UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE SI ARTE

PROIECT CROMATOLOGIE

CULOAREA

STUDENT: DUCU ELENA-CARMEN ANUL II SPECIALIZAREA: CONSERVARE-RESTAURARE PROFESOR: LECTOR.DOCTORAND. MANGUTA CRISTIAN INTRODUCERE

Lumea este colorata! O lume fara culori n-ar fi numai trista, ci ar parea moarta. Ganditi-va doar la marea deosebire dintre o zi de vara insorita, scaldata de cerul albastru , de flori , frunze si o zi de toamna tarzie , ploioasa . mohorata, cand totul este dominat de cenusiu sau la trista infatisare a naturii ce se pregateste de iarna , exista culori ,chiar daca sunt reduse la o gama. Total lipsit de culoare este numai intunericul absolut. O cat de slaba raza de lumina naste culori. De lumina depinde existenta culorilor, lumina este chiar izvorul lor- ! "nsemnatatea culorii este dovedita prin dominatia ei in ansamblul perceptiilor vizuale. #emnificativ in acest sens este faptul ca omul primeste aproximativ $%& din totalul informatiilor despre mediul incon'urator prin vedere si numai !%& prin simturi . (uloarea este deci principalul element prin care aparatul senzorial receptioneaza semnalele emise de lumea exterioara. (uloarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori) ochiul, lumina si obiectele.

!. *aul (onstantin +#a vorbim despre culori CULOAREA

(uloarea este perceputa numai in prezenta luminii naturale,soare- sau a celei artificiale.

Tot cea ce incon'oara este colorat. *utem spune ca traim intr-o lume a culorilor , iar cromoterapia demonstreaza cum culorile pot influenta viata afectiva a omului. .n ambient cromatic trist, rece, monoton influenteaza negativ starea pshica in timp ce o cromatica armonioasa echilibreaza si optimizeaza psihicul. "n practica didactica, pe langa influenta aspura starii afectiva a copilului, armonia culorilor poate duce la sporirea randamentului scolar , poate influenta memoria ,perceptia si poate dezvolta imaginatia si inteligenta. Datorita complexitatii legilor fundamentale ale culorii, metodele si procedeele utilizate in lectiile de educatie plastica sunt in raport cu particularitatiile de varsta ale copiilor. +/motia pe care culoarea o excita asupra sufletului este cu atat mai puternica cu cat mai cultivat este spiritul omului asupra caruia se excita culoarea. 0. (el care a demonstrat pentru prima data ca lumina este culoare si ca lumina solara se descompune in sapte culori atunci cand este trecut printr-o prisma de cristal triunghiulara a fost fizicianul englez "saac 1e2ton ,!340-!505-

0.afirma 6assili 7andinns89 in lucrarea Despre spiritualitate in arta si mai ales in pictura. Culorile spe !r"le sunt) rosu,oran', verde, albastru, indigo, si violet.-:OG6;"6". (urcubeul este un fenomen natural in care se paote observa descompunerea luminii solare in cele sapte culori. #Culori pi$%e&!"re ,vopsele- sunt obtinute pe cale chimica din pulberi colorate combinate cu diferiti lianti. "n functie

de liantul folosit, sunt vopsele pe baza de apa,acuarele, tempera,guase- si vopsele pe baza de ulei. (ulorile pigmentare se definesc prin luminozitate sau valoare si puritate sau saturatie. <uminozitatea reprezinta intensitatea culorii ,culorii deschise) galben , oranl, si culro inchise )albastru , violet-. *uritatea exprima gradul de stralucire cromatica in raport cu stralucirea culorilor pure. (u cat o culoare este mai pura in componenta ei , neexistand o alta culoare si nici alb sau negru, ea are un grad mare de stralucire. *rintre teoreticienii si pictorii care s-au ocupat cu studiul culorilor s-au numarat Otto :unge,!555-!=!%-, *aul 7lee,!=5$!$4%- si >ohannes "tten ,!===-!$35-. .n moment de referinta in dezvoltarea teoriei culorilor o constituie opera lui >ohannnes "tten Arta culorilor, in care analizeaza fenomenul coloristic de la perceptia subiectiva pana la legile lui fundamentale. "n cercul cromatic , el stabileste cele !0 culori) primare,binare de gradul " , binare de gradul al ""-lea. Culori pri%"re : :-rosu, G-galben, ;-albastru, numite fundamentale sau de baza. ;cestea au un grad mare de stralucire si nu se pot obtine din combinarea altor culori pigment, ci numai pe cale chimica. #Culori 'i&"re (e $r"(ul I: O-oran' , 6e- verde, 6i- violet. ;cestea se obtin din amestecul fizic a doua culori priamre) O?: @G, 6e?;@GA 6i? :@;. Culori (e $r"(ul "l II-le" se obtin din amestecul fizic dintre o culoare primara si o culoare binara de gredul ") G@O?galben-oran',G-O:@O-rosu-oran',:-O:@ 6i? rosu Boran',:-O-

