tente
fine ~ i tu~e discrete in nuan\e deschise. Frunzi~ul

care atarna deasupra zidu lui sus\ine compozi\ia,
in vreme ce umbrele din apropierea solului
mai inchise la cu loare.
ancoreaza siluetele.
tl)
p1 11ll1111 di11P1\ lll1Pi
, 11111'11 \ .111l11111lt1 'i clll
111.111111
o prnsula mica ~i o nuan \a
d<'t.1Hil1 fi11t
'"'tt. '.J\11""11/11,rnthni
1.1 11d v!itl' vrnl>,1 ci t'
I
t 11
11 H h1 '> o1 l.i t uloare, artista adauga
P""'"I
3 A1l1>l.J 11111f'.1 .1o1
/,t <jlt1p11i d1 ' /1.'lll<'I,
" '" "" J.1111/ .tl1 11\1
11>11l1o1.11 l111 i/1111ir
lllldll(I \ I_ II {
/ioli1111lr>1/,'1\ i/11<11 /1
1111.i
clt
1 11
, d11IL1
11
ANALIZA : DESENUL CU PENSULA 7
11 llNI CI AVANSATE
Analiza Desenul cu pensula

Crearea unui context
I >.1vld Boys este un artist profesionist

"i>''t l,t liLa t in reda rea faunei
' .tlli,ttlcc. El trebuie sa lucreze foarte
1o1p1d pcntu a suprinde esenta
, 11IJIPtLclor aflate in mi ~ca re. in
co1dru l acesto r schite-studiu, care
,1,1u la baza lucrari lor lui finite, ]i-a
lolo\lt pensulele ca unelte pentru
clt \c'li cu scopu l de a sugera textu ri
)I dPlalii. Obse rva\i cum tu]ele
111nwaza direqia penelor ]i cum
VoHl,lZcl in marime, de la tu]e lungi la
111 )!' scu rte.
Ii 1, "' 11111 "' "''"' lucrc1ri, artistul a plasat pasarile in context prin
<t'<l.tl<'.t cl<'il<o1t,i a frunzi~ului prezent pe fundal ~i in pa rtea
clt1'.1pL1 )ti<" legat de sol prin intermediul umbrelor produse
( ,,, 'o litl< 111
IOI.
A1teprarea
mamenrului in care
pasarile /i-au inrars
capetele in tr-a pa rte
i-a permis artistului so
explaateze minunatul
penaj in nuanfe inchise
/i deschise.
lentele restr6nse au fast

oplicate ca nuanfe de baza
)I rJrelucrate in tehnica
umed pe uscat, cu varful
11ne1 pensule ratunde.
Pazifianarea
piciaarelar este
~"f
"-
...........
'"?
--
esenfiala, de
vreme ce aceasta
explica distribuirea
greutafii.
Redarea texturii
Tu1ele scurte, scrijelite, au fast
utilizate pentru a redo culaarea
penajului lung, in vreme ce punctele
/i d6rele au redat penajul scurt de

pe pieprul pasarii.
Artistul a surprins pozi\ia incovoiat,1 d

pasarii ]i privirea ei mai degraba g,i11cllluo11t'.
prescum ~i textura ~i forma penajului
acesteia. Accentele atent plasate i11
jurul ochilor ~ i ciocului descnu forml'I<',
conferind totodata via\a pasarii.
11 llNI C I AVANSATE
DESENUL CU BATUL 7
Desenul cu batul
I
lJ11 l><l \ ascutit, o ramurica sa u

<hi,11 coada un ei pensule pot fi
l o l o~ ite pentru a desena in vopsea,
o pt'ra \iunea avand drept rezultat
nb\in erca unor linii mai fin e ~i mai
11l'Obi ~ nuite decat cele pe care le-ati
putea crea cu ajutorul un ei penite
norma le. Metoda uzuala presupune
., 1ndeparta rea" vopselei din cadrul
un ei tente umede ~ i nu inmuierea
l>d\ului in ce rnea la sa u intr-un
<lmestec de vopseluri, insa o puteti
fo los i ~ i pentru a crea urme in
ha rti e, ca re, odata acoperite
d e vopsea, vor produce linii
putern ic co nturate. in ambele
cazu ri este esential sa lucrati
umed pe urn ed (pagi na 54), de vreme
<P trcbu ie sa existe suficienta vopsea
pl' hartie ca re sa faca posibil genul
.icP ~ ta de manipulare.
Artista a inceput prin redarea trunchiului ~i a ramurilor
!11 ti sta inmoaie be\iga~ul in alcool metilic ~i puncteaza cu el pe hartie.
principale, dupa care a trecut la reproducerea frunzi~ului prin
aplicarea unor tente umede. Ea estompeaza nuan\a inchisa
fie 1'.15td creeaza broboane de vopsea inchisa la culoare, cu margini intr-o
de maro pentru a crea cateva ramuri mici ~i fine, care rasar din
trunchi .
1H 1.i11\.i rnai deschisa, care sparg culoarea ~i sugereaza o parte a frunzi~u l ui.
Sunt a~ternute tente suplimentare,
culorile fiind picurate aleatoriu pentru

a fuziona unele cu altele, iar be\iga~ul
este folosit inca o data pentru a
produce urme in hartie, definitivci11d
re\eaua de ramuri redate in linii fine.
I uc r,irea definitivata
111~p11d
o senza\ie
d1 d111o1mism, liniile
111olu11d 1mprimate ale
111111< h1ului ~ i ramurilor
11111.111cl 111 contrast cu
11d,11c,1 delicata, urned
Ill ' 111TH'd, a frunzi~ului.
Dupa aplicarea unei tente violet pentru redarea
umbrelor in cazul trunchiului ~i al ramurilor

111fc'rio.ire, artista apeleaza la un cu\it artizanal bont
p<'n\ ru ,1 ,iccentua prin razuire con turul copacu lui.
l !11 Pfc'C\ sirniliar ar putea fi ob\inut cu o bucata de
pl.15\1c s.iu chiar cu unghia.
11 llNICI AVANSATE
PENSULA USCATA
Pensula uscata
Ac coJ\loi tehnica inseamna exact ce
"11ql'1!\l7t1 denumirea - pictarea cu
o p1 muld incarcata cu o cantitate
1111111111,1de vopsea, astfel incat
( 11!o.11 (',] sa fie transferata pe hartie
do,11 p.ir\ial. Este o metoda obi~nuita
dt o1 olJ\ine textura ~i culoare
1111H1upta in acuarela - in special la
11 tlo11c,1 frunzi~uri l or ~i a ierburilor in
<.1111 1Pl' isajelor, respectiv a parului ~i
.1 lll,lnli in cazu l subiectelor animale.
Ml'10d.i necesita exerci\iu: daca e
p11,1 pu\ina, vopseaua nu va acoperi
11.111 l,1, IM prea multa vopsea va crea
p111 ~i ~ lmplu un aspect patat.
C,1l('va straturi de pensula uscata
pol fl a~tern ute unele peste celelalte,
Iii' cu ,Keea~ i culoare sau cu culori
101111.i~tante, iar direqia tu~elor poate
II "c lrnnbata pentru a ob\ine o re\ea
10111p lcxa de linii fine. Pensula uscata
' ""' ' o tehnica atragatoare, insa, ca
11 q11l,1 genera la, nu ar trebui folosita
l" '"I" tot intr-o lucrare, de vreme ce
I .11 putca co nferi un aspect monoton.
M1 1ncl<'le de ob\inere a texturii
111111 \ion eaza eel mai bine daca sunt
101111>111,ne cu altele, cum ar fi tentele
11111lrn 111c sa u sparte.
1 Dupa ce a indepartat prin presare umezea la in exec> cl1 I"'

pensula, artista introduce o nuan\a gri-albastruie pe i11lJ<'<HJ.1
suprafa\a a lucrarii pentru a reda marea. De vreme ce vop"'.111.1
este relativ uscata, ea nu se lntinde uniform pe hartie, .i~.i c1111111
fac tentele fiuide, ci produce un efect peticit, sugerand v.ih111l1
sclipesc in bataia soarelui.
II
I
I
I
I
I
II
Tn vreme ce stratul acesta se usuca, artista adaug,l lP11tc

pentru a reda cerul, precum ~i o tenta neuniforma de oc 111
deschis la culoare, pentru a reproduce plaja.
3 De indata ce 111.i11.i 1' ''

complet uscata, ilrt"t.i "' L1111 ,.-1
deasupra acestci.i clo111 cl1
uscate. Ea pie tc.iz;i 1H01111J11111111 ii

tot prin aplica rc.i u1111 t.11I L'
gri-albastrui pe>lt' c111il I'''
jumatate usctlt, ,1,tll'l 1111 .it' t'i1'
doua sa se i1itrcpo11111111 l.i 11"'"'
pentru a cre,1 u11 Pl11 t '"lHnp,11
l111lu d1111(J1111.''>i'11cl,11;i 111 doua
q ,111111, 1111\1.il 111 v11< ll' oc 1u ~ i ulterior
11iv. 1l1111< .i \ lilH't,\ par\ial

111,."1 <11' 1.11I1.i,, '"I'' .icl,1ugata in
111111.1
Lucrarea este
definitivata prin
adaugarea unei mici
cantita\i de ceruza
pentru ob\inerea unor
accente suplimentare
in cazu l marii. Sunt
adaugate accente ~ i
in cazul ierbii, prin
scrijelire cu aju torul
unui cu\it artizana l,
iar in planul median
II.,
este plasata - ca tu~a

finala - mica silueta a
II
pe nisip.
indigo, amestec.11c11 .ill>.1'>1111

ceruleum, in telmic .i 1Hm11l1 1
'I
II
II
I
.,II
unui caine care alearga
rl I I' II N I C I AV AN S A TE
ANAL I ZA: PENSU L A USC AT A 77
Analiza Pensula uscata

Charles Knight
opac inalt ~ i cladiri

1
l 1h.i)t'I<' plin e de atmosfera ale lui Charles Knight se disting prin

,., 0110111la de mijloace cu care acesta descrie formele, obiectele
11IPK turll e. Artistul nu folose~te niciodata doua tu~e cand poate
II d1 o1Jl1ns doar una. fn cazul de fata a optat pentru o abordare
d1 \11m,1, dar hotarata, prin combinarea tehnicilor urned pe
111111 cl, limed pe uscat ~i pensula uscata, lasand cateva portiuni
d1 h,11t1c neacoperite de vopsea pe alocuri pentru a face
11 li111tcrc la teKtura . Tehnica pensu lei uscate este evidentiata eel
111o11 '1111<' d e frunzi ~ ul prezent in partea stanga a lucrarii, insa a
lm 1 fol o~ 1ta, de asemenea, ~i pentru a sugera copacii din planul
111dPpdrlill. Observati cum artistu l a conferit caldura cromaticii
111lll1o11( ', in cepand cu o tenta de un roz stins in lac sa lucreze pe
h,1111.i tllbil.
/ 1111 /, <liagonale,
1111!1t tilt' in tehnica
1it 11111/ei uscate,

'1111t11IJJ11t' /11 crearea
\1'11ZO/iide
1/J11t1111/1111, condu11111'1
t 1l11i/1111viwa spre
, "I 111t 11/ mo/t care
n1t1t111t ' 1uinc1palul
/J/1111
t tll'otraqie.
Tu~ele curbate de
la
marginea coroanei
definesc forma intr-o
maniera economica.
fl
I l llNI( I l\Vl\N SATE

GLAZURAREA 79
Glazurarea
1\11.i,1,I mctoda, co mun a tuturor
1<' 1111 1< 11 01 picturale, presupune
o111111.11 1,1unui strat de vopsea
11,1 11.,p.irenta peste culoarea sau
1111111 /l p dej a ex istente, care trebuie
,o1 111 complet uscate. in acuarela,
111o1)rn 11 <1 tea tentelor suprapuse pot
II 11,.,, riw drept glazuri, insa acest
1111 111 poa te induce in eroare, de
v11 1111 ce glazurarea propriu-zisa
111 111 11<' f,kuta cu pigm enti mai
11 o1 11.,p,11 en\i, ideea constand in a
111111 llflca o culoa re aplicata anterior
l.i 1,1o1 o obtura. Galbenul-ocru, de
<'x1111plu, es te relativ opac, astfel
111 1p1>.1tC' fl fol osit drept glazura, in
v111111 C<' ga lbenul citron este mult
111, 1l 11 o1 11 spare nt, la fel ca ~ i o mare
p. 111 1 o1 nu an\elor de ro~ u ~ i albastru
(11 11xu'p\ia albastrului ceru leum).
C.l o11u1 area este adeseori aplicata
111111111 .i conferi profunzime ~ i a
.11 lo111q.i cul oa re umbrelor, dar poate
II, d1 .i ,pmenea, ~ i o modalitate
111 11.i <IP ,1modifica o nuanta prin
.11 111",l l'c,irea direct pe hartie. De
1x<'111plu, ap lica rea unei glazuri
qo1/1 1111t ' pC's te albastru va avea drept
11 11 111 .11 o nu an\a de verde, in vreme
11 qlo11111 ,1rca stacojiului cu albastru
vo1 p1t1d11 c1' un violet.
I TT"""
- "'"~ - ;-: i: ,.11 ro-
.-
/r,~~s:
/ \'
Culorile adi\ionale sunt aplicate
in aceea~i maniera, fiind folosite

invariabil culori transparente,
iar detaliile finale sunt adaugate
.,
legumelor ~i por\iunilor din imediata

apropiere a acestora.
l'
iI
I ,i ~ - {
+--.... I' '-;
.. .~. ~~
~-
/"
/
'I
Desenul este realizat intr-o cerneala rezistenta

la apa, care nu va curge atunci cand va fi aplicata
vopseaua, dupa care artista a~terne o tenta galbena,
pastrand prin mascare cateva accente albe.
4 111< .ic 1tatea metodei

d1 11vo1 cl111 modul in
1o111 li1'c .ire culoare
11o111'>po11e prin cea
1l1 d111.i111te, fapt ce
11111111.i lucrarii un
1'111 I 11111lt mai dinamic
<11 '< o11 por\iunile cu
11 11l<'u111lorme.
Tenta de culoare este lasata sa se usuce, iar mai apoi sunt
aplicatc glazuri albastre peste galben in cazul fundalului ~ i ,11

umbrelor. Pasta pentru mascare este indepartata paqial in 1KC''>I
moment.
!Ill
11 llNICI AVANSATE
GUMA ARABICA 8
Guma arabica
M!'cllul acest a, laolalta cu gelatina,
.r epo neaza ca liant in cazul
plqmen\ilo r d e acuarela. Gu ma
,11 ,1bica este comercializata in forma
1111buteliata pentru a fi utilizata
(,1 m cdiu pentru pictura . Daca
.id ,,uga\i peste ea un pie de apa
.itun ci ca nd prepara\i vopseluril e,
ii vc \i conferi o consisten\a aparte,
f,\cil ndu-le mai pu\in fluide ~i mai
u ~ or d e am estecat. Gu ma arabica
w po trive~ te in special lucrari lor
1pa liza te cu tu ~ e mici ~i separate,
d e vrem e ce impied ica fuzionarea
,icestora.
Este, de asemenea, deosebit de
util a pentru tamponare (pagina SO).
Daca aplica\i o tenta amestecata cu
pu\ina guma arabica peste o cu loare
de baza deja uscata, iar apoi o ve\ i
l,i sa sa zvante, ve\i putea indeparta
cu u ~ urin\a cea de-a doua culoare
u ajutorul unei pensule umede, in
co ndi\iil e in care apa dizolva guma.
Po t fi o b\inute efecte interesante
111 acest fel ; a\i putea, de exemplu,
1Pda un copac prin aplicarea unei
l (' nte de un ga lben intens, pe care
\ d o aco peri\i cu o nuan\a de verde,
l,11 apoi sa ob\ine\i accente le prin
m ctoda tamponarii. Cel de-al doilea
\ l1 ,lt de culoare se va indeparta
1nult m ai u ~ or decat in cazul in
c '" r vo p sea ua ar fi fost amestecata
do,1r cu apa, dezva lu ind cu loarea
~ 11.ilu c itoa re de dedesubt.
Gu m a arabica poate fi folosita
~I t<l verni s in cazu l poqiuni lor
11 111r ale lu crarilor, insa nu ar trebui
fo los itii ni ciodata ca atare, dat fiind
c,, .i r putea d etermina apari\ia unor
11,1p,i turi. Experi en\a va va inva\a in
11' propor\i e Sa 0 dilua\i atunci cand
o lo losl \1 ca m ediu pentru pictura,
rm,1 11qul a generala con st a in faptul
1,1 ,11 trl'bul sa fi e ce va mai multa apa
1111 ,11 <JL1111,\ (e numita uneori ,,apa
q11111 ,11 ,1" tocm ai din acest motiv).
l'.1,,1,1lll'111111111.i)(are este
11td 11:111.11;i, 1.r1 1e1ll1'IP ~i accentele

111.11 '1111.ill'I' l.i (Uloare sunt ob\inute
l.111'1'"111.r111i.1111te. Accentele
1<111,11H1.rl<' '11111 redate cu ajutorul
1111111111\11 cu l.ima ascu\i ta, in vreme
u .1111e'i<'< ul de vopsea ~i guma

11.11>11.r "'I'' 111ca urned.
Hartia est e mai intai acoperita cu o tenta ~tearsa
verde-a lbastruie. Odata uscata, artista folose~te pasta

izolatoare (sau pasta pentru mascare) pentru a masca
formele ce vor reda pe~ti~ori i aurii.
2 0
tenta in verde ~i albastru, amestecata cu guma arabica, PSll'
aplicata pe intreaga suprafa\a. Cat timp aceasta este inca um('cl;1,

o pensula umeda ~ i curata este presata pe suprafa\a pentru .i sP
ob\ine accente prin tamponare in cazul redarii apei. Observ<l\i c.11
de u~or este indepartata culoarea.
l'c11t1u .i definitiva lucrarea, pe~ti~orii aurii sunt reda\i in nuan\e de
Ill ll 1oc .iliu, ce contrasteaza puternic cu nuan\ele verzi-a lbastrui ale apei.
RJ
11 llNI C I /\VANSATE
CULOAREA CONSISTENTA
Culoarea consistenta
I >l'~ I poa te provoca u ~ or confuzii,
l t' lllll'nu l se refera pur ~ i simplu la
vop \!' lulil e opace, pe baza de apa .
Odln loa ra, denumirea era fo losita
111 IL UI albului de zinc, care era
o1 111l's tcca t cu acuarela sau folosit
<,, .i tare pentru redarea acce ntelor.
/\\ t,1z1, term enul este folosit eel mai
,1dpsca ca denumire alternativa
pl'nllu g u a~e l e opace sau vopselurile
o11 rll1 ce.
Unii a rti ~ ti care lucreaza ln
,1c udre la evita cu desavar~ire culoarea
c 011 \ lstenta, mandrindu-se cu
o b\increa accentelor din lucrarile lor
plin pas trarea albului hartiei. Exista
111 ollve lntemeiate pentru aceasta
tl' l1111 ca, deoarece transluciditatea
o11 11.1 rc lei poate fi anulata prin
,1d,\u ga rea cul orii consistente, dar
o11u,1rC'la opaca reprezinta un mediu
f. 1 ~c 111ant atun ci cand este folosit cu
111oclPra \ie. Acuarelele transparente
ol llH'\l C'ca te cu alb de zinc, ceruza
.,, 111 ox id alb de titan acri lic, sunt
po 111vite ln specia l pentru redarea
un or efect e meteo subti le ln
ca drul peisajelor, cum sunt
dea lurile lnvaluite ln ceata.
Amestecul confera un
efect laptos, translucid,
u ~o r diferit de eel obtinut
prin utilizarea vopselurilor
11p. 1 c,1 a tare - gua~e l e, eel putin, au
t111 " Pl'Ct destul de cretos.
o c1< uarela n e re u ~ ita - care poate
,1 lm t lucrata ln exces sau a devenit
p11 o1 ~ t r,\ lu c itoa re pe alocuri - poate
II "" lv.i t,1 ,1dcseo ri prin aplicarea
11 1111 t111t <' sc mi opace, iar accentele
111'< l.11 1' po t fi li mpezite ~ i evidentiate
111 dC l'i.l ) l 1110d.
fn por\iunea acoperita de iarba de pe funda l se
aplica alb, verde ~ i galben de India, reproducand
ln mod inten\ionat culorile cerului. Pete de cu loare

inten\ionat solida, prezente ici ~i colo, reproduc
efectu l licaririlor de lumina.
Un fond nuan\at, lntr-un bej acrilic, a fost aplicat pe lntrea q.i
'111111 .id<lugate no i detalii ln cazu l copacilor, cum
.11 11 111111< hiurile ~i ramurile, folosindu-se acuarele
suprafa\a, iar dupa uscare au fost pictate cladirea, copacii ~ i

fundalul ln tehn ica urned pe urned, cu un amestec de acua1 l'I<'
w1<il' o liv ~i albastru de Prusia. Artista introduce
ce reune~te albastrul ultramarin, albastrul de Prusia, stacojiul cit
.iprn
alizarina ~i verdele-sa lcie. fn acest stadiu al lucrarii exista pu\11ll'
p1111111.i scoate ln eviden\a cateva frunze din
forme ~i contu ruri.
1rnoo11J<1 copacilor de pe fundal.
.............
Primele tente sunt lasate sa se usuce, apoi, pentru
tu~e scurte o gua~a de un galben ~ters
lornbina\ia lntre acuarela de un mov albastrui-ce\os ~i gua~el e solide ln cu lori intense
11cl,1 o ,Jtmosfera deoseb it de emo\ionanta, evocand nuan\e le din zorii unei zilei lnsorite.
''
cu
a rrd.i < 11td,
sunt adaugate gua~e de cu loare ga lbena ~ i gri.
8!
11 1 11 llNIC I /\V/\NSATE
Analiza Culoarea consistenta

Martin Taylor Intre zidurile ceta!ii
M.111i11 1,1ylor este preocupat in mod specia l de textura ~ i adeseori combina acuarela cu culorile acrili ce.
111 1.icl1ul aces t lucrari, artistul a ob\inut textura deosebit de bogata a ziduri lor din piatra prin tamponarea
'.Ile c <'\ iv,1 a tentelor transparente cu un amestec de acuarela uscata ~i vopsea acrilica. Pe alocuri a crestal
11.1111,1 rn lama unui cu\it, a aplicat vopseaua, dupa care a repetat opera\iunea. Hartia pentru acuarela de
111>1111,1calitate este surprinzator de rezistenta ~i poate suporta astfe l de tratamente. Taylor are o metodll
1111 11\.Jnta de lucru. in loc sa lucreze simu ltan ~ i gradat asupra tuturor zonelor, el incepe de sus ~ i termin d
Ju, M!'loda nu este recomandata incepatorilor, de vreme ce presupune anticiparea cu claritate ~ i precizie
, , c 0111poz1\i ei ~ i a elemente lor acesteia.
Umbrele u1or glazurate aplicate

pentru vopseluri acrilice ?i acuarela se
combina cu acuarelele transparente.
ru1ete cu care au fost redate

rll'Wl1ilr prezente pe fundal atrag
1Jtcn/io 11 accentueaza atmasfera.
ANALIZA: CULOAREA CONSISTENTA
85
fl(,
ll llNI CI i\VANSATE
STROP IREA 87
Stropirea
1'1rlv1 111.irea sa u apli carea prin
\ l!Oplr l' ,1 vopseluri lor pe hartie,
tH ll11lo,11 ;1 consid erata un,.~iretlic"
111 0t todox, este acum agreata de
111.rjottl<llea a rti ~tilor ca o modalitate
<'X< PIPnl<I de res uscitare a porriunilor
lt rr H' \a u de sugerare a texturii.
'> lropirea este o metoda relativ
ilnpr !'vrzibi la. Necesita exerci!iu
111.rln tc de a va putea baza pe efectele
1H cMt.' le produce, drept ca re ar fi
II'( Olllclnda t Sa ince rCa!i Sa 0 apfica!i
P" o <oa la de hartie de rezerva. Pentru
.r h.itc' stropi fini, incarcari pensula
<11 o vopsea relativ groasa, !ine!i-o
oli1011 1al deasupra colii, cu varful
111 jm, ~ i treceti-va aratatorul printre
pt rl. Pcntru a ob!ine efecte cu aspect
<11 1wprelucrat, folositi o pensula cu
fl"" cluri, inca rcata cu o vopsea de
,1e t'<'<l ~ t consistenra, ~i scutura!i-o u~or,
lolm rndu va de manerul unei alte
f l1'11 '> UI('.
l'r lncipala problema a acestei
111Ptod<' consta in aprec ierea nuanrei
11.r pro(unzimii cu lorii stropite in
t.tflOr t cu culoarea peste care este
.t fll lc ,11.i. Daca aplicati o vopsea inchisa
l.r <trio.ire iar acuarelele consistente
w11t nc'<lpa rat inchise la culoare fl''"'" o tcnta ~tea rsa, stropi rea s-ar
tH r1t.i dovcdi nepotrivita. Efectele
1111 lll,11 reu~ite sunt obtinute atunci
1.l11d nuan\ele folos ite su nt apropiate.
I >.u .r 'P<' la\i la aceasta tehnica pentru
.t rr'Cl,1 tl'x tura un ei pietricele sa u a
111\l flulur de pe o plaja, pentru care
"" <>flll t'<l cste idea la, va trebui sa
p1rlvPr11,1\i o culoare ~tearsa peste o
11 rlo.r1P <l '><'manatoare. in cazul acesta,
11 I 111.rl polrivit in strument ar fi o duza
.t'.1 111.111.110,uc cu cele comercializate
p<'11t r11 pulvrrizarea mediilor de fixare.
Ml'lrnl.1 " ' opirii cu ajutorul unei
111mt tlP cu P<'ri duri poate fi folosita
~I 111 o vop'>c'cl ceva mai fluida, insa
'" '"'" t,r v.1elute la ob\inerea unor
.lrllfll 1111rlt 111,11 mari.
I 1tq 1,I <1 vop'>c'.iu,1 s-a usca l, ea

