Sfera cromatică – abordare structuralistă

Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost atraşi de culori şi de tainele acestora,deoarece
existenţa umană nu poate fi concepută fără ambianţa colorată a lucrurilor.Culoarea
dezvoltă primele forme ale personalităţii şi emotivităţii omului, îi stimulează spiritul
creator şi exercită o deosebită influenţă asupre sa, provocându-i şi susţinându-idiferite stări
psihice, impresii şi sentimente.După cum am mai precizat deja, cu ajutorul unei imagini
comunicăm, transmitemidei, sentimente, care ne înconjoară peste tot şi o întâlnim în
foarte multe domenii, adevenit agasantă uneori datorită kitsch-ului şi chiar nocivă
pentru individ.În aceste condiţii, educaţia artistico-plastică are ca obiectiv să formeze ochiul, să-
ldeprindă cu „observarea”, cu analizarea, cu decodificarea personalizată, amprentată
desubiectivitatea proprie, pentru a descopreri mesajele care îi sunt adresate, să nu
se rezumenumai la „a vedea” sau „a privi”

Studiul culorilor şi a nonculorilor

O serie de pictori, cercetători şi teoreticieni au studiat relaţiile dintre culor,
aurealizat clasificări şi scheme grafice ale acestora, cu scpul de a înţelege cât mai
bine ceînseamnă şi cum se pot utiliza cât mai adecvat. Astfel îi amintim pe: Isaac
Newton,autorul cercului cromatic cu şapte culori; Johann Wolfgang von Goethe –
a prezentatcercul şi triunghiul cromatic; Philipp Otto Runge – a realizat steaua
culorilor şi cerculcromatic; Paul Cezanne – a experimentat şi propus schema
efectului lumină-umbră;G e r a r d B o u t t e – a r e a l i z a t c e r c u l c u 2 4 d e c u l o r i ;
Johannes Itten – autorul
cerculuicromatic cu 12 culori şi a sferei cu ajutorul căreia sunt explicate
p o s i b i l i t ă ţ i l e d e amestecuri cromatice; Paul Klee – a elaborat sfera culorilor

Cercetările au stabilit că proprietăţile culorilor sunt: cromatice (date de gradul desaturaţie,

gradul de puritate sau provenienţa din amestec), calorice (calde sau reci) şivalorice
(închise sau deschise, în funcţie de gradul de luminozitate). Este necesar să
secunoască proprietăţile culorilor pentru a fi utilizate corect în conştient.Clasificările culorilor
sunt diverse, în funcţie de anumite criterii.După criteriul importanţei, avem patru grupe de culori,
şi anume:1. Culori primare: roşu, galben, albastru. Acestea sunt cele mai pure culori şi au cea
maiintensă strălucire. Se mai numesc şi culori de bază, deoarece, dacă se amestecă între eledouă
câte două, putem obţine celelalte culori.2. Culorile binare de gradul I, denumite
şi culori secundare, sunt culorile formate dinamestecul culorilor primare, două câte două,
în cantităţi egale. Culorile obţinute astfel îşi pierd din puritate şi au un grad mai redus de
strălucire. Ele sunt:
•
Oranj sau portocaliu – roşu şi galben,
•
Verde – galben şi albastru,
•
Violet – albastru şi roşu
. Culorile binare de gradul II, apar ca amestec fizic între două culori, ca a doua serie

deamestecuri. Sunt întâlnite ş sub numele de culori terţiare, fiind obţinute din
amesteculunei culori primare cu cele binare de gradul I. Acestea sunt:
•
Verde albăstrui – verde şi albastru,
•
Verde gălbui – verde şi galben,
•
Oranj gălbui – oranj şi galben,
•
Oranj roşcat – oranj şi roşu,
•
Violet roşcat – violet şi roşu,
•
Violet albăstrui – violet şi
albastru.4 . C u l o r i l e t e r n a r e s u n t a l t e c u l o r i d e r i v a t e d i n a m e s t e c u l f i z i c a c â
t e d o u ă c u l o r i secundare în cantităţi egale. Acestea mai poartă denumirea de
pământuri sau teruri.Acestea sunt:
•
Ocru sau oliv – verde şi oranj,
•
Maro – oranj şi violet,
•
Gri petrol – violet şi verde.