;@6i- albastru-violet,;-6i;@ 6e?albastru Bverde,;-6eG@6e-galben-verde,G-6iCulori "l(e::-rosu, G-galben, O-oran'. -ne dau senzatia de caldura -ne duc cu gandul la soare , foc, vara, etc. -ne a'uta sa coloram soarele, focul,vara, etc. -sugereaza bucuria, sarbatoarea,exuberanta, etc. -ne dau impresia de apropiere in spatiu. Culori re i: ;-albastru, 6/-verde, 6i-violet. -ne dau senzatia de rece -ne duc cu gnadul la racoarea padurilor , a apelor. <a iarna. -ne a'uta sa coloram iarna,ploaia,inserarea. -sugereaza tristetea ,dar si calmul, linistea. -ne dau impresia de departare in spatiu. *rivind cecul cromatic al lui >ohannes "tten, observam ca seria culorior calde se apropie de orna'-rosu, iar cea a culorilor reci de albastru-verde,respectiv in partea dreapta culorilor calde,G.G.o.O.O.r.r-si in partea stanga culorile reci,6i,6i.a,;,;.6e, 6e, 6e.g-. (ulorile sunt denumite in mod conventional calde si reci. Dand senzatia de cald sau de rece, aproape sau departe. ;cestea au un rol important atat in picture, cat si in viata cotidiana.(ercetatorii au demonstrat influenta culorilor asupra omului in plan psihic , dar si fizic. ;cestea sunt stimulative , tonice, vesele , triste, deprimante, dau senzatia de greu,usor, dulce, amar, acru,

sugereaza departarea sau apropierea etc. (ulorile situate in cercul cromatic in 'urul galbenului sugereaza inceredere si optimism, iar cele situate in 'urul violetului sugereaza tristete , nesiguranta. Oran'ul este culoarea cea mai calda , deoarece rezulta din amestecul fizic dintre doua culori calde ,:@G-. ;lbastrul pur este culoarea cea mai rece, deoarece celelalte culori reci contin si culori calde, 6e?;@GA ;@:-. Culori o%ple%e&!"re (ulorile diametral opuse in cercul cromatic se numesc culori complementare. *erechile de culori complementare sunt) rosu cu verde, galben cu violet , albastru cu oran'. (aracteristici) -una este primara , iar cealalta binaraA -una este calda, cealalta este receA -din amestecul fizic a doua complementare se obtin griulA -alaturate se exalta reciproc, producand un contrast puternic. *entru formarea echilibtrului fiziologic de care are nevoie ochiul, complementarele se cer una pe alta. Daca o culoare primara este privita mai mult timp , ochiul oboseste si formeaza complementara si invers. *entru intensificarea unei culori , pictorii recurg la a'utorul complementarelor, care are proprietatea ca, prin 'uxtapunere , se exalta reciproc. *utem spune astfel ca legea complementarelor este o stare psihofizica a echilibrului, iar in plastic este legea realizarii armoniei unei lucrari.

*entru pictor , culoarea si legile utilizarii ei reprezinta baza experimentarii plastic a unor idei si sentimente in functie de personalitatea lui.

NONCULORILE

"ntrucat albul si negrul nu contin pigmenti cromatici si nu apar in spectrul culorilor , sunt considerate nonculori ,neculori-. ;lbul reprezinta lumina , iar negrul reprezinta intunericul. ;mestecand fizic alb si negru in proportii diferite , se obtin griurile acromatice sau neutre. (and amestecul este progresiv, se obtine scara valorica a griului neutru. (a pigmenti acromatici, albul si negru au un rol important in deschiderea sau inchiderea culorii. ;lbul a'uta la obtinerea tonurilor deschise ale culoriidegradeuri deschise. 1egrul ne a'uta la obtinerea tonurilor inchise ale unei culori-degradeuri inchise. Daca intr-o lucrare se utlizeaza o singura culoare amestecata fizic cu alb si negru in cantitati diferite , tema plastica este +monocromia. "n prezenta albului, culorile devin mai inchise , iar in prezenta negrului devin mai luminoase. /xistent albului si negrului in aceeasi compozitie face sa sporeasca efectul de luminozitate a culorilor.