'v1d1>11\1.ri'<t <u pcte de culoare macii
111.11111.rrr drn prim plan, folosind o
I "-'''""I.I< tr tH'ri moi. PicLeaza, de
,.,c1111111.r, i.111J.i rnalta, trunchiurile
, ''I"" rlor, "' opl'ri~u ril e ~i cerul, dupa
111 ,rcl.11 rq,1umbre acolo unde este
l\l'l
er.. 11
~~
:_:~ ~~~~:i.~- JU.~

1 Cerul este mascat mai intai cu o bucaLa de
hartie rupta - spre deosebire de o margine
ob\inuta prin decupaj, marginea rupta product'
linii cu aspect mutt mai natural. Pute\i folosi b.ind.i
adeziva pentru a fixa masca astfel realizatc'i. i\por
artista incepe sa pulverizeze pe hartie nuan\C' cit
4 I ''''1'
pot (i intrezarite por\iuni albe intinse in lucrarea definitivata, efectul aproape poantilist
rl "'il"''lurilor pulverizate sugereaza pana ~ i elementele ca re nu au fast redate ca atare, iar

11
lrntl .< ompleteaza" absen\ele.
verde ~i de galben, trecand un bisturiu printre p<rr1

unei pensule cu varf turtit.
.;i;{J>L,
'
.. . .. .
1~i_
..Jt
..
ei.:., ~
:.:
Dupa uscarea primului strat, ea aplica mai mulLc rn;i?tr cirri
hartie rupta, apoi pulverizeaza o vopsea de cu loa re ro?ic c11

ajutorul unei periu\e de din\i Odata indepartate, m,i~l!lt vor
dezvalui fa~ ii ro~ii punctate ce
evoca pa lcurile de m.icr cit pt
camp. Artista alcatuie~ te restul compozi\iei in arC'l'.l?r 111.rr1111.r
1111 f'FJ INJ(J l\VANSATE
PRE SARAREA CRI STALELOR DE SARE BS
Presararea cristalelor de sare

I . 11 1111,1 dlntre cele mai interesante
1111tocl<' cle a crea texturi ~i puncte
di o111.iql e, eventua l simu ltan. Daca
p11 ,, 1r,1\i cri sta le de sare gema peste
<> ll'1lt,1 umeda, acestea vor absorbi
treptat vopseaua,
re\inand-o i n
fiecare crist al.
Odata uscate,
acestea produ c
forme i nca ntatoare,
ase m anat oare
f ul gil or de zapa da.
Efecte le va riaza i n
funqie de g radul de
11111idital e al vopselei, respect iv
111 fu11 q ie de gros imea stratului
111 c,u e sunt apli cat e crista lele,
. 1 ~ o1dar va lrebui sa rea liza\i d ive rse
1x pl limente. Este o m et oda care ia
c1v.i ump, deoarece d ureaza pana
c.111d sa rea absoa rbe vop sea ua i n
1n1,1l1tate, insa rezu ltatul final m erita
l'11<11,11l'o1 cri>ltllelo r de sa re a fast

11111 .. p.11,1 111 111CJl'r1iozitate in peisaj,
,.,11 .. 1i111 :11 confera o senza\ie aparte
"' d111.i1111\i1l ~1 sugereaza textura,
J.11.i" o I.KL' descriptiva.
Artistul a aplicat o tu~a d iversificata, lucrand

urned pe urned, iar acum presa ra sare deasupra
vopselurilor inca umede.
o1 ~ 1< pt a re a .
1'1 esa rarea cri st alelo r d e sa re

,., It' ad eseori fo los ita pentru a reda
ll'Xllll i d eoseb ite, cum ar fi cea a
plt t relo r erodat e ~ i in cru st at e cu
fo \ ll e, a zid uril o r vec hi din piatra
,.1u ,1 por\iun il or aco perite de
l11 11 111 ~ ur i atu nci ca nd d ori\ i sa
o1pt> l,1\1 m ai degra ba la sugestii decat
lo1 co ntururi cla r defini te. Cea m ai
h1111,1 moda litate de a descoperi no i
1111 1ocl e d e ap li ca re a acest ei t ehnici
co mt,i in realiza rea m ai multo r
111m trc' pentru a afl a ce anu me va
, uqPrr aza.
SFATU L
ARTISTULUI
Pot fi ob\inute mu lte efecte diferite, in funqi<'
de cantitatea de sare folosita. In cazu l de fa\a a fm1

aplicata o ca nt itate semn ificativa, crista lele fiind
presarate dest ul de aproape unele de al tele.
in cad ru I acest ei
lucrari deosebit
de re u ~ ite au fo st
aplicate mai mu lt e
straturi d e cristale d e
sa re pentru a red a o
impresie autentica a
te xturii spongioa se a
st ancilor de pe ma lul
m arii . Pentru a conferi
unitate lucrarii, a fo st
presa rata pu\ina sare
~ i deasupra tentei
destinse care reda
cerul.
1rn
11 '. llNI CI AVANSATE
PICTAREA CU BURETELE 91
Pictarea cu buretele
111111 \rl ~ unt esen\iali Jn trusa unui
.111 1.. 1 ccirc lu creaza Jn acuare la. Sunt
111111 <~ nd vin e vorba de Jndepartarea
vo p \l' lci nedorite, clarificarea
contururilor ~ i realizarea
re tu ~ urilor, Jnsa pot fi
folosi\i, de asemenea,
~ i pentru aplicarea
vopselei Jntr-un mod
ceva mai ingenios - fie
de unii singuri, fie Jn
paral el cu pensulele.
Tr ntele uniforme pot fi apli cate
111 IJu rc tele la fel de u~or ca ~i cu
p1mula (pag ina 30), cu toate ca Jn
j1111rl unui contur elaborat buretele
1111 potl te apli ca o tenta la fel de bine
( " Jl<' ll SUla. Daca dori\i sa Jncepe\i
o lt1 cr.ire prin aplicarea unui fond
clc c111 ~ amb l u Jntr-o singura culoare,
l11rr <' l <'lc este in strumentul idea l,
1m,1 pr in cipala sa utilizare Jn pictura
r o rl \ l cl rn redarea texturilor, Jn
co nt l'X lul Jn care darele de vopsea
.rpll cell<' pc hartie cu aj utorul unui
h1111 l <' creeaza un efect marmorat
111 0\P bit d e atractiv, Jn specia l
cl.1 cc1 fo los i\i o vopsea ceva mai
coml\t<' ntc'I. M etoda este utilizata
.1111.,pori la redarea frunzi~urilor ~i
vc1 1>1 1111ite sa sugera\i forma, dar ~i
1r x 1111 ,1, prin aplicarea vopselurilor cu
el l' lit ll l'\C Jn unele zone ~i Jn maniera
111111 ,1111 altele, respectiv prin
,1111rru 'rc>a unor straturi succesive
d1 c 1110,irc. Nu exista niciun motiv
111 111111 t .ire lu crari le
1111 pol fl rcalizate
xc lmlv prln aceasta
111<'iodc1, 111 sll, Jn mod
11111.il, 111 \ l,1dlll e finale
'"' .r1n lp, 11,1 la pensul e
I" 111111 c1clc1ugarea linii lor
~ I d1 1c1llllrn ~ ubti l e .
Se apeleaza la o pensula
pentru a reda frunzele ~i restul

umbrelor din jurul fructulu i ~i
al vasului.
I~
Cilnd este aplicata prin tamponare cu ajutorul unui burete,
vopseaua adera la protuberan\ele hartiei. Din acest motiv, artista
folose~te Jn mod inten\ionat o hilrtie aspra, pentru a accentua

efectul. Folosind un burete Jncarca t cu o vopsea Jntr-o nuan\a
ca lda de ga lben, ea reu~e~te sa acopere rapid por\iuni
suprafe\elo r neregulate ale fructelor cum sunt portoca lele, iar metoda confera
considerabile, Jntinzand ~i Jndepartand excesul de culoare pe
totodata un aspect neobi~nuit lucrarii.
suprafa\a
Dupa ce primul strat de culoare
s-a uscat, artista adauga dare de>

portocaliu pentru 0 prima definire cl
formelor.
Acum eviden\iaza por\iuni mull
ma i bine conturate de umbra, in

nuan\a siennei arse, pe ca re o apl1c c1
cu un burete \inut strans 1ntre dt><J<'I<'
pentru o mai mare prec i1i<' .i tu ~c lor
Fin isajul marmorat creat cu aj utorul buretelui este idea l pentru redarea
f lJ
TU?ELE PUNCTATE 93
I l llNICI AVANSATE
Tu~ele
punctate
1i .. 1u 11lnld o m etoda de aplicare

o1 vo p w lurilor intr-o serie de tu~e
o,c 111 I t' ~ i sep arate, realizate cu
v, 11 ful p c nsul ei, astfel incat intrega
h1i.1tJlrH' sa fi e redata prin mici
p111 1C I(' d e diferite culori. A fost ~i
11 ic ,1 m ai este tehnica preferata a
pie toril or ca re realizeaza miniaturi,
flincl uli liza ta arareori in cadrul
luc 1.irilo r de anvergura, din motive
rvlcl l'nte. Cu toate acestea, pentru
c<' I ,nra~ i de lu crul la scara restransa
~ I cl <' pro vocarea unei abordari lente
) I d Pllberate, aceasta metoda este
fo1 \c lnanta ~ i poate produce rezultate
111 c,i ntatoare, foarte diferite de cele
o h\lnute prin aplicarea oricarei alte
t<'lmlci in acuarela.
5ucces ul lucrarilor punctate
<on st,1 rn independen\a fiecarui
p1111 cl : culori le ~ i nuan\ele trebuie sa
\t' ,1mestece in ochii privitorului, nu
fl 1lc pe harti e. La fel ca majoritatea
o1c 11.11 elelor, acestea sunt realizate
pdn ,1plicarea mai intai a nuan\elor
tll' \( hl se ~ i a poi a nuan\elor inchise,
o1c ct' 11lele fiind lasate albe sau doar
p.11 \I.ii acoperite, astfel incat fondul
,lllJ \,l poata fi intrezarit, in vreme ce
p cu \lunil e mai inchise la culoare sunt
11 ., 1111,n e treptat, cu tu~e din ce in ce
111.11 co nsistente. Frumuse\ea acestei
1..t1111c1co nsta in faptul ca va permite
Aceea~i tehnica a tu~elor punctate
este folosita ~i pe fundal, unde sunt

aplicate puncte de diverse culori.
Acolo unde umbrele trebuie sa
fie mai intunecate, punctele sunt
accentuate pentru a reda o nuan\a
aproape uniforma.
Pri ncipalele zone de culoare sunt delimitate de tente
un iforme, ce lasa statueta alba la acest moment.
,,.~
.... r.....
l'um tele de culoare se unesc
111 oc hii privitorulu i - efect

111111io,c ut ~i sub denumirea
rl1 o1111estec optic - astfel
11 ll oil dlUrlCi cand lucrarea
, .,,,, o1tlmirata de la distan\a
f1J111H.i1,1 o culoare unitara, care
'' ' fo los i\i o varitate de culori pe o

pnr \lune restransa - o umbra poate
fl rcct ,11;1 rntr-o adevarata gama de
1111.111\t' inten se de albastru, violet,
v11cl<' ~ I maro. Atat timp cat acestea
. 11111 ci t'\ lul de apropiate din punct
cIr ' vcci<' rl' crom atic, vor ,,red a" o
o,1 1111111.i nu an\a, insa intr-o maniera
1111111 in ,11sug estiva decat cea a unei
11 111 1 u11ifo1me de verde-inchis.
, 11.,1J1111P insa de o suprafa\a

1111111 1rh1i dinamica decat cea
o1 111111c ulori aplicate in mod
1111ilrn111.
Artista incepe apoi sa adauge umbrele, aplicand tu~e punctate
de albastru ~ i gri-albastru i pe conturu l interior al statuetei pentru

a-i defini forma.
RAZU I REA 9
J.l '11 llNI C I /\VANSATE
Razuirea
4
N11mlt~ un eo ri ~ i sgraffito, aceasta
d1 1va luirii albului hartiei. Metoda

1\ ll' folos ita eel mai des pentru
c11,1rea detaliilor mici ~i fine, cum ar
fl lumina refl ecta ta de firele de iarba
.i fl .ite In prim-planul unei lucrari.
I \ l C' o metoda ca re ofera satisfaqii
mull mai mari decat cea a aplicarii
<u pensu la a unui alb opac, deoarece
aceasta din urma tinde sa confere
un aspect stangaci, iar
daca vopseaua este
aplicata peste o
culoare mai lnchisa,
este posibil sa nu o acopere prea
bin
Utilizarea razu irii nu se reduce
numai la redarea accentelor ~i poate fi
tr,Hata ca o tehnica In sine. Scrijelirea
in vopsea ua umeda cu un in strument
clur, cum ar fi o bucata de plastic,
111departeaza o parte
clin cul oa re ~ i duce la
ob\in erea unor contururi
lnteresa nte. Hartia poate fi
1estata cu un cu\it, astfel
mea t tentele aplicate
ulterior opera\iunii vor
d ispune de un element
111 oculat de textura.
lehni ca nu va avea succes
cl cca t daca ve\i folosi o
h ~ rli e de buna ca litate,
clcs tul de groasa - nu ar
trc bui sa aiba mai pu\in
<IC' 200 de g/m2 (pagina 12), de vreme
<' hartia sub\ire nu va rezista unor
d\tfc l de tratamente.
Unghia se dovede~te
a fi un alt instrument util
11'1111icd se refera la lndepartarea

1fPt Uva a vopse lei uscate In vederea
pentru razuire.
II
Accentele finale care sugereaza razele
de lumina sunt redate prin ~lefuirea

suprafe\ei uscate cu o bucata de glaspapir
lnfa~urata pe lama unui cu\it.
Lucrarea este lnceputa In mod firesc, p rin
aplicarea unor tente ini\iale In vedere redarii

formelor.
Dupa ce a adaugat mai multa cu loare,
artistul folo se~te un cu\it artizanal cu

lama rotunjit a pentru a reda prin razuire
tulpinile p lantelor In vreme ce vopsea este
Inca relati v um eda. Lucrul acesta necesita
o p lan ificare aten ta. Daca vopseaua este
prea umeda, culoarea se va scurge la loc
In spa\iul pe care 11 umplea lnainte sa fie
lndepartata, lnsa daca este lasata sa usuce
complet , va fi deosebit de difici l de razuit.
6
3
0 carte de credit veche ofera muchia
po111v11,1 pentru razuirea cu lorii umede.

Ol>\Prv,1\1cum aceasta opera\iune dezva luie
"1;1~i1' r c>v,1 mai deschisa la culoare.
Combina\ia de
tente tran slucide ~ i

texturi brute con fera
acestei naturi statice
definit ivate un aspect
deosebit de agreabil.
'1(1
IMPRIMAREA
11 llNI CI AVANSATE
lmprimarea
~i
'i upr .i ft\cle pot dobandi modele prin

fl " ''drt' tl de diverse materiale, cum
. 11 II o \Csat ura aspra, in vopseaua
111rnd ,1. Daca vopseaua este lasata
'" 'P usuce sa u sa se zvante inainte
'.i m ,1terialul textil sa fie indepartat,
imprimeul va ram ane in vopsea. 0
v. 1ri,inta a acestei metode consta in
.iplrcarea foli ei din plastic alimentare
p1ste o tenta umeda. Folia se va
, ,, ,,nge la co ntact, fara a se intinde
11111 form, ~ i , odata indepartata, va
<11.i un tipar neregulat, format din
dr vNse triunghiuri, patrate ~ i linii
I 1,,nte. Pute\i contro la acest efect
rntr o oa recare ma sura, mototolind
111 p1 ca labil fo lia - de exemp lu,
l'fl'c tu area unor falduri sau pliseuri
v.i duce la ob\in erea unui tipar liniar,
c.ire' ar putea sugera trunchiuri de
<o p.ici sa u tij ele florilor aflate intr-o
Vil/cl.
Desenu l in vopseaua umeda cu

,1J11to rul unui corp dur este o metoda
11u uclita, deose bit de utila atunci
<.ind o lu crare necesita redarea unor
111111 1nchi se la cu loare, care sa nu
o!Jturcze compozi\ia . Presarea harti ei
1111w d e produce mici depresiuni
< o11 !' vor fi inund ate de vopsea,
<1Pdn d astfel dare mai inchise decat
<ulo,1rea din zonele adiacente.
A! l'<l, tcl metoda este folosita adesea
1w 111 ru a reda nervurile frunzelor
\d u 111 odelele liniare ale scoar\ei de
~I
SCRIJEL IR EA 9i
scrijelirea
Utilizarea foliei din plastic
II
Utilizarea
~esaturilor
--2
Materialul este indepartat, dezvaluind
o textura aleatorie, care ar putea sugera

caram izile sau pietrele vechi ~ i sfaram icioase .
..
1
IL.'l1t1lt> care sugereaza in mare un peisaj au
0 intreaga varietate de efecte pot fi ob\inute
f<'<.t o11 >Ii< .ite neuniform pe hartie, ia r o panza cu
cu ajutorul foliei din plastic, in funqie de modul in
11x1111.1 ,1spra este a~ezata peste acestea cat
care o ve\i mototoli sau plia ~i de durata aplicarii
11111p ~11111 11ica umede.
ei pe o anumita por\iune. in cazu l de fa\a, artistul

realizeaza cu degetele mici cute in folie inainte de a
Scrijelirea
o aplica peste vopsea.
< o p,IC.
Odata indepartata folia, pute\i observa un
model format din mici pete inchise la culoare ~i
,.
A P.i,t.i 111etoda are ap li ca\ii practice evidente ~ i
'''"" ln,11 t1' u~or de folosit. Pentru scoar\a copacilor,

'"'''"'"'\11n,1i 1ntai de toate culorile ~i asigura\i-va
1111.111\'ft' su111 potrivite, deoarece nu ve\i putea
linii mai deschise care pot reproduce o varietate de
, .i
texturi din lumea reala.
111l<"1v111i .i'upra por\iunilor scrijelite decat intr-o

111111111L~l lll1l\lH5.
Cat ti mp vopseaua este inca umeda, desena\i
in ea cu ajutorul unui corp dur, cum ar fi o andrea

de cro~etat; evita\i varfurile ascu\ite, care pot
distruge hartia. Pute\i folosi metoda scrijelirii
pentru a reda detalii liniare, dar ~i textu ri, cum ar fi
ramurelele sau ierburile.
1tl
fl ' llNICI AVANSATE
CERAREA 99
Cerarea
lJ11 plu ~ deose bit de valoros pentru
11 p11loliul unui arti st care lucreaza
111.ic11.i1 cla, aceasta tehnica se
l1o111M,1 pe antipatia dintre ulei
~I .11 ><1 ~ i presupune respingerea
cl l'lliJPra Ui a vopselei, respectiv
l,1,.i 1Pa ci sa se a ~ tearna in anumite
1>11!' ,1 le suportului.
ldC'ca este simpla, insa pute\i
oi>\111e rezultate minunate. Daca
desena\i cu ceara pe
hartie, dupa care aplica\i

ac uarela, vopseaua
va aluneca de pe
por\iunile cerate,
producand un efect
111.11 morat deose bit de atragator.
1'1111\1 folosi o lumanare obi~nuita
".111 crcioa ne ieftine din ceara,
1.11 c1.i ra poa te fi aplicata intr-o
11 w do1iltate simpla
.,, 111 compl exa, dupa
c11111 clori\i . Pute\i
, 11q11<1 un model
v.iq cl<' tapet sau
\C''.dl111d cu doar
c,\i 1v,1linii, puncte
.. 111 pl'lc realizate cu
.ij111 01ul lumanarii
.. 111 putc\i reda un
cl1 "1< 11 claborat cu
o1 j111orul creioan elor.
( 11,irea este una dintre ce le mai
l 11 11 H metode de reproducere a
ll'x l111ilor natura le, cum ar fi pietrele,
.. 1.111cIii' sa u trunchiurile de copac,
111 ..1, l.i ft'I ca majoritatea trucurilor
111111>1,111 ~<1, ar trebui pa strata numai
pt"oit ' ,111umite por\iuni de lucrare,
111c 011dl\illc in care zonele texturate
o1111111 l111pact mult mai mare atunci
1.1111 1"11111 ju xtapu se cu cele netede.
II
II ( 11 l.11, I 11,1 ollt'

l111l1l11111\1. il1,'.111l\
1<l.'111').1i11111o111\1'
11pllllll'llioll<' jll'l111ll
ll'li11111 \ 1~ 1li1111'1m r;irJ
I
1 Du pa ce a conturat discret siluete le in cre ion, artista scrijele~te

pe alocuri in funda lul insorit ~i copac ii, fo losind in prima faza o
It 1111
I.I
111t'XI1'5.
II
lumanare alba, iar apoi paste luri de ulei in nuan\e de verde ~i

galben
Mai apoi pe intreaga por\iune
sunt adaugate umbre intunecate.