Categoriile cromatice sunt de mai multe feluri:1.

Categoria cromatică simplă
– care se formează formează prin alăturarea tentelor obţinute în urma amestecurilor fizice dintre
două culori complementare în diverse proporţii sau a celor obţinute din amestecul fizic dintre o
culoare caldă şi una rece.Categoria cromatică în acest caz poate fi caldă sau rece, după cum este
şi culoareadominantă. Acestea pot exprima diferite stări – veselie, tristeţe, linişte,
agitaţie,nostalgie, mister, teamă, durere, speranţă, etc. Cele mai simple categorii
cromatices u n t : a c u l o r i l o r c a l d e , a c u l o r i l o r r e c i ş i c e a a n u a n ţ e l o r , c o n s t i t u
i t ă p r i n juxtapuneri ale seriei nuanţelor.2.
Categoria cromatică compusă
–
se realizează prin dezvoltarea în paralel a douăs a u t r e i c a t e g o r i i s i m p l e , c o n s t i t u i t e d
i n p e r e c h i c o m p l e m e n t a r e . U n a d i n t r e categoriile cromatice simple va constitui
totalitatea dominantă care va asiguraintensitatea cromatică.3.
Categoria cromatică ton în ton
– se formează din amestecul fizic al unor culori deaceeaşi natură, de aceeaşi tentă,
cantităţi mai mari sau mai mici de albastru sau negru.4.
Categoria cromatică de griuri colorate
– o anumită nuanţă se obţine dinamestecul unei perechi de culori complementare în
diferite proporţii. Aceastăc a t e g o r i e s e p o a t e d i v e r s i f i c a d a c ă s e v a r e c u r g e ş i
l a a m e s t e c u l a c e s t o r a c u diferite cantităţi de alb.Este importantă şi necesară cunoaşterea
acestor categorii cromatice, în special pentruartistul plastic, dar nu numai. Culorile dint-o lucrare
sunt întotdeauna alese cu un scop şiun rol de a transmite privitorului anumite mesaje şi de a trezi
emoţii. Interesul este atrasde o anumită culoare care dă tonalitatea ansamblului şi de care depind
celelelalte culori.Tocmai pentru a transmite exact ceea ce intenţionează artistul prin
intermediul unuitablou, este nevoie de cunoaşterea în detaliu a tuturor aspectelor prezentate
anterior.
Semnificaţii şi simboluri ale culorilor
Culoarea este element de limbaj plastic, este totodată semn şi simbol, deoarece prinintermediul
tonurilor cromatice se pot comunica informaţii de ordin semantic, estetic sau