PATA DE CULOARE

*ata de culoare este element al limba'ului plastic si reprezinta urma de culoare asezata pe un suportul de lucru cu instrumente specifice domeniului plastic. ;cesta poate fi obtinuta prin diferite procedee) cu pensula, prin presare,stropire, fuzionare, imprimare etc.

Dupa modul in care este obtinuta , poate fi) -spontana,obtinuta intamplator-A -diri'ata,asezata pe suprafata cu pansula-A -elaborata,redarea unai idei printro forma-. *ata poate fi cromatica atunci cand este realizata in culorile spectrului, precum si in nuantele , sau tonurile provenite din acesta si cromatica atunci cand este realizata in alb, negru sau griuri neuter. *ata cromatica sau acromatica poate fi) -pata plata sau decorativa -pata picturala sau vibrata *ata plata sau decorativa se obtine prin intinderea uniforma a culorii pe suprafata de lucru , fara urme vizibile de pensula, fuzionare sau suprapuneri transparente. ;stfel, aspectul ei uniform poate sugera liniste, calm , stabilitate, precum si spatiu sau volum. "n pictura se mai numeste tenta plata si imprima lucrarilor un caracter decorativ.

*ata picturala se obtine vibrand culoarea prin diferite procedee sau tehnici de lucru. Tratarea picturala vizeaza redarea efectelor de lumina-umbra, aproape-departe si de materialiate a obiectelor , cu a'utorul culorilor. *ata picturala poate sugera dinamism, miscare, tensiune sau poate reda volumul si spatial. *entru ca plasticitatea unei picture sa fie accentuata, pata de culoare se vibreaza utilizand diferite tehnici)fuzionare, ondulare, grizare, tusare scurta, nuantare, monocromie, transparenta, stropire etc. *rin utilizarea petei picturale in realizarea compozitiilor plastice, se obtin armonii cromatice rafinate si expresive. *entru a obtine diferite expresivitati plastice, pata picturala poate fi realizata pe suprafata uscata sau umeda. *e suport uscat, contururile sunt precise, pe suport umed , contururile fuzioneaza si pata are un aspect difuz. C.

AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE

<egile culorii se refera la toate ipostazele si relatiile in care se pot afla culorile una fata de alta sau una in contextul celorlalte, precum si la efectele produse de aceste realatii si ipostaze. De accea, o problema importanta in perceptia culorilor este cea a amestecurilor . "n practica , exista trei tipuri de amestecuri cromatice si acromatice) -amestecul fizic

-amestecul optic -amestecul substrativ # A%es!e ul )i*i ;mestecul fizic este procedeul prin care se realizeaza combinarea materiala dintre culori. *racticienii afirma ca prin amestec fizic se pot obtine aproximativ $%% de tente de culoare pe care le paote distinge retina ochiului.

C. (ristea,Daria- Detodica predarii educatiei plastic in invatamantul primar *ractic, prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori si nonculori se pot obtine nuante, tonuri si griuri colorate. ;mestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si procedee) -amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucruA -fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umedaA -suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin)

To&urile +rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb sau negru in cantitati diferite,tonuri inchise si tonuri deschise-. (and amestecul cu alb sau negru este progresiv , se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . ;cesta se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand amestecul se realizeaza cu alb. Daca intr-o pictura se utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate

prin amestecuri cu alb si cu negru, tema plastica este +monocromia.

Nu"&!ele +rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele semene, vecine in cercul cromatic, cu conditia ca una din cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate mai mare. *rocedeul de obtinere a nuantelor se numeste nuantare.

/xemple) G@O?nuante de la galben la oran' :@O?nuante de la rosu la oran' :@6i?nuante de la rosu la violet ;@6i?nuante de la albastru la violet ;@6e?nuante de la albastru la verde G@6e?nuante de la galben la verde #$riurile olor"!e se obtin din amestecul fizic a doua complementare plus alb, iar procedeul se numeste girzare. Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin) -amestecul fizic a doua complementareA -amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromaticA -amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de gradul al ""-leaA -amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru. #$riurile &eu!re- amestecul fizic dintre alb si gri neutru.