Zonele cerate resping acuarela, insa
exista unele denivelari in suprafa\a
cerata, care permit culorii sa adere,
ceea ce creeaza forme intrerupte
~ i efecte punctate caracteristice
acestei tehnici.
; ~
f~~
"'
i
"
.~4._w
~ ~~~
. (:. ~
....!,..,~i.''
t~.
~
\;
. . .. .itl.,. :
'/; . . \",,..
.
-~-"l. .1~f/jj
l
- ~.
Dupa cum pute\i vedea in acest prim-plan, nu pute\i ob\111r
o acoperi re perfect uniforma a suprafe\ei atunci cand utiliz,1\1 u11

mediu cerat, a~a cum se intampla in cazul pa stei pentru ma-;c,111
(pagina 44), insa acesta este scopu l metodei ~i esen\a farmecul111
ei.
I 1111o11t,1 clefinitivata demonstreaza cat de eficienta poate fi tehnica cerarii. Fundalul

111~<1111 ~i 'iluC'tele umbrite din prim-plan sunt sugerate
cu o economie de nuan\e ~i
d1 1.ili1, 111 c<'d mai pura ~i desavar~ita maniera impresionista.
1111 I EllNICI AVANSATE

CONTUR '?I TENTA 10
Contur si tenta
~
A<1,11tt1 tehnica are o poveste

1111ll'lungata ~ i es te in continuare
111 lll/1lltl clestul cle frecvent chiar ~i
,111.l/ I, 111 special in caclrul lucrarilor
llu 111 .i li ve. ln ainte cle secolul XVIII
11111'1!' folosita in principal la apli<.11 1.i tc ntelor uniforme, deschise
l.1 <ul oa rc, peste desenele in
p1 11l \d, du cfl nd mai departe
11.icll\id peni\elor ~ i caligrafiilor
11 .ill1,itc adesea de arti~ti ca stud ii
p1 Pll1111n are al e lucrarilor.
( onturul ~ i ten ta alcatuiesc
11 11'1111lca adecvata subiectelor
iil'll llc, de mica anvergura, cum
.11 fl r!'cf area unor plante, putand fi
1m, 1folos ita ~ i intr-o maniera mai
1111li .im ca \a, in lucrari de amploare,
11 11 .iclrul ca ror pot fj incluse tu~e de
1111111.1 de diverse grosimi. Metoda
11 .id1\lonala con sta in a incepe cu
1111 d<'1cn in peni\a, peste care se
o1 d,111qt1 o culoare deschisa ~i fluida
l 11 .ijutor ul un ei pensule. Una
dl11lr l' cf1ficulta\il e acestei tehnici
111m1 ,1 111 armonizarea desenului
111 <ul o<1rca in a ~a fel incat tentele
"" 1111 p<1ra un exerci\iu de.,colorat''.
A1o1d ,11, ,1cleseori se ob\in rezultate
11111'1 m.i l u ~ or daca se lucreaza
.,11111111 ,111 la co ntururi ~i la tenta,
oi) l1111.111cfu se pentru inceput
r .111 v, 1111111 ~ i ceva culoare, care
11111111 ",c ulterior adaugiri ~i accente,
111 fl11H \I<' de scopul urmarit. Pute\i
111 111 1d.i, clc asemenea, ~ i in sens
111v11\ oi ) l<'in and mai intai tentele,
111vrd1w.i stabilirii nuan\elor
111 111< Ip.ii<'. dupa care face\i desenul,
'. 1111.1\!1 111 c.ire va trebui sa trasa\i in
p11 'o 1l.11lll o 1c hi\a in creion, care sa va
,t' , vii1 ii.t d clr c1pl rcper.
1
1 Pentru a intre\ine dinamismu l lucrarii, artista a apelat la o

varietate de creioane rezistente la apa, dar ~i solubile, cu varf
fibros, de diferite cu lori, pentru a reda contururile - in lac sa
opteze pentru aborda rea clasica de a rea liza desenul intr-o
singura culoare. !n cazul de fa\a, ea reda unele contururi in verdc.
respectiv in rO$U $i albastru inch is.
A!'
__r~\'
,c~-l't 1111u definitivarea lucrarii sunt aplicate tente $terse de

1111 .11< lt11c $i stacojiu in cazu l stanci lor d in plan indepartat. Cand
"111"' .111.i clin prim-plan este uscata sunt adaugate cateva detal ii,
Tente difuze de gri sunt aplicate in cazul vaselor $i al
fundalului, lasand neacoperit suficient spa\iu alb pentru a ri.1s1r.i

prospe\imea lucrarii. In cazul tentelor aplicate peste contururrlP
trasate cu creion solubi l in apa, liniile se dizolva $i se pierd pc
hartia umeda, creand pete de culoare intensa.
u1111 .11 11 dl'l1umirea vasului din stanga, cu ajutorul unui creion

r 11 v,'11f lrli101. Observa\i cum culori le creioanelor se intind atunci
i:i1111 l .1 1111 .ipl1cate tentele.
o;
ANALIZA : CONTUR ~I TENTA 10
i'l: llNI C I l\Vl\N SATE
Analiza Contur si tenta

~
Edward Piper Melleiha, Malta

I dw, 11cl Piper a integrat elemente de contur ~ i tenta
111 < o1clrul lucrarii sale (mai jos) cu m are ingeniozitate.
/\11 l, tul nu a ince rcat sa ev id en1ieze por1iunile de
11ilo,11 !' cu tu ~e de peni!<i, ci a dispus culorile mai
d 1q i.1ba alea toriu, astfel incat acestea se suprapun
11111 0 1i cu contururi le, iar alteori se pierd cu mult in ele,
< 11111 w intampla in partea sta nga a bisericii. Lu cra rea
ol11o1 ,icea senza\ie de dinamism caracteristica
111 o1 111!'rei de abordare a conturului ~i tentei specifice
o1 11 i,llllui. Obse rva!i diversitatea tu~elor de peni!a ~i
< 11111 .i ceastea variaza ca grosime.
Liniile groase ~i
curbate confera contur
~i
identitate copacilor
Kay Ohsten Cladiri In Provence

1111 o11liul schi\ei realizate de Kay Ohsten ca reper pentru o pictura, contururile au fost folosite in
I'''' i.il prntru a clarifi ca anumite aspecte ale subiectulu i, precum ~i pentru a accentua formele ~i
.11111'1<'1<' Conturu l ~i tenta pot fi deosebit de utile ca tehnica in situa\ia in care dori\i sa imorraliza\i
1.1pid i1npresii, de vreme ce schi\area in peni\a a cladirilor, copacilor ~a.m.d. dureaza mult mai
111 q111 clec,1t schi\area lor in vopsea.
in absenra
, 01111111111/or, aceasta
011(1ar (i fast o
I" 11/11111e 111expresiv6

, '" 111/c 1111<', nt>potrivita
c c1 p1111c1 de reper.
Linie de contur
folosita pentru a face
trimitere la detaliile
arhitecturale.
111 1 11 llNI C I AVAN SATE

COMBINAREA MED ll LOR 10
Combinarea mediilor
I ll' ~ l rll,1joritatea a r t i ~ til or ~ tiu ca pot
111l\l11p cc le ma i spectac uloase efecte
111 .1/11t0rul acuarelelor pure, din ce
111 <<' ll1d i mul \i aleg sa abandoneze
.i <l'oi \ lJ co nven\ie, co nsiderand
< o1 pot crea lucrari mai dinamice
11rll,11 cxpres ive prin co mbinarea
.ii dbu tclor ca racterisitice mai multor
ll ll'd11.
ombinarea mediilor se reduce
111 11 o oa recare masura la re u ~ ite
~I <'~<'C uri, iar la acest moment
1xh1.1 o varietate atat de mare de
111o11 pria le artistice lncat nu pot
II 11 rnmandate anumite tehnici
p11H1u fl ecare In pa rte, res pectiv
p1111 1u fi eca re co mbin a\i e pos ibila.
t 11 10,llC' acestea, se poate spun e ca
o111111nitc amestecuri sunt mai u ~ or
111 <011trolat decat altele. Creionul
11.1< u.irt' la con stituie o combina\ie
111 1 VPnt 1ntalnita, la fel ~ i peni\a ~ i
.1111.irl'l,1, dupa cum am detaliat In
po1q111 il <' anterioare, ~ i mul\i a rti ~ i
<11 ~ 1 11<;,1 peste acuarele cu creioa ne
111lo1o11p sa u pa steluri. Singura
r1111do1llt,1lc de a explora natura
dl v11\l' lor materiale di sponibil e pe
111.1\.1 ~ I de a afla cum pot fi fol osite
1I'/ 111.il dicicnt co nsta In testarea
<ll Vl'1w lor co mbin a\ii. Pute\i fo losi
11 o1111<11 l'lt1 n e re u~ ita ca pun ct de
pl 11 o111 numeroase lucrari re u ~ ite,
11 0, d1 ~o1I <' prin combinarea mai mu/tor
1111<111, \ l111l mai pu\in rezultatul unei
11l.111ll1c.i tl prca labile, cat al unei
11 0, d1ll11.1d exploratorii.
"
I 1p1<11o1.-o11Ht.ilele cJe floarea-soa11l111111 q11o10,><' d1 tu locHe galbena.

111.11.1111 t' vu1"1o111c1 opaca tinde sa iasa
1111v11 l111\o11111o1por1 cu cele mai pu\in
11.1'.1< 1111 ~1 111.11transparente, aceasta
(1111<1.i llo111 u11 plus de accent.
1 in cazu l acestei lucrari, artista a incepu t prin aplicarea

prin picura re a unei cerneli acrilice de cu loare albastra pe
hartia umeda, pe care ulterior a tamponat-o cu un prosop
din hartie pentru a ob\ine un fond nuan\at. Apoi a folosit o
pipeta pentru cerneala la reproducerea catorva contururi
aproximate, dupa care a redat por\iunile mai lnchise
la culoare cu ajutorul unei pensule, fo losind cerneala
amestecata cu guma arabica (pag ina 80)
Lucrarea definitivata
demonstreaza cat
de armonios se
completeaza doua
medii diferite. Tentele
difuze de cernea la
verde-albastruie
translucida ofera
contrastu l perfect
pentru
gua~e l e
intense
~i
compacte, de culoare
galbena, cu care au fost
pictate petalele florii.

Artista continua sa aplice nuan\ele, folos111d u11
amestec de cerneala ~i guma arabica, dar ~i pu\111.1

acuarela In cazul por\iunilor mai deschise l,1 <ulo.111
1(1 I I llN I C I i\Vi\N SATE

CAROIAJUL 107
Caroiajul
N11111 101ci('auna este necesar sa

111< 'P '\i o lucrare cu un desen
dc 1.il/,1t, 1nsa unele subiecte, cum
"11111 por uetele sau clad iril e, impun
11 .il lU1d.irc atenta ~ i metodica in
o1.id1/1 1' 1ncipiente.
Un mod de a evita
desenarea ~ i radierea in
exces, ca re pot distruge
suprafa\a hartiei,
consta in efectuarea
prealabila a unui mi c
\ ludiu al subiectului, ca re sa
111 11 ,1n5fcrat apoi pe hartie pentru
.i 11.11 1'1,\ prin realiza rea unui caroiaj,
111 Vl'd<' l('d redarii lui la dimensiunea
le 1111.1 (putc\i folosi o fotografi e,
11.u .i cl orl\I). Procesul este destul de
l.il>1111m, 1nsa nu este foarte dificil de
""1/11,11 ~ I chiar merita atunci ca nd
tli 1 111l lucril rii depind e de acurate\e.
c 11 ,1jutoru l unei ri gle, desena\i
11 qdl.i \C<J lata deasupra studiului
.. 111 lo1oqraflei, apoi rea liza\i o a
c/111 1,1qdl,1 pe hartia pe ntru acuarela,
l1.i.,, \11cl \C mne di screte cu creionul.
< .11111.ijl'I<' trebuie sa aiba a ce la ~ i
1111111.11 cit' diviziuni, iar daca dori\i
.. 1111,111\I desenul, acestea trebuie sa
111 ', <'V lcl1 nt, mai mari. Daca folosi\i
11 q1 ll.1 <11 patra\ele de 2,5 cm in
1.1: 111 dl'\<'nului original ~ i o grila cu
p.il1d\<'ll' cl c 3,8 cm in cazul lu crarii
p1 11pd11 ; 1w, aceasta va fi cu o data
11j11111.i1 .1t <' mai mare ~ . a. m.d . Dupa
' .1\I 11 .il11,1\i ca roiajul, studia\i cu
.11 111\I" cl l'\<'nul, observa nd unde
L1 11 11 1""''' l<'ilza fiecare tu ~a cu linia
r 11 ll1lo1, .ipoi transfera\i in fo rma\ia de
~11 1111 'o 11po1t pe celalalt.
3 Foaia de acetat este apoi a~ezata

deasupra fotografiei sau schi\ei, iar
imaginea este transferata pe suportu l
de lucru patra(el cu patra\el. Procesul
acesta nu trebu ie grabit, iar lucrarea
trebu ie verificata cu aten\ie pe
masura ce avanseaza, altm interi
anumite elemente ale compozi\iei ar
putea fi redate in patra\elele gre~ i te.
,,.,,,_
Metoda deta liata aici evita prejudicierea

desenului sau a fotografiei originale. Pe
o foaie de acetat se traseaza o grila in
-----rli
creion cu varf fibros. Mai apoi este copiata

dupa o foaie de hartie grafica a~ezata
dedesubt, lucru care economise~te timp ~i
beneficiaza de o mare precizie.
fmpar\irea
patratelelor pe
diagonala descompune
imaginea ini\iala in
segmente ~i mai mici,
oferindu-va astfel un
caroiaj mult mai precis
Urmatoarea etapa consta in desenarea unei versiuni m,iritt

grilei pe suprafata de lucru. Pentru aceasta ave(i nevoie dr u11
cre ion, orig la in T ~i o rigla obi~nuita, iar liniile caroiaju lui
t ransfera t trebuie sa fie cat se poate de sub(iri.
.i
dupa care sa lucra\i.
GE STIONAREA ACUARELELOR 10 '
Ill! ', l/\ I Ull l $ 1 PO NT URI UTILE
Gestionarea acuarelelor
Conservarea vopselurilor
Culorile inselatoare
Pentru a impiedica uscarea sau craparea

vopselurilor in godete, amesteca\i-le cu gum,1
arabica. Daca nu ave\i guma arabica, adauga\r u11
strop de miere sau de glicerina in godetele usc.111
Lasa\i vopseaua sa absoarba mierea sau glicerrr1.i
inainte de a incerca sa o folosi\i. Acestea vor fau
vopseaua mai u~or de dizolvat in apa, re\inand
totodata umezeala din compozi\ia ei.
Acuarelele pe care le folosi\i au un aspect

decolorat, odata definitivate 7 Lucrul acesta se
intampla deoarece utiliza\i prea pu\in pigment ~i
prea multa apa. Culorile foarte umede pot induce
in eroare, avand un aspect foarte intens, insa se vor
deschide cu eel pu\in o nuan\a dupa uscare.
Culorile acestei tente variate sunt inca

umede ii par intense ii vibrante.
Lucrul la scara mare

1 .1111 I ltH rd\r la scara mare, incerca\i sa prepara\i
"rr.rrl'IPIP in recipiente ~i nu pe paleta din cadrul
''"''111pl'ntru vopseluri. in felul acesta ve\i putea
"'' r, r r.ipid ~i cu u~urin\a, fara a fi necesar sa va
111111\1 ptrilru a mai prepara culoare, iar acuarelele
q.11.1 p11q,1tite vor putea fi folos ite in cadrul
"., 1111\1-lor ulterioare,
p.r .11.irHlu se propor\iile
r x.r1 IP .rlf' dmestecului.
Accelerarea procesului
de uscare
Daca lucra\i pe o vreme neprietenoasa ~i const.it.i\r
ca acuarela nu se usuca suficient de repede, folosi\i
un uscator de par pentru a accelera procesul. f'e cit
alta parte, manifesta\i o aten\ie deosebita aturicr
cand ave\i de-a face cu acumulari de culoare fo,1111
umede, de vreme ce uscatorul de par le poaw
impra~tia cu u~urin\a, distrugandu-va astfel lucr,111.r
Odata uscate, cularile au pa/it in mod considerabil.
Testarea culorii
I .11 I1111<' s,1 ave\i intotdeauna la indemana o bucata de
11.11111 p1111ru acuarela, astfel incat sa pute\i testa
'1>111lii11.i\iiil' de culori ~i intensitatea acestora inainte de a le
l11lmr i11 lu< rare. Daca nota\i amestecul de culori in dreptul
1111.1111 rnostre, ve\i reu~i sa-1 reproduce\i fara niciun fel de
drl11 1rl1.r11 prntru o aplicare ulterioara.
I I ll
; I' A I lJ fl I
~I
GE STIONAREA ACUARELELOR 11
P 0 NT U R I UTILE
Surplusul de apa
Decolorarea
1'1111111.11v11,1 acumularea cu lorilor

1111r 1111 q1,i1 consistent In partea
111k1111.11,1.ilucrarii,1ndeparta\i
v11pw.i11.1,iplicata1n cadrul tu~ei
1111c110.1H>, rnen\inand curate
1111111>1111'1u~elor pe masura ce
I"'>< ll"'d\I Ulnd a\i ajuns la marginea
Ir>< 1.1111, 111departa\i cu aten\ie
.111pl11,1il cle culoare acurnulat cu
.i11111111il unci pensule abia umezite.
11.11 .i 111< 1.1\1 pt o hilrtie groasa sau care a fast 1ntinsa 1n prealabil, pute\i ob\ine o anurnita textura prin
.q 1111 .111 .1 1111or wnte, care, odata uscate, sunt supuse unu i proces de decolorare. A~eza\i-va lucrarea 1ntr-un
111111l1111~or rrK lina t, du pa care clati\i cu aten\ie pigrnentul sub jet de apa Cu cat jetul este mai puternic, cu
""' <1<
v.i 111departa mai mult pigment. Acuarelele aplicate chiar ~i in eel mai fin strat vor fi fast absorbite
q '" >.q 11 111 totcll1tate de suprafa\a hartiei, iar cu loarea va fi 1ndepartata doar superficial. Por\iunile rea lizate 1n
1J1.1111111lt1 \llaturi, pe de alta parte, pot fi decolorate mult mai mu lt, dezvaluind, astfel, o textura interesanta.
A1ni11li\i v.1 r,i pigmen\ii cu putere mare de acoperire, cum sunt stacojiul de alizarina sau viridianul, lasa rnu lt
111.11 111111!.1 ruloare in urma lor, 1n vrerne ce pigmen\ii sedimentari, cum sunt albastrul ceru leurn ~i galbenul
<11. Nr,ipolP, tind sa ramana la suprafa\a hartiei ~i pot produce decolorari mult mai accentuate .
"'I"
'1t11t
011u de alizarino
/" /1 f /(/f
rlecolorat.
Verde-smarald
parfial decolorat.
Albastru-ceruleum
parfial decolorat.
Un ames tee de
galben-ocru 'ii
portocaliu-cadmiu
parfial decolorat.
Urned pe urned
Daca vi se pare ca ramane\i mai tot timpu l cu un surplus de apa atunci cand
lucra\i 1n tehnica urned pe urned, este posibil ca acest lucru sa se 1ntample
din cauza ca aplica\i ee l de-a l doilea strat de vopsea 1nainte ca primu l sa fi fast
>uficient absorbit de ha rtie. Pe masura ce apa este absorbita de hartie, aceasta
1ncepe sa 1~ i pia rda luciul. Atunci cand este absorbita o cantitate mare de apa,
o tu~a pl ina de vopsea se va comporra cu aceea~i destindere, insa ve\i avea
m<Ji mult control asupra ei. De indata ce hartia 1~i pierde luciul cornplet, Fara a fi
i11s,i uscata, pu te\i controla tu~e l e de vopsea aplicate ulterior cu mult mai multa
11~1n in\a, reu~ i nd, totodata, sa ob\ine\i efectele estompate dorite.
t 1111'11 rnlori pot fi denaturate mutt mai U'iOr decat altele, a1adar, daco nu dori[i decat so
trxturo unei tente, ave{i grijo so nu indeportafi toato vopseaua. A'ia-numitele
11>11111i de pomant~ cum sunt umbra arso 'ii galbenu/-ocru, se O'iOZO la suprafara h6rtiei,
111 v11 111e re rulorile pe bozo de vopsea, intre care verdele-salcie 'ii
e1//>111u11/ ltolocianino, potrund in fibra suportului.
Continuarea in pagina urmotoare
c 011/11111
; 1111un1 ~ I PONTUR I UT ILE
G ESTI O NA REA ACUARELELOR 11
Contactul cu un contur
'' ,
I
I< 1011\1 ccl ten ta sa acopere doar 0 pa rte a
l1:11t1<'i, <urn se intampla in cazul acestei naturi
.i.1111 "< u scoici, incepe\i sa o a~terne\i pornind de
lo1 i <ll1ll11ul scoicilor, evitand astfel un contact direct
111 mrrqr111le elaborate ale coch iliilor atunci cand
v.11rch111 s,1 o definitiva\i. Tine\i pensula inclinata
P'r11111 o1 o indeparta de contururile obiectelor,
1.111'1111< oil sti nu se formeze surplusuri de culoare
rr 1,
1p1Pre cu excep\ia cazurilor in care aces ta
.11 "' 11llollul dorit.
Sub robinet
.,
._,,
~
'
....
l'rr l"\' oh\1111 <'fPcte neobi~nu i te daca

111111.1\1 .1po1 <o1ld,i sau rece deasupra
lt11:1:1111 d1rrn11<'avoastra, in diferite
,1. rr 111 "" dt>1voltare a acesteia.
\.
'
'I'"
Peste hartie se toarna
apa rece.
0 putere de acoperire
mai mare
in situa\ia in care suprafap hartiei pentru acuarela
nu este de prima data acoperita in totalitate, atunci
cand aplica\i o ten ta adauga\i un strop de fiere de
bou in vopsea. Aceasta 1i va imbunata\i Auiditatea,
dar ~i puterea de acoperire.
1 I lor rlc sunt redate cu tu ~e bine

i lilrr1i lc'.
SF ATUL ARTISTULUI
I >.u o1 1111 <t ' ll ~ i\i sa aplicati tente curate pe portiuni le acoperite cu pasta pentru mascare, incerca\i s,1
" fl\lr 11\f dPmitil tea culorilor ~i efectele dorite dintr-o singura tu~a. Daca lucrati in continuare asup1.i
l11l <' lr11, o1d,1ugand ~ i alte tu ~ e. rezultate le vor fi mai putin reu ~ ite.
Vopsea ua se impra~tie, estompan
conturu rile.
Rezultatul final este
delica t, iar lucra rea a
II I .11 .ri ilic .it,1 mai mu lta vopsea.
dobandit o textura
interesanta.
1 11 ',F l\IUHI ~ I PONTUR I UT IL E
MIN I MUL NECESAR iN DEPLASARE 1 1
Minimul necesar in deplasare
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
O paleta restransa
Daca folosi\i vopseluri la tub ~1 nu '111\1

exact de care anume ve\i avea 11Pvo11"
lua\i cu dumneavoastra doar dou.i
versiuni ale fiecarei culori priin,m'
ro~u. galben ~i albastru. Aceas1,i
alegere va va oferi experien\e ell' o
valoare inestimabila in ceea C(' p11Vt".l1
prepararea culorilor ~i va co11lrillu1, t Ii
asemenea, ~i la armonizarea luu,111101
Exersa\i acasa inainte de a plec.i 111
deplasare.
Gama de nuante
Folosirea unghiei
i\11111111,111cl p111,1\1111 .icr liber, fara a
1v1_<i l.i cl1~.pnz1\1t,,1rusa cJe unelte"de zi
1111, v.i I" 111 \i lolosi unghiile in cazu l
11 1_ 11<' 11dJ11i1 ~.i r(1zui\1 vopseaua
tt'>l .ti i 1":111111.i f.ite loc accentelor.
Cand ve\i lucra in aer liber nu ve\i putea dispune de o paleta va riata.
Daca face\i mai multe incercari, ve\i afia ca o singura cu loare poate
crea o varietate aproape infinita de nuan\e - de exemplu, umbra
naturala poate varia de la maro-inchis la maro-caramiziu, respectiv la o
nuan\a de ocru sau crem, in funqie de cantitatea de apa adaugata.
SFATU L ARTIS T ULUI

SFAT UL AR T ISTULUI
I >.11 ,i p1 Pfc>ra \i sa lucra\i pe hartie nuan\ata, pregati\i-o din timp, astfel incat
.1 111 1111 c. 111cl ve\i ajunge la destina\ia aleasa sa va pute\i apuca imedi at de
ph 1.1 1 1'11!('\1pregati chiar mai multe co li, preparand culoarea dorita intr-o
I
dlH ll d tP 11hl re .
Petele de culoare
11 t 111,11 1110111" ti<' care ave\i nevoie dintr-un set de creioane
111111 1<1111,1111.1 'Ii Pxtrage\i, prin frecare, pigmen\ii din fiecare
111 t, 111111;1111 I< :11<' o por\iune de aproximativ 5 centimetri
,111 1\I pi ' 11111111.1 fil.'1,1 caietului dumneavoastra de schi\e. Avand
di I o.'l\1" ell "ii 1p1q111en\i, 0 pensula ~i pu\ina apa, incepe\i
r Ii 1o11., 111111.1111<1 pur sr s1mplu pensula ~i trecand-o peste
llr11\1'ii-l1 tl1 1. tlloo1rt' /\poi le pute\i comasa ~i pute\i picta pe
11 tl1 l.1 11111pu11ll t.iit>tului.
Daca ramane\i Fara apa sau

trebui e sa prepara\i culorile pe
palet a ~ i nu di spune\i de multa
apa, un strop de saliva poate fi o
altern ativa potrivita.
11 (1
'11 '/\ I LJH I
$1
PONTUR I UT IL E
HARTIA ? I VOPSELURILE 111
Hartia ~i vopselurile
Mentinerea umiditatii
hartiei
Cantitatile de apa
Daca 1ntampina\i dificulta\i 1n ceea ce prive~te
determinarea cantita\ii de apa potrivite pentru
prepararea culorilor, 1ncerca\i sa adauga\i
apa cu ajutorul unei pipete. fn felul acesta
nu ve\i adauga apa 1n exces ~i nici nu o ve\i
irosi, instrumentul fiind totodata util ~i pentru
extragerea vopselurilor de pe pa leta 1n vederea
depozitarii lor pentru utilizarea ulterioara.
Daca dori \i ca hartia pe care lucra\i sa ramana

umeda de-a lungul 1ntregului proces de realizare
a acuare lei, a~eza\i sub ea o bucata de material
1mbibata cu apa ~ i lasa\i-o acolo cat timp lucra\1.
Pentru ca hartia sa nu se deformeze, presa\i -o bir1('
peste bucata de material ~i fixa\i-i marginile de
plan~eta cu banda adeziva gumata.
II
SFATUL ARTISTULUI
Daca hartia pentru acuarela folos ita este prea absorbanta sau a
d evenit aspra 1n urma tehnici lor aplicate, o tenta sub\ire de vopsea
acrilica alba sau u~or nuan\ata va impermeabil iza suprafa\a. Atunci
cand folosi\i culori acrilice pentru realizarea unor crochiuri sau a
unor retu ~ ur i , acestea trebuie ap li cate 1n strat sub\ire, altfe l stratu ril e
adi\iona le de acuare la nu vor adera la ele.
Testarea gradului de uscare