afectiv. Ca semn, indică un obiect anume şi are propria semnificaţie. În acelaşi timp
estem i j l o c d e e x p r e s i e c a p a b i l s ă d e c l a n ş e z e t r ă i r i î n p l a n i n t e l e c t u a l ş i a f e
c t i v , p r i n intermediul imaginilor plastice, dar şi de stimul al spiritului de creaţie.Simbolul
este definit ca fiind
„semn, fenomen,sau persoană care este învestit cu o c a p a c i t a t e s p e c i a l ă d e a
t r a n s m i t e i d e i , c o n c e p t e , c h i a r a l u z i i i d e o l o g i c e , m u l t m a i complexe decât
simpla lor reprezentare, în conformitate cu un cod acceptat în
general sau care aparţine unor grupuri, colectivităţi, societăţi particulare, adesea închise. Îna
rtele plastce, simbolul este un semn vizual cu caracter aluziv, referitor la
o a l t ă realitate de ordin material sau spiritual, decât cea pe care imaginea o
înfăţişează.”
(Dicţionar de artă, 1998, p. 128).Referindu-ne la simbolismul culorilor, considerăm importante
să prezentăm definiţiaoferită de acelaşi dicţionar menţionat anterior, ca fiind
„concept potrivit căruia culorile sunt purtătoare de informaţii ascunse, de semnificaţii sau
mesaje cu caracter benefic, orinu. Istoria simbolurilor cromatice debutează în vremi
imemoriale ajungând până
în zilele noastre (de pildă albul simbolizează puritatea, lumina, prietenia, iar negrul – moartea,
durerea, solemnitatea). Simbolurile cromatice sunt creaţii colective şi variazăîn timp şi
spaţiu, de la o cultură la alta. Diferă şi căile de formare, fiind generate
deevenimente istorice şi sociale, de asocieri mentale, de port ul popular, de meserii
etc.C u n o a ş t e r e a ş i f i x a r e a l o r s e f a c e p r i n î n v ă ţ a r e , t r a d i ţ i e ş i r u t
i n ă . C u n o a ş t e r e a simbolurilor folosite în arta epocilor vechi este importantă pentru înţel
egerea unor sensuri care alminteri ar rămâne obscure.”
( Dicţionar de artă, 1998, p. 129)Aşa cum rezultă din definiţiile prezentate, cunoaşterea
încărcăturilor expresive şisimbolice ale culorilor ajută la înţelegerea mesajului transmis
printr-o operă de artă. Încontinuare prezentăm o sinteză a semnificaţiilor date culorilor de-a
lungul timpului.Roşu – focul, pasiunea, iubirea, lupta puterea, dinamica, revolta, agresivitatea,
furia,exaltarea, încordarea, agitaţia.Oranj – văpaia soarelui, căldura excesivă, energia, veselia,
bucuria, dorinţa arzătoare,exuberanţa.Galben – lumina, soarele, bogăţia, copilăria,
inteligenţa, gândirea creatoare, dar şi invidia, gelozia, neâncrederea, trădarea.
Verde – natura, vegetaţia, siguranţa, speranţa, mulţumirea, satisfacţia, odihna, liniştea,tinereţea,
activitatea spirituală intensă, refugiul, concilierea.Albastru – infinitul, atmosfera, apa,
cerul, răceala, nostalgia, credinţa, delicateţea, puritatea spirituală, gândirea,
reflecţia.Violet –
tristeţea, îngăduirea, durerea, iubirea platonică, sfiiciunea, consecvenţa,sinceritatea.
Maro – seriozitatea, amărăciunea, intoleranţa faţă de contraste şi contrarii, prudenţă,comoditate,
caracterizează persoanele realiste.Roz – suflet bun, sensibilitatea excesivă, atenţia la detalii,
bogăţia interioară, dorinţade a iubi, selectiv în alegerea prietenilor.Turcoaz – profunzime
a sentimentelor, linişte, dependenţă de legături afective.Alb – lumina, puritate, curăţenia,
gingăşia, pacea, nevinovăţia. Negru – întunericul, moartea, misterul, necuprinsul, doliul,
sobrietatea, solemnitatea.Gri – teama, timorarea, docilitatea.Alegerea liberă a culorilor este
fundamentală pentru înţelegerea anumitor aspecte alecaracterului şi temperamentului copilului,
mai ales dacă le foloseşte mereu pe aceleaşi,c ă c i c u l o a r e a e s t e p r o i e c ţ i a e x t e r n ă a
p r o p r i i l o r s e n t i m e n t e ş i e m o ţ i i t e m p o r a r e s a u permanentizate.
Spaţiul compoziţional – unitate plastică indivizibilă
Toate elementele de limbaj plastic despre care am vorbit anterior, alătu

CULOAREA

Culoarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori:

ochiul, lumina si suprafata obiectului.
Culoarea se percepe numai in prezenta luminii naturale (solare) sau
artificiale. In afara de culoarea formelor si fenomenelor din natura, exista culori
lumina (spectrale) si culori pigment (vopsele).
Culorile spectrale se obtin prin descompunerea unei raze de lumina solara
trecuta printr-o prisma triunghiulara de cristal proiectata pe un ecran, obtinandu-
se cele sapte sapte culori pure (rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si
violet). Fenomenul a fost descoperit in secolul al XVII-lea de catre savantul
englez Isaac Newton.
Culorile pigmentare (vopselele) sunt compuse din pulberi colorate
combinate cu diferiti lianti.
In functie de liantul folosit sunt vopsele pe baza de apa (acuarele, tempera,
guase) si vopsele pe baza de ulei.

