.

Elemente de limbaj plastic

1.8. Pata de culoare

Ca element al limbajului plastic, pata este urma de culoare
aezat pe un suport de lucru cu instrumente specifice domeniului
plastic. Ea poate fi obinut cu pensula, prin imprimare, stropire,
presare etc.
Pata poate fi cromatic (culorile spectrului) sau acromatic (alb,
negru sau griuri neutru).
Petele se deosebesc una fa de alta dup form, mrime,
culoare, valoare, intensitate.
Pata cromatica i acromatica poate fi:
pata plata (decorativa)
pata picturala (vibrata)
Pata plat sau decorativ se obine prin ntinderea uniform a
culorii, fr urme vizibile de pensul.
Aspectul ei uniform poate sugera linite, calm, stabilitate.
n artele vizuale, se mai numete tent plat i imprim lucrrilor
un caracter decorativ
Pata pictural se obine vibrnd culoarea prin diferite tehnici.
Prin tratare picturala se urmrete redarea cu ajutorul culorilor, a
efectelor de lumin i umbr, de aproape departe, de materialitate
etc.
Pata pictural poate sugera dinamism, tensiune, micare etc.
Vibrarea unei pete se poate realiza prin:
Modalitati de
fuzionarea culorii
obtinete a petei
transparena (obinut prin suprapunerea petelor
picturale
transparente de culoare)
nuane
modularea culorii
monocromie sau ,, ton in ton (tonurile nchise i
deschise ale unei singure culori)
stropire
tuare scurt
grizare
Utilizarea petei picturale n realizarea compoziiilor plastice duce
la obinerea unor armonii cromatice rafinate i expresive.
Pata de culoare poate fi realizat pe suprafaa uscat sau
umed. Prin cele doua procedee se obin diferite expresiviti plastice.
Pe suport uscat, contururile sunt precise, pe suport umed
contururile fuzioneaz i pata are un aspect difuz.
Se acoper suprafeele de lucru cu o culoare ntins uniform
Aplicaii
se las s se usuce i apoi se suprapun grafic elemente inspirate din
practice (pata
natur.
plat si pata
Se realizeaz un fond colorat prin pata pictural obinut prin
pictural )
tehnica ,, ton in ton (culoare cald sau rece) apoi se suprapun grafic
pentru elevi
elemente geometrice sau elemente inspirate din natur.
Se realizeaz o suprafa cu pete vibrate cu diferite nuane
Se realizeaz o compoziie plastic cu un anumit subiect n
care se utilizeaz pata pictural obinut prin diferite procedee.
Pata de
culoare ca
element al
limbajului
plastic

10

Proiectul pentru nvmntul Rural

.Elemente de limbaj plastic

Viorel Mrginean, Peisaj

Piet Mondrian, Copacul gri

Proiectul pentru nvmntul Rural

11

.Elemente de limbaj plastic

1.9. Lucrarea de verificare nr. 1

1.
Comentai una din cele dou imagini prezentate n pagina
anterioar i precizai modul n care au fost utilizate elementele
limbajului plastic.
Precizri privind redactarea (analiza lucrrii)
Comentarea unei lucrari de arta se refera la analiza ei din punct de vedere
plastic :
-

autor;
denumirea lucrrii;
elemente de limbaj plastic utilizate..3 p.

Modalitati specifice de exprimare plastica raportate la:

tipuri de linii (drepte, curbe, orizontale, verticale, oblice, groase,
subtiri, de contur, de expresie etc.)2 p.
pete de culoare (vibrate, plate, mixte)1 p.
tuse urme lasate de pensula (spontane, vibrate, oblice, agitate,
domoale)..1 p.
forma plastic (sugestiv, spontan, plan, echilibrat, simetric,
asimetric etc.).2 p.
-

Se acorda 1 p din oficiu.

TOTAL: 10 p.
Analiza lucrrii se va realiza in maxim o pagin.
n ncheiere, vei specifica de ce considerai c lucrarea aleas are o valoare
artistic.
Redactarea trebuie s aiba coerenta in exprimare.
Respectati normele ortografice si de punctuatie!
Scrieti lizibil si utilizati o terminologie din domeniul plastic !
Pentru realizarea acestui comentariu revedeti capitolele Elemente de limbaj
plastic si Culoarea , precum si bibliografia indicata.

12

Proiectul pentru nvmntul Rural

.Elemente de limbaj plastic

Criterii de evaluare
1. Identificarea elementelor de limbaj plastic utilizate de pictor..3 p.
2. Tipuri de linii ca elemente ale limbajului plastic...................................................0,5p
3. Precizarea tehnicii prin care s-a realizat pata de culoare2p.
4. Identificarea expresivitii formei plastice...2p.
5. Stilul literar de comunicare..1,5 p.