~11rrq1 'l('oi acuarelei cu degetele pentru a-i
il1lrr11111o1 gradul de uscare poate lasa cu u~ur i n\a
1111111 <I<' cirasime pe hartie, care vor 1mpiedica
v11p'.l'.llld sa adere. fncerca \i sa folosi\i dosu l palmei
p1111111 .i tcsta gradul de uscare al hartiei. Aceasta
i'".ttr Ir 1111 detector mult mai sensibil decat
il1 q1 11'1c ~i va putea identifica rapid orice urma de
111r11tt 1dl/1
Ascunderea petelor
Ir 1dpo11 tt1rea unei cu lori sau nuan\e nepotrivite poate avea drept
11 itilto1t .ipari \ia unor pete. i n cazul acesta pute\i aplica un strat sub\ire
d1 vo1N,1 acrilica alba sau u~or nuan\ata, dupa care contururile pot fi
< ".l1H11p.l!P cu ajutoru l un ui be\i~or cu vata. Dupa ce vopseaua acrili ca
".i 11>co1t, pute\i apl ica deasupra o acuarela transparenta.
1
SFATUL ARTISTULUI
---
( 11 10,in ele colorate sau pasteluri le apl icate

dt '< t ~ upra un ei lucrari 1n acuarela abandonate
po l ~ .1 o resusciteze ~ i 1n ace l a~i t imp sa
p1 oclu c;1efecte uimitoare. in cazul lucrarii
Itri I IMt'I Soa n Canionul Fish River, creioanele
cn lort1tc' creeaza textura.
V<>1111.,11111 c1mlica alba

//11/\1/11'1/.'c/(l(J((J.
BeNorul cu vata
omogenizeaza a/bu/.
Acuarela este aplicata

din nou.
Ill C.FA I Ulll
~I
EFECTE SPECIALE 11
PONTURI UTILE
Efecte speciale
Glazura fina
Petele de cerneala
l\111111 .1 .rplir.i o glazura fina deasupra unei lucrari uscate, dar ~i pentru a conferi ape
1rl"1 rlor ell' ;uprafa\a, folosi\i o duza, pulverizand un strat fin. Pentru a ob\ine cele mai
li11111 IL'Lul1,ne, asigura\i-va ca acuarela este complet uscata inainte de a pulveriza
11.11111.r . l'ute\1 folosi o duza obi~nuita - de genul celor comercializate pentru aplicarea
1111cl1rlo1 de fixare in cazul pastelurilor - sau un pulverizator pentru plante, la fel de util
11111111u mcn\inerea umidita\ii hartiei in ti mp ce lucra\i in acuarela. Nu apropia\i duza
111P.r 1.rr1 de lucrare atunci cand pulveriza\i glazura, altminteri anumite por\iuni de
culoare vor incepe sa curga.
I '1111 \1 l<1l(),1 ur11Plurile pe baza de acuarele in mod experimental

p<'1111u .1 v:1 dl'stinde tehnica, dar ~i ca o noua modalitate de a sugera
tc'Xl111.r l1u11Li?11rrlor, a florilor sau a pietricelelor. Daca picura\i cerneala
cl' l.1111.rl\rrnl', aceasta va provoca stropi. Pute\i ob\ine diverse efecte
prr11111od1fil.irea inal\imii, diluarea cernelei, inclinarea hartiei, disiparea
<crr11.ll'i u1ncde pentru a crea diver~i stropi sau prin impra~tirea ei prin
1111.rrL' .r'>lfcl 1ncat sa creeze forme asemanatoare unor tentacule.
11111.orr, <'flctele formate aleatoriu vor
..111111.r 1111 subiect care poate fi dezvoltat
!1111o111,1111era ceva mai realista; alteori,
L'irl trlp vor crea pur ~i simplu un fundal
c..rpliv.r11t.
II
))
--:...
.
1 <J < .r11111a1e de vopsea este preparata

,1. 11 rlil ,11;i cu ajutorul unui pulverizator
p11111u pldnte.
Aceasta opera\iune creeaza o .. tenta" neuniforma, c,1rP
confera textura de suprafa\a.
~ .
'
'
-~
'
impra)tierea cemelei prin suflare creeaza tentacule.
Vopseluri aplicate
itefuire cu
</lmpapir.
p1111
i
\\
Texturi experimentale
c 11111 olo
~J11
v.1 Irr tl',1ma sa experimenta\i cu texturile.

!111 t'I< .r\i .,,1 .rplica\i vopseaua cu diverse unelte
'.r.r11c <'. 111< lusiv cu cartofi, cartoane, carpe, lame,
ql.r.p.rprr, '>p.rtule din cauciuc ~ i buca\i de plastic.
1111.L'I< .1\1 l'it( tl'lc pe care le pute\i ob\ine prin
lilrrrre.r '>.r11 '>l rrielirea hartiei cu aceste obiecte.
''"'"' )1
Vopseaua este intinsa cu ajutorul

unei bucafi de carton.
'
oplicata de la inalfime formeaza
/li(uri.
Experimentafi cu
diverse efecte aleatorii.
,-+
n
ro
c- w
ro
l/)
PEISAJE: COMPOZITIA
'.111111-Cl [
Peisaje Compozitia
< ;1 1u l 1<dd\i un peisaj, nu faceti
'l ""il'.i l,1de a za bovi asupra micilor
tl 11.ilil 111 de trimentul im aginii de
.i 11.i1nblu. l nce pe\i cu determinarea
1l1111l'11lului ee l mai important al
"' 1111'1~ i ignora\i ori ce v-ar putea
dill.ICJf.' de la,.mesajul " principal.
li 11ct1\ i sa rea lizati treceri de la
" poi pune a lucrarii la alta pentru
1,1P<..Siljul dumneavoastra sa aiba
10t11une, iar ochii privitorului sa fie
.11 1 .i~ i de anumite elemente, dar ~ i sa
"'' l<1S<' purta\i prin intreaga lucrare.
I >. 1c.i lucra\i la fata locului, puteti
Ill< hide oc hii pe jumatate pentru
1.i 1111,iginea sa devina neclara, iar
d1t.ilill e estompate. lncepeti prin a
1111
mare - mu lti p e i sa gi~ti incep
11 1o srr1e de tente in tehnica urned
pi urned, adaugand detaliile pe
111.iwr,1 ce imortalizeaza principalele
l'l1111pnte. Evitati folosirea prea
11udto1cu lori co ntrastante, de vreme
< 1 .icPstea ar face lucrarea sa para
.. 11111c1td ~ i in coe renta, ~ i folositi cu lori
~I 1111,in \e ~ te rse pe fundal pentru a-i
1011f('ri o se nza \ie de profunzime.
"'in
Reproducerea
culorilor
Pentru a ob\ine o paleta cromatic,1
unitara, incerca\i sa introduce\ i
cateva dintre culorile ceru lui in
cazul solului. Lucrul acesta duce
la evitarea aspectului de lucrare
taiata la jumatate. in cazul lucrarii dc
fa\a, realizata urned pe urned, griul
violaceu al norilor a fast introdus
printre nuan\ele de verde.
Focalizarea accentuata
~i cea estompata
Pute\i estompa anumite obiecte ~i por\iuni ale lucrarii, a~a cum
a procedat Moira Clinch in tabloul sau, Capac pe mafuf facului.
Focalizarea accentuata se limiteaza la por\iunea centrala, care a
fast bine delimitata, in vreme ce iarba, pietrele, trunchiul ~i
frunzi~ul din por\iunile laterale sunt u~or estompate. Lucrul
acesta impiedica privirea sa alunece in afara lucrarii, prin
urmarirea liniei descrise de ramura groasa din partea dreapta.
'd Jll ll( Tf
PEI SAJE : CAMPll ? I iNTINDERI VASTE 1 2
Pe isaje Campii ~i intinderi vaste

li1 i111d1'11lc lipsite de un relief aparte constituie un
"11hl1< l cl cose bit de atractiv, de vreme ce confera
11 'ot 111.ipe minunata de spatialitate ~i libertate,
ol1rl11du va totodata ocazia de a exploata ~i o
11 1, 11 1' p,irte din ce r. Una dintre cele mai importante
1It 11111co nsta in a stabili, mai intai de toate, unde
.11111111!' plasa \i linia orizontului. Arareori este
11 1 om,indat sa impar\i\i lucrarea in doua jumata\i
1q,1lp una pentru pamant, cealalta pentru
111 dl' vreme ce acea sta impar\ire submineaza
11 ld\i.i dlntre cele doua, iar compozi\ia devine
111 10 11vingatoare. 0 diviziune ceva mai uzuala
1omt.i in alocarea, cu aproxima\ie, a unei treimi
dl11 lu cr,1re fie pamantului, fie cerului.
P11Hru a evidentia senza\ia de spa\ialitate
1did<tl' risti ca peisajelor de acest gen, va trebui
\, I irllr Oclu ce\i in prim-plan cateva elemente de
1111 111\ lucru care are drept efect atat propulsarea
o11t'\ l l'i portiuni in planul apropiat, cat ~i ancorarea
11 1plo111ul indepartat a celorlaltor elemente ale
pl'l\dJului. ln sa nu exagera\i in aceasta privin\a,
o1 l111111neri ar putea atrage prea mult aten\ia 11111 0 11 t'S te de ajun s doar redarea vaga a unor flori
'o dll 11'1buri, cu doar cateva accente scrijelite.
Un orizont inalt
Ronald Jetsy a optat pentru acest
orizont neobi~nuit de inalt in Cilclrul
lucrarii sale Portul Poole din Arne,
profitand la maxim de fa~ia de
pamant care se intinde pana in
dreptul apei din departare. Prine ipdlul
punct de atraqie al compozi\iei
consta in ~erpuirea stralucitoare d
apei, abatuta in mod deliberat d<' l.1
centru, catre care conduce fund.11111
intens. Pentru a sugera manunchi111il1
de tresti i incovoiate, a fest folosi1
cantu l pensulei, vopseaua fiind 1cld111r
uscata Sil uetele minuscule ~i ,1 llJ1 II
pasa rilor din partea dreapta au lm1
redate prin razuire.
-'
~
I
I
I
I
I
.
.
..
'
Sugerarea dinamismului
111 I >1111111co1a cu bruma, toamna Donald Pass a repartizat detaliile in mod mai
111111 1'>.111111'1i pu\in egal, pe intreaga suprafa\a a lucrarii, apeland la tehnica
1111111",.1111.i ,1 desenului cu pensula instil creion, fapt ce confera o senza\ie aparte
d1 tl111.i111i\in. Artistul a ancorat ceru l de por\iunea mediana prin fo losirea unor
11111111 '.i111il,1re atat in cazul norilor, cat ~i in eel al copacilor, in vreme ce tu~ele
11111.111 di11 prim plan conduc privirea catre campul din centrul lucrarii .
11
PEISAJE: STANCILE ?I MUNTll 121
II '. II 1111 C 11
Peisaje Stancile ~i muntii

M1111\ll ~ unto bin ecuvantare pentru
.111 h 1 .Kc~ ti a creeaza forme
1x11 o101dinar de spectacu loase,
1111111111 lor sunt intr-o perpetua
"' l11mll<HC, dar, mai presus de toate,
'" ,111.i suficient de departe pentru
o1 pulPd (i concepu\i ca forme
dh 1l11cte, fara prea multe detalii
'o111 \d distraga aten\ia. Cauta\i
10111ururile principale ~i incepe\i cu
11 1HP deschise la culoare, redand
d1'111vtlari le individua le care va sar
111 lnwle in ochi. Pentru efectele
d1 ,1 tmosfera, cum ar fi cea\a ca re
,1 1>ove~ te deas upra va ilor sau
11111 Ii care ascund culm ile mun\il or,
111< 1rca\i sa lucra\i urned pe urned
\oill \tl adauga\i un alb opac peste
.ic 11.irela.
St,in ci le ~ i bolovani i pot necesita
o .il>ordare ceva mai amanun\ita, de
v11 111c ce elementele lor cele mai
o, ppct,1cu loase constau in formele
11l l'x turil e as pre ~i dure. Muchiile
.i,c 11\ite pot fi redate ee l ma i bine
111 11hni ca urned pe uscat, prin
,111P1nerea unor tente succesive ~i
11\ l1 ,1nse, respectiv prin pastrarea
o11 cPntclor subtile, iar textura poate
11 11 ri1odusa in diverse feluri, cum
.11 Ii prin in se rarea stropi lor sau
,, cri \ talelor de sa re in vopseaua
Perspectiva atmosferica
David Curtis a observat cu aten\ie efectele perspectivei aeriene
sau atmosferice, care face ca nuan\ele ~i culorile sa para ma1
reci ~i mai ~te rse cu cat sunt situate in plan mai indepartat.
Prin util izarea unor nuan\e calde de maro ~i verde-oliv in cazul
copacilor din prim-plan, artistul a impins mun\ii in departare
Trecatoarea Ryvan este o lucrare de anvergura, care a fost
inceputa la fa\a locului (1n condi\ii neconfortabile) ~i definitiv,11a
in atelier.
lllll l'cicl.
Formele intunecate
~i cele deschise
Metode personale
M11 11.11'1c11.iplin a folosit o metoda neobi~nuita
I" 111111 o1 '.11<111,1 textura in cadrul lucrarii sale Stanci
1111 /11111 <"1/i/or ~lefuirea cu glaspapir a tentelor
11"' .iii' I 1o11.1111Pntul acesta trebuie aplicat numai pe
11:111111'
~i funqioneaza eel mai bine pe o
1111111.1\.i'11 .i~pPrita\i. Artistul a adaugat, de
11 11111'.1, ~i <ulo.ire consistenta (un alb opac)
11111111 .i ~uq1 _1.i \uprafa\a cretoasa, dupa care a
1. ci"I 1111.11 1H' .ilocuri pensula\ia bine direqionata cu
111111111111111111 l111ii fine, trasate in peni\a.
I/""""
lmpactul lucrarii lui Ronald Jesty Farul

din Portland deriva din contrastele
puternice intre nuan\e, juxtapunerea
formelor ~i introducerea ro~ului intr-o
paleta cromatica aproape monotona.
Artistul a lucrat in exclusivitate urned
pe uscat, sugerand textura din loc
in loc prin ,,desenare" cu ajutorul
unei pensule \inute in plan vertical,
pentru a realiza puncte ~i alte semne
minuscule.
I J ll [l 'd JBlf' C J'I'.
LECTIE: SILUETE iN PRIM-PLAN 1;
Lectie Siluete in prim-plan

Mul\i ,11 ti ~ ti amatori exclud silueteie din peisajele lor, alegerea fiind insa una nefericita,
111 condi\iile in care o silueta sau doua pot insemna atat un plus de atmosfera, cat ~ i un
1lt'rn cnt de interes narativ. in termeni plastici, siluetele fie confera repere spa\iului, fie
co nstituie principalul punct de atraqie sau un element de atraqie in prim-plan. Avand in
Vt'ckrc toate aceste motive, Michael Chaplin a decis ca lucrarea sa necesita introducerea
111101 siluete in prim-plan ~ i a realizat o serie de repere vizuale, reprezentate de mai multe
't hi \e color. Artistul a pictat pe hartie presata la rece, care a fast intinsa, ~i a folosit pen sule
cl!' buna calitate, din par de zibelina, esen\iale pentru metoda pensulei incarcate de culoare.
Mt /.( '
"\
'\.. < ~-<'/.i

'A.
'
/~'
.
'
""\~
'""-- -- . 1 .) 1k&I.If
.r, 1! .
r-~ 'S::---..
, ' ' ,: . .
1\~ ~~ii[J 1. /1):.'. {
....
111,t
II'
111..t t 111 l (I()( hill
111111, d1 ' Vll' ll H' <I'

Iii .. 11.1lo_\1
cilll
di I i'.I Li i prpfpr ;i
ciOdr CaleVa
Sd dispuna
.i,." ..i,., tu,i rnodifica ri pe
111.r.111.11 ,, li11 '""'" .iv,111sedla. Realizand tu$e

1ul.111_- 1_1 1.i111101ul1111ei pensule plate,
1111 1,11 d1 zrl 11 1111;1, h111e rncarcata cu vopsea,
111111 1o 11 111.i d<''>l 111'"1 maro-ro$iatica,
11111 .. 11 .1<11 "11111.1111d1111chisa la culoare, pe
'"',, .r,1"11ll'1 u rn,ire aten\ie in jurul cladirii
1llu l"l.11.111111''.ll' 111clinat pentru a facilita
Schifo rapida,
realizata la fara
locului.
111q111-.111rlrn1lor ~i acumularea lor in partea

11d1 1 tl!1,11, I
J .I
' /1~~1
i '"-..;,__
.
'
,'I
I : :; r-~ y 'Gi i' ':

,,
::!_ . .'
I . -~--~'.
, y-~~
~ . _ ~
I J \;''
~.
\I
Studiile co/orate ofera

referinfe prefioase.
artist, folosindu se un pigment pur,

el urmarind efectul granulat produs
'
,..,. ,
de aceasta culoare ob\inuta artizana l.
- h - Ir.!~i~ /".-:.~.:...: _..\-.,J.1."~/.