Combinarea culorilor

Cercul cromatic al lui Johannes Itten este alcatuit din: culori primare,
binare, nuante, culori calde si reci, complementare .
Culori primare(rosu, galben si albastru) numite si fundamentale sau de
baza deoarece nu iau nastere din combinarea altor culori pigment.
 Culori binare de gradul I (oranj, verde, violet) care se obtin din amestecul
fizic a culori primare (R + G = O;A + G = Ve; A + R = Vi) in cantitati
aproximativ egale.

Culori binare de gradul II (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori

primare cu o culoare binara de gradul I (R + O; G + Ve; A + Vi).

Culori ternare (binare de gradul III) se obtin din amestecul fizic in

anumite cantitati a doua culori binare de gradul I (O + Vi = maro; Vi + Ve = gri
albastruS Ve + O = acru inchis).

Culori luminoase si culori intunecate. Daca vrem sa definim gradul de

luminozitate sau de intunecime a unei culori, atunci vorbim de tonalitatea sau
valoarea ei.
Tonalitatea o putem varia prin amestecarea unei culori pure cu alb sau
negru.

Culori calde si culori reci

Culorile din cele doua categorii sunt determinate de impresia calorica pe
care o culoare sau alta ne-o produce cand o privim.
Astfel culorile galben, oranj, rosu ne dau senzatia de caldura, ne duc cu
gandul la soare, foc, zilele calduroase etc. Din contra, culorile albastru, verde,
violet, ne dau senzatia de frig, rece, racoare, ne due cu gandul la zilele friguroase,
la racoarea padurilor, a apei etc.
Cea mai calda culoare este oranjul, deoarece este obtinuta din amestecul
fizic a doua culori calde(R +G).
Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea
albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde =
albastru, violet = rosu + albastru).

Culori complementare

Complementara elementara unei culori primare este acea culoare asezata

diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta ei culoarea primara
respectiva.
Perechile de culori complementare sunt:
- rosu - verde (G + A); galben - violet (R + A) si albastru - oranj (G + R);
Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezulta griul neutru, griul
perfect, deoarece el contine toate culorile spectrului luminii (R, O, G, Ve, A, I,
Vi). Din amestecul fizic a doua culori complementare rezulta, de asemenea, griul
neutru: R + Ve = R + (G + A)
 Alaturate aceste perechi se resping, se exalta reciproc, se pun in valoare
una pe alta, iar asezate la distanta, se atrag reciproc.

Amestecul fizic al culorilor si nonculorilor

Prin amestecul fizic a doua sau trei culori din cercul cromatic se pot obtine
un numar foarte mare de tente distinctive pentru retina. Amestecul fizic poate fi
realizat prin tehnica fuzionarii culorilor transparente pe suport umed, prin tehnica
indoirii si presarii hartiei, dupa ce, in prealabil, au fost asezate pete de culori pe
suprafata interioara prin tehnica amestecului pe paleta ori direct pe suportul de
lucru.

Posibilitati de amestec al culorilor si nonculorilor

-Amestecul fizic de alb si negru.

Prin amestec de alb si negru se poate obtine o scara a valorilor constand in
numeroase trepte de griuri neutre (valorice).

-Amestecul culorilor cu alb sau negru.

Prin amestecul fizic cu alb culorile se deschid, isi pierd stralucirea,
intensitatea si se lumineaza.
Prin amestecul fizic cu negru culorile isi pierd stralucirea, luminozitatea,
intunecandu-se.
Cand o culoare se amesteca cu negru tonul ei se stinge (se rupe); prin
amestec cu alb tonurile se lumineaza.
In amestec treptat cu alb sau negru se obtin tonuri deschise si respectiv
inchise ( scara tonala ).
De remarcat este faptul ca unele culori in amestec cu negru isi schimba
caracterul, de exemplu galben plus negru da un verde kaky.

-Amestecul fizic dintre culorile vecine.

Prin amestecul a cate doua culori vecine, semne pe cercul cromatic, una
fiind luata in cantitate mai mare, se vor obtine diferite nuante ale acelei culori.
Acestea juxtapuse (succesiv dupa stralucirea lor) formeaza game complexe ale
culorii respective.

-Amestecul fizic dintre culorile opuse pe cercul cromatic.