AMESTECUL OPTIC

;mestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei tente colorate, provocata de 'uxtapunerea unor tente mici de culoare pura sau rupta. Eenomenul reconstituie optic dominant cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici. >uxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru, amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul. (and tentele 'uxtapuse sunt culori complementare, acestea se exalta reciproc. (unoasterea efectelor rezultate din 'uxtapunerea culorilor duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate. ;stefel , se observa) -complementarele 'uxtapose se exalta reciprocA -culorile calde 'uxtapose se racescA -culorile reci 'uxtapose incalzescA

-o culoare calda 'uxtapusa albului devine luminoasaA -griul 'uxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara acelei culori. "n concluzie, se observa ca toate culorile isi modifica sarcina cromatica si valorica in functie de culorile 'uxtapuse.

AMESTECUL SU,STRATIV

O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin suprapunerea tentelor transparente de culoare. <a prescolari si scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu, deoarece implica multa acuratete si pricepere. #uprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata, asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se suprapune alta culoare fluidizata,fara a se freca suprafata cu pensula. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare se suprapune o tenta de galben transparent, se percepe oran'ul.

FLUIDIZAREA CULORILOR : #culoare-lumina, adica efectulinregistrat in special de retina ca rezultat al fenomenului de dispersie a luminii in sase culori principale si

#culoare-substanta,pigment,vopsea-, adica material organica sau anorganica in care lumina este partial incorporate , deci material care are o anumita calitate pigmentara, cromatica in aproximativ aceleasi nuante ca +replici la nuantele spectrale, intre care aceleasi sase culori principaleA este sensul practic cu care se opereaza in artele vizuale, cu deosebire in pictureA ;cestea sunt doar starile potentiale ale culori , pentru ca ea nu este altceva decat un raport perceput ca impresie vizuala in functie de anumite conditiiA este efectul +confruntarii ,'uxtapunerii- unei vopsele cu suprafata-suport, a doua materii pigmenatre cu ambianta bipolara limina-intuneric etc.A in acesta situatie, material de o anumita calitate pigmentara, sa zicem, rosie- respinge ,reflecta- culoarea-lumina cu care se identifica,tot rosie- si absoarbe restul spectrului A de aceea orice culoare este perceputa numai pe lumina, in conditii bine determinate ,calitatea si intensitatea sursei si emisiei luminoase, acuitate vizuala, claritate atmosferica etcADin punct de vedere pigmentar, exista) culori propiuzise,cromatice- si neculori,acromatice-A consecianta imediata) neculorile ,albul si negrul- nu se folosesc ca atare, nemodificate ,cel putin in primele etape ale educatiei vizuale- si nici doar pentru deschiderea sau inchiderea culorilor pureA acest prin secret cu privire la neculori si la rolul lor fata de celelalte poate fi facut cunoscut copiilor la prima activitate din clasa ") +intai le amestecam intre ele ,culorile- si apoi, daca este nevoie, ceea ce rezulta se deschide cu alb- sau se include, cu negru-F Flui(i*"re: -pigmentul, material pigmentara sau substanta pura sub forma de particule foarte mici ,+praf- nu se poate folosi ca atare, ci ca vopseaA in aceasta stare, materiei pigmentare i s-au adaugat substante de umplutura si un liant , apa, ulei.etc.care, fara a o altera, o fac mai mult sau mai putin consistenta

,dupa cum este produsa)sub forma de pastille, in tuburi sau in diferite alte recipient- pentru a putea fi transportata, cu a'utorul pensulei pe o suprafata-suport ,hartie, carton, panza sau pe oricare alt suport special pregatit- la care sa adere cat mai bine, se foloseste acelasi liantA de aici si denumirea de acuarele ,culori de apa sau culori sub forma de pastille al caror liant este apa-, uleiuri ,pentru cele al caror liant este ileiul de in , uleiul sicativ etc. dar si cu +dizolvanti ai liantilor mai mult sau mau putin grasi, cum ar fi terebentina sau esenta de petrol-, acrilice si vinilice,care se )inmoaie cu apa , dar Bdupa zvantare- devin ireversibile la apa. ;lte vopsele de apa sunt) gusa si tempera. <a gradinita si in primele clase primare sunt contraceptive precautiile tehnice si tehnologice de genul +trataroo plate , uniforme tonal si fara urme de pensulatie, a acuarelei pe suport umed tot timpul lucrului si alte asemenea variante +pretioase. Ce se e-pli " si se (e%o&s!re"*": Gnescesitatea ordinii de atelierA pregatirea pastelor necesare inainte de lucruA folosirea in comun a vaselor cu apa ,de regula, cate doua-A evitarea risipei de culoare ,spalare excesiva a pensulei- si de hartie ,invii o plansa neterminata nu gresita, iar greselile se pot corecta- etc. Gposibilitatile de intrebuintare si ,implicit, calitatile instrumentelor si materialelor pe care le au elevi ,ale hartiei, pensulei, temperei si acuarelei-) incacarea pensulei cu apa, cu culoare ,una sau doua deodata-A descarcarea pensulei prin atingere, stergere-frecare, frecare-rasucire , stropire diri'ata, stoarecereA transportarea culorii in diferite consistente ,mai mult sau mai putin fluida- pe suprafata hartieiA incarcarea pensulei mari cu doua culori diferite deodata, intinderea ,asternerea- culorii pe hartia uscata si pe hartia umezita partial sau totalA scoaterea de pe hartie a unei pete umede cu pensula mare stoarsa etc.