"t-t'f
~~~-:-- ~-Jir~.:, -~---~
-.11
,I
/I , :J~'>-.
"' . ~f
;/ " \''- .
j .::___.::; '~/ i
--.
-. ...=
'
Un alt efect utilizat, de data aceasta
I'
!.>\'"""
- _.,
-
~ .:.,;.;
_...,...."
accidental, este fuzionarea culorilor,

intervenita acolo unei tenta maro
i;
Albastrul-cobalt folosit pentru a
reda cerul a fost preparat personal de
a interaqionat cu o culoare foarte

$tearsa, aplicata anterior.
- -=::..:... '\
.\.
< ornriozi\ia lucrarii se bazeaza

111111.11(' pe schi\a rapida, realizata
i11' 1t'io11 (mai sus), siluetele fiind

'011tu1.1tC' cu ajutorul unei seleqi i de
.111d1i color, efectuate pe subiecte
11111.rru .ifl.ite in diferite ipostaze, una
<111111 .in'sl<.'a fiind redata aici (in
d11,1pt.1) l'entru arti$tii care includ
111" w111 lrquri umane in peisajele
1111, 11 I< 1111\Pi<' vizuale - schi\ele $i
11_<1 <:" 11.11111<'
sunt esen\iale.
c l.Hlirril' albe situate pe dealul

1111 I 11'> l.i culoare vor constitui
p111H rp.dul punct de atraqie al lucrarii,
d11p1 '.11t stabilirea contrastelor de

11rlo.111 trl'iluie efectuata Inca din
.1.rd11ll 111i\i.1I. Nuan\e intense de
,r11i.1.,t11 1.iu fast introduse in cazu l
d1.il1ll111 cirri dreapta, iar acum artistul
1111 "Pl' '>d lucreze la o cladire, folosind
v11'.1111H' cliluata a amestecului
11
111.1111
IO ~i .l!IC
Continuarea, pe pagina urmatoare
LECTIE : SILUETE iN PRIM - PLAN 13

II ii ' ll 1111 (. 1 l
-
II /111 i.11 rl Ill "I"' .i 1r.1\t'/l'c011tururile genera le

,rl 1111111 111.1111rl111, <.111 vor lorrna ancadramentul
11111111 .!11111" I lt 11Hl.i1,1 cc se va hotari asupra
rlc11lu1 ~.11111.111t1lrn ' vor fi aplicate in aceasta
1111111<' .1111,1111 It' v.i putca determina pe cele
1,,111 1r"<l.1111 .il111'tt>lor. Pentru a conferi unitate
1111011\11.1,l'l11< tir<JP l,1 amestecuri maro-ro'iiatice
111111,111. crlt11 111 <.ill' au fost redate acoperi'iurile 'ii
5 Artistul continua sa lucreze asupr.1

cladirilor, aplicand tentele cu prct11i<'
'ii men\inand tu'iele verticale, far5
a puncta vreo delimitare anume. In
ansamblul lucrarii, elementele de
peisaj sunt mai degraba sugerate
decat descrise ca atare.
c11i.1 cl1cl1..1I
~ ) I Iii """L'll cl1\c1ct a fost realizat in
l'rospe\imea 'ii stralucirea lucrarii
cl1r1v~ din economia pensula\iei:
r11< 1ocl,1ta nu sunt folosite doua tu'ie

,11 olo unde este de ajuns doar una.
I 11 '<.ire> copac, de exemplu, a fost redat
Ill .rl.rl 1rl p11lt1u ,1 plasa cu aproxima\ie

wtl'ic 111 .p.lliu 'ii a I ajuta pe artist
co1Itc1<'l' 1111u1ul lor. Acum, acesta se
1.rp1)1l1."11.i l.i "' 111\d color 'ii deseneaza
ll1111,1p111H1p.il,i tumu lt mai multa
111< 1111' 11"<1.111clu 1contururile in creion.
'11 o \111gura tu'ia bine conturata,

.q 1lic .it,i cu ajutorul unei pensule mari,
'11 v,1rf ascu\it, din par de zibel ina,
11" .ired ta la maxim cu vopsea.
Pana acum, partea dreapt:'t ~'

centrul lucrarii au benefic1dt cl"
intreaga aten\ie a artistului, cit v11r111
ce aceste doua zone, pri11 wr ti< .rl.i
cladirilor reprodusa de reflexlll<' Ill ,q 1.1,
concentreaza principalclc c>ltr1H'lli1
ale compozi\iei. Acum ,11 il<>tul ,1'
poate ocupa de prim pl,rn, clc>
siluetele prezente aic1 'i' cl< por\i11111'-1
din spatele acestora.
LECTIE : SILUETE iN PRIM - PLAN 13 3
I.' '.\lllll :CI I
10 Silueta princ1po1l.i
fiind redata, artistul
decide acum sa
introduca o alta, <o11t
nu Figura 1n schi\a
ini\iala. Lucrul acest.i
va accentua interP\lil
narativ provocat dt>
prim-plan ~i 1i va
permite sa introdu<" "
alte culori.
11 Por\iunile mai 1nchise la culoare ale

\1luetei baie\elului au fast redate peste
1n1.i11\ele deschise la culoa re ale apei, cu
<'X< l'p\ia carna\iei albe a picioarelor ~i a
1<'fltxiei, 1n cazul carora a fost necesara
dt< olorarea u~oara a maroului ro~iatic cu
v:11 ful unei pensule urnede. Tonurile de
po111i.l11t, cunoscute drept,,sed imentare''. pot fi
i1Hll'p,1rtate cu u~ur i n\a, deoarece se depun la
\11pr,1fa\a hartiei, fara a o pata. Accentele de pe
.p.itl'le femeii au fost realizate, de asemenea,
1 >1111 decolorare.
Michael Chaplin
in A/pi
Lucrarea a fost realizata 1ntr-o maniera destinsa 1n ansamblul
sau, iar artistul a reu~it sa integreze siluetele 1n peisaj prin 1nsu~i
faptul ca nu le-a acordat o aten\ie aparte. Faptul ca acestea sunt
complet absorbite de ocupa\iile lor de vacan\a contribuie la
redarea atmosferei ~i confera scenei acel element narativ 1ntalnit
1n cazul multor lucrari care includ siluete.
12
Sil uetele sunt tratate 1ntr-o manicr,\ nl.i11v
destinsa, cu minimum de detalii, astfel 111< .ii

sa nu iasa prea tare 1n eviden\a ~i sa di,tr.iq,1
aten\ia de la punctul de atraqie pri11cq1o1L
Sun t aplicate ultimele tu~e pentru ,1 sul>li111o1
contrastele existente 1ntre nuan\elc din 1u11il
acestora, respectiv este adaugat ceva 111o1111n1lt
ro~u 1n cazu l siluetei baie\elului.
I J4 1'. U BI ECTE
PEISAJE : CONDITllLE METEOROLOGICE 1
Peisaje Condi~iile meteorologice

l\,1H<tu l ori carui pe isaj este
cft't t' r minat de lumina in care este
v.i1ut, iar calitatea luminii este, in
mod evident, afectata de conditii le
11 wworologice. Daca priviti un peisaj
o.rr l'Care intr-o zi gri, mohorata,
l, 11 ,1poi intr-o zi insorita, veti fi
ulrrn\i de aparenta metamorfozare
.i .tCestuia chiar ~ i in cele mai mici
cil'talii, in contextu l in care umbrele
~I ctcce ntele definesc forme care
,111l('1ior nu suscitau niciun fel de
lritc res, iar umbrele nuantate creeaza
rnodele ce in sufletesc intinderile
v.iste, odinioara inexpresive. Un
' tr ell de za pada transfigureaza,
cf <' aseme nea, un peisaj, iar prima
111 nsoa re a anu lui ii aduce pe arti~ti
111 .icr liber mai mult ca niciodata.
u toate acestea, schimbarile
clrm ati ce cele mai evidente se
pr oclu c in cazu l ceru lui, uncle norii
,(' formeaza ~ i se disperseaza,
o1 ~, 1cl a r urmariti formatiun ile noroase
fr1t (' rcsa nte ~ i metamorfozele
colori slice - puteti face aceasta
clln co nfortu l propriei locuinte,
cl.r e,\ aveti o ferea stra convenab il
,1111pl cJsa ta. Se poate ca acestea
"" rnN ite sa fi e surprin se cu un
oi>IPctiv, fo tografii le astfel real izate
p11t ,ind fi fol os ite ca repere in cadrul
111 1m lu crari ulterioare. Nu ignorati
ptll<' 11 \ia lul zil elor innorate, cetoase
''"' c hr ar ploioase, deoarece pot
com trtui subiecte interesante.
.
Ceata ~i pacla
Nuantele zapezii
Manifestam tendin\a de a concepe zapada ca fiind de ur1 c1lli
imaculat, insa intr-o zi cu cea\a ea bate in multe nuan\e de qrr,
care in lucrarea lui Michael Chaplin Fermo Grove Green au fo'>I
redate doar in variante ~terse ~i u~or mai inchise la culoiHP,
accentuate de marourile ro~iatice ale cladirilor. Lucrarea a fml
realizata la fa\a locului, in condi\iile in care artistul purt.i lrf'i
perechi de ~osete.
Aceasta lucrare minunata, Soare incero;at /i pac/6 umeda,

Bou/by Down, aproape ca ne face sa sim\im atmosfera
umeda, dar ca Ida. Artistul Trevor Chamberlain a lucrat in
tehnica urned pe urned, controland cu aten\ie nuan\ele
~i culorile, respectiv restrangand delimitarile aspre doar in
cazul acoperi~urilor.
Soarele iarna
in cadrul lucrarii lama in Sedgemoor, Ronald
Jesty a redat intr-o maniera u~or exagerata
cerul incarcat, gri-violaceu, adeseori intalnit
in dupa-amiezile de iarna. Compozi\ia este
indraznea\a, copacul intunecat ~i soarele ro~u,
surprins foarte aproape de pamant, echilibrand
albul zapezii, in vreme ce cursul umbrit al apei
indepline~te rolul de ancora in peisaj, dar ~i
pe eel de contrapondere in raport cu silueta
copacului.
PEISAJ: CO PAC II 13
\(, <, lJlll L:C l I
Peisaj Copacii
( op.1tll, verzi in intregime vara,
'11 \ l1 ,\ luciri ro~iatice ~i portocalii
10.im1i,1, respectiv frapant de
ii<'ICJOll\i iarna, se numara printre
I
, <'I<' mai atragatoa re elemente de
p<'l \,Jj. lnsa, pe de alta parte, nu
<nll\lltuie un subiect u~or de redat,
Ill \J)C'Cial atunci cand frunzi~ul le
.1\rnnde structura de baza, alcatuind,
Copacii iarna
101odata, o re\ea complexa de
Artistu l Martin Taylor adora detaliile, iar in cadrul
l111111ni ~ i umbre. Cauta\i intotdeauna
lu crarii Mal impadurit a dezvoltat formele ~i texturill'
\.I ldcn tifica \i mai intai forma
prin utilizarea minu\ioasa ~i laborioasa a tu~elor
p1111cipala, apoi simplifica\i-o cat mai
scurte. 0 parte a zonelor sca ldate de lu mina au fo>I
111ult, acordand o aten\ie specia la
redate prin aplicarea peste acuarela inchisa a unui
f01 mclor imbracate de frunzi~ ~i
strat de vopsea acrilica deschisa, pe care o prefer5
modului in care acesta se raporteaza
in raport cu ceruza .
lt1 ramurile ~ i trunchiul copacului.
Copacii sunt relativ mai u~or de
ll'datiarna,cutoateca
r~
....- - .- . ...,-~.~
fi9uril e sunt adeseori
complexe ~ i necesita
Cl transpunere ~i o
>bservare atente. Pot
fl >ubiecte deosebit
dt bune, de vreme
ct' pute\i exploata
11 ,lsaturi le lor aparte,
cum ar fi textura
\Coar\e i, sco rburi le ~i
1ddacinile noduroase
~ 1 sinuoase. Daca iarna
<'>Le prea rece pentru
,, p1cta in ae r liber, nu
l'xista niciun motiv
pentru ca re sa nu
lu cra\i dupa fotografii,
lu cru care va va oferi o
<'xperien\a pre\ioasa in
c<'<'tl cc prive~te redarea
contu rurilor.
1111111111;11 I -.1111.i\ic> de dinamism. in

111 d .11q11 11 11;11rn, ,1rlista nu a folosit
1 1,1;1111111111111.i\cdrc; fiecare accent,
>1ir\1ii111111v1nr1dl, a fast pastrat
111111 llC 111.,11n1cm\elor inchise peste
11.111trl1 1ll'\C l11s<'.
~ ;'\;~iJ,'!~
Palcuri de copaci
111111 1, .1111 I P" 1.1\i pa lcuri de copaci sau liziere situate in planul median,
I<' ''.:11\1.11'" 1dl'ntifica\i formele principale ~i sa evita\i detaliile in exces. in
111111111'.1 5,1 /h11 vole Charles Knight a redat copacii printr-o serie de tente, u~or
tl1v1.1,1l11 "'" !1111 punct de vedere cromatic, ~i a izolat unul sau doua frunzi~u ri,
111 1111111111 .1l1'1l'11l1'. cu aju torul creioanelor ~i pensu lelor de mare fine\e.
1111111 1HI fml oil\1nute prin cerare.
PEISAJ : CERUL 1 3
IB l: 'llJB l!; CTE
Peisaj Cerul
1'1 '" 0,inc le d in afara m ediului artistic
" 111\1 <111ite spunand adesea ca, daca
.it ;. ti ' " picteze, nu ar reda nimic
.til e tva d eca t cerul, ~ i este u ~or d e
111\l' lts d e ce anume. Cerul con stituie
q1 nu l d e ,,spectacol cu intrare
111!1'1,i" intr-o perm anenta evolu\ie,
< .ic 1r am ane arareori n e mi ~ cat
111.il mu lt de ca teva minute ~ i nu
pr l'nnta a ce l a~ i efect d e doua o ri.
M,ircle pictor peisag ist englez John
(o n stab le, de altfel primul arti st
<.tr<' a stu d iat norii i n profunzim e, a
11 ,11i zat o va ri et at e de studii la scara
rl'dusa a cerului, pe ca re le-a det aliat
11l1Prio r i n ateli er in ca drul lu crarilor
'.i lc d e amp le d imensiuni.
ru l senin este d estul d e
11;.or de redat, atat ti m p cat nu
1111,111d e faptul case deschide
l,1culoare i n pa rtea inferi oara,
d 11supra o rizo ntului, drept ca re
l''I<' recoma ndat sa apli ca \i o t enta
qr,1duala in loc d e un a uniform a.
I or m a\iu nil e no roase sunt ce va
rn ,11dificile, de vrem e ce trebui e sa
.i v1\i g rij a sa nu anula\i se nza \i a de
111 1;.care ~ i de rarefi ere prin redarea
p11't1 m ul to r d eta lii. Reg ul a d e aur
c011, ta in lucru rapid ~ i simplificare,
d ,1c,1 c necesar - tentati vele de a
rl'pr odu ce fi ecare d eg rad eu vo r face
<,1 norii sa pa ra grei ~i solizi. Cel mai
lllrH' tlf fi Sa lu cra\i ava nd subi ectul
111 l.i \t1 ochilo r, nu du pa fot og rafii, eel
pu\ill rn prima faza, deoa rece astfel
" 11111 1' \i ob liga\i sa luc ra\i rapid ~ i
1111 1 o m ani era destinsa.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
.
Contraste intre nuante

Adeseori exista contraste puternice intre nuan\e, precum ~i
definiri accentuate in cazul norilor de joasa altitudine (situa\1 m.ii
aproape de noi). Dupa cum pute\i observa in cadrul lucrarii lui
Moira Clinch Refugiu montan, umbrele intunecate ale norilor su 111
u~or mai deschise ca nuan\a in raport cu mun\ii. Artis ta a co11f P111
contur norilor prin utilizarea unei combina\ii de forme bland<',
pictate urned pe urned, ~i muchii aspre, redate urned pe usc.1 1
Efectul ploii a fast creat prin tamponarea atenta a surplusurilrn
I
I
I
I
~ i
Iii
,_
Ancorarea cerului
Nori in compozi1ie
I 11 1,111.,1 lui Donal Pass Ploaiedeprim6var6
"11.11111111x11nplul ideal de cer utilizat ca element
1I 111111.r111 111 c.iclrul unei compozi\ii. Artistul a optat
p1111111u111111 .i 0 1izontului foarte joasa, oferind norului
'" 111".111 ,p.1\111 pentru a se desfa~ura din col\ul din
lio "I 11.1, .11\ pl'ntru a ajunge in dreptul copacilor din
1111111 lw1 :1111 Nu.111\ele inchise au fast aplicate in
11111.i1.111.,1111f<'rioa1;J il norilor ~i in partea din stanga-sus
1, 11!1111, 111rt'plic,11,1 culorile utilizatc pentru linia
1111'111.111.i ;.1 p11111 pl.mul lucrarii.
ln cadrul lucrarii lui Charles Knight Apus,

South Downs, cerul constituie aproape
unicul element al compozi\iei, insa in
absen\a solului sugerat mai jos, cerul
ar fi putut parea nesigur ~i lipsit de
substan\a. Este important sa oferi\i o
,,ancora" unui element aerian, iar artistul a
realizat aceasta intr-un mod foarte subtil,
cu ajutorul catorva linii ~i dare inchise
la culoare, ca o aluzie la soliditate, intre
tentele deschise care reproduc alunecarea
norilor de deasupra.
Ill 1. ; lJ Ill! CH
LECTIE: FOLOSIREA VOPSELEI OPACE
Lectie Folosirea vopselei opace

'i11ullul deosebit de interesant al norilor realizat de John Martin
,1fo\ t pi ctat in gua~a (acuarela opaca) pe hartie nuanrata ~i
d1 1110 11 streaza cum minunatele culori ale norilor pot constitui
1111 \ ubi cc t d e pictura in sine. Artistul prefera vopseaua opaca
cil'c>.ircce aceasta ii permite sa obtina efecte de substanra ~i sa
lolowasca estomparea ~i pensula uscata ca metode de obtinere
.i form elor ~ i cu lori lor.
Pe masura ce lucreaza, el \ngroa}a treptat
vopseaua, 1nsa folose}te culori diluate, ceva

mai transparente, pentru zonele \ntunecate,
precum nuan\e intense de mov ~i gri violaceu.
Un ultim amanunt consta in ancorarea cerului
de pamant prin tu}e ~terse de un alb cremos,
ca o replica discreta la accentele norilor. Sunt
adaugate, de asemenea, nuan\e intense de
albastru, ceva mai 1nchise decat cele din planul
inferior al cerului, 1n zona orizontului pentru a
Artistul \ncepe
aproximativ la fel ca
separa cerul de pamant.
in cazul acuarelei
transparente, aplicand
gua}ele intr-un strat
sub\ire. in situa\ia in
care vopseaua este
aplicata in strat gros din
capul locului, straturile
ulterioare le vor prelua
pe cele anterioare, iar
culorile se vor denatur,1
Artistul continua
sa redea formele
~i cu lori lor norilor,
ingro~and u~or stratul
de vopsea pe alocu ri
~i introducand un alb
opac in stanga-sus.
John Martin
'>I ucliu cu nori

I u~llr finale au constat in redarea nuan\elor din inaltul cerului ~i adaugarea 1n prim-plan
,1 1111or vopseluri consistente, 1n nuan\e intermediare. Acestea leaga pamantul de cer
llllll 'ugerarea razelor de lumina, 1nsa nu a fast depus niciun efort 1n vederea definirii
< 11 p1l'c izie a campurilor }i dealurilor, de vreme ce aceasta ar fi distras aten\ia de la
.id1v;ir,1tul subiect al lucrarii.
14 1
PEI SAJE ACVATICE : VALURILE 14
1'1 J l! 'lUB I ECTE
Peisaje acvatice Valurile

V.iluril e care se sparg de \armul
nl ~ lp os al unei plaje sau in dreptul
~ 1 ;\11 c il o r, pulverizand in aer
p.irli cule fine, constituie o priveli~te
11K,1 ntiltoare, iar furtunile pe
111<11 e au in spirat mul\i pictori de-a
l1111gul secolelor. Redarea valurilor
p1 esupune o observare atenta,
o1 ~,1d a r pregati\i-va sa petrece\i ceva
tlmp urmarindu-le comportamentul.
Ml ~ca rea este, in esen\a, una
l(' petitiva : apa se umfla treptat,
fo1m ~ nd o creasta, apoi se rasuce~te
~ I se sparge, fiind inghi\ita de
u1 matorul val. Cu excep\ia cazurilor
111 ca re ritmul dumneavoastra de
lu cru este unul deosebit de alert,
nu ve\i re u ~ i sa reda\i
,Kele ca teva secunde
dramatice. A~adar, la
fl'I ca in cazul tuturor
~ ubi ec te lor aflate in
1rn ~care, va trebui sa
lu cra\i in mare parte
,1pC' land la memorie sau
l.i rotografii.
Va trebui, de
.i ~<' m e nea, sa exersa\i
111wle dintre trucuri le
,11t1$tilor care lucreaza
111 ,1cuarela, in special
d,ic <1 dori\i sa redati
pulveri za ril e de mai
111,ire fin e\e, care sunt
1no1I mult sau mai pu\in
llllpos ibil de reprodus
piln pastrarea albului
l\,1 rti ci. ln cerca\i sa
. t1 opl\i cu ceruza peste
vop\ea ua uscata sau sa folosi\i
1nl' toda cerarii pentru a ob\ine
.i1unte albe punctate. Pute\i utiliza,
dt . 1 ~l' m e n ea, pasta de mascare
p11H1u a reze rva accentele ini\iale,
lolml nd tu ~e ce urm eaza direqia
illH '.
Puterea hartiei albe

La Vere Hu tchings a surprins cu o acurate\e
deosebita sclipirea va lurilor care se sparg de \arrn 111
cadrul lucrarii sale Monterrey Bay. Pentru a reda ap.i,
artista a folosit o serie de tu~e scurte, atent
direqionate, in locul tentelor uniforme, lasand
neacoperite anumite por\iuni de hartie. Aceasta a
confe ri t o senza\ie de spa\ialitate lucrand in tehni c.i
urned pe urned pe funda lul va luri lor inspumate,
astfel incat nu exista o delimitare bine definita intre
pamantul din departare ~i cer.
Accentele punctate
( h,irles Knight a folosit o combina\ie de cerare ~i mascare in cadru l lucrarii sa le

l'wmontoriu. Odata indepartata, pasta de mascare a dezvaluit albul hartiei, insa
c 1,11,1 a prins numai pe asperita\ile hartiei, fapt ce a dus la ob\inerea unor
.ic <ente texturate care descriu foarte bine suprafa\a apei.
144 I
~ llllll
PEISAJE ACVATICE : APELE LINl~TITE 145
C TE
Peisaje acvatice Apele lini~tite

I xl<. 1,1pu\ine prive li ~ti mai tentante decat suprafata
l l 11l ~ t l t ,1 a unui lac sau largul marii intr-o zi fara vant.
lm.i cu toa te ca apele lini~tite par a fi un subiect
11 ~or de abord at, multe lu crari e~ueaza in redarea lor,
d1 obice i ca urmare a unei observari in suficiente.
O 111t111dere de apa lini ~tita are arareori o cu loare
11111formil, deoarece este o suprafata reflectorizanta.
11 ~ .iclar, chiar daca nu exista obiecte care sa ofere
1Pfl !'xii clare, apa va oglind i intotdeauna ceru l ~ i va
p1P1c nta variatiuni simi lare. Lucrul dupa fotografii
pu,n e fi in ~e l ator in cazu l acesta, de vreme ce
ol>l!'c tivu l nu surprinde intotdeauna variatii le subti le
ci t' w loa re ~ i nuante care pot fi vazute cu och iul liber.
Lste, de asemenea, important de retinut faptu l ca
,qi.1 co nstituie un plan intin s, orizontal. in consecinta.
d,ic,i aplica \i aceea~i culoare peste tot, aceasta va
p1 !'lu a ca racteristicile unui plan vertical, de vreme
t I' nu presupune adancire. Uneori este necesar sa
Px,1gcra\i redarea nuantelor inchise sau sa adaugati
c,\ tcva und e in prim-plan pentru a ap ropia suprafata ~ i
.i o fcn deta lii in legatura cu ea.
Definirea contururilor
Contururile urmate de malurile raurilor
sau lacurilor joaca un rol important in
definirea suprafe\ei acvatice, iar in cadrul
lucrarii sale Loch Rannock, Ape scazute
Ronald Jesty a plasat reflexiile intunecate
~i umbrele liniare cu mare siguran\a ~i
acurate\e. Senza\ia de spa\ialitate este
redata de pata u~or mai inchisa la culoare,
aflata in prim-planul imediat, precum
~i de perspectiva liniara ce ingusteaza
malurile raului pe masura ce acesta
inainteaza catre lac.
Reflexii urned pe urned

in cadrul lucrarii lui Robert Tilling Seara in Noirmont, Jersey, efectul magic al
apei nemi~cate in lumina apusului a fost ob\inut prin controlarea cu maiestrie
a tehnicii urned pe urned. Tilling a preparat vopselurile in cantita\i mari ~i
le-a aplicat cu tu~e largi, inclinand plan~eta pentru a facilita scurgerea lor in
direqia dorita ~i urrnarind cu aten\ie daca unghiul de inclina\ie trebuie ajustat.
Promontoriul intunecat a fost pictat dupa uscarea vopselurilor aplicate urned
pe urned in prirna faza.
IMilh UBll:CTE
PEISAJE ACVATICE : REFLEXllLE 1
Peisaje acvatice Reflexiile

Hl' fl Px lil e se num ara printre
ho nu ~ uri l e o ferite de natura spre
11H ,\ntarea a rti ~ tilor. Ele nu numai
c.i for meaza mode le deosebite
111 \ lne, in specia l in cazul apei
c.u c unduie ~te, ci pot indeplini,
cl!' <1se menea, ~ i un rol esen\ia l in
c.i clrul compozi\iei. in cazu l ape lor
\ t,lldtoa re, fiecare reflexie reprezinta
OCJlindirea perfecta a obiectu lui
c,,, uia ii apar\ine - insa lucrul acesta
1H1 co nstituie intotdeauna un subiect
!Jun pentru o lucrare, de vreme ce
,1p,1 i~ i poate pierde o mare parte a
c,11 tlc teri stici lor, capatand aspectu l
unei suprafe\e verticale. in cazuri le
,,, PS tea, este nevoie de o urma de
ltcc' n\a arti stica - pute\i estompa
tr ?O refl exiil e sau introduce cateva
l111 ii discontinue pentru a persona liza
\ uprafa\a .
Mi ~ca ri l e ape i provoaca unduiri
C. ll <' prezinta o serie de planuri
rninu scul e vertica le sau orizontale.
I ll' dcnatureaza reflexi ile ~i le
1111pra~ ti e in diferite direqii,
1voluand in forme distincte, cu
11i,1rg ini crestate sau va lurite.
ln tc rca\i sa lasa\i pensu la\ia sa
d l'~c ri e aceste forme ~i ave\i grija sa
m1 prelucra\i vopse lurile in exces.
l'utc \i folo si pa sta pentru mascare ca
\,I red a\i accentele, indepartand-o in
,111umite stadii ale lucrarii.
"''"" ii 1111 101111 lookey ilustreaza perfect ideea potrivit careia .,pu\in
i1111r.i 1111 !11 " l'oq1unea principa la a apei a fast redata prin doar doua tente,
11 ,11 .11,,i, ,q11i1.1t,1 i11i\1al, intrezarindu-se prin cea ulterioara pentru a sugera
1111Cli1111I" Hdl1x1ilt> ,1u fost redate intr-o maniera destinsa, cu tu~e caligrafice,
111111 1111111 q I ' 'I I tr ?e ~erpu itoare, care descriu modul in care sunt intretaiate de
( 111q111 1t11111,'1 d dpPi.
Compunerea cu
ajutorul reflexiilor
Jn cadrul acestei lucrari indrazne\e,
Stancile Old Harry, Ronald Jesty a
folosit reflexiile ca parte integranta
a compozi\iei, liniile lor curbe
conduca nd privirea spre stanci le albe
care alca tuiesc punctul de atraqie al
picturii. Nu exist a detalii in plus, insa
reflexiile prezinta suficiente varia\iuni
pentru a sugera structura stancilor
de deasupra lor ~i suprafa\a u~or
intreru pta a a pei.
II
I IH 11 '> 111111 ( T[
LECTIE: CERUL ~I APA 14
Lec!ie Cerul ~i apa

' t'lll.Jf<\ele acvati ce ~i cerul pot fi redate adeseori intr-o maniera foarte simpla,
l, 11 .icp,1sti\ demonstratie va arata cum doar cateva tente, combinate cu tehnica
111111 d pc urned, pot duce la obtinerea unui rezultat satisfacator.
1 Ar'"'" rncepe cu cerul, aplicand o

1c111.1 clrlt1.it,\ gri-violacee. Ea a umezit
l1.1111.111111nar in zona cerului, a~adar
vup'.1 .rt1.i se va opri acolo unde va
11111.r i11 c or1lact cu hartia uscata.
11
' I .rd,iugat cateva detalii

I 'I
"' 1.111 <trp1.rfl'te1 de pamant, in
to I 1111c r 111 rr>'cl pc uscat, artista red a
l'-rl1111I" 11111 pl.in 1ndepartat cu

1111. 111\.r 111 .. w,;i, griviolacee, ~i
2 Cat timp vopseau.i

este inca umeda,
artista adauga un
maro-albastrui intens
q >Ii ,j ,,, 1'1'<17i culoare in cazul marii,

1111111<.111.r 11111'1 pensu le evantai,
1Ii ~11 11.11.1 .r111C''>lt'curilor.
5 Utilizand aceea~i
culoare, aplicata insa
de data aceasta cu
varful unei pensule
rotunde, artista reda
reflexiile din apropierea
promontoriului.
in partea superioar,1 .r
ceru lui, pentru a sucitr.r
norii pufo~i.
I 1,. 111Cl.11,1
(C'
primele tente s-au
11 '.11, '"' ' H t'P<' sa lucreze la suprafata

1111 rl111, ,1111111o111cl in prim-plan o
11111.r tl1 1111 rrwogalbui intens, fara
1111111.rra11nite por\iuni de hartie
p11H111.r11tl.r ,,-Hc'va baltoace. Cat
.i ,,,
t 111p 11. 111.r t''>I<' 111c5 umeda, artista

:111otl111 c.rll>.1t1t1 cobal t in amestec ~i
,rl1:10.1."r tJ l11ll;i u'va mai inchisa la
11
11l1J,11, 1111,.11111< ..r 11111ec! pe urned.
Julia Rowntree
Apropierea furtunii
Lucrarea creeaza o
senza\ie de spa\ialitate
convingatoare,
dealurile line ~ i
intinderile vaste de
apa pierzandu-se in
departare.
CLADIRI : LU MINA 1 ~
.11 11 '.l Jll ll: CTE
Cladiri Lumina
I 1111lli1t1 cs te unicul factor deosebit
d1 li11portant in pictura - in absenta
.. 1, 11irnic nu ar exista. Lurnina este
1".1'l1\i,1la mai ales in cadrul lucrarilor
111 \ 111J1cc te arhitecturale, de vreme
11 JOC ul ei in plan vertical descrie
, 1111ctura cl adirilor ~i evidentiaza
11110.irea ~ i textura acestora. Umbrele
111dpplinesc ~ i ele un rol descriptiv
1111portant, conferind totodata
hi e1.irilor un element in plus. A~adar,
111 qt> neral este recomandat sa
1v 11,1\i zil ele prea mohorate sau acea
pPil oada a zilei cand soarele este 1n
111.iltul ce rului.
Un scare jos, in asfintit sau la
1<l\ tlrit, va arunca umbre alungite ~i
v.1.iccentua culorile, facand cladirile
\ oi c,1pele viata. De exemplu, o
cl,1d1re de apartamente obi~nuita,
11111,1, din caramida, va dezvalui
dintrodata o gama de nuante
\ 11.ilucitoare, de la galben-auriu ~i
pm tocaliu in por\iun ile aflate in
1>.1t.iia directa a luminii soare lui, la
violet ~ i albastru in zonele aflate in
p!'numbra. Pe de alta parte, daca va
lnt ereseaza rnai degraba forma de
.in \ amblu decat cu lori le ~i textura,
.itunci iluminarea indirecta poate
11 mult mai eficienta. Si lueta unu i
1,1\ t<.> I sau a unei ruine, proiectata pe
l1111dalul unui cer innorat, de furtu na,
\ oill ,11 unui apus, poate alcatui un
, 1dJ1ec t emo\ionant ~i dramatic.
Redarea luminii
11 111 1 l1.1 111il11lain este interesat in mod special de efectele
It 111111111, 1.11 111 luc 1area Vechiul chei din Rotherhithe a profitat la
111.1<1111d1111111111,1 unui soare in asfin\it.
In a~teptarea soarelui
John Tockey a a~tep tat cu in\elepci une rnomentul potrivit penllu
a picta lucrarea Stradura venefiana - cand soarele a conferi t
cladirii din partea dreapta o nuan\a bogata de auriu ~i a arunc,11 o
umbra piez i ~ de-a lungu l strazii. lmagina\i-va cum ar arata aceas t;i
scena pe o ploa ie marun ta, ce nu ~ i e; nu ar sta rni aproape deloc
interes ul art istul ui, deoa rece cul oa rea ~i contrastele intre nuan\r
ar lipsi aproape cu desava r~ i re .
fectele incetosate
'
'
111111111.11 11,11.1.. 1, dilll!,\ i a permis

l1ti M1111.id 1 11lt11o1 11\;1 ~ 1 mp l ifice
l11111wli ' 11111pl1 x" .ilt> ( atedralei
11 1 l.111111 .1 .i lmt red ata destul
1111.1111111\11 , 1111 1.1 11.i l11nd dominata
1f:11 111 ,1 ~,1u ll11.111 1 .11 1 i, i<H liniile au
'ol 1111.l111t II ' 1111 1.)1Hll1 '><' d'>upra unei
! 1 l ll1llJ.d1 1 II ,111 lll1H'd P.
'.l l ll ll( T'I
CLADIRI: ATMOSFERA 15 .
Cladiri Atmosfera
c J.1dl1 ll P, rarguri le ~ i ora~e l e au
lit d11 o almosfera proprie - un targ
po.ill fl descri s drept aglomerat,
pll11.i cl<' forfota ~ i vesel, eventual
pil etl \ ltor ~ i deprimant, in vreme
<1 o cl.idire consid erabila poate fi
r .11dc tN izata ca impunatoare sau
11.i11cl 1oasa, iar una de dimensiuni
11 d11 \l' poate sugera elegan\a
'.dll co nfort. Este important sa
111c l'rc,1\1 sa reda\i un anumit
"' 'lllirnent prin intermediul lucrarilor
tl111rn1 p,woastra ~i pute\i face aceasta
,t11 q,1nd un anumit moment al
111'1\ ,1u incluzand siluete, ma~in i ,
I 11< lei<'te sau orice altceva ar putea
< dldtl<' riza subiectul ales. Pute\i
11 p1ocluce
di d\ <'m enea
dt111mfC' ra ~ i prin
111oclul de utilizare
.1vop\elurilor ~i
,1ll'<Jl'rea pa letei.
IJ1 J'xt'mplu,
t1 11t<'lc'a mple,
111 "0\lte de o
' 11m1,111ca discreta,
' 011ft'1~ o senza\ie
Utilizarea
vopselurilor
Perioada zilei
l11lt11.111.1 '" Catedrala St. Paul
Vene\ia, eel mai emo\ionant ora~ din lume, i~i pierde o mare
pane din identitate atunci cand este zugravita in\esata de
turi~ti imbraca\i in haine stridente, ce vorbesc cu voce tare, insa
Alan Oliver a ales zorii aburinzi ai dimine\ii pentru lucrarea sa
evocatoare. Pentru a ob\ine efecte discrete, el a umezit bine
hartia, dupa care a aplicat o serie de tu~e diversificate, in nuan\e
tradafirii ~i galbene, ca sa sugereze caldura soare lui la rasarit.
Ulterior a lucrat preponderent urned pe urned, adaugand detalii
accentuate prin a~ternerea de tente urned pe uscat.
nn11pt1'11, lol 111 I izey a creat atmosfera

Ill.II Jlli\111 Jllill subiectul ales, cat prin
111"' 1111 i11 c<11!' ,1 folosit vopselurile,
poi \11 111111. dl<1it lucrate in tehnica
111111cl p1 111ncd contrastand cu
, 1111111111 1rl1 ccva ma i accentuate
.ii' 1:1<11111. J)p~i detalii le au fost
fi1J.1il' 111nt>d pe uscat, tu~ele au
lo.11->to1npate cu be\i~oare cu vata
11111,.tlP p1ritru a reproduce aceea~i
t111.1\1P i11 intreaga lucrare.
ll11l~tlt oare,
111 v1 t me ce
111 ~ 1'1 <' scurte ~ i
1tlcnlll' stridente
\ llCJl'<'aza
o111l111,1\le ~ i
vlt.illt .He.
4s
t .
\~ l ) 1 --=1~i11 . -=-~ r: ~L.~

1(
....
. ,.__
<..--
Cladirile in ruina
liuinele au inspirat intotdea una o atm osfera apa rte, de vreme ce sp un o
poveste uneori trista, alteori vesela. in Cazarma in ruina, Scofia, David Cu rtis a
l'Vtden\iat golul singurata\i i sugera t de clad ire prin includerea unei por\iuni
i11semnate din peisaj, lucru ca re pozi\ioneaza subiectul principal in planul
i11clcpcirtat.
'>4 11 '.tJll l H _ r!
CLADIRI: TE XTURA ~ I MODELUL 15
Cladiri Textura si modelul

#
,1111< 11ullc con struite de mana

111111il11i 1cproduc diverse texturi ~i
111odPI <' din natura, a ~ a incat acestea
c1111 0, utuic principalul motiv de
o111.r c \i <' al un ei cladiri anumite, ~i
1111 forma sa u propor\iile acesteia_
M.11Prialele de con struqie se
p11 11nta intr-o mare varietate, de
1.r o,c,1nduri din lemn, caramizi ~ i
pi.rtr,1la suprafe\e reflectorizante din
o, 11c1,1, motiv pentru care ar fi mare
p.r c.it daca am ignora inventivitatea
111101 genera\ii intregi de arhiteqi ~i
1 omt1 uctori. De asemenea, oferirea
1111or indi cii referitoare la materialele
di' co nstruq ie va ajuta sa reda\i
,p111,1pa locului, contribuind, in egala
111.ro, urii, la transformarea lucrarilor in
1111Plt ca t mai realiste din punct de
v1dprc stru ctural.
l'ropor\iil e in care reproduce\i
l<'x lui a ~ i modelele \in de abordarea
pP1o,o nala. Pute\i picta fiecare
, o11.i111icla, piatra ~ i \igla sau pute\i
1111'1 I doa r cateva sugestii, alegand
1111 l'IPmcnt sau doua pentru detalii.
l1x111rti unui zid alb ~ i vech i sau
.r 111wl case din piatra poate fi
o, 11<1c1,1tc1 prin tehnica cerarii sau cea
.r pP11sulei uscate, respectiv prin
1!'.rl11,Hea unor desene discrete in
.re11.11 Pld cu pasteluri sau cre ioane
I ll icl1 1ll C'.
Casele din provincie

Artistul Martin Taylor adora detaliile, drept care a inclus fiecare
caramida, \igla, lespede de piatra ~i fir de iarba in lucrarea sa
Pe poteca din gradina. El a lucrat pe indelete, rand pe rand, fiec,m
por\iune a lucrarii ~i a ob\inut intensitatea culorii printr-o
suprapunere succesiva de tu~e scurte.
Atmosfera prin textura

I 1 111.111 d1 .i1111osfera ~i textura clad irilor, Sandra Walker a real izat o serie de
Ii 1n:111 o1111pk cc' reprezinta cartieru l londonez in paragina East End. Datorita
1111\l'I "I H'< 1.ilt acordate texturii, care a fost ob\inuta printr-o combina\ie de
111111111 p1 11.,11l,1 uscata ~i razuire, acest detaliu ne spune mai multe despre
l.11111,. d1c o11 "11uctura i n sine.
' 11
CLADIRI : CASE 1N PEISAJE 15
11 '> lJ 11 1EC Tf
Cladiri Case in peisaje

11111 11r1 pcisaj rural sau urban, casele
< omlltul c subi ectul principal al
lir er,1ril, rn s~ o construqie unica,
< 11111 ,1r fi o ferma sau o biserica,
t1 ,1c,1nu chiar un satuc, poate fi
11<'< I un element de peisaj, fiind
p.11 w integranta a compoziiiei.
Ac <'~ l subiect di spune de un mare
pol<'n\i al, de vreme ce va permite
, ,1 px plora\i contrastul intre formele
11o1turale ~ i cele facute de mana
omului. Pe de alta parte, exista
r l ~c ul ca aceste contraste sa fie prea
Pvlclente, a ~ adar alegeii-va subiecte
'" hltec turale amplasate firesc in
c.1tlru.
Multe case vechi arata ca ~i
cum ar fi aparut in mod natural in
pPrsaj, deoarece sunt construite din
m,Jteriale locale ~ i reflecta nuaniele
dominante ale locu lui. A~adar,
111ce rca\i sa reda\i aceasta armon ie in
lucr<l ril e dumneavoastra, in spec ial
prln intermediu l tehn ici i ut ilizate.
ase le sunt mai dificil de desenat
~I pl ctat decat copacii ~i pietrele,
Px lstand tend inia de a le t rata
111lr-o maniera mu lt ma i rig ida ~ i
,11n<l nun\ita decat in cazu l peisaj elor.
Aceasta va face ca lucrarea sa para
f1 ,19mentata, a~adar atunci cand
1t,11i za \i un peisaj urned pe urned
.ipllca \i a ceea~i tehn ica macar in
c,1zul unor anumite elemente ale
c, 1 ~c l or.
Alegerea perspectivei
Clad iril e d in lucrarea lui Marti n Taylor Castello di Tocchi sunt una
cu natura, iar artistul a optat sa le picteze din spate, nu d in fa\a,
pentru a atenua aspectul im punator al acestora. Observa\i modul
minuna t in care a creat senza\ia de spa\iali tate, lasand cerul sa
ocupe o por\iu ne mare din lu crare. Artistul a inclus, de asemeneci,
o m ul\ime de elemente din peisaj in prim-plan pentru a ancora
casele in plan ul indepartat.
lntegrarea caselor in peisaj

111111' "'"' ltrr hrlrt'l ll' Palmer Cararea spreMoliereCavaillac casele sunt atat de bine integrate
Ir I"'''' q 1111 .11 p.11 o1 fi forme naturale, aidoma pietrelor ~i copacilor din jur. Senza\ia este
11111.11 ;, tl1' 1"l111ic a neob1~nuita, caracteristica artistei, care eviden\iaza mode le prin
1111 <11111111,l'lrn 'curte ~i delicate, de diferite forme ~i marimi.
CLADIRI : SCENELE DE INTERIOR 15
I 'fi ll ~ l! ll l l'C TI
Cladiri Scenele de interior

1t111 fio<1rc le co nstituie subiecte
,. l11w1111ediare': care \in de doua
< oll l'CJO rii aparte - cladirile ~i
11o11u1 ,1 statica. Redarea detaliata
o1 ln1P1 iorului unei catedrale ar fi
< o11Pqorisita drept studiu arhitectural,
111 v1eme ce interioarele domestice,
p1l'cum bucataria sau sa lonul
p!'1 \O na I, tind mai degraba sa fie
rn nsidera te naturi statice. Genu l
.ic ('Sta de interioare prezinta
poslbilita\i infinite, una d intre cele
111<11 interesa nte fiind exp lorarea
<'f Pctclor lumin ii asupra ob iecte lor
f,1111illare 1n diferite momente ale
111Pi. Nu dispune\i de acela~i control
c,1 111 cazu l naturi lor statice de
c11111cnsiuni restranse, 1nsa pute\i
111uta sca une le ~i mesele, precum ~i
.i111p lasa diverse obiecte pe acestea,
1l'\pectiv sa 1ndeparta\i sa u sa
lq nora\ i piesele de mobilier nedorite.
Daca va intereseaza efecte le
lu m1nii 1n mod specia l, \ine\i cont ca
olCC'Stca nu dureaza o ve~nicie, drept
c oll C' va trebui sa lucra\i 1n mai m ulte
~<' clln\e scurte, respectand interva lul
01,ir ales. Cao alternativa, pute\i
i<'<lli za fotografii pentru a beneficia
ell' 1cpere, lucrand atat du pa ele, cat
1i clupa sub iectul 1n sine.
Textura de suprafa1a
I 11< 1,11('" lu1 John Martin Re1edinfa Pinda a fast pictata cu acuarele apace
(q11o1~t'), f,ipt ce a permis artistului sa confere pere\ilor un plus de textura ~ i
1111o111\e prin intermediu l suprapunerii tu~elor. Punctul de atraqie al compozi\iei
ii crn1slltu1e fereastra, cu priveli~tea 1ncadrata a cladirilor de vizavi, iar privirea
<'\I<' dtrasa catre aceasta de diagonalele peretelui din partea stanga.
Lumina blanda
ln lucrarea sa Interior cu birou /i scaun, John Lidzey
a ob\inut o lumina blanda 1ncantatoare prin
decolorarea succesiva a vopselurilor aplicate 1ntr-o
maniera destinsa cu ajutoru l unei buca\i de vata
umede, 1ndepartand complet ~i reaplicand cu loarea
pe alocuri. Metoda aceasta a asigurat absen\a
tu~elor clar conturate, neagreate de artist, conferind
totodata lucrarii o textura granulata 1ncantatoare.
I cio ll '>lJllll C 11
NATURI STATICE
~I
FLORI: COMPOZITIA H l
Naturi statice ~i flori Compozi~ia

I 11111111 .1'\l'.i tl'<lli1,\rll naturilor
,I.ill< 1 t omt.i 111 f,1ptul cl\ dlspune\I
d" 1rn111ol 101,1I ,1\ upr,1 scr1wl ~I
( .1 p1t11 \l .t1.t11).i l'll'llH'lll('I(' tll('\('
clttp.t C\1111 clotl\I , co111pu11,,11clu v;
.l'l ll p.11\l.1111111,111.i 111,111111 c11 ,,
ptllll' 1'1'11'< 111.t p1 h,,1i11 l'llll'\l lt11 '"
di d'1l'llll'IH'1I, 1111nod 11'1.ix. ll <ti
10.1111 c,\ ltunhttt ,p v.i 1.1 l\1!111>.i p H
Pe rspectiva de la inaltime
I
111
p.111111\lll l l1 i,11 liil'l f1 l1 111'<l111

1111 1,t Vt>I 1111 111d,11',d I r1 jlllll
ti
cll'iilllfl V, t II 1111 I olll' II I lih!i t11\ di i l1 ~,

/\1"111"111111111" d" 111111 dl11 l11111h11
l1 l111h 11cl.tl l'. 11111111!111li1,111111
11111 II ,flli flil I \fdflt\.t Ill I 1111111\1111 II\
i:11111l111 l 111111 ,, d1 ,, hid 1.11 11111111
i:1f1l111: fq:111c 1111d1 111.. 111t1.11 11.11.1
VC\I ;1vo:1111.il 11111l1 llll lfl l.i 111"1""'1\h
d<!C:ll i111 ,1.1tl 11111 I '.lllil11 I 11111.11111;1
l11dil l'll Ill""' .1 ph t.1\1111111 . 11111 '"
111 1111 lfl llfl cl" '<111 11 , 1111 v.1 q1.tfll\I
11111 .,11i . 111 '. 1.t1.i11),11111 1111tl11llnl\l.tl
'.1'< 111111.t\l I dl11 dlfl'tll! lllHJltlt11I tll
.111111111111111111 olll< l Iv (o l>uc.H,I
111 1 f di I Oil Ill CdH ' d fo c, t dC 1C. lll)tllt_l
II d1 ".t ltl1,llllld drl 'llllllH'Jhlul,11J).
V1\l 1om1,11,1 t.1 o ,1borcl ,11
1111111 ,tl,1 v;1 of(1,1 o compozi\le mai
1111\l11 l11ll'll'\1111t,1 cl cdl t o vedere
<1 11111 1111 ,111umit unghi, respectiv ca
fl'l '< IH'< 11v<1 dlfer,1 ~ i ea in funqie de
111.tl\11111 . f>p rsprc tiva de la inal\ime
1'< 11' p1fl'rata de obicei in cazu l
11.111111101 stati ce, de vreme ce aceasta
11111fp1,1 lu c1Jrilor un anumit tipar.
Ill
~~~~-~ --'.--~~~~
;.\.t f'J d;."-:.
-. . -
Alegerea fundalului
I 1111dcllurile sunt la fel de importante ca obiectele in sine, a~adar alege\i cu
.tt!'n\ie. Ziarele, de~i alcatu iesc un fundal neobi~nuit pentru flori, au funqionat
(It minune in cazul lucrarii lui Ronald Jesty, Sangele voinicului in pahar, imaginile
111011ocrome oferind combina\ia adecvata de forme geometrice ~i nuan\e
1111u11pcate care sa echilibreze culorile bogate ale florilor.
NATURI STATICE ~ I FLORI : ARANJAMENTELE 1 f
11;; -; 11 11 1r C H
Naturi statice ~i flori Aranjamentele