Din amestecul fizic a doua culori complementare, luate in cantitati diferite,
plus
alb sau negru se obtin griuri colorate (grizare).
Ruperea unei culori pure se realizeaza prin:
 a) - amestec cu complementara sa (R + Ve; Ve + R) in cantitati neegale;
b) - amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0);
c) - amestec cu alb sau negru;
d) - amestec cu gri neutru.

III. 4. CULOAREA

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost atrasi de culori si de

tainele acestora, deoarece existenta noastra nu poate fi conceputa fara
ambianta colorata a lucrurilor care ne inconjoara. Culoarea dezvolta
primele forme ale personalitatii si emotivitatii omului, ii stimuleaza spiritul
creator si exercita o deosebita influenta asupra sa, provocandu-i diferite
stari psihice, impresii si sentimente.
Culoarea este o insusire a luminii determinata de compozitia sa spectrala, care face ca ochiul sa perceapa diferit
radiatiile de pe retina, avand aceeasi intensitate, dar lungimi de unda diferite.

Culoarea are influenta asupra omului, provocandu-i impresii, sentimente sau stari psihice diferite.

Notiunea de culoare apare numai atunci cand exista lumina.

Culorile pot fi clasificate in:

 culori primare (de baza) : rosu (R ), galben (G), albastru (A).

La clasa I am pornit ,in predarea acestei teme ,de la versurile:

"Albastru e cerul in zare,

Cu galbene stele ma joc

Si rosu e sangele care

Ne arde in inimi de foc" , cerandu-le scolarilor sa spuna despre ce culori au auzit in aceasta strofa si
comentand impreuna semnificatiile lor.Dupa ce m-am convins ca elevii cunosc aceste culori,fara a mai face confuzie
intre ele,am facut precizarea ca aceste culori sunt cele mai importante,sunt principale pentru ca din ele se obtin toate
celelalte culoro.Le-am mai spus ca ele se numesc primare pentru ca nu se obtin din alte culori,ele existand ca atare
in natura.Pentru fixarea celor trei culori am desfasurat jocul "Ce culoare are"prin care ei trebuia sa recunoasca si sa
denumeasca ce culoare are unul din obiectele prezentate sau am spus ghicitori sub forma de concurs:
culori binare de gradul I (rezultate din amestecul culorilor primare, doua cate doua): R+G= oranj (
O), G+A= verde(V), R+A= violet (Vi);

culori binare de gradul II: amestecul unei culori primare cu una din culorile vecine binare de gradul I (ex
R+O=rosu aprins)

culori tertiare: se obtin prin amestecul culorilor binare de gradul I, doua cate doua (ex. V+O=ocru , O+Vi=maro-
roscat;

culori complementare: sunt culori asezate pe cercul cromatic pe acelasi diametru.

Galben este complementar cu violet.

Rosu este complementar cu verde.

Albastru este complementar cu oranj.

culori calde: rosu, oranj, galben;

culori reci: verde, albastru, violet;

NONCULORILE

Nonculorile nu apar in spectrul solar si sunt repreyentate prin alb si negru.

THEO VAN DOESBURG "COMPOZITIE"ULEI (NONCULORI)

Contraste cromatice
1.Contrastul complementar. Rezulta din alaturarea culorilor complementare, care se cer reciproc. Juxtapuse, isi
maresc puterea de stralucire pana la maxim.

2.Contrastul inchis- deschis (clarobscur) se obtine prin alaturarea unor culori cu valori tonale diferite. Acest
contrast mai este cunoscut si sub denumirea de perspectiva tonala.

3.Contrastul de calitate rezulta din alaturarea unor culori stralucitoare cu unele stinse. Calitatea unei culori este
data de gradul ei de puritate. Culorile se pot tulbura cu alb, negru, gri.

4. Contrastul de cantitate rezulta din alaturarea unor culori ce acopera suprafete de marimi diferite.

5. Contrastul simultan si succesiv are la baza legea complementaritatii si se manifesta atunci cand o culoare pura
cere fiziologic culoarea ei complementara.

6. Contrastul culorii in sine apare prin alaturarea unor culori pure, curate.

7. Contrastul cald-rece apare in situatia in care culorile calde sunt alaturate celor reci.

ALEXANDRU CIUCUREANU "CAPITE DE FAN"(culori calde in prim plan si culori reci in planul indepartat)