/vident , toate aceste ,si altele- instructiuni si precautii tehnologice nu se epuizeaza la prima activitate ,oricate ore i-ar fi afectate-A ele sunt urmarite cu rabdare, insisitent, pe parcursul multor activitati, pana devin deprinderi corecte si ergonomice-.

Termini si expresii pentru copii: ~acuarela, tempera, pensula (subtire, stufoasa, rotunda, lata, cu varf, cu par, moale), plansa (hartia suport sau colorata, de preferat mata etc.), inmuiere (cu ! " picaturi de apa limpede)# ~denumierea culorilor principale in ordinea lor naturala, spectrala (rosu, oran$, %alben, verde, albastru si violet& '()*A+)# indi%o este una din dele aproximativ ",, de nuante perceptibile, situate intre culorile principale si a fost printre primele vopsele obtinute prin sinte-a chimica, dar banda ei spectrala (lun%imea de unda) este nesemnificativ de in%usta si, deci, de necomparat cu lun%imile de unda ale celor sase. principale. /entru a facilita memorarea inca de la %radinita a ordinii natural a celor sase culori principale am creat sinta%ma '()*A+ (cele doua silabe , '() *A+, repre-entand, de fapt, cele doua %rupe termodinamice, culori calde culori reci) .01.

01. 2usala 3. 4on 5urs de desen, culoare, modela$, compo-itie si metodica

;cuarela

*icture ulei

;crilic

Tempera

Gouache

Culorile i& .i"!" &o"s!r" (uloare si afectivitate. /fectele psihologice ale culorilor (uloarea, aceasta fermecatoare Hnsusire a tuturor lucrurilor, constitue una din componentele importante nu numai ale echilibrului ambiantei interioare a locuintei, ci si a starii noastre afective. O culoare este cu atIt mai calda cu cIt se apropie mai mult de rosu, si cu atIt mai rece cu cIt este mai dominant albastrul. (ulorile Hnchise induc stari depresive, descura'ante, cele prea vii sunt obositoare, iar culorile deschise Hnveselesc. Tot culoarea este cea care ne face bucurosi, deschisi, comunicativi, sociabili sau, dimpotriva, tacuti, interiorizati, meditativi. (ulorile au putere de influentare asupra starii fiziologice a organismului, proceselor psihice si starii noastre afective, lucru dovedit printr-o serie de cercetari stiintifice. De exemplu, un mediu Hncon'urator prea monoton si rece, din punct de vedere coloristic, induce o crestere a tensiunii nervoase, o stare de iritare permanenta, pe cInd alegerea cu discernamInt a culorilor creeaza o stare de buna dispozitie si optimism. (unoasterea caracteristicilor afective ale culorilor permite realizarea de aran'amente coloristice placute ochiului, care sa

contribuie la crearea unor stari de confort fizic si psihic Hn locuinte. Jn continuare, sunt prezentate efectele psihologice ale principalelor culori, precum si semnificatia psiho afectiva a acestora. ROSU) /fecte psihologice) culoare foarte calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune, Hndeosebi Hn plan psihomotor, stimulator intelectual, nelinistitor, senzatie de apropiere Hn spatiu, excitare, aprindere, Hnsufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile mintale de idei. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) se caracterizeaza ca +forta vointei, specifica tipului activ, excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor, competitv, operativ, exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism. #PORTOCALIU: /fecte psihologice) optimism, veselie, culoare calda, stimulator emotiv, senzatie de apropiere puternica, culoare sociabila, este mai activa decIt galbenulA impresie de sanatate si optimismA Hn cantitati si pe suprafete mari pare dulceag si iritant. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) se caracterizeaza ca +forta vointei, specifica tipului activ, excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor, competitv, operativ, exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism. #GAL,EN: /fecte psihologice) caldura, intimitate, satisfactie, admiratie, HnviorareA culoare calda si dinamicaA culoarea cea mai vesela, stimuleaza vedereaA calmant al psihonevrozelor, senzatie de apropiere Hn spatiu, stimuleaza si Hntretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate. *rivita mult timp, culoarea galbena da senzatia de oboseala, dar Hn tonuri palide este suportabila. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) exprima spontaneitate si este caracteristica pentru tipul activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie. /xprima variabilitate, aspiratie, originalitate, veselie.