N.11111 <1 stati c,\ la fel care orice alt
.. 1il >IN t, trebui e sa aiba o nota de
dli1,1111ism, astfel 1ncat sa atraga ~i
.,, 1conduca privirea prin 1ntreaga
h111<11c. Nu aranja\i niciodata
oh1 !'C tele 1n randuri ordonate,
<1 1\pM \ite de spa\ii ega le, de vreme
t 1 <1ccasta va conferi lucrarii un
.it 1 tern ~ i stati c. Dimpotriva, lasa\ i
formele sa se suprapuna; aceasta nu
numai ca va crea o interaqiune 1ntre
obl cc te, ci va oferi, de asemenea,
1(' l,1\ii 1n legatura cu pozi\ia lor 1n
1.iport cu spa\iu l. Acorda\i aten\ie
'Pa \ii lor dintre obiecte pentru a
c1ca forme agreabi le - aceste ..forme
nega ti ve" sunt adeseori trecute cu
vl'de rea, 1nsa joaca un rol important
111 cadrul compozi\iei.
Un ghiul din care este vizionat
,111 sa mblul este important, deoarece
cl1 ago nalele formate de partea din
f,i \<I ~ i cea din spate ale unei mese
vc1zute dintr-un anumit unghi pot
fl mult mai interesante decat lin iil e
m izontale caracteristice unei vederi
fro ntale. Cu toate acestea, ex ista
mu lte modalita\i de a sparge lini ile
ori 7o ntale, o moda litate frecvent
ulilizata constand in draparea
unui material astfel incat acesta sa
.n <l rne peste partea din fa\a a mesei
~ ' Sil descri e o lini e curba in jurul
obi ectelor.
Teme gata alcatuite

Terna unei naturi statice poate fi inspirata uneori de via\a de
zi cu zi; de exemplu, vesela ~i tacamurile ramase dupa o masil
sunt subiecte populare, insa aproape invariabil trebuie aranjal('
1ntr-un fel sau altul pentru a ob\ine o compozi\ie buna. ln cazul
lucrarii lui Carolyne Morane Ora ceaiului, obiectele au fast atenl
grupate pentru a aproxima form a unui triughi, capacul cea inil ulu1
reprezentand varful acestuia.
Aranjarea selectiva
.... Aranjarea grupului constituie doar 1ncepulul
procesu lui de alcatuire a unei compozi\ii.
Shirley Travena nu rea lizeaza de la 1nceput un
crochiu, ci compune pe masura ce picteaza. 111
lucrarea Struguri negri ;i vin, artista a decis s,l
injumata\easca atilt farfuria din prim plan, cill
~i sticla din plan indepartat. Aranjarea selcCliv.l,
numita uneori ~i ,,distrugerea cadrului': confc>1.1
impresia de descatu~are obiectele nu sun l
determinate de cadru, ci par sa i~i conllnut'
existen\a ~i 1n afara acestuia.
NATURI STATI CE ~ I FLORI : CROMATICA 16
r'>-1 '.t JlllE C I I
Natu ri stat ice si flori Cromatica

J
I Kh t.1 cloua feluri de cro matici

pil11c l1><1le co ntrastante ~ i
.i1111011ioase ~ i fiecare dintre
.it 1\t!'a co nfera o anumita
.i t1 nmfcra. Cromaticile contrastante
lolmPsc culori primare intense
culori complementare (s ituate
d1,111wtral opus In diagrama culori lor,
p1t>rnm ro~ul ~ i verde). Acestea
11 tl,1u un sentim ent de dinamism ~i
\ 1ll P\C 1tare, In vreme ce cromaticile
, 11 monioase, bazate pe cu lori
111111cl lte (ca re se lnvecineaza In
dl,HJrdma culorilor) sunt mai l ini~tite
11itltll od ihnitoare.
;ind picta\i peisaje ave\i ten<1111\,1, in mod normal, sa favoriza\i
t 1.i d e~a doua cromatica, deoarece
c11101li e naturii sunt armonioase in
"" H'. in sa in cazul naturilor statice
11,1 1reda rii florilor dispune\i de mai
lllu lte op\iuni. Pute\i aranja flori
q.ilbene pe un fundal violet pentru a
oh\111e o scena dramatica sau pute\ i
lolo\I un fundal neutru de cu loare
111.iro pentru a ob\ine un efect
"ul ni l. Singuru l perico l presupus de
< 1orna li ca armonioasa ii reprezinta
l.1ptul ca poate parea destul de
pli t li coasa, a~a dar incerca\i sa i i
.11 l,\l1ga\i co ntraste subti le pentru a
1mufle\i lu crarea.
""II
Culori dominante
Cromatica unei naturi statice este adeseori dictata de o
culoare dominanta, a~a cum se poate observa in cazul
incantatoarei lucrari a lui Geraldine Girvan, Portocale iarna.
Nuan\ele de albastru de pe fundal ~i cele inchise din prim-plan
creeaza un filtru de lumina pentru fructele din centru, care ies
in eviden\a.
Contraste subtile
... Shirley Felts a folosit cu mare maiestrie culoarea
in minunata sa lucrare Natura statica cu mere.
Cromatica este in esen\a armon ioasa, lnsa arlista a
adaugat contraste prin falosirea unui maro-ro~ialic
care sa echilibreze nuan\ele de verde. Ro~ul ~i
verdele sunt culori complementare, iar daca ar
fi fast falosite amandoua la intensitate maxima,
efectul ar fi fast unul discordant, lnsa aceasta
culoare discreta are suficient ro~u In compozi\ ie
pentru a atenua nuan\ele stralucitoare de verde.
Tonurile inchise la culoare contribuie la redarea
atmosferei od ihnitoare - cromatica are, de
asemenea, ~i rolul de a reda starea.
NATURI STATI CE ~ I FLORI: HABITATELE NATURALE H
l f11l ll '-.lJllll C 11
Naturi statice si
, flori Habitatele naturale
111 rn od ciudat, redarea florilor evoca
lmt.11H,m eu im ag inea unor tulpini
t.lidl(' rntr 0 vaza in lac sa duca cu
q.1nclul la floril e sa lbatice de pe camp,
po.Hr ~ i din ca uza ca mul\i dintre noi
r ~I prtrec o mare parte a timpului
11111 11 pa tru pere\i ~ i nu in natura. insa
llo rrl c arata eel mai bine in habitatele
lor naturale, iar unele specii pot fi
cor110mplate doar aici, fara a putea
r1 culcse, drept care, daca va face
pl,ICC're sa picta\i flori, merita sa face\i
Pxrn rsii in ae r liber.
Rcdarea speciilor aflate in natura
<'\ I<' ceva mai dificila decat redarea
fl or ilor cu Iese. in afara de problemele
IPCJtllC de aflarea unui col\ confortabil
111 CtlrC sa va Stabili\i, va trebui Sa
r.1cqi fa\a ~ i luminii in continua
'c hrmbare. Pe masura ce soarele se
1111 ~ct1 pe cer, o frunza sau o corola
co11p pana mai inainte se aflase in
1ll'11umbra poate ajunge dintr-odata
'"fie iluminata intr-atat incat sa
1n1 rr mai pute\i ignora prezen\a.
O rn oda litate de a face fa\a unei
o1~1f1I de situa\ii consta in redarea
,111Jicctului in mai multe zile, lucrand
111 o1ccla~i intervar orar, atat ti mp cat
p11t<1 \i conta pe condi\ii meteo stabile.
111 (,1z co ntrar va trebui
;Q .V.r@ '
'" pfcctua\i 0 serie de
' tudrr rapide, pe care
~. r It folosi\i ulterior la
11.iliLarea lucrarii. Pute\i
1.ic<',de ase menea,
lowwa fii, insa acestea nu
0, 111111ntotdea una surse
cl1 111 cr0dere, cu exce p\ia
cMi rr llor in ca re dispune\i
ell' l'X llC'ricn\a in arta
lo1nq1 ,1fica.
Modelein
compozitie
in lucrarea sa Bujori in parcuf
Oufwich, Audrey Macleod a folosit
liniile ~i formele plantelor pentru
a crea o compozi\ie cu un model
bidimensional. Pentru a surprinde
delicate\ea subiectului, artista
a folosit conturul ~i tenta ca sa
evid en\ieze cat mai bine contrastul
intre muchiile dure ~i cele fine,
pastrand prospe\imea vopselurilor
prin aplicarea unor tu~e delicate pe
linia contururilor.
... r """
~ - ~-~~~
'!rt~
Lucrul dupa fotografii