Bibliografie
Achitei, Gheorghe Frumosul dincolo de art, Editura Meridiane, p.32-41
Bogdan, Radu Ion Andreescu, Editura Meridiane, Bucureti, 1972, p.51-97
Dima, Alexandru Scrieri despre art, Editura Meridiane, Bucureti, 1971, p.16-44
Mihilescu, Dan Limbajul culorilor i formelor, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti,1980, p.27-112
Albume de arta :
Cristea, M i Cristea, I Album de art colar, Editura Corint, 2000
Dragut, V Viorel Mrginean, Editura Sport i turism, 1982
Popescu, M tefan Luchian, Editura Meridiane, 1961
Dicionare :
Susala, I Dicionar de art, Bucureti, Editura Sigma, 1993
Cios Irina Dicionar de art, Bucureti, Editura Meridiane, 1995
Lucrrile recomandate vor fi parcurse n mod selectiv.

Proiectul pentru nvmntul Rural

13

Culoarea

Unitatea de nvare nr. 2

CULOAREA
Cuprins
2.1. Obiectivele unitii de nvare ....................................................................................14
2.2. Culorile spectrale i pigmentare ..................................................................................15
2.3. Test de autoevaluare ..................................................................................................18
2.4. Nonculorile ..................................................................................................................19
2.5. Amestecul fizic al culorilor i nonculorilor....................................................................20
2.6. Test de autoevaluare ..................................................................................................22
2.7. Contraste cromatice ....................................................................................................23
2.8. Test de autoevaluare ..................................................................................................27
Bibliografie .........................................................................................................................30

2.1. Obiectivele unitii de nvare

La sfarsitul unitatii de invatare, studentii vor fi capabili:
-

sa recunoasca in imagini artistice, diferite tipuri de culori;

sa descopere in reproduceri de arta, game cromatice;
sa identifice diferite contraste cromatice in lucrari de arta plastica,
precum si puterea lor expresiva;
s utilizeze in analiza imaginii artistice, un limbaj adecvat limbajului
plastic;
sa realieze compozitii cu teme plastice pe diferite probleme de
culoare si subiecte adecvate.

,,Lumea este colorata ! O lume fr culori n-ar fi numai trist, ci ar prea moart. Gndiiv doar la marea deosebire dintre o zi de var nsorit, scldat de cerul albastru, de flori,
frunze i o zi de toamn trzie, ploioas, mohort, cnd totul este dominat de cenuiu
sau la trista nfiare a naturii ce se pregtete de iarn, exist culori, chiar dac reduse
la o gam. Total lipsit de culoare este numai ntunericul absolut. O cat de slaba raza de
lumina nate culori. De lumina depinde existena culorilor, lumina este chiar izvorul lor
(Paul Constantin, S vorbim despre culori, p.21)

14

Proiectul pentru nvmntul Rural

Culoarea

2.2. Culorile spectrale i pigmentare

nsemntatea culorii este atestat prin dominaia ei in ansamblul percepiilor
vizuale, iar omul primete aproximativ 90% din totalul informaiilor despre mediul
nconjurtor, prin vedere si numai 10% prin simuri. Culoarea este deci principalul
element prin care aparatul senzorial recepteaz semnalele emise de lumea
exterioar.
Culoarea este realitatea subiectiv generat de interaciunea a trei
factori: ochiul, lumina i obiectele.
Culoarea este perceputa numai n prezenta luminii naturale (soare)
sau artificiale.
Fizicianul englez Isaac Newton (1642 1727) a demonstrat pentru
prima dat c lumina este culoare, c lumina solar se descompune n
apte culori atunci cnd este trecut printr- o prism de cristal triunghiular:
Culorile spectrale sunt: rou, oranj, galben, verde, albastru,
indigo i violet ROGVIAV. Curcubeul este un fenomen natural
n care se poate observa descompunerea luminii solare n cele
apte culori.

Culori
spectrale
ROGVAIV

Culorile pigmentare (vopsele) sunt obinute pe cale chimic

din pulberi colorate combinate cu diferii liani. n funcie de
liantul folosit sunt vopsele pe baz de ap (acuarele, tempera,
grase) i vopsele pe baz de ulei.