#VERDE: /fecte psihologice) liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, contemplare, abundenta de asociatii mintale, de ideiA culoare rece, placuta, odihnitoare, linistitoare si calmantaA impresie de prospetimeA faciliteaza deconectarea nervoasaA senzatie de departare Hn spatiu. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) exprima +elasticitatea vointei, concentrare, siguranta, introspectie, persistenta, Hndrazneala, abstinenta, autoevaluare. (aracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut, posesiv. #AL,ASTRU) /fecte psihologice) culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, Hndeamna la calm si reverie, predispozitie la concentrare si liniste interioaraA Hn exces conduce la depresieA seriozitate, tendinta de evocare, spatialitate, Hngaduinta, pace, dor, nostalgieA favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de Hncetinire a ritmului activitatiiA senzatie de departare Hn spatiu, distanta, infinit si meditatie. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) se caracteriteaza prin +profunzimea trairilor si sentimentelorA caracteristic pentru tipul concentric, pasiv, senzitiv, perceptiv, unificativA exprima liniste, satisfactie, tandrete, iubire si afectiune. #VIOLET) /fecte psihologice) culoare rece, nelinistitoare si descura'atoareA stimuleaza, efect contradictoriu) Hn acelasi timp atractie si Hndepartare, optimism si nostalgie, senzatie de apropiere foarte mare Hn spatiu, culoare ce da o senzatie de gravitate. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) tristete, melancolie. #NEGRU: /fecte psihologice) retinere, neliniste, depresie, introversie, Hnduiosare, impresie de adIncime, plinatate si greutate. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) deces, tristete, doliu, sfIrsit, singuratate, despartire, moarte.

#AL,: /fecte psihologice) expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, puritate, racealaA este obositor prin stralucirea ce prezinta datorita capacitatii de reflexie totala a luminii. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) pace, Hmpacare, liniste, inocenta, virtute, castitate, curatenie, sobrietate.

Aspe !ele )i*i ii ulorii <umina monocromatic (uloare intervalul de lungimi de und intervalul de frecvene (ulorile pure ,monocromatice- vizibile rou G 3!%-5=% nm G 4=%-4%K TLz or"&/ G K$%-3K% nm G K!%-4=% TLz $"l'e& G K5K-K$% nm G KC%-K!% TLz .er(e G K!%-K3% nm G 3%%-KC% TLz "*ur G 4=K-K%% nm G 30%-3%% TLz "l'"s!ru G 4K0-45% nm G 3=%-30% TLz .iole! G C=%-404 nm G 5$%-3=% TLz <umina monocromatic este o radiaie electromagnetic perfect sinusoidal. <umina monocromatic ,ideal- se caracterizeaz prin puterea * transportat i prin frecvena f a oscilaiei. ;lternativ, Hn loc de frecven, se utilizeaz lungime de und , unde c este viteza luminii Hn vid. <umina monocromatic este vizibil pentru ochiul uman numai dac lungimea de und se Hncadreaz Hntre aproximativ C=%-4%% nm

i 5%%-53% nm ,sau, echivalent, frecvena ei este Hntre aproximativ 5K% TLz i 4C% TLz-.

C"r" !eri*"re" ulorii lu%i&ii <umina produs de o surs luminoas este, Hn general, un amestec ,o sum- de radiaii electromagnetice de diferite lungimi de und i intensiti, adic, echivalent, o suprapunere de radiaii monocromatice. O caracterizare complet a luminii se poate face doar prin exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de und ,sau, echivalent, pe fiecare frecven-. ;ceast caracterizare este dat de o funcie de distribuie spectral a puterii ,engl. #pectral *o2er Distribution M #*D-.

De remarcat c, de fapt, puterea radiat exact pe o anumit lungime de und este nulA ceea ce specific funcia de distribuie spectral a puterii este puterea radiat Hntr-un interval de lungimi de und sau de frecvene, raportat la limea intervalului. (a atare, distribuia spectral a puterii luminoase poate fi dat sub dou forme, dup lungimea de und, sau dup frecven.