Norma Jameson lucreaza par\ial la fa\a locului ~i par\ial dupa
fotografii, deoarece afirma ca prima postura ofera elementele
necesare pentru redarea spontaneita\ii, in vreme ce reperele
fotografice ii acorda ragazul necesar studierii subiectului. in cazu l
Nuferilor sai, picta\i in acuarele ~i gua~e pe hartie fina, artista
a realizat numeroase fotografii din d iferite unghiuri ~i pozi\ii,
folosind aparatul de fotografiat ca pe un caiet pentru schi\e.
NATURI STATICE ~I FLORI : CADRUL GRADINll 1 l
I (111 ll '1 ll111 1:( TI
Naturi statice ~i flori Cadrul gradinii

( 11 .1dl11llc sunt locurile idea le in care
p11l t' \1 \ tudia ~ i picta flori, iar spre
d1owbire de suprafe\ele impadurite
11 ,1111' peisaj e naturale, ele va ofera,
d1 r1 qul a, posibilitatea de a va a~eza
11llr o loc confortabil. Daca ave\i o
q1 ,1clini.i proprie, va va face placere
\, I 1mortali za\i o anumita floare sau
1111 ,rnumit tufi ~ pe care 1-a\i plantat
< 111,ir dumneavoastra ~i cu care va
mdndri\i, iar in situa\ia contrara
l'Xi\ td parcuri publice unde pute\i
l11cr.1, atat timp cat nu va deranjeaza
f.iptul ca sunte\i privit(a).
I .a fel ca in cazul multor subiecte
111 ,1C'r liber, va ve\i confrunta cu
p1 obl ema luminii in continua
\( h1mbare, ba, mai mult decat atat,
( 11 cea a determinarii compozi\iei.
l' lima situa\ie are loc atunci cand
dori\i o vedere de ansamblu a unei
o1 c1lomerari florale sau o vedere
1t'\t1 ansa, care sa individualizeze o
pl.111ta, maxim doua. in cazul celei
dl' a doua situa\ii, va trebui sa fi\i
dt>osebit de selectiv(a), deoarece
vor cx ista multe alte plante in jurul
\ olll in spatele plantelor alese ~i va
t1 t' bui sa simplifica\i pentru a evita
\ llpra1nca rca rea compozi\iei. 0 alta
.il iord are con sta in redarea florilor de
f1111d al in maniera urned pe urned,
cu co ntururi delicate, plantele din
p111n pl an urm and sa fi e descrise in
mod amanun\it, in tehnica urned
pt usca t.
Flori izolate
Aceasta magnolie mare ~ i frumoasa pare sa revend ice o pozi\ie
centrala, iar lucrarea Magnolie ~i fereastra a lui Lucy Willis da curs
acestei solicitari, printr-o compozi\ie simpla, dar de efect. Artista
sus\ine ca picteaza doar ceea ce vede, insa, cu toate acestea, are
o privire deosebit de selectiva ~i a ales fundalul perfect pentru
formele atragatoare ale florii.
~Tt>tl
s5' .. C
Aglomerari florale
Lucrarea Trandafiri roz, brumarele a/be de Juliette Palme1 ,i
fost rea lizata in gradina proprie ~i. deloc surprinzator, ,ir1 i'>l.i .i
decis sa picteze o mare parte din aceasta, incluzand rnpac 11
ina l\i care alcatuiesc fundalul ideal. Din fericire, artista ,11P
un sim\ rafinat al compozi\iei ~i afirma ca, de indata ce 1w
dezva luie un subiect, elementele se aranjeaza de la s111t>,
formand un tot unitar.
NATURI STATI CE ~ I FL O RI: STU D llLE BOTANICE 171
11 r, IJ 1111: ( I l
Naturi statice si
, flori Studiile botanice
Accente dramatice
In 11ua de astazi, acuarela este

( '' ' ld erata in primu l rand 0 tehnica
. pontana ~ i libera, insa nu a fost
loli , td ca atare intotdeauna. Secole
l,1 rdnd, studiile botanice au fost
1c.,1l lza te in acuarela, aceasta fiind
111 tontinuare tehnica preferata a
1lu , tratorilor botanici.
11edarea speciilor izolate de
pl,mte ~ i flori necesita un spirit
ell' observa\ie treaz, desen bun
, I multa practica, insa va poate
o1clu ce mari satisfaqii. Lucrarile
cl !' dcest gen pot reprezenta car\i
po~ t a l e excep\ionale, deopotriva.
llu, tratorii profe sioni~ti lucreaza in
111 od o bi ~ nuit in natura, realizand
"' h1\e de studiu, pe care le introduc
ulle'rior in co mpozi\ie in cadrul
o11 C' llerului - insa pute\i incepe prin
o1 to pia dupa car\i ilu strate vechi
.. nc chiar du pa revi ste ~i cataloage
hot,rnl ce. Copi erea este o practica
.ir rPptata atat ti mp cat este rea lizata
111 'co pul studiului. De indata ce ve\i
.. 1.1p,1 ni tehni cile, ve\i putea trece la
IC " lllia rea studiilor in natura.
Forma ~ i structura unor speci i de flori sunt atat de

fascinante incat par sa i~i revendice dreptul de a fi
reprezentate de unele singure, in absen\a unui
fundal sau al altor obiecte care ar putea distrage
aten\ia. Este ~i cazul Crinului imperial realizat de
Jenny Matthews, iar artista a profitat la maxim de
exemplarul ales prin tu~ele sale liniare ~i dure, dar
intuitive.
...
'
,'
~
Abordarea stiintifica
,
,
Sharon Beeden este ilustrator botanic profesion ist, iar lucrarea sa
Mere ~i prune face pa rte dintr-o serie realizata pentru o carte care
detaliaza introducerea fructelor, legumelor ~i plantelor aromatice
in Marea Britanie de-a lungul seco lelor. Baza compozi\iei a constat
111 schi\e de studiu lucrate pe hartie de ca lc, care au fost transferate
ulterior pe suprafa\a de lucru.
'>lJB ll CH
LECTIE: EXPLOATAREA CONTURURILOR 1
Lec!ie Exploatarea contururilor

4
i\dPIC' ne Fl etcher s-a specializat in redarea florilor in acuarela, iar aceasta lucrare arata cum experien\a
111,1lcntul sa u de a utiliza mediul au contribuit la ob\inerea efectului de ansamblu (pagina 177). Arti sta
.i 1tdat fundalul ~ i vaza cu tente destinse, aplicate urned pe urned, care contrasteaza cu contururil e
,1cccntu ate ale florilor, creand o senza\ie puternica de spa\iu tridimensional.
Artista folose$te metoda clasica a
acuarelei pentru a face trecerea de

la nuan\ele deschise la cele inchise
intr-o serie de straturi. Ea a lasat sa
se usuce por\iunile redate urned pe
urned, iar acum incepe sa a$tearna
cu lorile $i sa defineasca siluetele
florilor, aplicand un roz intens in
jurul contururilor trasate in creion ale
staminelor din centru.
i\nista lucreaza pe hartie presata
l.i l<'CC', cu o densitate suficient de
\
'....;;).
,,.,,;
\"'
,-
111.ir(', drept care nu a trebuit intinsa
t\ - ,>
111 prealabil. Ea incepe prin schiprea
r't'",
~t
.
1
i ,l :~-r-
i11 c rrion a unui desen de ansamblu,
c 01icentrandu-se asupra corolelor

i .i unghiurilor in care acestea sunt
"Ill.lie.
,/
~ 111 c.lltd de fa\a pute\i observa
111<..r "tl.11.i c,it de importanta a fost
Prima etapa consta in indicarea celor mai

frapante culori. Artista aplica primele tu$e
urned pe urned, incepand cu galbenul, dupa
care adauga tu$e de roz-trandafiriu cu varful
pensulei. Ea a umezit hartia numai in zonele in
care a dorir ca nuan\ele sa fuzioneze.
11tl 111 .1 111 < r<'1on, cu mare acu rate\e,

.1u11t111111 ilor. Verdele intens
'111111 .... 11 11J<11ginile peta lelor $i ale
111111.'11111 .,,111<'buie aplicat cu aten\ie
11111
1. 11
111 jurul acestora.
Artista lucreaza pe in treaga
suprafa\a in acela$i ti mp in loc sa

termine cate o por\iune. Ea continua
sa accentueze intensitatea cu lorii in
care sunt redate corolele, aplicand
ten tele astfel incat acestea sa
produca muchii bine definite, care sa
individualizeze formele.
Ht' '> ltd ( 0111pozi\iei,
cu excep\ia fundalului, va fi
1c. l.11 111111d fl<' uscat, in condi\iile in care tentele

111'11111111.111, r(,ilizate in tehnica urned pe urned, vor
1>. t1u11.r 1 .r puricll' cie reper pentru determinarea $i
q II t1'. 1111r.rr\l<'I01 ullerioare.
1IJ ', llHll Cl1
7 Tn acest moment, dupa apli car<'d

culorilor principale, artista poate
10
Pe linia pedunculilor
au fast aplicate nuan\e

~i mai inchise la culoare,
incepe sa accentueze nuan\ele. Cu

ajutorul unei pensule ascu\ite, din p.ir
creand un efect dinamic
de zibelina, bine incarcata cu vopsPd,

ea poarta verdele inchis la culoarp
intre lumini ~i umbre,

iar artista lucreaza acum
in jurul tulpinilor ~i par\ii inferioare ,i

Oorilor.
la definitivarea flori i
din mijloc, strecurand
tu~e scurte de culoare
foarte intensa in centru.
Staminele, ini\ial
rezervate ca accente
albe, sunt acum inchise la
cu loare, de vreme ce se
afia in umbra.
I 111 r.trl'd pe jumatate terminata
.ilt11t> o combina\ie a principalelor

1(111111r111 .ic uarela - urned pe urned
r 111111!1 pe uscat. Aceasta din urma
'11rrl11.'1 contururi bine definite ~i
111111111.tl<'. care eviden\iaza florile in
1.1p1111c11 poqiunile delicate, lucrate
1111111 pt urned.
Tn cazul fundalului, o por(i11111
vag diferen\iata, mai intumc.it.i,

care contrasteaza cu contururrl1
bine definite ~i colori tul clPlrc .ii .ii
florilor, artista revine l,1 nwtocl.1
~i ar putea fi lasata in
urned pe urned. Ea d}d1,1 pl.i11~11.r
11 I ucrarea este aproape definitivata
pe o suprafa\a plana pmt 111 ' "

nuan\ele sa fuzioneze J;i1,i ,1 .,,
l.r1.i .ic east a, insa artista a considerat ca funda lul ar avea de

1.i111q.it <le pe urma unor
scurge pe hartie.
' ""' '" ir confere un plus de interes.
tu~e
de culoare suplimentare,
r'1 'd i 111 EC I l
12 Pentru a face legatura cu florill'

sunt adaugate in tehnica urned pe
urned nuan\e de roz printre culorile
de fundal, ~i aceasta trirnitere estc
acurn eviden\iata prin picurarea u11111
rnov-ro~iatic intens deasupra verdelu1
din partea stanga.
Adelene Fletcher
13
Galbenul a fast deja introdus sub verdele din partea dreapta

a fundalului, iar acurn este folosit din nou in parte opusa pentru
ca cele doua buca\i de fundal sa se arrnonizeze. Tu~e in aceea~i
nuan\a de galben figureaza in par\ile scaldate de lurnina ale florii
din centru.
Vr I/cl cu (tori
I 11< 1.i1c,1 definitivata are stralucirea rninunata, plina de prospe\irne,
c .Jll' (dr,icterizeaza eel rnai bine florile redate in acuarela, insa are
'11()111tcnsi tate aparte, flori le fiind descrise cu rnana deosebit de
"<1111.1, 1.11 cornpozi\ia fiind atent elaborata.
OAMENI : SILUETE \N PEISAJE 17 5
Hll 'l lJ BIF.C H
Oameni Siluete in peisaje

/\IPq 111'd P" H\
nefcnci tV, 1n
lHhl
'1111rll\illl' 111 c,\r c o \ llu et,1 \,1 u

rl1111.i , 11.i I 111.11 lll1 CJllliJ l('\ ll ,1 11 \ d1
jll'l 10dllP, pot 1l dU C(l Id vl1l\1l 0 1(1' 11 11,
11111l1rl111h1 I 11111'11 1111 111 11,11 ,11lv I><'
1
1)(P l1lpl11 1 p P 0 pld).1 Vii i.I '1 Ulll 101
lli11p1il l,11111111 111 lil.11 ~ I l.1111.1 pol

II '< 11111 r ,\l1 vo1
0,11,1111 lml,111',
i< "1l l <' lo1pll11il 1o11111 1p.i1111p<''ll"o111
Ii"'
'o111 p111 ,1.. 1111pl111 .11 1111 1 olll ' "''"''

Jll ol ll. ' olli II <!I'll' p11I II '.ll'll'lo< l 1'
11tl1 ,11 11 I H111
111o1111t 1 1.1 111.11 IP
II
1l11q1ld I H II ll1 111l. lll1Utl!l1 f11111,'1 ,
, I VIII
ill ltd 11111Vllll l+lli1+111 1 1ti111 11Cli\lt1 '11 \
Atragerea privirii
J
11"'11.ll<'< 1 Ill rd1111ili< ,1111Ill111111J llolllll.il ''lll<'llll, p11Vlll'd 110.1\l ld
li111k1 \ii 11111111.11!
d '1I ii,
d'1lltJ 1111 /1 !
di
1",illd d< ~iollt1d/d Ill "it 111"i UI
111.11p 11i pii 1111 d11111 <1 poii ll' i11 .ill.i ,, 1111<'11111ldli.1111.id11il I lt'd\11 '1
1111 l.11111 I 11.i"' l'11v111'111</<llll, <1l1 rl1111o1,1111<111.il111.i1.i 11 1.11111.i
11<I1 (' Jll II 11 pl.ii I, ',/ ., \ 1111 II'" 11l<'rl1o111,"1~.I plo1111 II 11 II 1. 'I'" 1. II,
I 111111
dHIH11 I. (!1
d'11'llll11 l('d,
Id
II 1 p11 )( h1 <"l 'H'1 I 1lll!I0 11f1 1fl'i
1111.1 1\,.i\ llllJlll '. iloilill,1 11

.111 11.il1 \ l111lll1 1 11 111 1.il1
I 1u1,t111!11 1111 11.ltu ,1
'ol ltH'il'l<'plll llll l'.111111,

tl1 ' 11',f' llH 'lll'd , 1i li ! H 1t '
1
111 <<'I 'd I<' prlV '1 I<'

dl1111 11lt111ll1 N111H'
p1111 1n dd
11t 1
i\ 1nd dd Cd un
1op.11 .,,111 o forithl\iun

'1 l i'l 1H o.i 111 \ 1Pddld inlr
11111o111 1 \l(' mare sau mic

tit .1 1 d,1C ,1Ps te rapo rtata
lo1 1111 l11 tru fdm iliar. Pe
di' .11! ,1 p,irw, c unoa~ te m
<11 10\1i dhnensiunile
,1,111d,lltl ale indivizilor
<1111 p1opria rasa, a ~ adar
l1111oducerea unei siluete
lo1 po,1lel e unui co pac
11Hl!m aqioneaza ca un
<'l ,1ion care ne ajuta sa
ii .iproximam marimea.
fl< <'dsta poate conferi
l11 c 1c1rii un plus de dramatism sa u
t hl,11 o se nza\ie apasatoare - J.M.W.
J 111 nc1 era deose bit de ata~at de
Inc IL1derea unor siluete minuscule
111 \cenele montane pentru a
1vldc n\ia puterea naturii in raport cu
li.iql lltatea umana.
1
Redarea unei pove~ti

1111til .11 , .. ,1,i lucrilri in acuarela ~i gua~e realizata
~ i ne putem
111<.11pr1.1 ' 11111 ll,1ic\elul oscil eaza intre dorin\a
I' ,1,,11 1111 v.1 11111 ~i tendin\a de a se retrag e
I " r11.il I. 1<H11.ict ul cu apa n ea~te pta t de rece.
n11Ji .i , .. ,1, 1d1' element narativ poate face ca o
lt111 111 \;1 d1v111.i ~ 1 mai interesanta ~ i este evocat
11l\C1u11'1111 1111roducerea siluetelor.
d I ro111" llnwycr este Erece,
Dlrectionarea aten~iei
It 1 1.1 ii Ii 11 1.1111 11'.il11ate de La Vere Hutching s,
11l111tl.1Hrv111'.111e este atrasa de competi\ia
.:1 ~11s,~ 111111 1.1111111 1pc' masura ce observa m ce

111111111' 111111.111\< 1n,11n,1 ~i copiii. Siluetele au fast
111: 1lo 11111, 11l>,11vo111' ~r 1eda te cu mare aten\ie,
111 ,,1 'k 111 o1p10.ipr portrete, fiind u ~or de
111111,1 11 1 d1 <.1111' pc'1soa nele fam ili are.
OAMENI : PORTRETELE 18 '
1111 '> lJ I! 11 l TI
Oa meni Portretele
l 11111 1 tl'lt' sunt, fara indoiala, subiecte
d ll lc Ill', cu exce p\i a situa\iilor in care
d h pun e\i de un sim\ acut de redare
o1 o1 '1111,inarii , a ~ a cum se intampla
111 c.llul un o ra (d e~ i aceasta abi litate
1n1 111 wa mn a neaparat ca sunt ni~te
o1111 ~ 11 buni) . Cu toate ca portretu l
1,11 co nsiderat adeseori deosebit de
di lie ii d e redat in acuare la, lucrurile
111 1\ t,1u chiar a~ a ~ i din ce in ce mai
mul\i ar ti ~ ti apeleaza la aceasta
tl' hn1 ca pentru a realiza portrete
1o1fl11t11e ~ i de o mare sensibi litate.
ca mai importanta abilitate
.i ,oc iata cu portretistica este
dl'\l'nul. 0 lucrare reu~ita nu poate
o1vl',1 o baza instabila, iar esen\ia lul
c011\ til in in\elegerea structurii fe\ei
~I, , ta pului, precum ~i in capacitatea
ell' ,1 identifica ~ i ana liza trasaturile
l11cl1vidu ale ca re fac ca un chip sa
111 cl eosebit. O moda litate buna
d1 ,1co modare cu principiile de
IJo1;.1o con stituie folosirea propriei
1)('1\oa ne drept model, respectiv
1p,1llza rea, pentru inceput, a unui
.iutopo rtret - sunt pu\ini acei art i ~t i
c.i re nu s-a d esenat ~i pictat pe sine
l.i un mo ment dat sau altul. Desenul
~ I pr ctura dupa fotografii sunt, de
o1 \1 menea, exerc i\ii bune, insa este
<1 1 p referat sa lucra\i dupa modele
11,1le o rica nd vi se ofera posibi litatea,
d 1 vreme ce aceasta va permite sa
o1 1i,1 liza \i capu l ~ i trupul din d iferite
1111q hluri ~ i sa alcatui\i o reprezentare
1,1 1 mai detaliata.
Portretele neoficiale
Nu trebuie sa va ruga\i subieqii sa adopte o pozi\ie rigida pentru a ob\ine o buna
rPdare a asemanarii, de vreme ce postura obi~nuita a oamenilor, limbajul corporal ~i
Vl'slimen ta\ia pot fi recunoscute uneori cu aceea~i u~urin\a ca un chip. Lucrarea lui
I revor Chamberlain Gradinarul in ~ezlong poate ca nu intra in categoria portretului
q,indard, insa reda in mod excelent asemanarea ~i. ca majoritatea portretelor reu~ ite,
ne face sa credem ca ii cunoa~tem de undeva pe omul respectiv.
Capul
~i
umerii
Portretele se impart, in mare, in trei categorii - cap ~i umeri, corp

pe trei sferturi ~i corp in totalita te. Tn primul caz, corpul este ck
obicei redus la o anumita dimensiune, care se opre~te undevd
intre piept ~i gat. Tn cadrul portretu lui Bruce, reali zat de Mich,1rl
McGu inness, deschizatura cama~ii constituie un punct de oprrr1
bun, ce prezinta o forma triunghiulara vaga, care ec hi libre,va
ovalu l capului.
OAMENI : COPlll ~I TINERll 18
'.tl ll l l:CTE:
Oa meni Copiii ~i tinerii

Un element de identitate
I \ l l' pu\in probabil sa puteti

corw lng c o persoana sub 20 de ani
' " v,\ pozeze o perioada de timp
111dr lungata, a ~ adar, atunci cand
p lc t,1\i tin eri, va trebui sa lucrati
111 mod frecvent dupa fotografii
schi\e, daca nu chiar dupa o
combina\ie intre acestea. Schitele
11u ridi ca de obicei vreo problema,
dC' vreme ce copiii adeseori stau
r w mi ~ca \i o perioada mai mare
cl !' limp daca se uita la te levizor,
dcseneaza sau i~i fac temele.
Trebuie sa vizati un aspect
11,itural, relaxat, drept care v-ati
putea rug a subiectul sa va pozeze
f) C' ntru o fotografie sau schita in
obi cc tul vestimentar preferat - care
,1r putea fi o rochie festiva, o pereche
111dragita de jean~i sau o costuma\ie
cC'va mai pretentioasa. Aveti grija la
tthnica, in conditii le in care fetele ~i
corpuril e tineri lor sunt mai delicate
cl C'ca t cele ale adu lt ilor, neavand
.n tl tea oase proeminente ~i trasaturi
,1scu\ite acolo unde se intretaie doua
pl anuri diferite. Ati putea incerca sa
lucrati pe o hartie u~or umeda sau sa
folos i\i o pensu la umezita pentru a
.n enu a elementele ascutite care apar
,i colo unde nu este cazul.
l'rlltlt'tul lui Stephen Ebbett, realizat la comanda de Audrey Macleod, a fost

1>rc1.i1 pc o hartie fina, in acuarela, cu un adaos m ic de ceruza. Ori de cate ori
I 'IC 11'<11<1 copii, artista prefera sa foloseasca jucarii ~i efecte familiare pentru a
11J11fm lucrarilor un element de identitate, iarin cazul de fa\a aceasta a folosit
1111prc>jurimile ca puncte de reper - masa inalta ~ i pervazul pe care sta pisica de
1J1<111111cJ ursule\ului mic~orand scaunul in miniatura pe care sta baie\elul.
' 'L'
Scenele in aer liber

Jacqueline Rizvi a optat pentru un peisaj in asfin\it, care subliniaz,1
pa rfumu l epocii reda t de incantatoarea sa lucrare Sarah drepl
Perdita. Artista a ob\inut efecte le discrete prin amestecarea
acuare lelo r cu ceruza ~ i ada ugarea tentelor strat cu strat. LucrarecJ,
redata pe hartie maro, a fast realizata intr-o perioada de doua sau
trei luni.
OAMENI: SILUETE iN CONTEXT 18 ~
4 11 \ llllll :C Tl
Oameni Siluete in context