Clasificarea
culorilor
pigmentare

Dintre teoreticienii i pictorii care s-au ocupat cu studiul culorilor au

fost: Otto Runge, Paul Klee i Johannes Itten.
Johannes Itten a realizat cercul cromatic al celor 12 culori (3 primare,
3 binare de gradul I si6 binare de gradul II sau teriare)
-

culorile primare (R rou, G galben, A albastru) numite

fundamentale sau de baz. Ele nu se pot obine din combinarea
altor culori pigment ci numai pe cale chimic;

Proiectul pentru nvmntul Rural

15

Culoarea

Efecte
cromatice
(culori
calde,
culori
reci )

culorile binare de gradul I (O oranj, Ve verde, Vi violet) se

obin din amestecul fizic a dou culori primare astfel: O = R + G;
Ve = A + G; Vi = R + A

culorile binare de gradul II (teriare) se obin din amestecul fizic

dintre o culoare primar i o culoare binar de gradul I astfel :
G + O = galben oranj (G.O.)
R + O = rou oranj (R.O.)
R + Vi = rou violet (R.Vi.)
A + Vi = albastru violet (A.Ve)
A + Ve = albastru verde (A.Ve)
G + Ve = galben verde (G.Ve)

Dup efectul pe care l produc culorile pot fi calde i reci. n cercul

cromatic al lui Johannes Itten se disting n partea dreapt culorile calde (G,
G.o, O. R. v) iar n partea stng culorile reci (Vi, A.vi, A, A.ve, Ve, G.vi)
-

culori calde :
ne dau senzaia de cldur;
ne duc cu gndul la soare, foc, var etc.
ne ajuta s coloram soarele, focul , vara etc.
sugereaz bucuria, srbtoarea, exuberana etc.
ne dau impresia de apropiere n spaiu.

c
-

culori reci
ne dau senzaia de rece;
ne duc cu gndul la rcoarea pdurilor, a apelor, la iarn etc.
ne ajut s colorm iarna, ploaia, nserarea etc.
sugereaz tristeea, dar i calmul, linitea;
ne dau impresia de deprtare n spaiu.

Oranjul este culoarea cea mai cald deoarece rezult din amestecul
fizic dintre dou culori calde (R + G)

16

Proiectul pentru nvmntul Rural

Culoarea

Albastrul pur este culoarea cea mai rece deoarece celelalte culori reci
conin i culori calde (Ve = A + G; Vi = A + R).
Tot n cercul cromatic a lui Johannes Itten se poate observa c
fiecrei culori primare i corespunde, n partea diametral opus, o culoare
binar.
Culorile diametral opuse n cercul cromatic se numesc culori
complementare.
Perechile de culori complementare sunt:
Rou cu verde

Galben cu violet

Albastru cu oranj

Caracteristici :
- una este primar iar cealalt binar;
- una este cald iar cealalt este rece;
- din amestecul fizic a dou complementare se obine griul
- alturate se exalt reciproc producnd un contrast puternic.
Pentru pictor, culoarea si legile utilizrii ei reprezint baza experimentrii
plastice a unor idei si sentimente in funcie de personalitatea lui.

Curentele artistice ale secolului al XX lea sunt relevante pentru multiplele

posibilitati de a folosi si armoniza culorile.
Fovismul, expresionismul, cubismul, arta abstracta etc sunt exemple,
edificatoare in ceea ce priveste tehnicile de lucru si posibilitatile expresive ale
culorilor in diferite ipostaze.
Daca fovismul a promovat exaltarea culorii pure, expresionismul a folosit
accente violente de culoare in tuse nervoase si tonuri sumbre pentru a reda climatul
dramatic, nelinistitor.

Proiectul pentru nvmntul Rural

17

Culoarea

2.3. Test de autoevaluare 1

1. Propuneti cate trei subiecte pentru fiecare din temele

plastice:
,,culori binare ``
,,culori calde ``
,,culori reci ``
,,culori complementare``
,,contrast cald rece``
Raspunsul va putea fi incadrat in spatiul rezervat in
continuare.

Verificai-v, consultnd rspunsurile de la pag. 88-90

18

Proiectul pentru nvmntul Rural

Culoarea

2.4. Nonculorile

Valene
expresive
ale
nonculorilor

Albul i negrul sunt considerate nonculori ntruct ele nu conin

pigmeni cromatici.
Albul reprezint lumina iar negrul reprezint ntunericul.
Amestecnd fizic, alb i negru n proporii diferite se obin
opiniile acromatice sau neutre. Cnd amestecul cantitativ este
progresiv se obine scara valoric a griului neutru.
Ca pigmeni acromatici, albul i negrul au un rol important n
deschiderea sau nchiderea culorii.
Albul ajut la obinerea tonurilor deschise ale culorii
degradeuri deschise. Negrul ajuta la obinerea tonurilor nchise ale
unei culori degradeuri nchise.
Dac ntr-o lucrare se utilizeaz o singur culoare
amestecat fizic cu alb i negru n cantiti diferite se obine tema
plastic monocromia

DICTIONAR
acromatic lipsit de culoare
monoculoare alb, negru, gri
gri neutru rezultatul amestecului dintre alb si negru
ton grad de stralucire a unei culori
degradarea culorii modificarea culorii in amestec cu alb

Proiectul pentru nvmntul Rural

19