Des o%pu&ere" spe !r"l

#pectrul luminii albe, descompunerea spectral a luminii const Hn izolarea radiaiilor de diferite lungimi de und, adic

separarea individual a fiecrei componente monocromatice. Descompunerea spectral poate fi realizat) .tilizInd dispersia luminii ,variaia indicelui de refracie al unui material transparent Hn funcie de lungimea de und-, prin trecerea luminii prisme optice. .n fenomen similar are loc Hn cazul curcubeului.

*rin difracia luminii printr-o reea de difracie. :ezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de ctre "saac 1e2ton de la cuvIntul latin pentru apariie.

C"r" !eri*"re" ulorii orpurilor O suprafa care reflect lumina reflect independent fiecare component spectral ,fiecare frecven sau, echivalent, fiecare lungime de und-. ;stfel, caracterizarea fizic a culorii unui obiect se face printr-o funcie care d, pentru fiecare lungime de und ,sau frecven-, raportul dintre puterea radiaiei reflectate i puterea radiaiei incidente. ;stfel, dac radiaia incident are distribuia spectral a puterii s,- i suprafaa are funcia coeficient de reflexie pe lungime de und c,-, lumina reflectat va avea distribuia spectral a puterii dat de .

O suprafa care reflect difuz toate lungimile de und Hn mod egal este perceput ca alb, Hn timp ce una neagr absoarbe toate lungimile de und, fr a reflecta nici una.

#imilar, se poate caracteriza culoarea Hn transparen a unui corp printr-o funcie care asociaz fiecrei lungimi de und un coeficient de transmisie.

Per epi" ulorii (e !re o 0i Per epi" ulorii lu%i&ii Ochiul nu distinge, ca avInd culori diferite, orice surse luminoase cu distribuii spectrale diferite. /xplicaia este c pe retin se gsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare tip fiind sensibili Hn mod diferit la diferitele componente din spectrul luminii. :spunsul fiecrui senzor este un nivel de excitaie, care poate fi reprezentat ca un numr real. Dou culori sunt percepute identic dac oricare dintre ele declaneaz acelai rspuns din partea fiecrui tip de receptor.

(urbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de celule cu conuri ,<, D, #- implicate Hn vederea diurn i ale celulelor cu

bastonae ,:- implicate Hn vederea nocturnDatematic, cele de mai sus se formalizeaz astfel. Eiecare tip de celule se caracterizeaz printr-o curb de sensibilitate M o funcie definit pe intervalul de lungimi de und ale luminii vizibile i cu valori reale pozitive. :spunsul fiecrui tip de receptor este dat de produsul scalar al distribuiei spectrale a luminii incidente cu curba de sensibilitate a receptorului respectiv)

unde " este intervalul de lungimi de und ale luminii vizibile, i,este distribuia spectral a puterii luminii incidente, iar <,-, D,- i #,- sunt curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de receptori, reprezentate Hn figura alturat.

Dou culori sunt percepute identic dac rspunsul la ele, pentru fiecare tip de receptori, ,r<, rD i r#- este identic.

Per epi" ulorilor o'ie !elor

Dou culori identice pot fi percepute diferit datorit Ncalibrrii percepiei culorilor dup mediu. (ele dou discuri galbene au exact aceeai culoare, dar sunt percepute ca avInd culori diferite.*ercepia culorilor de ctre ochi M de fapt, de ctre

creier M este complicat de faptul c analizatorul vizual compar culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din mediu.

;stfel, o coal alb ,care reflect Hn mod egal toate culorile spectrului- apare alb i dac este iluminat cu lumin galben ,de la un bec electric cu incandescen-, i dac este iluminat cu lumin alb ,de la #oare-, dei distribuia spectral a puterii luminii reflectate Hn cele dou cazuri este diferit. ;cest lucru se HntImpl deoarece creierul Ncompenseaz culoarea luminii primite de ochi dinspre coala de hIrtie, NcalibrIndu-se dup culorile luminii ambiante.

"nvers, aceeai culoare vzut Hn condiii diferite este perceput diferit, datorit aceluiai proces de compensare.

Repre*e&!"re" ulorilor

*roblema unei caracterizri standardizate pentru culori se pune Hn multe domenii, Hntre altele, fabricarea coloranilor i vopselurilor, fotografia color, televiziune, design grafic, sisteme de iluminare. /xist mai multe standarde Hn acest sens, cele mai multe fiind bazat pe standardul de reprezentare OPQ definit de (ommission internationale de lRSclairage Hn !$C!.