I >1o,11 pcc sllu etele sunt un subiect complex,
1xl\ t,1 tr ndin\a de a atrage intreaga aten\ie
" " ''il"1 lor, in detrimentul fundalului, insa
.it 1\ t lu cru nu este in\elept; fiecare silueta
l1l'ln 11 e conceputa intr-un context, indiferent
< ,1 \ l' ,1fla in aer liber sa u in interior, de vreme
11 p,1 mu ltipli ca totodata posibilita\ile din
p1111c t de vede re compozi\ional. Mediul poate
n l11I, de asemenea, indicii importante in
l1q.itura cu persoana ~ i stilul ei de viata, la
111c,1 vestimenta\ia. Unele redari de succes
,!11 \ llu etelor i n fa\ i ~eaza persoane le la locul
d1 mun ca sa u implicate in activita\ile pe
< o11l' le indeplinesc, iar minunata serie de
1>.1lc>rine realizat a de Degas se numara printre
l'Xl' tnpl ele ce le mai faimoase.
f1 c>darea silu etelor in interior este poate
c1I mai u ~o r de gestionat, de vreme ce puteti
c011trola lumina, fundalul ~ i orice alte elemente
ci t ,, r!'cuzita" - cu m ar fi mobila - pe care
d o1l\i si\ le include\i in compozi\ie. insa daca
l11t l'n\i o na\i sa reda\i un portret neoficial al
< 11i v,1 ca re adora gradinaritul sau plimbarile,
111 1Juie ales, eviden t, un loc in aer liber.
I ll' \ i(Jur, va trebui sa face\i fa\a luminii intr-o
p1 1pC'lu a schimbare ~ i celorlalte probleme
ol \ OC l,n e lu crului in aer liber, insa pute\i lucra
du1><1 fotogra fii sa u va pute\i compune lucrarea
d11p.i sc hi\e rea lizate la fa\a locului. in cazul in
1o11 1 o pta\i pe ntru cea de-a doua varianta, nu
111! ,1\I sci ind ica\i direqia luminii, d e vreme ce
1.i joaca un ro l impo rtant in cadrul atmosferei,
.!Jllt,,ndu va sa reda\i silueta tridimensional.
Lumina de interior
..
1111111 I 1d11y t te fasc in at de efectele luminii de interior ~ i a redat multe

i11 c,ne du figura l sau nu si luete. l n cazul lucrarii Fata pe scaun,
"' 11 .. 1111 ~ i ,1 t1 ?ezat modelul in a~a fel incat este iluminat puternic din lateral,
l.q 11 c,, pr oduce o gama captivanta de contraste intre nuan\e. El folose~te
11 lt''> t'd wh11ici care combina mediile pentru pictura, ia r in cazu l de fa\a a
1p<'lo1t l.i tente urned pe urned ~i ha~uri in creion Conte. Accentele au fo st
cv11 h 11\1.it e cu ceru za, lu cru care creeaza efecte mult mai subtile decat prin
p."1.,11.irP,1 dlbului hartiei.
11111 110.111,
Un sentiment de apartenen1a
ln cazul lucra rii lui Paul Millichip Berber, silueta estr
una cu imprejurimile, iar tabloul este in carcat de
atmosfera, sugerand o cultura ~ i un stil de via\a
specifice un ui anumit loc. Artistul a folo sit o pal r 1;1
restransa la nu mai mult de ?ase culori, fara culo ri
secundare sau ter\iare gata preparate, ~ i a p ict<ll fo, 111 1
urned (dar nu urned pe urned) pe o hartie a<,pr,1
tlri ll '> lJlllH_ f' E
LECT I E: L U CRUL DUPA SC H ITE 18 7.
Lec!ie Lucrul dupa schi1e

I >.ivtcl Curtis lucreaza direct dupa
"11htPct atu nci cand are ocazia,
111 ,.11lt'ntru sub iectul compl ex din
.it 1'.t \ t,1 lucra re artistu l a rea lizat
o 'Piil' d e schi \e la fa \ a locu lui,
dPf1n1t1v.'.l nd ma i apo i t abl oul i n
,11Plil' I. Secretul un ei redari re u ~ i te
,, \ 11i>1cct ul ui du pa schi\e co nst a i n
,, ~ t i dina inte de ce fel de referin\e
vi111,1le ave\i nevoie. Aceast a seleqie
d1 \ chi\e t rasa te pentru lucrarea de
p1 1ltlgina alaturat a dem onstreaza
c 111 n pri n folos irea unei co mbin a\ii
d1 '" uarc le ~ i d esene in creion
" " 1111,He rapid, i nso\ite de noti\e
1Pft11toare la cro m ati ca, Curti s ~ i -a
.ik .1111 11 o baza d e dat e in semn at a.
Cll> \1 >rva\i ca ni ciodata nu dese neaza
.. 111 plcteaza si lu et e izol at e; t oate
<,t hi\l' le sun t noti\e comp let e des pre
"t P11<1 pe care inten\io neaza sa o
In 11l11(c11/e cleasupra, accentul code pe postura
""".,,/or, rn vreme ce schi{a din dreapta explareaza

tJl't.J
(,l~/f.,- .j""'l!,.." ...
. ..
,,1, .4>,~1
c1111"' 111/ 1//ur:1elor intrezarite prin materialul
11;-1<1111/uri/01.
pi e IP /C.
lltlland u-se pe schi\e, arti stu l
11111 lCepe lu cra rea cu un dese n
111ln11\ios, d upa ca re apli ca past a
111 1111u m asca re in ved erea rezervarii
1nl1110 1 accente. El prefera sa lucreze
111 11 o man iera d estin sa, iar past a
pP1HI u ma sca re previne o fol osire
1,11>01ioasa a vo p selei atun ci ca nd va
t1 Pi>u1 sa oco leasca form e minu scu le
~ I rnmp lica te. Un ele dintre accentele
1l'tl.tl!.' in cazu l ierbii au fa st o b\ inute
plin ,idaugarea unei ca ntita\i infime
d1 vo p sea acri lica alba la acuarelele
111 1H1<m\e de ga lben ~ i verd e,
i11<, p1 l' ca re co nsid era ca sporesc
hll Pll \ 1tatea culo rii.
~or:P!i"'O
S1, YM'1(f) ..,
. . . . e...-L.
David Cu r tis
I 01)0111/ f<111fc11('f, l'mrnl 'it.

Primele doua schife, realizate cu ajutorul unei creion cu r11111ci 111oc1/1 '
exploreaza relafia dintre nuan{e, in vreme ce a treia ofr:rcl reli 1111(1 r/1 11"'
cu loo re.
J11mc>1
I NDE X 18'
HH
Index
A
.II 111111 l 'J, '1 1, '>8, GI, 63, 10,
1J,111cJci rldeziv5 19
/8, I llJ
bc1\,
1illll.1t' '18
l11lo.i11.i ( l'[ll/1'18)
illl<l'.lll'd ql.l,)ld)lllllhll
i1icl1')ldl l.lll'd 80, 81
q,
II
111.1\t i1r1 1r1
Id
ii' >
11.-1_!,111_ H
111>11 111
1'1l1,11 C', 1 l.'1"1, l l/,
clr'>t'l1il cu un 72 73
llC'\l~Odll' CU Vrllrl 19, 48, 50,
11 I
IJ"l lll ii I 8()
IJ01c.111c> IH'11lru gem 19
ln11 .it.i cli11 pldstic 72, 94, 118
lll ll l'\1 19, 11, 62, 63, 90
il
c
l I ~,
1 ;,
I 11111.-.-1i111 I
111w111,i1.- lI), lh
1,1111111 .i Ii-I
;._,, iq:ll.11'1 du L'r1 t1 1lor
1111 1cl11111>
11111!1e.1lli,12, I\
11'>, 1.il
,.I lr'VI 'l~il (1'>
1111IH
dl1q11t>d d1 u.irc'lrlor
d1 li111\11J11,1\1 culorile ce le
111.11 IJu11e 11
(.I\! '11'1<' pe1nru vopseluri 10
1111r,11c ur1 optice 93
11ic111 .i ck cro~etat 97
1)l.1 I
1,111111.i\1 117
i11 t'X(('5 10
.uli 1olm1et 113
q1l11 dll'd lu~elor punctate
<)) 91
di di 11d11'.i selectiva 162
dl111mlc1.i 152 153
.11111mlrra prin textura 155
1l.111111 111 ruina 153
".i1n1111ita perioada a zi lei
I '1)
111 il11.i1p,1 vopseluri lor

1 'il
1.1cl1 ul gradinii 168-169

1,1111pii ~ i intinderi vaste
124 125
orizont 1nalt 124
sugerarea dinamismului
125
caroiaj 106, 107
carpe 118
cartofi 11 8
case 1n peisaje 156-157
case le din provincie 154
casetele pentru vopseluri 1O
centru de interes 124, 146,
160
ce rarea 98-99, 137, 142, 143,
154
cerneala
acrilica 104
rezistenta la apa 78
cerul 138, 139, 141, 148
cladiri 150-159
atmosfera 152-153
interioare 158-159
lumina 150-151
textura ?i model 154-155
combinarea mediilor
104-105
compozi\ia
alegerea fundaluri lor 161
aranjarea naturilor statice
162
cad rul gradiniil 168, 169

model 1n 166
nori 139
peisaj 122-123, 135, 139
perspectiva de la 1nal\ime
160
redarea florilor 177
reflexii 146
studii botanice 170, 171
condei 14
condi\ii meteorologice
134-135
cea\a ~i pacla 135
nuan\ele zapezii 134
soarele iarna 135
context, crearea unui 71
contraste
1ntre nuan\e 68, 129, 132,
138, 185
puternice ?i discrete 35
subtile 164
con tu r ?i ten ta 100-103
analiza 102-103
conturul formelor 41
contururi
apropierea de contururi 11 2
aspre ?i fine 58-59
atenuarea 40
delicate 168
dure 126
exploatarea contururilor
172-177
1ntrerupte 63
ocolirea 61
copaci 136-13 7
copacii iarna 136
palcuri de copaci 137
tipar ?i atmosfera 137
copierea 170
copii ?i tineri 182-183
element de identitate 183
1n aer liber 182
ll'<l1ill.llll.dli<d
Ir l11dl 11' I 'I
1,llP <"iH
1111i IH'>
l111dll' llM, 116, 154
11 v;111!1l111>~100,
1111, j()(i
I 11111 !'{I Ci!, 129
11.~
'if\
rili11 ;1Illf11llrLJrilOr61
1cil.111;,1 111111siluete61
11 1111r 111111ru pictura 60
paleta de baza 20-21

primare 20, 21, 164
secundare 20, 21
ter\iare 20
cu lorile mae?trilor 11
culorile ucenicilor 11
culori le zapezii 134
cu\it artizanal 72, 75, 94
cu\ite de paleta 49
efecte estompate 59, 123

efecte speciale 118-11 9
glazura Fina 118
pete de cerneala 119
texturi experimental e 118
gelatina 80
gestionarea acuarelelor
108-113
accelerarea procesului de
uscare 108
conserva rea vopselurilor
108
contactul cu un contur 112
culori 1n?elatoare 109
decolorarea 111
lucrul la scara mare 108
putere de acoperire mai
mare 112
sub robinet 113
surplusu l de apa 110
testarea culori i 109
urned pe urned 110
glaspapir 95, 118, 127
glazurare 78-79, 118
glazura fina 118
glicerina 108
granula\ie 27, 129
guma arabica 80-8 1, 104,
108
fiere de bou 112

Flori, vezi natura statica
?i Flori
foaie de acetat 106-107
focalizarea, accentuata ?i
estompata 123
folie 96
folie din plastic 96
for me
Jorme negative" 162
definirea 145
1ntunecate ?i deschise la
culoare 127
fotografii, lucrul dupa 166, 167,
180
hartia ?i vopseluri le
ascunderea petelor 117
cantita\ile de apa 11 7
men\inerea umidita\ii
hartiei 116
testarea gradului de
uscare 116
hartie
de buna calitate 12, 94
de ca lc 171
grafica 106
1ntinderea 13
nuan\ata 114
pastrarea albului hartiei
42-43, 82, 185
Ill
I df)dtt' 11 l'.t
'ldl tl
c11111.1 ll' 1n1tcrnice ?i

di\I 11'1C' 35
111111 ,i)I II ll\
11"11 d1 il11tuna 34
1d<J,111'd 1011sistenta 82-85
111. 1111.1 8'1 85
ldl 111
1"111111 dP p,1mant" 111
q1,111111do<1re 65
, 1"111.1111 i ,11 inonioase 164
11fl1Jldl111co11lrastante164
1_1 iln.111 i11 rnloare 64
' 111"11 11111,Hoare 109
d11i1d11' I I
1w.1 1_llt' l'1 35
1111_1111111 .111'<1 nuan\elor 26
/11fll11 clP culoare 21
11.11111.1 \ 1.ilicJ 164
I"' l>.1. d cit> vopsea 111
11111 cl1 1llloilre 115
11 'I >l(l( 11111'1(' 122
lrt.111.1 109
11.11111,111111;1 ~i opaca 27
,q1.11l.1 I l'1
lilllll, ,1)1Cjt'IC'd 20 21
, lllll)ll11rn111,ire 164
, 11!1 >1i 1c uncldre discrete 21
1_1d1_1ii "' 1 u11clare intense 21
di.1q1.11J1d culorilor 21, 164
D
decolorarea 111
desen 1n creion 186
desenul cu pensula 68-71
analiza 70-71
dinamism, sugerare 125
duza 86, 118
de difuza re a cerne lii 104
rw IN I) l X
1H'11t 1u acuarela 12-13, 106,

111, 11 2, 117, 118
1n<'sdta la rece 172
putcrea hartiei albe 142
'.ll<Jativa 63
t ipuri de hartie 12
rlurn1nare indirecta 150

1111primarea
cu ajutorul foliei din plastic
97
cu ajutorul materialelor 96
interioare 158-159
lumina blanda 158
textura de suprafaj:a 159
111departarea prin razuire 63

i11departarea surplusului 19,
30,48,63, 110
i11departarea surplusului cu
buretele 62
111tinderea hartiei 13
111trepatrunderea 40-41
contu rul formelor 41
stomparea contururilor 40
L
J,ime de ras 118
l111ie 1n forma de T 106
l111ii
drepte 14
fine 37
intrerupte 147
J,1te 15
111111 orizonta le,
spargerea 162
luc 1ul1n deplasare
q,1rna de nuan\e 114
p,1lcta restra nsa 114
fH ' \<' cle cu loare 115
IN DE X 19
trucul cu unghia 115

lumanari 98
lurnina 150-151
de interior 185
efecte 1ncej:o~ate 151
1n a~teptarea soarelui 150
lumina blanda 158
redarea luminii 151
M
mascarea 44, 86
accentelor 44-45
aleatorie 45
miere 108
modificarea ~i radierea 62-63
ajustarea tu~elor 62
corectarea cu alb 63
1ndepartarea prin
tamponare 63
1ndepartarea vopselei 62
razuirea 63
mun\i, vezi stanci ~i munj:i
N
natu ri statice ~i Flori
160-177
aranjamente 162-163
cadrul gradinii 168-169
compozij:ia 160-161
cromatica 164-165
habitate naturale 166-167
leqie: exploatarea
contururilor 172-177
studii botanice 170-171
nori 34, 50, 134,
138, 139
nuanj:e de culoarea pielii,
obj:inere 24-25
ten deschis la culoare 24
ten galbui 24
ten 1nchis la cu loare 25
ten masliniu 25
ten pamantiu 25
0
oameni
copiii ~i tinerii 182-183
leqie: lucrul dupa
sugativa 63
portrete 180-181
schi\e 186-187
siluete 1n context 184-185
siluete 1n peisaje 178- 179
siluete 1n prim-plan 128-133
obiectiv 160
orizont 124, 141
p
paleta restransa 114, 184
palete 18
panza, ~i imprimare 97
pasta pentru masca re
(izolatoare) 19, 44-47, 78,
80,81, 112, 142, 143,
146, 186
pasteluri 98, 104, 116, 154
peisaje 122-141
case 1n peisaje 156
campii ~i 1ntinderi vaste
124-125
cerul 138-139
compozij:ia 122-123
condij:ii meteorologice
134-135
copacii 136-1 37
folosirea vopselei opace
140-14 1
leqie: siluete 1n prim-plan
128-133
peisaje acvatice
ape lini~tite 144-145
leqie: cerul ~i apa 148 14 9
reflexii 146-147
valurile 142- 143
pene 70
",lild ll'.1,11,'1 /.J-//, 1'10, 155

111.111 ! .i /ti I I
11'.ltl.t\1.t H1 l 1l
111<1111:1 HJ l'l
\ k ~ l111rl1 11.t l(J
d1vr1 .t111 .111.r tu~l'lor 36
11111111111 l/
J11111 11 ',.I <1:11!' l/
11111.,1rl1' 111 I I
I 1.11111\ I I
<"1111rl11(<1111 p.rr de
rl1t l111.r) 1'1
( 1111111 <11111 86
<.II V 111111111\ 86
rl1 Ill.Ill' illlC'\<' 15
rl11111.11dt1ibclina 14,
I !8 110, 174
1111111111<'.r ptnsulelor 16
l11111 rlll'pt1 Iii
11r.1111111.r llt'11sulelor 14
Jt'll'.lil.t t'Vdl1\c11 149
Jt1 "ll\lll llHHi<'ic1J 86
f1l.t11" I'., ti8, i 29
11ql."1 lI
11111111111 11, IC>, 36,43,68,
I
'\),I l'l
1r111.1 .rlt1111.r 1iv:1 31

11 1 111.r 111
111 .t 111111" J{i, 130
111.rl.111 11>
IH'llll(.1rl1d111\i86
JlCl ll"'I 11.r
1111111'.lr llt" 126
rl1 l.t 111.rl\11111 160
11111.11.t 11'>
1"11, .t'.1111111111.r 11/
Jl' lr rl1 11111t1l.r 11 9
I" 111l11 ril"""' I l 1i
1111. l.1lt'.l I 11l 1111111lt90 9 1
11111111111\I
1,m:' 1>.1l11.t 111
rrl1111111 1.r11 111
pipeta 117
pipeta pentru cerneala 104
poantilism 87
portrete 180- 181
cap ~i umeri 180
neoficia le 181
presararea cristalelor de sare
88-89, 126
prosop de hartie 50-51
pulverizator pentru plante 118
puncte ~i dare 37
putere de acoperire,
1mbunata\ire 112
forme 1ntunecate ~i deschise

la culoare 127
metode personale 127
perspectiva atmosferica 126
stropirea 86-87, 155
studii botanice 170- 171
abordarea ~tiinj:ifica 171
accent dramatic 170
sugativa 63
suprapunerea culorii 26-27
culori transparente ~i opace
27
efecte granulate 27
modificarea nuan\elor 26
R
radiera 19, 48, 60
razu ire 94-95
recipiente pentru apa 17
reflexii 130, 144- 147, 149
pastrarea simplitaj:ii 147
realizarea compozi\iei cu
reflexii 146
reversii 64-67
rigla 106
s
saliva 115
schij:e, lucrul dupa 186-187
scrijelirea 96, 97
sgrafitto, vezi razuire
siluete 1n context 184-185
lumina de interior 185
sentiment de apartenen\a
184
siluete 1n peisaje 178-1 79
adaugarea siluetelor 178
atragerea interesului 178
redarea unei pove ~ti 179
soarele, iarna 135
spatula din cauciuc 118
spa\iu alb 100
stanci ~i munj:i 126-127
T
tamponare 84
tamponarea vopselei 63
tente 30-31
,,trase"/"1mpinse" pe hartie
uscata 58
adaugare 19
aplicarea 32
folosirea buretelui 31
gradate pe hartie umeda
33
gradate pe hartie uscata
32
~lefuirea cu glaspapir a
tentel or uscate 127
tente alternative 31
tente diversificate 32, 33, 88,
109, 152
tente inversa te 33
tente pe hartie umeda 30
testarea culorii 109
textura
de suprafa\a 159
redarea atmosferei prin
textura 155
sugerarea 127
texturi experimentale 118
I
\ 'IJ IND[ X
Mentiuni
~
11111pi de uscare, acce lerare 108
Lucrarile demonstrative au fost realizate
11.i ,,1 1<'t1qrilelor106-107
de: Moira Clinch, David Curtis, Kate Gwynn,
11111\Jrp '13, 58, 69, 71, 84, 87, 91,
Moira Huntley, Ronald Jesty, Sally Launder,
92, 93, 134, 138, 150
Judy Linnell, Deborah Manifold, John Martin,
11111L'cJ pe urned 38, 40, 42, 52,
Ann Oram, Mary-Ann Rogers, Julia Rowntree,
54 59, 72, 88, 110, 122,
Hazel Soan, Haidee-Jo Summers, Mark Topham
135, 138, 142, 148, 152,
~i Naomi Tydeman.
153, 156, 168, 172, 174,

176, 185
De~i au fost depuse toate eforturile in vederea
,maliza 56-57
nominalizarii tuturor colaboratorilor, editura
roflexii 144
Qua rto dore~te sa i~i prezinte pe aceasta cale
11rnccJ pe uscat 38, 52-53, 56,
scuze - in eve ntu alitatea in ca res-au produs
58, 126, 127, 138, 149, 152,
omis iuni sau ero ri - ~i ar fi incantata sa efectueze
153, 160, 172, 174
corecturile necesare in cadrul edi\ii lor ulterioare
lllHjhie 72, 95, 115
ale car\ii.
11~c,1torde par 13, 52, 108
Restul ilustra\iilor ~i fotografiilor apar\in in
exclusivitate Quarto Publishing pie.
v.ilurile 142-143
11Ccente punctate 143
puterea hartiei albe 142
v.i ri ,1\ii tona le 114
Vl' 1cle, ob\inerea nuan\elor
22-23
vopsea opaca 140-14 1
vopselu ri
.icrilice 82, 84, 117, 136, 186
ceruza, gua~e 63, 75,
82,83, 105
rnnservarea 108
111departarea 62
l.i tub 11, 114
sisl.ioi'i~cAMfrR6Po:..1,i0:~-8-;-.JcuF<T$ff-\
S.<i11c1.~! IMFORMA~!: "'._,:vii;1<:1T:J
'.f~1\
F'"~B\iJ t~HG?-Jn~. 51 ~\NF ;c\;
------- ...--
N1. lnven13i ----

Biblia Picturii Pentru Acuarela

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biblia Picturii Pentru Acuarela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

~

ori incepatorii au nevoie de o mana de ajutor. Biblia picturii in acuare/a

puse in aplicare. Lucrari le f i

expuse aici au fost realizatE

fi abordate in acest mediu

ceva mai dificil de stapanit inainte

acumulate, oferindu-va su~

la proprieta\ile de baza ale culorilor. Cea

im portante, cum ar fi cele

de-a doua seqiune, intitulata Tehnici, constituie

refe ritoare la compozi\ie ~i

perspectiva. Un bonus spe,

tehnicile specifice acuarelei, incepand cu cele de

ii constituie seleqia de LeCj

baza, cum ar fi a~ternerea tentelor ~i pastrarea

accentelor, 7i ajungand la metode mai

.A. invata!i despre

neobi~nuite 7i incitante, cum ar fi

cu ajutorul unui corp dur, acum vi se ofera ocazia sa

~i sa descoperi\i o varietate de efecte, care mai de care mai

nea7teptate. Tehnicile expuse sunt detaliate de o serie de

inform eaza intocmai cum sa

proceda\i in fiecare etapa a lucrului.

pana la definitivarea lor. Ac

ob\inerii de noi texturi. A~adar,

evolu\ia lucrarilor realizate

cerarea sau strop irea, in vederea

daca nu a\i mai incercat vreodata sa presara\i cristale de sare

pasajele exp licative

var consolida cuno~t i n\ele

de a dobandi unele cuno~tin\e referitoare

partea cea mai importanta a car\ii

capitol a fost conceput per

gasi\i propriul stil ~ i sa doband iti incredere in folos irea acestei te

Cu toate ca dezvoltarea abilita\ilor constituie

bucura\i de lucruril e pe care

le rea liza\i ~i sa experimenta\i cu diferitele metode

lansa in lumea incitanta a

realizarii picturilor in acuarela.

Casetele pentru vopseluri

Cumparati cele mai bune

HARTll PENTRU ACUARELA

Hartii pentru acuarela

Carton special extradur, turnat in ma tri\e

pictata. Pent ru a evita aceasta, i ntinde\i ni~te

Umezirea suportului cu ajutorul unui burete

poate afecta uneori suprafa\a ce urmeaza sa fie

banda adeziva din

De jos in SUS: pensufe rotunde - marimea 00, marimea 0, mariml'<I I,

Pensufa pfata medie,

pensufa pfata mare,

Pensufa pfata mica, cu peri fungi

Pensulele de mare fine~e

Continuarea in pagina urmatoare

buna va prod uce o t u~.1

pensul e asc u\ite, tu ~a

i\p,1('Ste un ingredient esen\ia l pentru realizarea

Apa curata pentru

fun q ie de pres iun ea

Apa pentru clatirea

utile pentru lucrul

indepartafi prin clatire o

Apa pentru diluarea

Casetele pentru acuarele ce cor1\r r1