Repre*e&!"re" 12Z i -3 :eprezentarea OPQ const Hn trei numere reale pozitive, notae O, P i Q, fiecare dintre ei fiind definit ca produsul scalar dintre distribuia spectral a puterii luminii i o Ncurba de sensibilitate standardizat) unde " este intervalul lungimilor de und vizibile ,4%% nm B 5%% nm-, i,- este funcia de distribuie spectral a puterii luminii incidente, iar , i sunt curbele de sensibilitate ale receptorilor din ochi, reprezentate grafic Hn figura alturat.

(uloarea luminii emise de un corp perfect negru, Hn reprezentare x9Dac se dorete separarea intensitii luminii de culoarea ei, intensitatea este reprezentat de componenta P, iar culoarea se reprezint prin valorile x9.

Te%per"!ur" (e ulo"re

(uloarea luminii emise de un corp perfect negru*entru surse ce produc lumin destul de asemntoare cu cea produs de un corp negru incandescent, culoarea poate fi caracterizat prin temperatura pe care trebuie s-o aib un corp perfect negru pentru a produce culoarea respectiv. ;ceast temperatur se numete temperatura de culoare a sursei.

Repre*e&!"re" ulorilor o'ie !elor *entru obiectele care reflect sau transmit lumina, nicio reprezentare din trei componente reale nu poate descrie suficient culoarea. /ste posibil s se creeze dou obiecte ; i T i dou surse de lumin # i : astfel HncIt)

# i : au aceeai culoare perceptual ,aceleai valori OPQ, dar spectre distincte-, iluminate de #, obiectele ; i T au aceeai culoare perceptual ,lumina reflectat de cele dou are aceeai descriere OPQiluminate de :, obiectele ; i T au culori perceptuale diferite ,valori OPQ diferite-. CUPRINS

INTRODUCERE
".

CULOAREA

Proprie!"!ii4 o&!r"s!e4 "%es!e uri4se%&i)i "!ii

Culori spe !r"le Culori pi$%e&!"re Culori pri%"re Culori 'i&"re (e $r"(ul I Culori 'i&"re (e $r"(ul II Culori "l(e

 Culori re i Culori o%ple%e&!"re II. NONCULORILE III. IV. PATA DE CULOARE AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE

V. AMESTECUL OPTIC
6".

AMESTECUL SU,STRATIV

VII. CULORILE IN VIATA NOASTRA VIII. ASPECTELE FIZICII CULORII

"O.

CARACTERIZAREA CULORII LUMINII

1. DESCOMPUNEREA SPECTRALA 1I. CARACTERIZAREA CULORII CORPUROLOR

1II. PERCEPTIA CULORII DE CATRE OCHI 1III. PERCEPTIA CULORII O,IECTELOR 1IV. TEMPERATURA DE CULOARE 1V. REPREZENTAREA CULORI O,IECTELOR 1VI. ANE1A

,I,LIOGRAFIE

:otaru, DariaFDumbrava , Daria /D.(;T"; *<;#T"(; "1 "16;T;D;1T.< *:"D;:. /ditura +Gheorghe (artu- ;lexandru, !$$3. (onstantin ,*aul (.<O;:/ +;:T; ;DT"/1T editura Deridiane, #ibiu, !$5$ (onstantin , *aul +#; 6O:T"D D/#*:/ (.<O;:/ , editura + "on (reanga , Tucuresti, !$=3 Galthe, T/O:"; (.<O:"<O:, /ditura *rincipes, "asi, !$$K <azarescu, <iviu +(.<O:"</ "1 ;:T; , /ditura *olirom. "asi 0%%$ *irnog. "on +GL"D D/TOD"( D/ /D.(;T"/ *<;#T"(;) /ditura (ompania, Tucuresti , 0%%5

#usala, "on +(.<O;:/; (/; D/ TO;T/ Q"</</U. /ditura ;lbatros, Tucuresti, !$=0 "loaia , DariaF Tohanescu, ;lexandru +D/TOD"(; *:/D;:"" D/#/1.< /ditura Didactica si *edagogica , Tucuresti , !$5! Dihailescu, Dan +<"DT;>.< (.<O:"<O: #" ;< EO:D/<O: /ditura #tiintifica si /ncilopedica, Tucuresti, !$=%. +;<T.D D/TOD"( D/ (:/;T"/ *<;#T"(; , /ditura ;rta Grafica, Tucuresti.

ANE1A